Page 14 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 14
FAO, 3 A B DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 5 DECEMBRIE 1969
ARIA PREOCUPĂRILOR ŞI COMPETENTELOR NOSTALGIA TRE
ORGANIZAŢIILOR DE PARTID „NU PREA ÎNDEPĂ
DIN UNITĂŢILE CU CARACTER JUDEŢEAN POATE FI... PUSA IN SCENĂ
Brad, centru cultural cu interpretare să se ridice la o acordă, din principiu, impor
veche tradiţie. „Amintirile apreciabilă ţinută artistică. tanţă aşezâmintului cultural
0 Organizaţiile de bază din direcţiile unităţilor Ju dar totuşi ca trăsătură a vieţii mirea In partid. Intr-o colecti tii. indiferent de funcţie, îşi smt întotdeauna duioase şi Prof. Vladislav Mocanu : şi programelor prezentate. De
deţene nu au menirea să fie simple înregistratoare ale de partid dlr unele unităţi de vitate unde muncesc 110 ute- duo la IndeDlinire sarcinile de plăcute, — spunea cu nostal „Se simte nevoia spectacolelor acL'ca, se cere ca programele sâ
acţiunilor iniţiate pe linie administrativă ; ele trebuie acest fel — este participarea la cişti, zeci şi zeci de tineri mun partid. Or, şi prin asemenea gie în glas Silviu Olosu. pro de teatru bune, atît ale unor fie mereu reîmprospătate, îm
să desfăşoare o activitate politică proprie, 0 De ce discuţie merru a aceloraşi per citori care au absolvit şcoli pro metode se poate trezi Interesul fesor de muzică la Liceul „A trupe profesioniste, care ne bogăţite cu noi puncte.
mereu aceleaşi persoane au ceva de spus în adunările soane şi absenţa de la dezbateri, fesionale şi îşi completează stu faţă de problemele vieţii inter vram lancu". Exista atita dă vizitează oraşul, şi care le pre îmbucurător e faptul câ se
o lungă perioadă de timp, a u diile de cultură generală, primi ne de organ^aţle.
generale ? 0 Mai trebuie chibzuit asupra structurii nor comunişti. Astfel, în dările rea în partid a numai 3 noi — Biroul organizaţiei de ba ruire. Porneam să organizăm zintă la modul improvizat ce încearcă acest lucru, ansam
organizatorice. de seamă ale birourilor organi-' membri în decurs de 10 luni ză de la Oficiul farmaceutio ju multe activităţi culturale. A nemulţumeşte publicul, cît şi blul folcloric care se va con
stitui fiind edificator. Oamenii
zaţiilor de bază de la întreprin este mult prea puţin. deţean solicită informări în e- veam atîţia oameni talentaţi ale formaţiei casei de cultură.
derea de explorări şi I PS.P. se Inactivitatea unor comunişti, dunârile generale de la membri care răspundeau chemării Exista cindva o echipă de cu care sâ se închege există.
In municipiul Deva !şi eu se proiectelor de execuţie pentru semnala acest fenomen şl, în e- cazurile de absenţe de la viaţa de partid, indiferent de funcţie. noastre cu acea bunăvoinţă teatru la casa de cultură cu S-a primit asigurarea şi din par
diile întreprinderi, organizaţii frontul de lucru pe 1970 şi s-a dunările generale respective, lu de partid trebuie căutate — în De pildă, tovarăşii Constantin animatoare de lucruri fru care s-au pus în scenă piese tea unui vechi colaborator al
economice şi instituţii cu carac cerut comuniştilor din serviciile crurile au decurs la fel : au afară de faptul că de cele mai Delagreaca, directorul oficiului, moase... Şi timpul a trecut... reuşite, ajungîndu-se chiar în casei de cultură, un îndrăgostit
ter judeţean sau chiar interju- funcţionale să acorde o atenţie luat cuvlntul aceiaşi oameni, co multe ori problemele puse în şi Emilian Gheorghiu, directo Entuziasmul a scăzut..." finala pe ţară cu „Oameni ca permanent de meseria sa, pro
deţean. Direcţiile acestor unităţi deosebită problemelor legate de munişti din conducere, din ser dezbatere slnt tratate numai la rul adjunct, au prezentat infor Dar oameni talentaţi există re tac". Dar acel colectiv en fesorul Silviu Olosu. Toţi cei
