Page 21 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 21
Anul XXI p r o l e t a r i d in t o a t e ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ» Redacţia
Nr. 4644 şi administraţia
ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr. Petru Groza nr. 35
7 decembrie
telefoane t redoctoi şei - 11580 ; re
doctor şef adjunct, secietai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1969 lurâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentate şl
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16*24 - 11585.
Solemnitatea prezentării
Astăzi începe
Ritmuri „Festivalul de condoleanţe in legătură
filmului la sate“
accelerate Astăzi, se va do. în Ju cu încetarea din viată a ma
deţul Hunedoara, primul
„tur de manivelă" al tradi
A ţionalei manifestări cultu NOI LINII AERIENE
in rale de iarnă, rezervată lo reşalului Kliment Voroşilov DE MĂRFURI
calităţilor rurale: „Festiva
lul filmului la sate". întreprinderea TAROM a
In prima etapă a festiva
investiţii lului (7 decembrie 1969 — j nii Sovietice a avut loc sim- Sovietice, V.S, Tikunov, mem deschis noi linii transportul
inlcrconti*
La sediul ambasadei Uniu
un
ncnlalc
pentru
brii delegaţiei au păstrat
4 ianuarie 1970) participă bătâ dimineaţa solemnitatea moment dc reculegere in faţa mărfurilor. Recent, de pc ae
un număr de 84 cinemato prezentării de condoleanţe in portretului îndoliat al Iui Kli roporturile internaţionale ale
In unităţile economice din României — Bucurcşti-Con-
Judeţul nostru. în luno no grafe săteşti din zonele legătură cu încetarea din via ment Voroşilov, şi au semnat
Definind programul dezvol fel. pentru oţelul de axe iembrie s-a materializat un Brad. Haţeg, Hunedoara şi ţă a mareşalului Kliment Vo în cartea de condoleanţe. stanţa şi Arad — au început
să sc efectueze astfel dc curse
tării viitoare a siderurgiei Dr. ing. fOAN ILCA U.I.C., cercetările au condus volum dc investiţii în va ccl din Ilia. Deschiderea roşilov. Au mai prezentat condole
româneşti. Congresul al X-Jca selul serviciului cercetare-cakul la reducerea impui ificării cu loare de 243,7 milioane Ici. festivalului csle însoţită de La ora 10, a sosit delegaţia anţe delegaţii ale Marii Adu directe la Geneva, Lyon,
Diisseldorf, Copenhaga, Oslo,
al partidului a stabilit ca in incluziuni nemetalioe exoge din care 125 milioane Ici 1 o serie de acţiuni cultural- de partid şi de stat a Repu nări Naţionale. Ministerului A Tripoli, Kuweit şi Doha (Ori
cincinalul următor, producţia Ing. TRAIAN GHEORGHIJÂ ne şi diminuarea pierderilor reprezinlă lucrările <1 c con- artistice cu filmul organiza- blicii Socialiste România, al facerilor Externe, Ministeru entul Mijlociu).
din această ramură de bază a şeful serviciului organizarea dc metal la beneficiari in pro strucţii-montaj. . Majorita j le in cadrul căminelor cul- cătuită din tovarăşii Emil lui Forţelor Armate, Uniunii
economiei naţionale să devină ştiinţifică a producţiei din porţie de 70 la sulă. La oţelul tea organizaţiilor dc con j turale : seri folclorice, sim- Bodnaraş. membru al Comite Generale a Sindicatelor, CC. Avind in vedere solicitările
din ce in ce mai mult un ca Combinatul siderurgic Hunedoara pentru rulmenţi, prin perfec strucţii şi-au organizai flu i pozioanc. concursuri — ma- tului Executiv, al Prezidiului al U.T.C. şi Uniunii Asociaţii primite din partea unor în
dru adecvat aplicării şi veri ţionarea tehnologici dc elabo xul tehnologic în mod cores j tineu pentru copii şi tine- Permanent al CC al P C R , lor studenţeşti. Asociaţiei ro treprinderi şi instituţii eco
ficării adevărurilor ştiinţifice, rare şi turnare s-a redus punzător. in deplină con | rcl. medalioane cincmato- vicepreşedinte al Consiliului mâne pentru legături de prie nomice din ţară, Compania
dc navigaţie aeriană româ
un teren propice promovării nuşilor piritiee prin aglomera punctajul la incluziunile ne cordantă cu condiţiile exis | grafice, care vor completa de Stat, general-colonel Ion tenie cu Uniunea Sovietică. A nească TAROM are în vede
şi dezvoltării cuceririlor tch- re, ajungîndu-se la utilizarea metalice cu 40 procente faţă tente la faţa locului. Prin : spectacolele cu filmele „Bal Ioniţă, membru supleant al cademiei Militare. Comitetului re inaugurarea dc noi linii
nico-ştiinţifice. Realizarea ni 3a fabricile de aglomerare dc de valorile maxime admise dc folosirea cu randamcnl spo : fagul", „Baladă pentru IMă- Comitetului Executiv al C.C. organizatoric al veteranilor aeriene de mărfuri.
