Page 17 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢÂRILE, UN IŢI-VA» Redacţia

Nr. 4643 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă

DEVA. slr Dr Petru Crora. nr. .15
6 decembrie telefoane t redactor şef - 11588; re*
doctor ţel odjuncl, secretai de redacţie
ţi administroţia - 12138 ; secţiile cui*
1969 tură-sporl ţi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare ţi
eiteme - 12317 ; secţiile industrie ţi
viata de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu între orele 16*24 - 11585.

Planul anual şj angajamentele— îndeplinite exemplar în toate întreprinderile!
Delegaţia Republicii Socialiste

IAREA

România, condusă de tovarăşul
AKINOASA

DE LICHi-

ANOMALII­ care a participat Ia întîlnirea conducătorilor de partid şi de stat

din R.P. Bulgaria, R.S. Cehoslovacă, R.D. Germană, R.P. Polonă,
LOR ORGANI­ Republica Socialistă România, R.P. Ungară, U.R.S.S., s-a întors în patrie

ZATORICE iat în Capitală, venind dc ia te tovarăşii Ion Ghcorghc glie Stoica. Vnsile Vîleu, Şte­ la întîlnirea conducătorilor de
Vineri dupâ-umiazâ s-a înapo­
partid şi de stat din Republi­
fan Voilcc. Petre
Blnjovicî.
Maurcr. membru al Comite­
ca Populară Bulgaria. Repu­
Ton Ioniţâ. Vasile Patilinrţ.
Moscova, delegaţia do partid
şi de stat a Republicii So­ tului Executiv, al Prezidiului Dumitru Popa, Ion Slâneseu. blica Socialistă Cehoslovacă,
Permanent al C C. al P C.R.
cialiste România condusă de preşedintele Consiliului de Mihai Marincscu. Ion Păţan Republica Democrată Germa­
nă Republica Populară Polo­
Doco realizările ultimilor doi oni oe na E M. Aninoasa tovarăşul Nieolac Ceauşescu. Miniştri, Gheorghe Pană. membri ai C C. al P.C.R . ai nă. Republica Socialistă
ar fi fost înregistrate pe pelicula, iar acum or fi derulate, secretar general al Pnriidu membru al Comitetului Execu­ Consiliului de Stat si ni gu­ România. Republica Populară
s ar putea trage următoarea concluzie. Situaţia în care se lui Comunist Român, preşedin­ tiv. al Prezidiului Permanent, vernului. conducători de in­ Ungară, Uniunea Sovietică
prezintă mina este mult diminuotă în comparoţie cu suc­ tele Consiliului de Stat al secretar al CC. al P.C.R.. si stituţii centrale si organiza­ Pe aeroportul Vnukovo. de­
cesele obţinute de colectivul de aici în anii precedenţi. In Republicii Socialişti' România, Cornetiu Mânescu. membru al ţii obşteşti legaţia a fost salutată de L.
vreme ce alunei mino îsî făcuse o adevărată tradiţie din o rare a participat In intilnirea C C. al P.C.R. ministrul afa­ Erau de fală V.S. Tilcunov. I. Brejnev. secretar general al
fi mereu în fruntea întrecerii, astăzi colectivul întîmpină se* conducătorilor dc partid şi cerilor externe. însărcinatul cu afaceri nd-in- CC. al P.C.U.S, N V. Podgor-
rioose dificultăţi in realizarea sarcinilor. Numai pe peri- ‘ de slnt din Republica Popu­ La sosire, pe aeroportul Bă­ terim al Uniunii Sovietice In nîi, membru al Biroului Poli­
oodo celor 11 luni din acest an. producţia înregistrează un lară Bulgaria. Republica So­ noasa. erau prezenţi tovarăşii Bucureşti, şi membri ai am­ tic al CC al P.C.U.S.. pre­
minus de peste 3 500 tone de cărbune. Bineînţeles că o* cialistă Cehoslovacă. Republi­ Emil Bodnaraş. Paul Nicules- basadei. şedintele Prezidiului Sovietu­
ceostă nerealizore o avut repercusiuni şi osupro planului ca Democrată Germană Re­ cu-Mizil. Gheorghe Râdulcs- Un mare număr de bucu- lui Suprem, A. N. Kosîghin.