cuprind un număr însemnat de creşterea productivităţii muncii viciile funcţionale şi unii maiş nivelul întreprinderilor sau in mări despre preocuparea perso şi astăzi 1 Cum sînt atraşi la tuziast s-a destrămat cu pa cu care am vorbit, au amintit
comunişti care, pe linie profe (mai precis de folosirea raţio tri. stituţiilor cu o exagerată a- nală şl a altor comunişti cu activităţile casei de cultură ? tru ani în urmă. îmi pare numele acestui om ca pe ol
sională, au atribuţii importante, nală a efectivelor) — Este normal ca tovarăşii bundenţâ de cifre — în lipsa funcţii de răspundere pentru în Cum răspund acestei che foarte râu câ nu mai există unui adevărat animator al vie
0 sferă largă de activitate. Sta Probleme majore s-au analizat din conducere şi din diverse controlului permanent, asupra drumarea farmaciilor din judeţ, mări ? Cu ce-şi dovedeşte i o activitate artistică bogată in ţii artistice a oraşului. Nu ne
tutar, organizaţiile de partid din în adunările generale ale orga îndeplinirii sarcinilor, a chemă promovarea cadrelor şi în alte dentitatea acest asczâmînt cul oraşul nostru". îndoim câ ajutorul scontat din
aceste unităţi nu au dreptul de nizaţiilor de partid de la I.T.A. servicii să albă aproape de fie rii la răspundere în faţa adu probleme — arătau instructorii tural în oraşul în care fiinţea Elena Şipoş : — gestionară partea acestuia va veni la tim
control asupra comitetelor de Deva şi l.P.S P. Deva, direcţia care dată ceva de spus clnd se nărilor generale. comitetului municipal. In alte ză şi în afara lui 7 la magazinul nr. 01 : „înainte pul oportun. De fapt, tocmai
direcţie sau consiliilor de admi fostei întreprinderi miniere, în face o analiză în domeniul eco - Ne produc greutăţi la pre unităţi (la Regionala C. F. Deva, Răspunsurile le-am aflat erau spectacole reuşite. Acu in ziua vizitei noastre a avut
nistraţie dar. tot statutar, fie nomio — îşi dădea părerea to zenţă membrii de partid de la I.T.A.) solicitarea de informări stind de vorbă cu cetăţeni ai ma nu mai sînt. Ceea ce pre loc prima intîlnîre cu membrii
care membru de partid — in şedinţele de comitet de partid despre activitatea ca membri rle oraşului,” beneficiari ai tutu zintă trupele profesioniste nu ansamblului folcloric.
diferent de funcţie — este da partid se opreşte cel mult la
tor să activeze într-o organiza şefii de servicii (parcă discipli ror acţiunilor cu caracter cul suscită un interes deosebit. D? Pentru a putea avea un pro
ţie de bază şi răspunde in faţa na de partid şi calitatea de co tural, publicul — principalul aceea, nu mai merg la casa dc gram variat, un sprijin sub
ei de modul cum îşi duce la în munist nu ar fi unice 1). critic, al cărui ochi sever tre cultură". stanţial poate veni şi din
deplinire îndatoririle de comu îndrumarea şi controlul de partid — Se ridică, în cadrul munici ce In revistă tot ceea ce se partea celor doi metodişti ai
nist in înţelesul plenar al cu piului Deva, şi problema: cine prezintă în faţa lui. casei de cultură, Constantin
vântului, să respecte cu stric în concordantă cu cerinţele perfecţionării se ocupă din aparat de îndruma Prof. Dorin Crişan : „Spec Pisc şi Dumitru Iuga, respon
teţe disciplina de partid — o rea organizaţiilor de partid din tacolele prezentate de casa de Viaţa culturală, în sabil cu munca artistică şi
bligatorie in egală măsură pen unităţile economice şi instituţii? cultură, sincer să fiu, pe lin teatrul, pe care, din păcate,
tru toţi membrii de partid. Deci, economiei şi a vieţii sociale Se ţine seama de competenţa gă că sînt puţine la număr, examenul exigent in ziua vizitei noastre, nu i-am
ceea ce primează în aria de instructorului de partid într-un nu mi-au plăcut. Excepţie fă găsit în incinta casei de cui-
preocupări şi competenţe a or domeniu sau altul ? Ni se pare ceau cindva corul mare, corul al publicului turâ.