velului cantitativ şi calitativ la Hunedoara a circa 30 000 norme, iar la oţelurile pentru rit a potenţialului uman şi ; nuca“. „Armata codobatu- al P C.R., ministrul forţelor din războiul antifascist, gar
a! producţiei de metal la Hu tone cenuşi piritiee anual. S-au sape cu role si silicios, s-au material, şontierele dc la i rilor din nou în luptă“ armate, Vasile Patîlincţ. mem nizoanei militare Bucureşti, CREŞTE SUPRAFAŢA ~Ţ
nedoara in perspectivă se ba mai efectuat cercetări care au micşorat considerabil pierde Termocentrala Mintia şi-au : şi altele. bru supleant al Comitetului oamenilor muncii şi elevilor
zează în mare măsură tocmai stabilit tehnologia producerii rile dc metal ca urmare a îm îndeplinit planul anual, iar Executiv, secretar al CC al din Capitală. PODGORIILOR
dc aplicarea in practică a tch- cit şi posibilităţile dc utiliza hunătăţirii tehnologiilor. Şantierului T.C.iYI.M. Petro Bilanţul anual P C R , Vasile Vlad, şef de Dc asemenea, la sediul am
nol'o r 'or noi, modernizarea şi re în încărcătura furnalelor a Finalizarea cercetărilor în şani ¡-au rămas <le executat % secţie la C.C. al PC R., Gcor- basadei U.R.S.S. au venit pen Valea Seacă, denumire dată
opc area celor existente, pe aglomeratului cu indici de treprinse în scopul stabilirii în luna decembrie lucrări va fi rodnic ge Macovescu, prim-adjunct tru a prezenta condoleanţe din timpuri străvechi depre o
siunii Tutovci va deveni
organizarea ştiinţifică a pro bazicitate diferiţi in vederea condiţiilor dc mărire a purită roprezentind doar 4.G la su al ministrului afacerilor exter şefi de misiuni diplomatice, a vale a rodniciei. Aici sc rea
ducţiei şi a muncii tă din planul anual. Colectivul Întreprinderii ne, şî Coriolan Atanasiu, am taşaţi militari si alţi membri
eliminării complete a calcaru ţii. dc perfecţionare a tehno basador, şeful protocolului de lizează o vâslă lucrare hidro-
Preocupările cercetătorilor lui brut O atenţie deosebită logici dc elaborare şi lamina O actîvilate intensă au dc panificaţie Petroşani, işi stat. ai corpului diplomatic acredi
şi specialiştilor hunedoreni sc s-a acordat şi reducerii consu desfăşurat şi beneficiarii dc afirmă hărnicia şi pricepe taţi la Bucureşti, precum şi o ameliorativă, la capătul că
înscriu cu tot mai multă preg mului specific de cocs la aglo re a oţelurilor destinate utila investiţii dintre care sc de rea in muncă nu numai După ce au prezentat con delegaţie de partid şi de stat reia o suprafaţă dc 700 ha de
nanţă in direcţiile impuse de merarea minereurilor precum jului de foraj şi fabricării ţe taşează I E C. Deva. I.M. ‘ prin asigurarea plinii de doleanţe însărcinatului cu a a R.D. Vietnam, care sc află terenuri erodate, va fi redată
necesităţile dezvoltării pe ba şi înlocuitorii cocsului mărunt vilor rezistente la oxidare şi liorza şi Direcţia Judeţeană j fiecare zi locuitorilor din faceri ad-interim al Uniunii in ţara noastră. circuitului agricol. In această
Valea Jiului, ci şi prin re
ze moderne a producţiei Rea cu alţi combustibili ca semi- coroziune, au condus la pre zultate economice de presti zonă se construieşte un marc
lizările şi progresele dobindi- cocs, cocs de fluidizare, cocs scrierea unei noi tehnologii de P.T.T.R., care şi-au îndepli giu. Prevederile planului au
te, departe de a satisface pe petrol, antracit, cocs fabricat nit planul anual de investi fost depăşite lună dc lună, număr dc terase pc care vor
deplin, sînt incurajatoare, o din cărbuni indigeni prin pro încălzire şi laminare, la redu ţii. In luna decembrie, prin astfel că bilanţul anual pe 25 DE ANI DE APARIŢIE A ZIARU- ! fi plantate noi podgorii.