Io producţia marfă a preţuim de cost. care o fost depăşit publica Populară Polonă. Re­ cu. VirgîI Trofm. 11 io VerdcL rcşleni aflaţi Ia aeroport au membru al Biroului Politic al
cu 2,70 leî pe tona de cărbune precum şi nerealizoreo publica Socialistă România, Maxim Bcrghianu. Florian salutat cu multă căldură, prin CC al PC U .S . preşedintele
beneficiilor cu 1 125 000 lei. Republica Populară Ungară şi Dânâlachc. Constantin Drâgan. ovaţii şi uralc. pc tovarăşul Consiliului de Miniştri. A. I.
Anolizînd în detaliu cauzele care au dus la situaţia Blumul plecat de Io cuptoare, trecut apoi prin caj'e, ajunge Tmunea Republicilor Sovieti­ Emil Drâgânoseu. .Janos Fa- Nicolae Ceauşescu. pc ccilalii Pclsc. membru al Biroului
creată, ajungem Io concluzio unanim recunoscută : nereo* la foarfecă de debitare unde se debitează la secţiuni ţi lungimi ce Socialiste. zekas. Petre Lupu. Manea Mă- conducători de partid şi dc Politic al CC al P.C.U.S., K.
stat. Un grup de pionieri a o­
lizoreo ritmică a planului de producţie. Astfel, planul pri­ corespunzătoare. Foto : C. CIOCAN Din delegaţie au făcut par­ ncscu, Leonte Râutu, Oh cor- F. Katuşev, secretar al CC. al
melor două decade din fiecare lună nu o putut fi reali­ ferit flori P.C.U.S., A A Gromîko, mem­
bru al C C. .al P.C.U S.. mi­
zat integral, contribuind în mare măsură la minusul de 4r nistrul afacerilor externe. K.
producţie acumulat. Aceeaşi neritmicitate s-o făcut simţită MOSCOVA 5 — Corespon­ Rusakov. şef de secţie la CC.
ţî în activitatea celor 47 brigăzi, dintre care 16 nu şi-ou In plus, cînd în plan se pre­ dentul Agerpres, I,. Duţâ. al PC U .S . activişti de partid.
realizat sarcinile de plan, condueînd Io o pierdere de vede irigarea întregii supra­ transmite : Vineri la amiază a
Erau prezenţi Teodor Mari-
35 000 tone de cărbune. Moi mult chiar, situaţio planului feţe, clar în realitate de bine­ părăsit Moscova, plccînd spre nescu ambasadorul extraor­
de producţie este diferită pentru cele două zone cite ore Sînt valorificate pe deplin posibi facerile apei nu beneficiază patrie, delegaţia dc partid şi dinar şi plenipotenţiar al Re­
mino în prezent. Dacă pe perioodo celor 11 luni zona I decit jumătate din aceasta, nu de stat a Republicii Socialiste publicii Socialiste România în
şî-o depăşit pionul de cărbune extras cu 1 950 tone. nu te poţi aştepta să obţii un ran­ România, condusă de tovară­ Uniunea Sovietică, şi membri
aceloşi lucru se poate spune despre zona o 11 - a, care o ră­ dament eît dc cit satisfăcă­ şul Nicolae Ceauscscu. secretar
mas sub pion cu 8 466 tone, tor în legumiculturâ'1- general al Partidului Comunist ai ambasadei
- Vorbind despre minusul de producţie — ne spunea Departe dc a constitui ex­ Român, preşedintele Consiliu­ (Agerpres)
îng. Eugen Niţo, şeful secţiei o 11 - o. nu greşesc dacă o- lităţile de creştere a producţiei presia unei activităţi mulţu­ lui de Stat. care a participat
firm că el a fost acumulat în mare parte o dată cu trecerea mitoare. rezultatele reflectă
la noul sistem de organizare pe zone. Acest mod de orga* mai degrabă serioasele goluri
ni/.ore nu corespunde în totalitate cerinţelor impuse de ac­ legumelor se ridică la peste păşi planul cu cel puţin 100 existente în organizarea mun-
tivitatea din subteran. Există o dirijare defectuoasă o ac - 3 5OU tom*. Raportată. la su­ de tone. RaporuVJs la supra­ iii legumicultorilor. precum
tivţtoţîlcr personalului tehnic din codrul zonei. Adică, şeful prafaţa cultivată cu legume, faţa rămasă in cultură, revi­ şi rezervele despre rare an
de zonă pentru a do o soluţie tehnică trebuie să cunoască de legume? producţia marfă nu reprezin­ ne o producţie marfă de R> "> de an se discută. dur rare La aniversarea unii sfert
-reolabil bine fiecare loc de muncă. $i cum zilnic pro- tă nici 6 tone la hectar. sînt slab valorificate. Oare co­