ganizaţiilor de partid din uni că şi In această direcţie mai de cameră .Madrigal" şi ope Se pregăteşte ansamblul fol
tăţile cu caracter judeţean nu de la Regionala C. F. Deva şi varăşul Coan Miclea. Ei cunosc şcoala de conducători auto a- trebuie refleotat şi că este nece reta. Dar, dintre acestea a cloric, se va pune in eurind
sînt particularităţile, ci trăsătu In alte organizaţii de partid. mai bine situaţia. Faptul că matqri — spunea secretarul or sară mai multă stabilitate tn re mai rămas doar „Madrigalul" In scenă piesa de teatru cu
rile comune vieţii de partid din — In trimestrul 111, problema membrii de partid muncitori — ganizaţiei de bază de la I.T.A. partizarea Instructorilor pe gru care reuşeşte să nu se destra Minerva Biro şi Ana Oprea- care casa de cultură va parti
orice colectivitate ; în orice caz, principală care a stat tn faţa în cazul nostru de la atelierul Pe el nu-i interesează proble puri de organizaţii. me, ţinîndu-şi repetiţiile în nu — de la agenţia Loto-pro cipa Ia Festivalul bienal de
aceste particularităţi nu dimi organizaţiei noastre — arăta to întreprinderii de explorări — nu mele întreprinderii. fiecare Joi. Opereta şi-a înce no nr. 26 : „Ne întrebăm ce să teatru „I.L. Caragiale" şi a
nuează rolul lor în Impulsiona varăşul JMihail Ivănescu, secre iau cuvlntul se datoreşte necu — Au fost traşi la răspun Congresul al X-lea al P.C.R. tat activitatea acum doi ani. căutăm la casa de cultură ? portul metodicilor trebuie sâ
rea, prin metode specifice, a tarul organizaţiei de bază de la noaşterii situaţiei de ansamblu dere ?... pune cu acuitate problema asi S-a mai realizat cindva o or Ce să vedem acolo ? Desigur, se facă mai mult simţit, pen
activităţii economice sau so l.TA. — a fost sporirea apor a Întreprinderilor la care ne re — Biroul a mai stat cu ei de gurării îndrumării şi controlul chestră semisimfonicâ, dar... sînt tineri care vor să mai dea tru ca şi artişt'i amatori ca-
ciale. tului comuniştilor în acţiunea ferim In analize. Biroul organi vorbă, dar In adunările genera de partid In concordanţă cu ce Motivul desfiinţării nu ştim şi pe la casa de cultură. O dată
Ce probleme se ridică în ac întreprinsă de comitetul de di zaţiei de bază a sesizat acest le n-au fost puşi In discuţie. rinţele generalizării stilului de care a fost. Dînşli au solişti re-şi vor dărui oin timpul lor
tivitatea acestor organizaţii de recţie centru pregătirea parcu aspect şi şi-a propus să organi In adunările generale n-au muncă şttinţifio In conducerea buni dar pregătesc programe s-a organizat o seară de dans, liber sâ vadă ac^st lucru şi
partid, ce trebuie luat in consi lui auto. a condiţiilor de între zeze, In afara adunărilor gene fost puşi în discuţie nici mem economiei şi a vieţii sociale. A improvizate. Acum doî ani a dar nu a mers nimeni. Tre sâ se simtă cu adevărat sti
derare şi dezvoltat şi ce mai ţinere şi exploatare a acestuia rale, dezbateri cu membrii de brii de partid indisciplinaţi .de buie să existe mai multă căl mulaţi.