ferind o solidă bază de pleca cedeul clasic, mangal. cerea pierderilor de metal eforturi susţinute, prin pu care colectivul de 350 de sa AZI, LA FOTBAL
prin rebut, realizîndu-se im
re spre înfăptuirea sarcinilor Lucrările de cercetare rea portante economii Pentru, nerea în valoare a tuturor lariaţi ¡1 pregăteşte cu chib LUI „STEAGUL ROŞU“ PETROŞANI |
de viitor. lizate în laborator şi la oţelâ- forţelor existente pc şontie- j zuinţă. se anunţă rodnic. La Ieri dupo-amioiâ o ovut loc adunarea feitivo dedicata împlinirii ! Staţiile noastre de radio vor
Pe linia lărgirii bazei de ma rii au fost axate in mai mare creşterea nivelului calitativ a) re. planul anual dc investi- ‘ producţia globală, depăşirea unui sfert de veac dc oporitie a liarului „Sleogul io ju" Petro- : ! transmite astăzi in jurul orei
oţelului aliat, s-a perfecţionat
>an¡. lo odunareo festivo au porticipat redactori, calaboroto/i, ca-
retpondenţi voluntari oi ziarului, lucratori tipografi, secretari ai or-
terii prime, s-au efectuat cer măsură pe problema calităţii Iii poale fi reolizat şi chiar se ridică la peste 3.4 mili gani/aţiilor do porlid, octivipi de partid ji de Slot, conducători de I ) 13,25 trei meciuri : Dinamo
oane lei faţă dc plan. iar
cetări pentru valorifcarea ce- diverselor mărci de otel. Ast- depăşii. la producţia marfă vindutâ întreprinderi ţi instituţii din Volca Jiului. î Bucureşti — A.S.A. Tg. Mu
3 n a m * .î şi incasală la 2.7 milioane lin M agdalin, redactorul ţel ol ilarului. • J reş, Dinamo Bacău — Rapid
Activitatea ziarului sorbatoril o tost evocata de tovoroţul Constan-
Bucureşti şi Petrolul Ploieşti-
Ici. Tovoroţul Ion lunga a r.diesal un călduros salut colectivului lía- ¡ Steagul Roşu Braşov, din ul
rului „Steagul roşu", coloboiotorilor, corespondenţilor, urindu-le noi
ţi importante succeso in munco de editare a fiorului. ¡ tima etapă a turului campio
lnlr-o olmosfcra de puternic enluiiasm , participon(ij Io lestivitole ¡ natului cat. A dc fotbal.
In noul an de învăţămmt agrozootehnic ou odoptal o telegrama adresotă Comitetului Conlral al Partidului I Transmisia sc va face pe pro
Comunist Român, tovaioţului Niroloe Ceouţescu.
In încheierea odunâiii festive, formotîi ortislico de om aloii din gramul I.
¡ Voleo Jiului ot* susţinut un pragrom artistic.
