Page 22 - Drumul_socialismului_1969_12

ÍAQ'2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 7 DECEMBRIE 1969

num ACIIVĂ PI ŞAIVTIEKEIE P ro b le m e a le a ctiv ită ţii

in stru ctiv - e d u c a tiv e la

M M I PATRIOTICE

cla sa a IX -a
La aproape două luni şî ju­
mătate de la debut, clasele a
$ Economiile ee revin pe un locuitor feprezintfl de 16 000 mp, plantarea a menţiune aparte aş dori să fac IX-a au reuşit. în majoritatea
314 lei. 4 200 bucăţi pomi ornamentali In ceea ce priveşte lucrările şcolilor generale de 10 ani din
® Suprafaţa străzilor pietruite, a trotuarelor con­ întăresc afirmaţia că cetăţe­ de modernizare a Pieţei Re­ judeţ, să-şi definească structu­
struite cuprinde la un Ioc 74 de stadioane de fotbal. nii s-au bucurat din plin de publicii. Ritmul ee a fost în­ ra, profilul, sarcinile instructive a şcolii g e n e ra le
O Exodul spaţiilor verzi. exodul zonei verzi. Dar mone­ registrat are la bază coopera­ şi educative, să se încadreze —
® Prinde viaţă o experienţă colectivă interesantă da — prin neglijenţa unor rea mai multor circumscrip­ cu specificul şi cerinţele lor —
conducători auto, a săpători­ ţii electorale. La diverse lu­ pe coordonatele şi în obiecti­ tainele căreia şcoala îi iniţiază. artizanatului. stenodactilogra­ prinderilc practice, cu largi po­
lor care „uită" să refacă zona crări de săpături, desfaceri dc fiei, tîmplăriei, agriculturii etc. sibilităţi de transfer în munca
Orăştie. oraşul multisecular Care este eficienţa acţiunilor vele majore ale învâţâmîntului La profesorii care predau o­
a! vestiţilor meşteşugari de o- iniţiate ? — are şi reversul ei. Tovară­ asfalt, pavaje, transport de de cultură generală. biectele de cultură generală Asigurarea condiţiilor pentru o productivă. Pe linia acestor
dinioarâ trăieşte o nouă rea­ — Dincolo dc aspectul teh­ şele Maria Colhon. Ana lacob pâmînt au participat numeroşi In majoritatea şcolilor dc (limba română, biologia, mate­ desfăşurare eficientă a activită­ preocupări sugerăm cadrelor di­
litate ale cărei dimensiuni nic al problemei — ne spune * si altele sînt de părere că cetăţeni în frunte cu deputaţii 10 ani. buna organizare şi des­ matica, chimia), de la şcolile ţilor tehnico-practice în dome­ dactice, printre altele, să valo­
rifice mal amplu posibilităţile
poartă vizibil amprenta mo­ tovarăşul Ioan Dlindea, direc­ deputaţii trebuie să aibă în lor. Remarc aportul cetăţeni­ făşurare a procesului de învă- generale din Dobra, nr. 1 şi 6 niul meseriilor respective a pre­ formative şî valenţele educative
dernizării vieţii economice, a torul spitalului — acţiunile i­ atenţie şi mai mult latura e- lor unde sint deputaţi tovară­ ţâmînt la clasa a IX-a a fost din Petroşani, nr. 2 şi 5 din Lu­ ocupat deopotrivă conducerile pe care le oferă fiecare obiect
celei' socml-culturale. Oraşul niţiate au avut un puternic duentiv-cetăţencascâ. iar a­ şii Gheorghe Jiboteanu. Ioan preocuparea de primă Importan­ pani, nr. 5 din Vulcan şi din dc şcoli şi pe cele ale întreprin­ de învăţămînt în parte; posibi­
işi înscrie numele cu majus­ rol educativ. Scepticismul u­ tunci cind se observă rea-vo- Blindea, Ioan Visâroiu şi alţii. ţă. atît a conducerilor dc şcoli, Mia am întîlnit, tn cadrul lec­ derilor. La Călan, Geoagîu, O-
cule în istoria nouă, profilul nora, inerţia altora, automul- inţâ să apeleze la prevederile Conjugarea eforturilor a dat cit şi a întregului colectiv di­ ţiilor asistate, preocuparea pen­ răşlie, Dobra, Exploatarea mi­ lităţile pc care le oferă activi­
tatea în afara lecţiilor-cercuri,
de localitate industrială eon- ţumirea au primit un afront legii. De asemenea, spunea de­ rezultate bune şi in circum­ dactic. Specificul şi caracteristi­ tru activizarea receptivităţii in­ nieră Lupeni ctc., există multă expediţii cu caracter ştiinţific,
putata Lucreţia Cretă, trebuie
