Page 104 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 104
PAG. 8
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 31 DECEMBRIE 1969
Tradiţionala urare ds Anul nou
¡II
m a sa s
Şi-acum, copiilor, cu suflet de văpaie
Urâm tovarăşului Ccauşescu Nicolac Acad. Boris Petrov
Din inimi către inima lui dreaptă
.Să ne ridice treaptă după treaptă [Veştidin ţări-;
•Spre comunism, spre visul mult rîvnit despre programul
Şi sârutaţi-1 câ-i bărbat cinstit,
Curat ca lacrima carc-a căzut • O A •
De două mii de ani pc românescul lut, cosmic sovietic
Şi limpede ca bucuria nouă | In socialiste |
Ce-aşcază-n ţară o primenire nouâ
Sâ-1 sorcovim cu roşii trandafirii MOSCOVA 30 (Agcrpres). nor resurse agricole supli
Câ-i comunist al patriei şi-al omenirii, Intr-un articol publicat in mentare au dat rezultate
Biografia noastră şi a lui ziarul „Pravda", acadcmicia practice. j U.R.5.S,
Se împletesc în cugetul Partidului nul Boris Pcîrnv a făcut <• „In cercetarea spaţiului cos Anul acesto petroliştii din
Şi este iubitor de adevăr. prezentare a programului cos mic. a Lunii şi a altor cor Boku ou stabilit recordul de
Sâ-1 sorcovim î Jntincreascâ-n zări, mic sovietic. Experimentul puri cereşti din sistemul so | producţie de la începerea ex-
Ca un mâr
Ca un păr comun al unor ţâri socialiste iar, in Uniunea Sovietică sc j tracliei de petrol din Mareo i
Ca un fir — lansarea sateliţilor artifi acordă în prezent o atenţie S Cospico. reolîzind 12.5 mi-
Dc trandafir, ciali ai Pâmî.ilului „Inter excepţională ..paratelor auto j lioane tone de ţiţei. In a- j
Ca un steag de roş bujor cosmos 1“ şi .,Tntercosmos-2" mate". seric academicianul j propiere de cea mai impor- |
Şi ca steagul tricolor — prevede înscrierea pe or Pctrov. In viitorii ani, ele vor I tantâ schela din zonă - Nef- j
bită şi a altor aparate cosmi râinine in mod practic unicul \ tianîe Komni - ou fost des- ;
ce avind la bord utilaj ştiin mijloc dc studiere nemijloei- | coperite în 1969 noi zocâmin- j
Caldele urări sînt înso(itc popor. Tot ceea cc înfăptu ţific construit de oameni de (â a Cosmosului îndepărtat î te de pelrol şi gaze.
de alaiul Pluguşorului : clin ieşte partidul. Comitetul său ştiinţă din diferite ţâri. arată şi a planetelor. "Deşi in etapa î Pentru prima dată, ou fost i
chet de clopojei. sunetul bu Central, este îndreptat spre autorul articolului actuală a programului cosmic { realizate foraje în locuri unde
haiului. pocnete dc bici. ridicarea zi dc zi a patriei Totodată, a fost elaborat şi sovietic ■ zborurile pilotate au
Luînd locul Pluguşorului tras noastre pc noi culmi. spre se realizează de ciţiva ani drepl principal obiectiv spaţiul j odîncimeo mării este de 50
de boi. trece, simbolic, un crearea condiţiilor pentru vic rircumlei estru. programul nos j de metri. Specioliştii lucrează
tractor miniatură, pe măsura toria comunismului. pentru programul de colaborare a j in prezent la fabricarea unor
micilor lui .mecanizatori“. viitorul fericit al poporului Uniunii Sovietice cu Franţa şi tru nu exclude zborurile pi sonde care să poată fora şî
Kste o manifestare emoţio român. cu alte citeva ţări in dome lolatc spic Lună. în locurile unde adîncimea i
nantă de dragoste faţă de Vă urez din ţoală inima să niul studierii Cosmosului, a In încheierea articolului. mării este şi moi mare. R.P.D. COREEANA. - Printre construcţiile realizate în anii democraţiei populare se află
partid, faţă de patria noastră obţineţi rezultate tot mai bu rată academicianul Pctrov Boris Pctrov subliniază că şi frumosul lăcaş cultural din centrul Phenianului — Tealrul Mare, a cărui construcţie rea
mereu mai înfloritoare, un c- ne la învăţătură, deoarece nu Organizarea acestei colaborări oamenii de ştiinţă ridică de R.P. CHINEZA minteşte de tradiţionala „pagodă" orientală.