bc emele sînt multiple nu se poate face faţă. Căror cauze se dutoreste o tone la hectar Este un rezul­ operatorii din Geoagiu nu
tat care nu ne mulţumeşte in­
Nu minimolizăm cu nimic faptul că şeful de zonă tre­ asemenea situaţie şi ce mă­ să. deoarece în alţi ani s-au sînt convinşi eâ legumicultura de veac de la apariţia ziarului
buie să cunoască bine fiecare loc de muncă. Dor nu în­ Cu toate că in ultimii ani suri se impun a fi întreprinse obţinut producţii mai mari osie una din ramurile dc pro­
ţelegem de ce în activitatea zilnică nu este ajutat mai s-au făcut însemnate investi­ în vederea ieşirii din im­ fără eforturi deosebite In con­ ducţie cu un ridicat grad de
substanţial de subalterni. Privind în mod ierarhic posturile ţii în scopul dczvollârii bazei pas? Iată aspectele abordat.’ diţiile cînd la grădină sc lu­ rentabilitate, care as'gurâ fo­ ¡teacid roşu“ Petroşani
tehnice din codrul zonei se observă totuşi că există forţe Vohnico-materiale a producţiei in cadrul unei discuţii purta­ ci cază doar cu eite 45—50 de losirea intensivă a pâmîntului 11'
suficiente pentru o do un sprijin competent şefului de zonă. de legume, cooperativele agri­ te cu inginerii Mihai Gaza- cooperatori, iar în sezonul de şi creează premise favorabile Apărut Io îngemănarea a cuvintul tipărit, biografia
Cei 5 ingineri. 13 maiştri şi alţi 7 maiştri principali nu pot cole din judeţul nostru nu au cincu. de la C A P. Dobra. vîrf — la întreţinere si re­ utilizării raţionale a forţei de două vremuri, in viitoarea muncii şi a vieţii noi.
oare să-şî spună cuvintul în soluţionarea unor probleme ? valorificat nici pe departe po­ Mitică Popescu de la C A P coltat — participarea este şi muncă ? Atunci ee „argumen­ mişcărilor politice şi sociale, Astăzi, cînd împlineşte 25 de
Este oore nevoie co în orice moment să se simtă interven­ sibilităţile de creştere a ran­ Simeria şi Mircca Gludcamr. mai redusă, este de la sine în­ te" se pot aduce pentru a mo­ conduse de partidul comunist, ani de la apariţia primului său
ţia şefului de zonă ? damentului la hectar ; să nu de la C A P. Geoagiu. ţeles că randamentul este de­ tiva de ce în acest an o bună număr, ziarul minerilor se a»
Ing, CORNEL DUMITRU mai vorbim despre ridicarea Fiecare din aceste unităli parte de posibilităţi". parte din suprafaţa cultivată ziarul „Zori noi" — otit de su­
eficienţei economice a activi­ cultivă anual legume pe cîte Ing. Mitică Popescu : „Uni­ cu legume a fost lăsată să se gestiv denumit - se adresa flâ angajat cu întreaga sa fi­
tăţii desfăşurate în această 45—50 de hectare, situate în tatea noastră a rămas datoare compromită din cauza ncapli- intr-un grai nou, militant, inţă in atmosfera de puterni­
II IN MO. o z-o» importantă ramură de produc­ Lunca Mureşului. Icgtimirul- la fondul centralizat cu 110 cârii lucrărilor de întreţinere ? muncitorilor, ţăranilor şi căr­ că emulaţie politică şi de
ţie. Ca dovadă, numai în a- turii revenindu-i o pondere tone legume. In mare parte, Cum vor fi recuperate cheltu­ turarilor din ţinutul hunedo- muncă a întregului nostru
eest an restanţa la livrarea destul de însemnată — peste condiţiile climatice au influ­ ielile pentru pregătirea tere­ reon. Exprimind răspicat cu- popor pentru înfăptuirea mă­
de
reţului program elaborat
20 In sută — în structura ve­ enţat soarta producţiei Da nului sî însâmînţare ? Din vîntul chemător al partidului,
niturilor realizate de coopera­ roşii, spre exemplu, nu s-a păcate, acesta este un exemplu modesta gazetă de atunci - Congresul al X*lea al Parti­
ce apărea la Deva - s-a inte­
dului Comunist Român, aduce
tivele respective, fn plus. tre­ obţinut nici 10 Ia sută Vina de crasă neglijenţă şi nepă­ grat de la început in ascuţi­ o contribuţie tot maî cuprin­
din
sare. de nesocotire a celor mai
buie arătat că, in ceea ce pri­
producţia planificată