Eficienţa cursurilor—
însemne noi in palmaresul chimicilor
reflectată în nivelul In fiecare minut, în „ceta producţiei actuale — remar fost omologate 64 noi produ
tea" chimiei din Orâştîe se
nasc produse de largă utili ca inginerul Gheorghc Vaier, se din mase plastice la care
directorul întreprinderii —
numeroase repere sînt execu
tate, prind contur — in ma completată cu o susţinută tate cu matriţe confecţionate
triţe speciale — piese com grijă pentru soarta produc în fabrică. Nomenclatorul
producţiei agricole plicate de mare trebuinţă in ţiei de mîinc. pentru creşte produselor noi în anii 1970
de
industria constructoare
rea continuă a eficienţei ac
1971 cuprinde 20 de repere
maşini, in cea electrotehnică
etc. Cînd acele ceasornicu tivităţii economice — au fost pentru autoturismul „Dacia-
principalele noastre preocu
1300“, iar alte 43 de elemen
lui fac o rotire completă pc paţi In stilul de muncă al te vor intra in componenţa
cadran, un alt cronometru, comitetului dc direcţie devi noului frigider cu compresor
In cadrul acţiunilor cc se monstrative care trebuie să e cel al activităţii economice, ne predominantă metoda an fabricat la Găieşti Volumul
întreprind pentru moderniza xiste in toate unităţile agri marchează impresionanta ci ticipării rezultatelor, cadrele sarcinilor, diversitatea ac
rea şi sporirea continuă a pro cole, precum şi la fiecare loc fră de 24 000 Aceasta din ur noastre invâţînd tot mai tivităţilor dc care acest co
mă reprezintă valoarea me
ducţiei agricole, ridicarea ni-> dc muncă se va urmări modul mult să privească şi cu deo lectiv este conştient au de
vclului de pregătire profesio cum aplică cursanţii cunoştin die în lei a producţiei obţi sebire să pregătească viito terminat luarea de măsuri
nală a lucrătorilor din agri ţele însuşite. nute in fiecare oră Roadele rul. Practic deci. pregătirile pc Jinia perfecţionării pro
cultură ocupă un loc de ma In vederea ridicării eficien fiecărui minut, ceas şi zi a pentru 1970 — cînd sarcini ceselor tehnologice, utiliza
dunate cu o migăloasă răb
ximă însemnătate Realizările ţei propagandei agricole, se le sint mai mari cu 20 la su rea cu randament sporit a
obţinute in sectorul producţiei vor organiza unele schimburi La laminorul de sirmă, din cadrul C.S. Hunedoara, fierul beton făcut colaci de virtelniţă dare şi tenacitate fac ca anul tă — au început mai de mult. maşinilor şi instalaţiilor, ele
de muncă, aici, să aibă — şi
vegetale şi in zootehnie, du de experienţă şi consfătuiri cu in 1969 — aproximativ 11 Grija pentru a imprima constituind elemente dc fu
pă cum a demonstrat experi lectorii şi cursanţii, con este livrat şantierelor de construcţii din ţară. ' luni Decembrie — spun chi- acţiunilor o pronunţată tră ziune trainică între realiză
enţa de pînâ acum. sint ne cursuri, seri de întrebări şi miştii — va fi, ca şi în *611. sătură cognitivă, întărirea c- rile dc azi şi cele de mîine.