moţionant legâmint al pionie mai aşa veti putea deveni ce face parte din programul so obicei mai multe probleme de- In oceste zile de slîrşit de
rilor dc a fi demni continua tăţeni dc nădejde ui patriei: vietic de soluţionare planifi cit este posibil şi oportun să an, ziarele centrale aduc noi
tori ai operei părinţilor lor. numai aşa urarea pe care aţi cată şi in etape a celor mai fie soluţionate intr-un termen veşti privind îndeplinirea şi
Tovarăşul Nicolac Ceauşcscu făcut-o astăzi va prinde mîi- importante sarcini ştiinţifice sau altul, iar cercetările cos ! depăşirea înainte de termen
a adresat calde cuvinte de ne viaţă, şi veţi trăi înlr-o şi practice ale cosmonauticii mice nu sint de loc ieftine De j a sarcinilor anuale de pion. Peste 15 00O dc persoane,
mulţumire colindătorilor pen ţară unde poporul, stâpîn pe Printre domeniile principa aceea, este important să se Voloorea totală a produc- reprezentind opoziţia demo
tru urările lor adresate Co destinele sale. îşi făureşte un le ale programului dc cerce determine. <îl mai raţional, j ţiei industriale a oraşului Pe- î » cratică din Portugalia. au
mitetului Central al partidu prezent şi un viitor lot mai tare cosmică ştiinţifică in vii telul strategie, să se aleagă o j kin este cu 34 la suta moi C U R I E R
lui, poporului român, patriei luminos. torul apropiat. Pctrov a men biectivul spre care trebuie să ! mare laţa de cel mai înalt nivel
noastre „Este un obicei bun. ţionat studierea în continuare se concentreze atenţia intr-o J atins anterior şi cu 62 Io su-
Vă doresc succese la învă
a spus secretarul general al ţătură, viată lungă şi multă a caracteristicilor spaţiului anumită etapă, să sc stabileas | ta mai mare ioţă de 1965
P.C.R., ca de Anul nou să se circumtcrcstru şi interplane că o online a priorităţilor. U Faţa de anul trecut au fost
ureze partidului şi guvernu fericire la toţi tar. a naturii fizice şi prove neori, este dificil să se preva înregistrate mori creşteri la Misterul celor cir
lui, conducătorilor patriei, să Conducătorii de partid şi nienţei Lunii, planetelor şi dă ee anume direcţii ale cer producţia de energie electrică, ■ franceză care au pâ
lucreze şi mai bine in vede de stat invită pe micii colin Soarelui cetării vor aduce maximum | fonta, laminate, cărbune, ma
rea înfăptuirii năzuinţelor tu dători in sediul Comitetului In articol se relevă eâ ast de eficienţă ştiinţifică şi prac i şini-unelte, îngrăşăminte chi- { portul Chcrbourg ir
turor celor cc muncesc. În Central al partidului, le o fel de cercetări in vederea tică. subliniază autorul arti te luni dimineaţa d(
treaga muncă a partidului feră. după tradiţie, mere şi satisfacerii necesităţilor eco colului. De aceea, programul | mice, medicomente. A cres- : dcnlalâ a Sic ii ici, r
nostru, a guvernului nostru covrigi, bomboane şi nuci, ii nomiei naţionale, cum ar fî cosmic trebuie să fie malea j cut totodată de citeva ori j perate lingă Insula
este îndreptată spre fericirea îmbrăţişează cu multă căldu perfecţionarea telecomunica bil şi multilateral, el trebuie I producţia de oţel, ciment, i ■ rul presupus de m;