IN PAGINA A ll-A Un nou lectorat veşte grădinăritul, cooperato­ nti se poate da desigur numai elementare cerinţe impuse de ta bătălie de clasă, a ţinut a* zătoare în procesul complex
poi pasul cu ritmul ferm
şi
de emancipare economică, so­
rii au acumulat o bună expe­ pe umiditatea excesivă şi ca­ disciplina contractuală (nn. — cialo şi spirituală a munici­
După cum ne informea­ de unităţi. Expunerile care rienţă. Avînd în vedere sarci­ lamităţi. ci explicaţia realiză­ Nu s-au onorat nici 30 la sută trepidant al evenimentelor is­ piului spre cotele înalte ale
torice ce s*au succedat in via­
din obligaţiile asumate).
a Consfătuiri cu ză corespondentul nostru, au loc în clubul cooperali- nile si cerinţele sporite de a­ rilor nesatisfâeâtoare trebuie Este eît se poate de clar eA ţa poporului nostru, in con­ socialismului multilateral dez­
provizionare a populaţiei
cu
căutată si în faptul că o mare
N. Sbuchea. conducerea co­
vei şi tratează probleme de
operativei meşteşugăreşti istorie, medicină, literatu­ astfel de produse, era firesc parte din lucrări s-au efectuat deficienţele de ordin organi­ strucţia noii societăţi socialis­ voltat.
Trăind aceleaşi sentimente
deputaţii, organiza­ „Retezatul" din Haţeg a şi necesar ca eforturile coo­ cu întîrziere. folosind braţe zatoric — ne referim îndeo­ te. pline, cu prilejul împlinirii u­
luat iniţiativa organizării it- ră şi comportarea faţă de peratorilor să fie subordonate dinafara unităţii, care în cele sebi la asigurarea forţei de Transferat in Valea jiului, nui sfert de veac de apariţie,
te de Frontul Uni­ nui lectorat la care iau par­ clienţi, sînt urmărite cu îndeplinirii în mod exemplar mai multe cazuri nu au o ca­ muncă, la antrenarea Ia lucru ca cerinţă a intensificării odresâm ziarului sărbătorit -
te toţi cei 31 responsabili viu interes de către cursanţi. a contractelor Din păcate, lu­ lificare corespunzătoare ce­ a tuturor cooperatorilor atunci muncii politico-organizatorice care a fost şcoală pentru mul­
pentru sporirea producţiei de
tăţii Socialiste; crurile au luat o altă întorsă­ rinţelor impuse de aplicarea cînd nevoile producţiei o cer, cărbune, ziarul a ridicat stea­ te cadre gazetăreşti con­
tură
Dar, să dăm cuvintul
nu cînd vrea fiecare —
au
metodelor înaintate în legu-
fraţilor de breaslă de la Pe­
Cerc de artă plastică la Orăştie interlocutorilor. miculturâ". influenţat în măsură hotârî- gul bătăliei pe noile fronturi troşani, colaboratorilor, cores-
ale îmbogăţirii
materiale şi
Ing. Mihai Cazaeincu t „Din
Ing. Mircea Glodeonu : „O
m Cînd construc­ cele tone legume cit tre­ producţia marfă de numai 3 toare producţia de legume a spirituale, insuşindu-şî din a­ oondentilor şi cititorilor din
In cadrul manifestărilor dus de profesorul Nicolae buia să livrăm în contul con­ tone legume la hectar in n — ceasta chemare însuşi numele Valea Jiului, cele mai sincere
torii nu-şi respectă artiNlice organizate la Ca­ Adam. Cercul va putea fi tractelor. am predat abia CIO cît s-a realizat în acest an la N. TlRCOB - „Steagul roşu". De atunci si frumoase gînduri, urîndu-le
sa de cultură din Orăştie. frecventat de iubitorii arte­ tone. Dacă producţia de pe C A P Geoagiu) este sub ormo minerii înconjoară cu căldură noi succese în îndeplinirea cu
promisiunile de curind s-a deschis cer­ lor plastice de două ori pe 13 hectare nu era calamîtatâ critică. Oricît de binevoitor nr muncitorească „Steagul", care cinste a sarcinilor trasate de
cul de artă plastică, con­ săptămînă. din cauza umidităţii excesive fi. un singur om nu poate lu­ (CONTINUAU IN PAO. • 2 o) partid, multă sănătate şi fe­
şi a inundaţiilor, se putea de­ cra 2—3 hectare de grădină. le consemnează zi de zi, prin ricire I
Microscopul cu care am în­ meargă prost, nu a pus piciorul
cercat explorarea unităţilor co­ REŢEAUA COMERCIALA A HAŢEGULUI în prag şi n-a sprijinit mai
merciale ale Haţegului a urmă­ > * mult unitatea şi pe şeful ei.