lurindu-se cu o tot mai vizi­ puternic. Nu puţini au fost urgentate lucrările de la mu­ scripţiile nr. 25. 26 şi 53. Ac­ cile acestei clase au ridicat in telectuale a elevilor, a capaci­ solicitudine din partea conduce­ organizarea de întîlniri cu spe­
bilă pregnantă Imaginea ur­ cci care au susţinut că moder­ tivitatea şi exemplul deputaţi­ faţa fiecărui profesor probleme tăţii lor de efort mintal susţi­ rilor întreprinderilor; practica
bei do odinioară „ce avea doar nizarea Pieţei Republicii va fi zeul orăşenesc. PInâ acum a­ lor Puvel Cam. Virgil Pirvu, noi. complexe, care solicită e­ nut şi sistematic în vederea a- este condusă de maiştri-instruc- cialişti din diferite domenii de
o slr.idâ lungă" se pierde in târâgânalâ la infinit pentru că cest lăcaş de cultură a fost Vasile Horea, strădania cetă­ iorturi sporite, capacitatea de n cumulârii de cunoştinţe, in di­ tori pricepuţi, iar conducerea activitate, excursiile, drumeţiile
nennl. pe primul plan al pre­ lucrarea depăşeşte posibilită­ vizitat de peste 10 000 turişti ţenilor au făcut ca 6 străzi de găsi cele mai adecvate,. mai e­ recţia consolidării priceperii e­ şcolilor se ocupă personal şi cu tematice, vizitele în uzine, pe
zentului pi ofilindu-se con­ ţile Orâştiei. Am pus umărul din ţară şi străinătate. Avem folosinţă comună să fie pie­ ficiente căi şi metode care să levilor de a asculta şi nota a­ continuitate de munca practică, şantiere, la muzee, expoziţii, vi­
strucţiile industriale noi, diver­ si treaba a fost nu numai ur­ toate motivele să credem că truite in timp util, transpor- răspundă obiectivelor generale tent explicaţiile profesorului, a fapt ce a cîştigat pe deplin in­ zionarea unor filme didactice şi
documentare etc. De o deosebi­
sele edificii, care pe lingă u- nită, dar progresează intr-un in 1970 numărul vizitatorilor tindu-sc şi aşternindu-sc pe­ ale şcolii de 10 ani. obişnuinţei de a fi activi la lec­ teresul elevilor determinindu-i tă utilitate sînt orele speciale de
lilitatcn lor socială, au meni­ ritm mulţumitor Economiile va fi şi mai mare si deci şi ste 1 100 tone de materiale. A Eforturile tuturor profesorilor ţie, dc a lucra concentrat. In să se încadreze în disciplina de dirigenţie, programate pentru
rea de a da aşezării — in ca­ pe care le-am obţinut în acest obligaţia noastră dc a-i primi ceste lucrări conturează o ex­ au fost canalizate spre realiza­ activitatea la clasă au fost asi­ producţie. discuţii în legătură cu profesiu­
le a fost scrisă vestita „Palie perienţă colectivă interesantă rea obiectivelor caracteristice gurate condiţiile externe şi in­ Există însă şi cazuri în care nile din domeniile tehnicii şi
de Ja Orăştie" — o nouă fată ce se cere acum sintetizată, ale procesului de învăţămînt la terne ale mobilizării atenţiei şi practica se desfăşoară anevoios, producţiei. în cadrul cărora ele­
urbanistică demnă de numele îmbogăţită şi extinsă şi la alte această clasă : orientarea şi pre­ Interesului activ al elevilor prin cu oprelişti. Cauza stă uneori vii vorbesc despre profesiunea
celor ce strunesc reacţiile din obiective şi circumscripţii c- gătirea practică a elevilor, des­ folosirea unui material ilustra­ în lipsa de sprijin a unor cadre vizată, arâtind specificul muncii
această aşezare a chimiei, mî- Organele locale la lucru lectorale. Ne gîndim în pri­ făşurate paralel cu pregătirea tiv corespunzător, prin expuneri din întreprinderi cum este ca­ în profesiunea respectivă şi mo­
nuicsc utilaje mecanice în mul rind la iniţierea unor ac­ teoretică S-au întîmpinat greu­ atractive şi accesibile care au zul la Petrila, Hunedora, Vaţa tivele care i-au determinat s-o
parchetele forestiere, agregate ţiuni privind educaţia moral- tăţi in această fază de debut, suscitat curiozitatea şi dorinţa şi altele. La aceasta mai contri­
de prelucrare şi valorificare cetâţeneascâ. comportarea in cele moi multe izvorind din ca­ elevilor de a afla lucruri noi, buie conducerea şcolilor respec­ aleagă.