trebuie „primenit" în stilul şi pentru realizarea sarcinilor de partid de la atelier despre pro la întreprinderea de explorări, cest deziderat trebuie asigurat fost prezentat ultimul specta dură din partea conducerii a O contribuţie deosebită ar
metodele de muncă ale birouri plan In perioada anotimpului blemele activităţii de aici. Sin- I P.S.P. (mal ales şoferii) şi — şl nu In ultimul rlnd — şl col de anvergură, bine reali cesteia, să ştie cum sâ-i atragă putea sâ şi-o aducă cadrele di
lor organizaţiilor de bază sau rece. intensificarea preocupării tem siguri că aceste dezbateri nici nu se foloseşte ca o practi In organizaţiile de partid din u- zat din toate punctele de ve pe oameni. De cît timp stăm dactice din oraş — preciza l-j-
comitetelor de partid de aici ? pentru respectarea normelor de vor trezi interesul. că curentă solicitarea de Infor nltâţlle cu caracter judeţean. dere. In momentul de faţă nu in Brad, nu ne-a solicitat ni varâşul loan Roman. Acestea
— a constituit tema unei anche tehnica securităţii muncii şi de — In baza de aprovizionare a mări verbale In faţa organiza ştim dacă s-ar putea organiza meni să participăm la activi au desfăşurat cîndva o activi
te în clteva unităţi şi a unui siguranţă a circulaţiei. Centralei minereurilor neferoa ţiei despre modul cum comuniş I. MIR2A un asemenea spectacol, cu tăţile artistice organizate. Noi tate deosebit de bogată in for
dialog cu instructori ai Comi — Un fapt pozitiv în activita se din Deva muncesc 24 de co formaţiile existente, a căror ne-am fi dus cu plăcere, pen maţiile de teatru, operetă. Ar
tetului municipal de partid tea organizaţiei noastre de par munişti. Or, bănuim că din ace tru câ simţim nevoia sâ facem putea participa şi de aci îna
Deva. tid — remarca la adunarea ge leaşi cauze care s-au semnalat ceva, sâ dăm o mină de aju inte cu acelaşi entuziasm, de
Prima constatare : în general nerală pentru darea de seamă şi la întreprinderea de explo tor De cel puţin patru ani nu oarece multe dintre ele sint
preocupările organizaţiilor de tovarăşul luan Strug, secretarul rări, nici unul din aceştia n-a s-a mai prezentat un specta tinere, cu aptitudini det^sebi-
partid din asemenea unităţi sînt organizaţiei de bază de la luat cuvlntul în acest an în a- col închegat. Şi spectacolele te. Pe lingă prezenţa fizică,
axate pe probleme majore, mai I P.S.P. — este acela că a ana dunârile generale — relevau to trupelor profesioniste lasă cadrele didactice şi-ar putea
ales economice. lizat cu regularitate munca unor varăşii Aurelian Bucur, Ioon mult de dorit. Se anunţă prin a concretiza contribuţia prin
— Biroul organizaţiei noastre sectoare din cadrul întreprinde Ciornei, Mihai Dinu şi alţi in fişe nume pompoase, dar cind munca educativă care o des
de bază — spunea tovarăşul rii privind realizarea sarcinilor structori al comitetului munici să le putem vedea pe scenă, făşoară In şcoli. Aici, ele pot
1 ou ii Miclea, secretarul organi de plan, disciplina In producţie, pal de partid. Aici este necesa „lipsesc cu desâvîrşire". Prefe sâ instaureze acel climat favo
zaţiei de bază din direcţia în reducerea preţului de cost, ana ră, de fapt, constituirea unui răm televizorul pentru că una rabil cultivării In rindul ele
treprinderii de explorări Hune lize care s-au soldat cu propu comitet de partid cu organiza vedem acolo şi alta vedem ia vilor a dragostei pentru ere i-
doara — a considerat necesar neri, măsuri şi recomandări. ţii de bază pe activităţi, în ca aceleaşi spectacole ale acelo ţia populară, pentru transmi
să pună în dezbaterea comuniş Vorbind despre modul cum a- re scop s-a şl întocmit un stu raşi trupe profesioniste Care terea ei mai departe, oiorin-
tilor, in perioada care a prece nalizeazâ diferite aspecte ale diu. ne vizitează". du-le in final cîmp larg eta
dat adunarea generală pentru activităţii economice se cuvine Da, Intr-adevăr, asupra struc Nicolae Liţi, secretarul or lării aptitudinilor.