voastră, a copiilor, a părinţi ră, sc fotografiază împreună ţiilor, meteorologici, naviga să prevadă o largă căutare i vehicule, motoore cu combus j putea poposi peste
lor voştri, a întregului nostru cu ei. ; tie internă. materii şi fibre j poate chiar Haifa,
ţiei, geodeziei, prospecţiuni a unor domenii noi. uneori sintetice, aparate de radio [ binocluri, deja Ie aş
lor geologice, mobilizarea u- chiar complet ncinvestigatc tranzistorizate, bunuri şi ma-
Se anunţă câ nat
| teriale casnice etc. Muncito | j şi două submarine*
Primire la Consiliul de Stat rii a peste 300 de fabrici şî
întreprinderi lucreozo in con
popoarelor noastre, al cauzei D u p ă a te n fa fe le tul onului 1970 incă de Io 15
pârii în lume. decembrie. La centrul de conf(
■ B a a
Vă rog să transmiteţi gu internaţionale din Pai
vernelor şi şefilor de state ai d e fa R o m a şi M ila n o RD GERMANA avut loc marţi cea de-8
ropa şî în întreaga lume. In ţârilor dumneavoastră, popoa In ultimii 20 de ani. re- şedinţă a Conferinţei
acest spirit, poporul român. relor dumneavoastră, cele mai ROMA 30 (Agcrpres) — gemu specializată în fabrica eoltele de cereale au crescut (Iripartilc în problema
Consiliul de Stat şi guvernul bune urări din partea poporu Fostul dansator Pielro Val pre rea şi manipularea explozibi in R.D. Germană cu aproxi namului.
român vor acţiona şi în anul lui român, a guvernului, a da. acuzat dc a fi provocat la lilor pe bază dc tnnitrotoluen mativ 80 Io sută In aceeaşi
viitor, aducindu-şi contribu Consiliului dc Stat şi a mea 13 decembrie explozia de la sau dinamită, era foarte abil perioadă, producţia de lopte Luind cuvîntul in <
ţia la dezvoltarea colaborării personal Dumneavoastră şi Banca naţională a agriculturii în prepararea bombelor pe vacă furajată a crescut de reuniunii, adjuncţii ;
intre statele lumii, la asigu familiilor dumneavoastră vâ din Milano, a fost confruntat Valprcda se află in închi dclegnţiiîor R.D. Vii
rarea securitâţii şi păcii. urez multă sănătate, fericire ! eu ofiţerul Michclc Cicero, soarea „Regina Cocli" din Ro aproximativ două ori. iar pro şi Guvernului Revolu
ducţia de ouă a crescut de
îmi exprim convingerea că La mulţi ani ! care i-a fost superior in ar ma. fiind acuzat de a face par peste patru ori Provizoriu al Rep»
in anul viitor relaţiile dintre Tovarăşul Nicolac Ccauşescu te din grupul anarhist care a Pe ogoorele R D Germane Vietnamului de Sud, r .. i bordul căruia se ntlâ un dat cu •■'S—
România şi ţările pe care le şi ceilalţi conducători români mată După ce l-a recunoscut, pregătit planurile pentru aten lucreozo în prezent aproxima liv Ha Van Lan şi Dinh Ba j grup de turişti * 4
reprezentaţi vor. cunoaşte o s-au întreţinut cordial cu şefii acesta a declar.it că Valprcda. tatele de la Milano şi Roma ; tiv 150 000 de tractoare, a Thi. au făcut un bilanţ al
nouâ dezvoltare, în interesul misiunilor diplomatice. care a lucrat intr-o unitate de El neagă insă friptul că ar fi proape 19 000 de combine dezbaterilor Ei au subliniat
adus la Banca agricolă bom cerealiere, peste 17 000 de că lipsa unor rezultate satis
făcătoare se datorează Ad