mijlocit legate de modul în răspunsuri, iar în 20 de coo luna pentru repetiţia genera xigenţei şi răspunderii pen Colectivul şi-a mai propus
care cooperatorii, mccaniaa- perative agricole vor funcţio tru soarta viitoare a produc ca. pină la finele anului, să
lă, prologul la viitoarele sar
lorii şi lucrătorii din I.A.S. îşi na laboratoare agricole. De a cini cu care vom fi confrun ţiei are numeroase confir obţină o producţie suplimen
însuşesc si aplică în practică semenea, se prevede folosirea In p a g in a a H -a : taţi. Intrarea în funcţiune mări. Aşa, dc pildă, aplica tară de 20 milioane de Iei
metodele agrotehnice înainta pe scară largă a filmelor şi rea unor studii a facilitat Atingerea acestui nivel va
te. dc preocuparea acestora dinfilmelor. în funcţie de pro înainte de termen a unei noi reducerea unor cheltuieli cu marca momentul în care re
secţii — oxizii dc fior — şi
pentru reîmprospătarea conti filul cursurilor. atingerea intr-un timp scurt 3H0 000 de lei, iar eficacita petiţia generală pentru sar
nuă a cunoştinţelor privind Pentru cooperativele agrico a parametrilor planificaţi, tea unor măsuri organizatori cinile anului 1970 va fi în
cultivarea pâmîntului şi creş le unde nu funcţionează Organele locale la lucru: Prezenţă activă pe şantierele acţiunile de modernizare a ce arc corespondent în spo
terea animalelor cursuri şî în satele din zona producţiei ce reprezintă 41 rirea productivităţii muncii cheiată. palmaresul realiză
numeroase
cu 1 709 Ici. în
Forma cea mai eficientă dc necooperativizalâ s-a prevăzut muncii patriotice milioane de Ici, premiera cc formaţii dc lucru ohţinin- rilor îmbogăţindu-se cu noi
îndeplinire a unei asemenea ţinerea unor cicluri de eonfe-' va avea loc, in eurind, la du-se deja randamentele pre succese de prestigiu. pc mă
sarcini o constituie invâţâmin- rinţe pe teme agrozootehnice. noua secţie de mas“e plasti văzute pentru 1970. Acţiunile sura bunului renume dc care
tu! agrozootehnic. Spre deose In scopul bunei desfăşurări Colocvii didactice: Probleme ale activităţii instructiv- ce au darul să impulsioneze ce prefigurează realizările de se bucură arest harnic şi cn
bire de anii trecuţi, au fost a învăţământului agrozooteh substanţial activitatea eco mîinc sc fac simlitc şi sub luziasl colectiv
stabilite o seric dc măsuri nic s-a făcut instruirea lecto nomică aspectul diversificării pro I
pentru îmbunătăţirea propa- rilor, urmînd ca în aceste zi educative la clasa a IX-a — Asigurarea ritmicităţii ducţiei Pînâ în prezent an N. ALEXANDRU
candci agricole de masă, ast le. plnă la 10 decembrie I960,
fel îneît să se asigure posibili să se ţină prima lecţie. O deo
tatea valorificării cit mai de sebită însemnătate în privin
pline a potenţialului uman si ţa îmbogăţirii şi aprofundării
material de care dispune a- cunoştinţelor o are asigurarea
censlă importantă ramură de încă de pe acum a unor con
producţie a economiei naţio diţii optime pentru desfăşura
nale. rea activităţii cursurilor. In a- Ipostaza de impostor moral
Principala formă dc răspln- crst scop este necesar ca lec
dire. in rindurile cooperate ţiile să fie axate pe proble
rilor. lucrătorilor din J.A.S. şi mele specifice fiecărei unităţi,
staţiunilor experimentale, pre să se asigure folosirea din plin — Era în vacanţă... După oev
cum şi a mecanizatorilor, a n unor materiale ca ; plante, Acum, cînd aştern pe hirtie ţie avea să dezvăluie adevărata a început şcoala, n-am mai iau o hotărîre... Trebuie văzut.
faţă a faptelor şi oamenilor.
Omul din faţa noastră se frâ-
cunoştinţelor tehnice şî ştiin produse, colecţii dc seminţe, aceste rinduri, nu pot crcdc că încercăm să aflăm adevărul fost... mîntă şi tace. Insistăm :
ţifice din domeniul agricultu buruieni, dăunători ai cultu un om matur, tn plenitudinea din gura celui acuzat de s ii — Altfel de legături n-aveţi — E adevărat că întreţineţi
rii o reprezintă cursurile cu rilor etc Totodată se impune facultăţilor mintale, absolvent corupt minora. cu eleva ? relaţii intime cu această ele
durata de un an Potrivit re ca programul cursurilor să o) şcolii medii, a fost capabil — Cîţi ani aveţi ? — Ce legături să am 7 N-am vă ?