darea de seamă anuală, modul o precizare : organizaţiile de turii organizatorice mai trebuie ganizaţiei U.T.C. de la şantie Fără îndoială, or trebui cul
cum se îndeplinesc sarcinile de partid din direcţiile întreprinde chibzuit. De exemplu, la l.P.S.P. rul T.C.M.M. : „Tinerii nu prea tivat şi in rîndu) elevilor a
plan pe Întreprindere, precum rilor judeţene nu sînt simple organizaţia de bază cuprinde au ce vedea la casa de cultu taşamentul faţă de lăcaşul ie
şi pregătirea şi deschiderea fi înregistratoare ale acţiunilor i membrii de partid din secţia ră !" ' cultură. Mulţi tineri sc sfîosr
nului de Invăţămînt de partid. niţiate pe linie administrativă, Deva, precum şi din serviciile Care a fost situaţia consta sâ apară intr-un costum r •'
Judecind după rezultatele glo ci desfăşoară o activitate poli funcţionale ale întreprinderii. tată de noi ? Tovarăşul loan nai, sâ intre pe scenă, ^e e
bale. s-ar părea că analiza ac tică proprie. Precizarea este Ea nu are dreptul de control a- Roman, directorul casei de jenă de judecata semenilor
tivităţii economice nu era opor pentru biroul organizaţiei de xupra comitetului de direcţie, cultură, pe care îl cunoaştem lor, care în fond ignoră aceas
tună, întreprinderea şi-a înde bază de la I.T.A. (şi altele) care dar asupra conducerii secţiei deosebit de întreprinzător şi tă muncă, dar la momentul n-
plinit principalii indicatori. Dar, In unele adunârr generale a cau a conducerilor diverselor muncitor, ne asigură câ totuşi portun sînt cei maî vehemenţi
dincolo de realizările globale, se prezentat materiale care, de ramuri de activitate de presta „aici îşi desfăşoară activitatea critici.
ascundeau şi o seamă de lipsuri fapt, au fost ordine de serviciu ţii, confecţii, reparaţii şi trans cercuri cu un mare număr de
de care nu erau străini comu elaborate de comitetul de direc porturi 1) poate exercita cu membri, o formaţie de dansuri La Brad. la reuşita unei pres
niştii din serviciile ei: depăşi ţie, „politizate" doar prin for mult folos. De aceea, subscriem populare, un taraf, un grup tigioase vieţi artistice. şi-ar
rea cheltuielilor la amenajări şl mulele „sub conducerea organi la propunerea făcută în ultima vocal, solişti vocali şi instru putea aduce contribuţia şi cei
organizare, activitate sub orice zaţiei de partid" sau „In frunte adunare generală de a se stu mentişti de muzică populară, lalţi intelectuali din instituţi
critică pe şantierul de explorări cu comuniştii". Organizaţia de dia problema constituirii şi a ile şi întreprinderile nri-
Hondol, instrumentaţii la unele partid trebuie, desigur, să susţi ici a unui comitet de partid ş! care au avut peste 40 de icşîri şutui In acest sens, o moa
nă măsurile tehnîco-organizato- în satele învecinate şi in alte că susţinută trebuie sâ
sonde din secţia Poiana Ruscâi. de organizaţii de bază pe ra
rice, dar le susţine prin muncă judeţe ca Arad, Alba. Covas- nâ organizaţiile de partid si
In urma analizei s-a recomandat politică, prin sarcinile de partid muri de activităţi. Pentru ac na. In toate turneele pe care ale U.T C., conducerile între
comitetului de direcţie să stabi trasate, prin controlul asupra tualul birou al organizaţiei de le-am întreprins am avut un prinderilor. Sînt atîţia tineri
lească un colectiv care să spri îndeplinirii lor. bază, pentru toţi comuniştii, se succes frumos şl un mare nu talentaţi care sînt aşteptaţi sâ
jine efectiv şantierul din Hon O a doua constatare — nu cu cere însă, pini atunci, o preo Colectivul întreprinderii de ponificoţîe Deva pregăteşte pentru finele anului un bilanţ eco măr de spectatori. Mai puţine învioreze, prin contribuţia lor.
nomic valoros. Volumul producţiei globale s-a depăşit cu peste un milion lei, iar productivitatea soeetaeole s-au dat in oraş. activitatea culturală a oraşu
dol, să impulsioneze terminarea caracter absolut generalizant, cupare stăruitoare faţă de pri-
muncii cu 1550 lei pe salariat, in timp ce cheltuielile la 1000 lei producţie marfă s-au redus cu deoarece aici afluenţa de pu lui Brad ! De re nu partieinâ
M3 lei. Foto î V. ONOIU blic e destul de mică“. Expli eu tragere de inimă ? Cei în
caţia ? Oamenii nu vin pentru vîrstâ. activişti vochî pe târîm
că nivelul la care se prezintă cultural care ar trebui sâ
snectaeolele e destul de redus fie vajnici apărători ai tradi
şi pe deasupra sînt şi foarte
ţiei. de ce nu caută sâ-i o-
Chibzuinţă de (U IlţA II DIN M G il Prevenirea şi înlăturarea cau rare. Mai mult. se bazează duce în acest sens ? Pentru câ.
doar pe muzică şi jocuri popu
după rit se pare. încă nu h
reu aceleaşi şi aceleaşi lucruri,
trecutului.