ba de opt kilograme care a combine pentru recoltat car ministraţiei americane, rare
provocat moartea a 15 per tofii şi sfecla. Anul ocesta 95
soane. Io sută din recolto de cereale refuză să ia în considerare
Deşi cercetările sint încon a fost strinsă cu ajutorul mij- j propunerile juste fâculo dc
in
jurate de cel mai mare secret, loacelor mecanizate. cele două delegaţii şi ne
primul rînd retragerea
agenţia de presă italiană
ANSA informează că In urma R.P. UNGARA condiţionată a trupelor ame
ricane din Vietnamul dc sud,
confruntării celor doi s-ar fi ; Uno din întreprinderile noi precum şi formarea unui gu
confirmat eă Valprcda ştie e- : ale industriei constructoare de vern de coaliţie provizoriu
fertiv să confecţioneze bombe maşini din Ungoria este şi
de tipul celor explodate la Mi în Vietnamul de sud
; uzino de autobuze „Irokus“
lano şi Rnma Ancheta împo i din Szekesfehervor. Cu toate
triva lui Valprcda şi a altor j că numeroase secţii ale a
rinei inculpaţi — toţi tineri i cestei întreprinderi moi sînt Comandamentul militar a
între Ifl şi 25 ani. afară de i îmbrăcate încă în schele, u merican din Saigon a anun
primul. în virstă de 36 ani — I zinc produce zilnic B-10 au ţat câ în cursul luptelor des
va continua după Anul nou : tobuze confortobile Potrivit făşurate în Vietnamul de sud
Alunei ci urmează să fie in [ pionului, in anul 1970 uzino în perioada I ianuarie — 20
terogaţi de judecătorul de va produce circa 2 500 de decembrie 1969 au fosl u
instrucţie.
j autobuze de trei tipuri, cişi 0 279 de militari ameri
In acelaşi timp, la Milano, cani.
poliţia a eliberat după o noap ! R.P. ALBANIA Agenţia Associated Press,
te de interogatorii pe comis- rare transmite această in
voiajorul Cario Melenga. cum ţăranii cooperatori şi mun formaţie. menţionează râ
natul cunoscutului editor ita citorii din fermele de stat din de la începutul operaţiuni
lian Cian Giaeomo Feltrinclli Albania desfăşoară o inten
Acesta a fost auzit în ziua de să campanie pentru plantoreo lor militare în Vietnamul de
12 decembrie spunind. intr-un a 610 000 puîeţi de pomi fruc sud au fost ucişi 39 930 de
har. eu vore taro : „Miine zia tiferi şi 610 000 puieţi de măs soldaţi şi ofiţeri .americani 4
rele vor serie despre o mare lini. Pe de altă parte, s-a anun
Iragedic". La interogatoriu Aceste cifre reprezintă un
Melenga a declarat că el este record dacă ţinem seomo de ţat câ din nodurile trupelor
faptul că, în 1950, în întrec
Demonstraţie in laţa lobricii Gelbach din Gelsenkirchen, regiunea Ruhr (R.F.G.) prin care în măsură să ..simtă" uneori : ga ţară existau numai 3 mî- regimului de Ia Saigon au CURIER
muncitorii îşi exprima nemulţumirea faţa de măsurile luate de conducerea fabricii, printre care apropierea evenimentelor tra j ¡ioane de pomi fructiferi şi fost ucişi In anul 1969 un
şi concedieri, cerind totodată recunoaşterea anumitor drepturi democratice în întreprinderi. Pe gice. El însă a avut şi un alibi : 1 707 000 măslini. număr de 17 212 militari
una din pancarte se poate citi : „Toate roţile vor sta dacă muncitorii vor vrea" I pentru ziua şi ora la care s-au
desfăşurat atentatele.