rit cum sînt primite, analizate,
finalizate sesizările venite de )a
populaţie, cum .se acţionează In hăţişul
pentru reducerea numărului a-
cc.storn. Bineînţeles, n-au fost SUB MICROSCOPUL EXIGENTELOR referatelor
scăpate din vedere nici celelal­
te probleme aşa-zis mărunte, f
dar care contribuie în bună Vicepreşedintele cooperativei,
măsură la mulţumirea celor ca­ niţele. Avem însă cadre, chiar se bucură cînd văd clienţii facă acest serviciu, îar vînză- — Avem un gestionar slab la tovarăşul Sebeşteyn, s-a căznit
re trec zi de zi pragurile uni­ dintre cele şcolarizate, alarmant băuţi. Ştiu ei cc ştiu. toarca sfidează oamenii, stînd „Zimbru" — ne spune Augustin multă vreme în faţa cîtorva
tăţilor comerciale ale oraşului. de slab pregătite. De fapt. re­ — In atenţia organizaţiei de la taifas in acest timp ? Sebeşteyn, vicepreşedintele coo­ dosare voluminoase să ne ara­
clamaţii n-am prea avui. Doar partid stă mereu problema c- La magazinul textile, la cel perativei, afirmaţie cu care a te cum se rezolvă sesizările, re-
de la ,.Zimbru" şi de la un ducaţiei salariaţilor — ne spune de tricotaje, ne-a fost de-a fost de acord şi preşedintele. clamaţiilc. A reuşit Intr-o nucă
0 reţea „destul de mandatar. In rest... Avem şefi tovarăşul Heljoni. Am avut ca­ dreptul ruşine cind am intrat. Am pus aceasta in faţa ges­ măsură, deşi nu li se duce lip­
de unităţi foarte buni. Octavian zul lui Feher Franci.sc. fost ges­ Ne-a fost ruşine nouă de neso­ tionarului Petru Pătraşcu, de sa Am fi vrut să notăm cite
bună", dar... Buzdugan, la metalo-chimicc. tionar la magazinul lactate, ca­ cotinţa vinzâtonrclor. Toate la ,.Zimbru". sesizări, sugestii, reclamaţii au
Matei Sebeşteyn, la textile şi re a fost pus în discuţia adu­ mîncau gogoşi. Cumpărătorii — N-am fost ajutat. Deoare­ făcut consumatorii de la înce­
cu lipsuri alţi ciţiva. nării generale şi exclus din aşteptau minute in şir pînă să ce am fost nou nu mi s-a dat putul anului şi cum s-a finali­
N-am
personal corespunzător.
zat fiecare Jn parte. N-am reu­
partid pentru abateri grave Şi
Prin unităţi lucrurile nu stau
li se răspundă dacă există cu­
chiar aşa cum spunea preşe­ în organizaţia U.T.C. sc acţio­ tare sau cutare articol Li se fost nici aprovizionat. Mi-am şit. Dintr-un motiv foarte sim­
— Avem o reţea destul de dintele cooperativei. La bufetul nează pe această linie, mai ales răspundea printre înghiţituri, adus cu marfă cu sacoşa Mai plu : nu li se ţine evidenţa.