*
c*
ne neglijentă in îndeplinirea lare şi. firesc, prezentînd me reuşit nimeni sâ pună în scc-
publicul se plictiseşte şi re
atribuţiilor de serviciu, faci- nunţă sâ mai vină. Alţii nu
fiecare zi amplifică uni Astfel, Moldovan Sinofta, zelor care generează pagube M. DODEA
lilînd sâvîrşirca de
infracţi
gestionară la magazinul
ali
mentar nr. II din Deva. dato Prin muncă patriotică
rită faptului că nu a luat mă CEC. Orâştie, nu a verificat tului. Aşa a fost cazul lui Brinda Noua lege privind angajarea
progresiv realizările suri de asigurare a sertarelor identitatea lui Bunca Iul iu şi loan Cornel, revizor de gesti gestionarilor, constituirea de Lucrări în valoare de 68,9 milioane
actele false prezentate dc a
une la O.C.L. mixt Brad care,
tejghelei, a făcut posibilă sus
garanţii şl răspunderea în le
tragerea unor sume de bani de
permis să ridice
către Popa Ghcorghe si Croza cesta la ghişeu, fapt ce i-a efectuînd verificarea gestiona gătură cu gestionarea bunuri
suma
de
ră la magazinul unde lucra
lor organizaţiilor socialiste, e
loan Asupra aceleiaşi gestio 10100 lei. fiind trimis in ju Pctrean Melania — soldată cu laborată de M.A.N. în cadrul
Experienţa acumulată în a
nare s-a găsit suma de 7 714 decată pentru furt. fals şi în o fraudă in dauna statului de lucrărilor celei de a treia se de lei
iUUUftf ptti.FfO «J cest an, concretizată printr o Ici nepredată casieriei, sumă şelăciune. peste 85 000 lei — s-a dedat siuni în lumina documentelor
serie de- creşteri şi Îmbunătă mult peste plafonul stabilit ; Lipsă de răspundere au do la fapte reprobabile pentru a-i celui de al X-Ica Congres, Acţiunile iniţiate de deputaţi în scopul înfrumu
ţiri aduse indicatorilor tchni- Zamfir Constantin in cursul vedit şi unii conducători de acoperi lipsurile in gestiune este menită a introduce o or
Urmărind măsurile preconi anilor 1968-19G9 a sâvîrşit unităţi economice care au an in schimbul unor cadouri din dine riguroasă în administra seţării satelor, comunelor, oraşelor noastre au găsit în
zate în vederea realizării cu co-economici. procesului de mai multe furturi prin spar gajat elemente necinstite, co partea gestionarei, cadouri rea şi apărarea avutului ob rîndul oamenilor muncii o largă audienţă. O confir
succes a sarcinilor de plan pe producţie in ansamblu, va fi gere la diferite unităţi comer rupte, fără o verificare temei eonstind în mărfuri din maga ştesc, in angajarea in funcţii mare a hărniciei şi entuziasmului cu care zeci de mil
anul viitor se poate observa transpusă in continuare in ciale din raza oraşului Haţeg. nică, aceştia fiind numiţi in zin, mese servite, băuturi. gestionare a unor persoane de cetăţeni au fost prezenţi pe şantierele muncilor
câ acestea in mare parte au practică. în vederea îndepli Aceste spargeri au fost posi diverse funcţii pentru a veghea Pentru faptele nedemne sâ- corespunzătoare sub toate as patriotice o constituie valoarea lucrărilor prestate.