Mişcări reven Cu două săptămini înainte gur soarta, corespunzător in arătat că o importantă ho- vizaţiei şi organizate intr-un de rezoluţie privind urgenta re. respectarea drepturilor
ca un nou an sâ-şi anunţe tereselor şi aspiraţiilor sale tărîtoarc pentru însănătoşi mod temeinic şi sistematic. ce o prezintă restabilirea omului, lichidarea colonialis
venirea pe lume şi. o data vitale „Observarea strictă rea climatului internaţional Comitetul Politic a aprobat, drcplurilor legitime ale n. P. mului, încurajarea cooperă
cu el, tin nou deceniu in ca a acestor principii — arăta ar avea înfăptuirea dezar printre altele, documente .şi Chineze la O.N.U., România rii înhe state. Ca (ară euro
in ţările capita/iste re oamenii să-şi pună reîn în plenul Adunării Generale mării generale şi. in primul un proiect de rezoluţie re şi-a exprimat ferm convin ar fi dc marc însemnătate
peană, România consideră că
in clădirea
feritor la
rînd, a dezarmării nucleare
unui
declararea
gerea câ restabilirea dreptu
ministrul afacerilor externe
noite speranţe,
dc pc Kast Itivcr, reprezen al României. Corncliu Mâ- — cale radicală de a elimi deceniu al dezarmării în pc rilor legitime la Naţiunile pentru crearea unui climat
tanţii ţârilor membre ale nescu — asigură cadrul in na pericolul războiului ato rioada 1970-1980, paralel cu Unite ale R. P. Chineze, stal de destindere in Europa şi
Italia ale poliţiei şi 600 de infan O.N.U. participau la ultime ternaţional optim dezvoltării mic Aceasta ar reprezenta cel de-al doilea deceniu al fondator al Organizaţiei în lumea întreagă. să sc ini
Naţiunilor Unite pentru dez
le dezbateri ale
o uriaşă contribuţie poziti
relei dc-;»
rapacităt>‘ creatoare şi în
mondiale, constituie un cle
terişti marini olandezi au o-
ţieze in cursul anului 1970,
ROMA 30 (Agcrpres) — cupnt poziţii în punctele stra XXIV-a sesiuni a Adunării floririi economice şi spiri vă nu numai la realizarea voltare Ideea unui aseme ment esenţial pentru întări cind se vor împlini 25 de ani
O dată cu apropierea sfirşi- tegice din Willemstad, capi Generale. Acum, dnd orga tuale a fiecărei naţiuni şi. destinderii internaţionale şi nea deceniu a fost avansată rea acestei organizaţii, pen dc la slirşitul celui de-nl
întăririi păcii, ci şi la pro
tului acestui an, în Italia a cres tala Anlilelor olandeze. nizaţia mondială se găseşte în acelaşi timp. constituie gresul general al omenirii de România în cadrul trata tru creşterea eficacităţii şi doilea război mondial, acţi
tivelor pentru dezarm«are dc
in pragul aniversării
a 25
cut din nou vaiul de greve După cum se ştie, la 30 mai, de ani dc la înfiinţare, co cheia de boltă a statornici Reprezentantul României a Ia Geneva. prestigiului acesteia in lu uni de p«icc. cooperare, se
Lucrătorii din transporturile peste 5 000 de grevişti au de munitatea internaţională a rii unor relaţii de încredere arătat câ fondurile conside me. curitate europeană. Aceste
şi colaborare între state, a
publice au oprit luni, timp de monstrat pe străzile capitalei, căpătat convingerea câ Adu întăririi legalităţii interna rabile alocate astăzi pentru Precizind poziţia României Intervenţiile româneşti în acţiuni, care or putea fi or
aproximativ patru ore. in toa iar în cursul acestei demon narea Generală oferă cadrul în cc priveşte necesitatea cadrul dezbaterilor pe mar ganizate atit pc plan guver
lichidării anacronicului sis
namental cîl şi
neguverna
te oraşele tării, autobuzele şi straţii au avut loc tulburări ca unde sc poate forma curen ţionale. Evoluţia vieţii inter înarmare (peste 200 miliarde ginea raportului Comitetului mental, ar fj de natură să
tramvaiele în semn dc pro re s-au soldat cu pagube de tul de opinie in favoarea pă sublinieze dorinţa popoarelor
test împotriva faptului câ nu peste 20 milioane dolari. De cii şi colaborării intre naţi- europene de a convieţui paş
au fost încheiate noile con misia primului ministru al ’uni. factor dc care nu pot nic şi de a dezvolta legă
tracte colective de muncă, ex guvernului autonom din An- să nu tină seama acele forte ROMÂNIA LA NAŢIUNILE UNITE turi dc bună vecinătate, dc
pirate cu 9 luni în urmă Sus tilole olandeze, Ciro Kroon, care au tendinţa sa încalce înţelegere, cooperare şi prie
intervenită in luna iunie, şi
pendarea transportului în co alegerile legislative de la principiile şi normele inter tenie.