buna — remarca tovarăşul Vio­ ,,Expres“, intr-o singură zi (Ml că avem un mare număr de lu­ aşa, cu gura plină. Lritc scene ales de cind s-a deschis hanul In schimb, tovarăşul vicepre­
rel Suciu, preşedintele coope­ noiembrie), la adresa bufetierei crători tineri, absolvenţi oi şco­ în orice caz. „Bucura", am fost total negli­ şedinte, ne-a introdus într-un
rativei de consum Haţeg, la în­ Cornelia Răzvan se scriu în lilor profesionale. Mai puţin fa­ jat. Aici se poate face treabă adevărat hăţiş al referatelor.
ceputul discuţiei Apoi am în­ condică termeni ca : obraz­ ce sindicatul. Preşedintele a bună, dar să fiu aprovizionat, Să exemplificăm : pentru ca
trebat despre felul cum sînt re­ nică, sfidătoare fată de clienţi. plecat de la noi. aşa că... Renumele să am personal ca lumea. Dacă merceologii, administratorul şi
zolvate sesizările oamenilor, O sesizare este făcută de un Unitatea dc desfacere a pli­ voi mai rămlne, am să schimb alţi lucrători din cadrul coope­
cum se acţmnpoză pentru a le localnic, iar alia dc către un nii ne oferă o surpriză : „Zimbrului" treburile... rativei să-şi facă treburile de
preîntimpino. cetăţean clin Sibiu, in trecere — Altul Hai, zi ce vrei 7 Noi vom spune că la „detro­ serviciu, vicepreşedintele face
— Nu este cineva care să se prin Haţeg Da să şlii că nu-i să ra tă .. a fost detronat narea" rcnumelui bufetului referate In preajma iernii, to­
ocupe direct de sesizări — ne Tovarăşul loan Heljoni, res­ N'c-a surprins acest., limbaj „Zimbru" şi-au adus „contribu­ varăşul Sebeşteyn a făcut un
spune preşedintele. Toate vin la ponsabilul bufetului şi secreta­ al unui om' dc după tejghea ţia" at.it şeful de unitate, cil şi
conducere. Pentru a Ic reduce rul organizaţiei de partid pe Mai ales că servea' într-o ţinu- După intrarea în folosinţă şi conducerea cooperativei. Primul raid prin unităţi, apoi a aşter­
numărul, încercăm să facem e- comerţ, ne spune că sînt con­ Ih. un halat care a fost cîndva multă vreme în continuare, bu­ pentru că n-a manifestat inte­ nut pc hîitie, într-un referat
ducaţic lucrătorilor noştri. In sumatori care la beţie fac sesi­ bleumarin, dar s-a murdărit cu fetul ..Zimbru'' s-a bucurat de res, răspundere pentru asigu­ tot co are de făcut administra-
toate şedinţele un membru al zări. unele nejuslil'icate. F.ste ulei. Şi servea, dacă sc poate cele mai bune aprecieri din rarea unităţii di toate sorti­
comitetului executiv vorbeşte in multe cazuri un adevăr, dar folosi acest cuvint pentru ceea partea consumatorilor. A reuşit mentele de miiuăruri şi bău­ G. IGNAT
vhiar să-şi creeze un bun re­
despre respectarea regulilor ge­ mai trebuie adăugat ceva. Co­ ce făcea el. pline, la unitatea nume în rîndurile lor. Dar în turi. nu a pus la treabă perso­
merţul are legile Iui, dintre de lingă autogara. nalul din subordine, a dovedit
nerale de comerţ, respectarea acest an, îndeosebi la începu­
care una sună ; „Nu servim — E şofer — ne-a precizat un slab spirit comercial, iar
gramajelor, buna servire, soli­ clienţii în stare dc ebrietate!". tovarăşul Heljoni. tul sezonului turistic, au înce­ conducerea, pentru că a tolerat (CdMnNlMII IN
citudine faţă de cumpărători şi Or, mulţi lucrători chiar atunci Atunci de ee i se permite să put să curgă sesizările. un întreg sezon, ca treburile să Uzina de preparare a minereurilor Deva. Sîlorurîle de mi-
n*fîu. Foto { V. ONOIU
D