Dat fiind nivelul de cunoştin­
superioară a produselor ani­ familie şi societate, apărarea racterul eterogen al colectivelor prin organizarea activităţii in tive, maiştrii-lnstructori, profe­ ţe al acestor elevi, care in ma­
maliere si a altor resurse lo­ an în urma muncilor patrioti­ aşa cum se cuvine sporeşte şi dezvoltarea avutului ob­ de elevi, din faptul că nee.xistînd cadrul lecţiilor de aşa manieră, sorii dc discipline realist-practi­ joritate nu au promovat exame­
cale. Fondurile de investiţii a­ ce reprezintă peste 4 milioane simţitor. ştesc, deservirea mai bună a concursul de selecţie, colectivul incit elevii au fost puşi în si­ ce. care nu asigură buna desfă­ nele de admitere în şcolile post-
locate pentru construcţia dc de lei şi au fost realizate la — In acest an au fost con­ populaţiei în unităţile comer­ se formează din elevi cu capa­ tuaţia de a lucra pe tot par­ şurare şi îndrumare a practicii. genernle. se impune iniţierea
noi obiective industriale, mo­ lucrări de mare importanţă struite şi date tn folosinţă 150 ciale. toate acestea fiind do­ cităţi variate, cu deprinderi di­ cursul orei. Larga activitate desfăşurată lor în tehnica studiului indivi­
dernizarea proceselor tehnolo­ pentru activitatea cdilitar-gos- de apartamente — remarca to­ menii în care aportul deputa­ ferite de muncă şi comportare. Antrenarea întregului colectiv cu elevii acestei clase In etapa dual potrivit particularităţilor
gice, înălţarea noilor edificii podâreascâ a oraşului. varăşul Ioan Păstrăv, prima­ ţilor, al cetăţenilor, talentul Din sondajele făcute in cele de elevi ai clasei a IX-a In rit­ de început a anului şcolar s-a şi cerinţelor specifice ale fiecă­
sociale au determinat ca In In cuvinte pasionante depu­ rul oraşului —, s-a amenajat şi iniţiativa lor pot să se ma­ 29 de şcoli generale din judeţ mul unei activităţi susţinute vie diminuat pc parcurs ca urmare rui obiect de Snvâţâmînt; fami­
nomenclatorul de meserii, cea tatul Ghcorghe Pamfilie a re­ un hotel şi o braserie, au fost nifeste din plin. care au clasa a IX-a, desprin­ studiu a contribuit la omogeni­ a unei tendinţe de plafonare a liarizarea elevilor cu ordinea
de constructor să devină o levat alte aspecte şi rezultate modernizate unele unităţi co­ Din discuţiile purtate am dem că majoritatea directorilor zarea colectivelor, la eliminarea muncii şi ue rutinare a perso­ optimă de efectuare a temelor
permanenţă, slînd alături cu ca rod al participării entu­ merciale. vopsite 400 de faţa­ reţinut eă fiecare acţiune in şi profesorilor au sesizat acest stării de inerţie, la familiariza­ nalului didactic care. surprinză­
cinste dc cca de chimist, me­ ziaste a cetăţenilor la rezolva­ de. iar in curs de execuţie se parte şi toate la un loc con­ specific al colectivelor de elevi rea lor cu particularităţile ac­ tor (în cadrul lecţiilor, a discu­ (după criteriul dificultăţii, alter-
dic, profesor, forestier, blânur, rea treburilor obşteşti. Acest află aleea oraş — F. C Orâş- densează dorinţa de afirmare, şi şi-au axat întreaga activitate tivităţii intelectuale şi practice. ţiilor purtate în şedinţele de nînd revederea teoriei şi reguli­