mun a produs si luni. ca şi 5 septembrie nu au liniştit, naţionale ce s-au impus şi Mai trebuie adăugat că în
sâptâmîna trecută, perturba după cit se parc. spiritele sc impun în relaţiile dintre activitatea României la sesi
rea traficului Cei 85 000 de Noi greve au izbucnit la 2 de state. Şi recenta sesiune a unea recentă au fost cuprin
dependenţi din acest sector cembrie, ceea ce a avut drept Adunării Generale, caracte naţionale a arătat şi arată dolari, cum specifică U tem colonial, reprezentantul de pregătire a celei de-a se şi alte chestiuni înscrise
organizează noi greve pen urmare paralizarea serviciilor rizată dc mulţi diplomaţi că instaurarea fermă a a- Thant în raportul anual pri tării noastre sublinia că De 25-a aniversări de la crearea pe ordinea de zi: problem.i
acordarea
vind activitatea O.N.U ). ar
tru zilele de 2. 7 şi 9 ianua telefonice, lucrărilor publice drept o sesiune „calmă în ccstor principii în raportu putea fi folosite pentru in claraţia privind tuturor ţâ Naţiunilor Unite, a cuprins tinerelului, a teritoriilor
independenţei
rie. Organizaţiile sindicale .t j şi a uzinei de desalinizare ca «aparenţă, dar profundă din rile dintre state, abolirea de tensificarea dezvoltării eco rilor şi popoarelor co propuneri care să întregeas submarine, loimmca de ca
anunţat că grevele personalu re furnizează apa potabilă. punct dc vedere al proble finitivă a politicii dc domi nomice şi sociale a ţârilor, loniale arc un carac că această manifestare. Prin dre tehnice in lumea a tre
lui de la căile ferate, ee ur Docherii s-au alăturat la rîn- melor ce au fost abordate1*, naţie şi presiunii, asigura pentru lichidarea marilor ter universal. iar dispo tre acestea se remarcă pro ia, probleme bugetare etc.
mau să aibă loc la sfîrşîtul dul lor mişcării revendicative. «i scos in evidenţă tendinţa rea condiţiilor ca fiecare na decalaje existente In nivelul ziţiile sate trebuie să se a punerea ca fie la eventuala eu care prilej delegaţia ro
acestei sâptămîni, au fost Încordarea relaţiilor dintre de a se face apel. în rapor ţiune sâ-şi poată alege li forţelor dc producţie şi al plice într-o manieră egală sesiune extraordinară jubi mână a iniţiat proiecte dc
liară, fie la prima parte o
ber calea dezvoltării
sale,
momentan suspendate, deoa salariaţi şi patronat pe fron turile între state, la metode constituie în zilele noastre potenţialului material şi cul tuturor popoarelor sau popu sesiunii a XXV.a a O N U , rezoluţii sau a fost coautoa
rece guvernul a anunţat că tul economic este insolită si le raţionale. Azi. aproape ni condiţia fundamentală a pă tural al statelor, pentru îm laţiilor care au fost sau mai delegaţiile să fie conduse la re la rezoluţiile propuse de
va studia cererea de sporire dc numeroase divergente po meni nu mai poate rosti in cii, securităţii şi cooperării bunătăţirea condiţiilor dc sînt i#:â supuse exploatării cc) mai înalt nivel, de şefi alto state.