comandărilor Ministerului A fie -judicios întocmit, ţinind de asemenea fapte Despre cc — 26 — ne răspunde inexpre nici un fel de legături. Din nou sînt mutate creioa
anume este vorba ?
griculturii, participarea la cer seama dc crearea posibilităţii siv cel in cauză. Răspunsurile sint însoţite de nele, călimara, dosarele. In loc
curile organizate pe profiluri ca toţi cursanţii să participe Redacţia a fost sesizată destul de răspuns, primim o întreba
este obligatorie pentru toţi lu la expuneri şi aplicaţiile prac de alarmant : „Vă rugăm inter re :
crătorii care îsi desfăşoară ac tice. veniţi şi ajutaţi o elevă de 14 — Sînt singurul ?
tivitatea în ramura de produc Cunoscînd că principalul ani. din clasa a VII-a. să nu-şi
ţie respectivă In unităţile a criteriu de apreciere a efici distrugă viitorul. Fata a încă A N C H E T Ă — A vrut sâ se căsătorească
care,
put pe mumie unui om
gricole din judeţul nostru s-a enţei propagandei agricole îl sub pretextul intenţiei dc căsă cu ea — declară mama fetei. Dar
am văzut că bea. Eu din cau
stabilit să funcţioneze 196 constituie rezultatele dobîndi- torie. îşi bate joc de ea. Copila za băuturii m-am despărţit dc
cursuri, din cate 17 cu profil te în sporirea producţiei v e nu mai învaţă. Iar mama sc amtndoi bărbaţii.. Mai bîne
de mecanizare. 103 zootehnice. getale şi animale, realizarea pare că vrea cu tot dinadinsul — De cînd cunoaşteţi copila ? frămîntarea mîinilor, de muta îmi întreţin singură copilul. Eu
47 pentru legumicultură. 13 sarcinilor trasate dc partid în să se scape de ca, înăritînd-o. — Din vară. A lost aici cu rea nervoasă a creioanelor dc i-um spus că dacă bea, să-mi
Vă rugăm faceţi ceva pentru co
pomicole şi 16 pentru cultu această privinţă, sînt necesare pilă ! E păcat de viitorul ei" — maică-su, la lucru... masă, de o tuse seacă, provo lase fata în pace.
— Ce s-a întîmplat intre cî,
ra mare. In cadrul acestora sc eforturi susţinute si o muncă se încheie apelul adresat redac — Ce relaţii aveţi cu dînsa 7 cată. 5 t i | i ?
— Ce-aţi face dacă fata ar fi
vor expune 10—12 teme, cursu plină dc răspundere din partea ţiei. — N-am nici o relaţie... De- însărcinată ? — Ea fată cinstită nu mai e.
rile desfâşurindu-se pe toată lectorilor şi a cursanţilor pen Cuvint,ele exprimau fapte rit că am discutat, am fost la Am vorbit cu ea şi a recunos-
Omul tace încurcat, surprins.
durata anului. Pe perioada de tru punerea în practică a tutu grave. Asupra minorei plana un cinematograf de vreo cîtcva Qânuieşte că ştim ceva. Sc te-
ort...
iarnă vor fi organizate activi ror cunoştinţelor tehnice si real pericol, pricinuit de un om — .Ştiţi că-i elevă în clasa a mcksă accepte o asemenea po DRAGOŞ CALIN „Steaua de pe Mureş" produce energie electrică.
tăţi teoretice şi demonstraţii ştiinţifice dobîndite la cursu care nesocotea cele mai ele VII-a şi eă aţi fost la cinema sibilitate. După minute de tă
practice săptâmînale, iar la rile agrozootehnice. Vedere exterioară a centralei.
mentare cerinţe ale omeniei. tograf la orc nepotrivite pentru cere, dc frâmintare, răspunde : (CONtlNUAtl IN PAO, o I o)
sfârşitul anului va avea loc Ing. IOAN ALBU Ancheta întreprinsă de redac ea ? — Deocamdată n-aş putea să Foto : V. ONOIU
un seminar recapitulativ. In directorul Casei agronomului
timpul anului, pe loturile de- Mintia