fost deja traduse in practică. nirii cu succes a sarcinilor e bile şi ca urmare a neluârii la apărarea bunurilor obşteşti. pectele. de tragere Ia răspun Cele 66,9 milioane de Iei obţinute pînâ în prezent
Nu mai departe, planul la lu unór măsuri de asigurare a vîrşite, revizorul incorect a dere a acestora cît şi a ace au făcut ca angajamentul anual să fie depăşit cu apro
crările de pregătire este în a conomice şi de producţie cc încuietorilor, a gratiilor, cît şi Aflaţi In exerciţiul funcţiunii, fost Judecat şi condamnat la lor conducători de întreprin ximativ 7 milioane lei. De notat este, de asemenea. c5
vans faţă de grafic cu mai bi revin colectivului exploatării, a lăsării banilor în sertare ei s-au înfruptat din aceste 4 ani închisoare, iar gestiona deri şi instituţii sau alţi an din contribuţia voluntară a cetăţenilor au fost con
ne de 250 ml. Astfel, a fost in ultimul an al actualului fără a fi predaţi la casierie ; bunuri, tâinuind şi acoperind ra Petrean Melania la 10 ani struite 2G săli de clasă, 7 cămine culturale, 9 000 mp
creată posibilitatea asigurării cincinal. Pacso Edith Olga, angajată la unele abateri de la legile sta închisoare. gajaţi care încalcă prevederile trotuare şi alte 200 obiective de interes general.
legale.
frontului de lucru pentru a
nul viitor, atît in ceea ce pri
veşte extracţia de minereuri
complexe cît şi aurifere.
Din afirmaţiile interlocuto Este îndeobşte cunoscut câ
rilor aflăm, de asemenea, câ reclama e sufletul comerţului, ora 14,30. In cofetărie tot... ni
se arc în vedere şi valorifi câ de felul in care sînt pre mic. Ne interesăm de maşină,
carea minereurilor complexe zentate mărfurile In vitrine Cit „suflet“ are „sufletul com ni se răspunde rece, distant:
din sectorul I al minei. Se va şi în magazine, de solicitudi „N-a venit... O să vină".
acţiona în continuare pe con nea vinzătorului depinde, in Am vrut sâ vedem cit „su
centrarea producţiei la nive mare măsură, afluenţa de flet" are „sufletul comerţului"
lul acestui sector şi sînt în cumpărători, relaţia dintre u In magazinele din Simeria şi
curs de aplicare o serie de nitatea comercială şi consu ci un minus în atitudinea vin- noi fără sâ luaţi ceva 7 Ui prezentat de departe şi interi Schosel), „Confecţii — încălţă care se voia... fundal (I). De-o Câlan. L-am gásií In clteva
măsuri legate de mai buna a mator. Vitrina este, de fapt, zâtorilor faţă de cumpărători. In taţi ce fustă frumoasă din pie orul magazinului: neorînduia- minte" nr. 03 (gestionar Flo- parte şi de alta, două capace vitrine, In amabilitatea şi so
le !
E modernă, se poartă.
contradicţie cu interiorul ma
provizionare şi organizare a oglinda magazinului, ea invi gazinului „Electro", in care Poftiţi ia garderobă s-o încer lâ. lipsă de gospodărire, praf, rica Martin), cofetăria „Viole ale unor foste cutii cu cioco licitudinea vînzâtoarei Aurica
iar solicitudinea vînzâtoarei
noilor locuri de muncă, per tă cumpărătorul, Ii înlesneşte mărfurile îşi găsesc bine locul caţi. Sînt sigură câ o sâ vă se prezenta cu... „lipsă la gra- ta" (responsabil Susana Fulea) lată. In rest... praf şi musculi- Popa şi colegelor ei (maga
fecţionarea actualei tehnologii cunoaşterea mărfurilor pre pe rafturi, şi nu numai neolo, placă. Sau acest deux-pieces din oraşul nou Câlan atrag ţe, râmase de... astă vară. A zinul de confecţii Simeria), ale
zente In unitate, îi uşurează cumpărătorul. Amabilitatea pe şadar, vitrina nu te îndemna Irineî Fazelcaş (magazinul
de exploatare. vitrinele parcă şi-au mutat de din jerse pe buret. E pe mă care au dovedit-o vînzâtorii sâ treci pragul cofetăriei „Textil" nr. 84), ale vânzătoare
alegerea articolelor pe care le sura dumneavoastră şi-i o cu
Sfera preocupărilor se ex doreşte etc. Reuşesc vitrinele, pozitul in ele. De sub un loare care vă prinde. din cele trei unităţi, răbdarea .Victoria". Am făcut-o, totuşi, lor din magazinul „Confectii-
tinde şi asupra lichidării unor interioarele magazinelor, soli strat de praf ne priveşte a RAID manifestată faţă de pretenţi în speranţa câ interiorul ne Incâlţâminte" nr. 83, ale Susa
malgamul de articole. Şi doar
citudinea vinzâtorilor sâ răs Amabilitatea, solicitudinea, ile cumpărătorilor ne-au pri va oferi altceva. Eroare. Vitri nei Fulea (cofetăria „Viole
neajunsuri de natură subiecti magazinul dispune de trei vi asociate cu o veselie molipsi
pundă acestor cerinţe ale co lejuit consemnarea multor as na era o oglindă fidelă a ma ta"), dar l-am căutat zadarnic
vă semnalate la uncie echipe merţului ? Am încercat sâ gă trine mari, In care puteau fî toare, totul te îndemna să pecte demne de laudă. N-am gazinului. Lipseau nu numai la cofetăria „Victoria", la ma
şi brigăzi direct productive. sim răspuns printr-un raid or expuse estetic, pe grupe de dai curs invitaţiei vînzâtoarei maj". O vitrină mult mai mi înţeles însă de ce această so curăţenia, ambianţa pe care gazinul de menaj nr. 59 Si
sortimente, articolele ce se ce
de a nu părăsi magazinul fără
La acestea se manifestă încă ganizat în citeva magazine reau prezentate, nu într-o a sâ cumperi ceva. Mărturisim că, chiar necorespunzâtoare a licitudine e manifestată numai ţi-o doreşti pentru a savura meria, la „Alimentara" din fa
în magazinele din oraşul nou.