sala Naţiunilor Unite cuvin
a salariilor. Această categorie litice. Partidul democrat, care te ce ar aproba folosire:» internaţionale". trai ale popoarelor Pe dc şi opresiunii străine. Dele de state şi guverne, pentru întreaga activitate a
de oameni ai muncii s-a aflat guvernează singur în ultimii metodelor dc forţă in rela altă parte, tara noastră con gaţia română a propus, ală ca documentele ee vor ii a României pe scena Naţiuni
In grevă şi în zilele de 22 şi 15 ani. a obţinut 11 din cc le ţiile dintre naţiuni Prezente în permanentă sideră câ abordarea realistă turi de alte delegaţi», ca în doptate să capele een mai lor Unite arată câ ca se a-
23 decembrie, eînd transpor 22 de locuri in parlament, pe agendele de lucru ale se a problemelor dezarmării anul 1970, eînd sc va sărbă înaltă autoritate pe plan in riâ printre ac^le ţări care
rtomănia. alături dc cele
turile urgente au fost efec restul mandatelor fiind îm lalte ţâri socialiste şi un nu siunilor din ultimii ani, dez reclamă evident ca, paralel tori un deceniu de la adop temaţional. S-a propus, de militează pentru transforma-
armarea. dezvoltarea, deco
i‘ca O.N.U. intr-un
instru
tuate cu ajutorul armatei. părţite între partidele de o măr tot mai marc de state lonizarea, „cele trei D", cum cu acţiunile îndreptate spic tarea istoricei Declaraţii, să asemenea, ca Adunarea G e ment real al cooperării in-
poziţie. Frontul muncitoresc ale lumii, şi-a reafirmat mai sînt cunoscute in limba atingerea obiectivului cen fie redactat un nou docu nerală să adopte în 1970 o icrnaţinnalc şi promovării
Antilele olandeze şi de eliberare (F.O.L.M.) (pa principiile pc caic Ic aplică jul curent folosit la O.N.U , tra), să fîc adoptate o serie ment al Naţiunilor Unite ca amplă Declaraţie menită să cauzei păcii, care să reflecte
re să cuprindă măsuri desti
tru mandate), format in iulie
de măsuri colaterale, ajută
reafirme în mod solemn sco
aceste mari teme
au
fost
neabătut 1n relaţiile cu alte
WTLLEMSTAD 30 (Ager de liderii sindicali care au state; respectarea suveram- privite la recenta Adunare toare. S-a impus, de aseme nate lichidării urgente a sis purile şi principiile Cartei cu fidelitate vocaţia sa uni
versală. realităţile şi schim
preş). — Mişcarea grevistă cc condus manifestaţiile de la tălîi şi independenţei naţio nea, în rîndul participanţi temului colonial. şi să definească obiectivele bările din lumea contempo
sc extinde dc la începulul 30 mai, cerc ridicarea nive nale, egalitatea in drepturi, Generală nu separat, ci, cum lor la sesiunea a XXIV-a ;» Un alt domeniu In care fundamentale ale organiza rană şi să ofere cadrul pro
lunii decembrie în Guraceo lului salariului minim al neamestecul în treburile in e firesc, in corelaţia lor Adunării Generale idcca yo- România şi-a reafirmat un ţiei tn perioada următoare. pice formulării şi respectă
ameninţă, după rum relatea muncitorilor şi funcţionarilor, terne şi avantajul reciproc, strînsâ Spunîndu-şi cuvîntul mâncascâ că negocierile pen binecunoscut punct de vede cum ar fi eliminarea sub rii principiilor convieţuiri»
ză agenţia France Presse, sta ca o condiţie a participării respectarea dreptului fiecă dc la înalta tribună o Na- tru dezarmare trebuie să fie re cslc şî cgl a) realizării dezvoltării, înfăptuirea de internaţionale.
bilitatea tuturor Anlilelor o şale la guvern Autorităţile universalităţii O.N U In ca
landeze, care au cunoscut un au acuzat F.O.L.M. câ ar fi rui popor de a-şi hotărî sin ţiunilâr Unite, România a scoase de sub semnul impro litate de coautor la proiectul măsuri concrete de dezanua- AUREL DUMITRESCU
climat de tensiune ‘de la tul „instigatorul grevelor din ul
burările din mai ac. Unităţi timele zile“'.
T1P A JIU & : Intre Dr tnd exea poligrafică Deva. 44 0C5