ţa fostei intrări a uzinei din
defecţiuni în aprovizionarea din două centre muncitoreşti semenea îngrămădire: piese câ solicitudinea întregului per cestui scop, ne-a prezentat La magazinul alimentar din o felie de tort. o cafeluţâ, ci Câlan, la...
ale judeţului: Simeria şi Câ- şi prăjiturile. In vitrina frigi
locurilor de muncă, indiscipli lan. Dacă am reuşit, o spun muzicale, electrice, brichete, sonal al unităţii am fi vrut s-o magazinul de menaj nr. U9 faţa vechii intrări a uzinei der — nimic Ce-ar ii să pornească, niţe-
nă şi nerespectarea normelor faptele înlilnite pitici (!) etc.. ctc. întîlnim şi in alte magazine din Câlan. Dar, contrast. Re „Victoria" — nimic din ceea ce — Vă rog, ne adresăm vîn lu.ş, în căutarea acestui „su
Magazinul de confecţii. Nici
Magazinele ..Ţesături". „Tri vizitate, dar dorinţa noastră clama pe care o făcea prin a- ne-au oferit unităţile comer
de tehnica securităţii. Cu toa nu reuşim sâ intrăm bine câ zâtoarei, cu ce ne puteţi ser flet" prin magazine şi condu
cotaje $i parfumerie“ din Si a rămas doar la modul op ecastâ minusculă vitrină era ciale din oraşul nou. La co vi ?
te, câ pentru fiecare echipă şi meria ne-au întimpinat cu vi şi sîntem ..luaţi in primire" tativ. deosebit de atrăgătoare, bunul fetăria „Victoria" — reversul __ ? | cerile O.C.L. şi T.A.P.L. res
brigadă sînt stabilite norme trinele şi interioarele estetic de vînzâtoarea Aurica Popa : Magazinul „Menaj", unita gust înlîlnindu-se plăcut cu ambianţei şi solicitudinii din — Nu Jnţelcgem... pective ?
„Bună ziua, cu cc vă putem
de muncă bine fundamentate, şi cu gust aranjate, modernul, servi ?" tea nr. 59. Vitrina prăfuită, ordinea şi esteticul. cofetăria „Violeta*. (Despre a- — Păi. aşteptăm acum maşi Nu de alta. dar cu... sufletul
ordinea şi solicitudinea aflin- nu-i de glumit !
ele nu se respectă in totalita — Privim doar Sinlcm în îngrămădită cu de tonte, pe Reclama pe care şi-o fac u- ecastâ unitate s-a mai scris na dc la Hunedoara sâ so
du-sc. într-o organică simbio
te. provocînd pierderi însem ză. Nimic „în plus" în vitri trecere prin Simeria $i... un fundal de pinzâ care oda nitâţile comerciale „Textile" in coloanele ziarului) Vitrina sească cu marfă... Raid realizat de
nate de timp. nele armonios aranjate şi ni- — Păi, cum, sâ plecaţi de la tă avusese culoarea roşie, ne-a nr. 84 (gestionar Adalbert ne prezenta o... hlrtie roşie, Era o-a 10 90, Am revenit la LUCIA LICIU