cooperator. Cu toată diversita­ lucru a făcut posibil ca din tie. De remarcat că la lucră­ posibilitatea de a pune in va­ pe educarea elevilor în spiritul Perioada care a trecut de la lucru ale comisiilor metodice şi lor cu exerciţiile aplicative etc);
tea şi multitudinea de preocu­ cele 324 de propuneri făcute rile de investiţii finanţate de loare — în scopul creşterii dragostei şi respectului faţă de începutul anului şcolar, pe plan consiliilor profesorale), nu a- mai multă grijă din partea pro­
fesorilor pentru
o
jtdicioasă
pări sînl anumite orc pe zi de alegători in campania elec­ Ia buget valoarea economiilor gradului de urbanizare — noi muncă, faţă de profesiunea că­ didactic-pedagogic, s-a caracte­ dîncesc căile de investigare în dozare a temelor pentr acasă,
cind toti locuitorii devin con­ torală, 170. — aproape toate obţinute prin munca cetăţeni­ posibilităţi şi resurse locale. rizat prin strădaniile profesori­ conţinutul muncii, de căutare a evitarea exceselor. peni._ t da
structori pe şantierele oraşului. care vizau forţele locale, — lor reprezintă 375 000 lei. O A. NAGY tre care se vor îndrepta şi in lor de a cunoaşte potenţialul mijloacelor eficiente. La această posibilitate elevilor să se con­
Cuplarea eforturilor făcute de să-şi găsească o rezolvare co­ claselor, al individualităţilor pe tendinţă se mai adaugă şi fap­ centreze asupra conţinutului lu­
stat pe linia investiţiilor cu respunzătoare. Dezvoltarea o­ care acestea le cuprind în vede­ tul că in unele şcoli ca cele din crărilor. să mediteze asupra lor.
cea a cetăţenilor la diversele raşului. remarca deputatul rea omogenizării colectivelor Pelrila. Fui, Brad nu au fost
activităţi obşteşti nu este no­ Gheorghe Pamfilie, impune de elevi şi în scopul schiţării asigurate condiţiile cele mai co­ O cerinţă stringentă este şi ini­
uă. dar aici, si in acest an. a construirea unei şcoli încăpă­ modului de a acţiona asupra respunzătoare de instruire a e­ ţierea elevilor In folosirea ma­
căpătat proporţii demne de toare, dotată cu laborator şi personalităţii fiecărui elev, în levilor ; laboratoarele nu sînt nualelor, a culegerilor dc pro­
subliniat. Participarea in ma­ materiale didactice necesare. Ipostaza de impostor moral direcţia obişnuirii lui cu bazele puse la punct, iar maiştrii-in- bleme, a dicţionarelor, a publi­
să a cetăţenilor la multiplele Este bine ca edilii oraşului să ştiinţifice ale tehnicii şi produc­ structori nu se pregătesc sufi­ caţiilor periodice, precum şi or­
acţiuni patriotice iniţiate dc aibă in vedere o asemenea ne­ ţiei moderne. Elevii, prin discu­ cient pentru ore. Mai mult de- ganizarea judicioasă a lecturii
consiliul popular, sprijinite rle cesitate. Din consfătuirile avu­ ţiile purtate în orele de diri- cît atît, unele şcoli ca de exem­ extraşoolare, asigurarea unui rol
activ ¡n organizarea cercurilor
consiliul orăşenesc al Frontu­ te cu părinţii elevilor s-a de­ genţie, in cadrul instruirii prac­ plu nr. 1 din Brad şi şcoala ge­
lui Unităţii Socialiste, au pus gajat pregnant ideca că el cade. Dar n-am deflorat-o eu. promis solemn că nu mai arc tice şi cu prilejul unor activităţi nerală din Baia de Criş nu au pe materii, a diferitelor acţiuni
în valoare energii, iniţiative, sînt gata să contribuie la înăl­ MAŞC OIN MU i| Cită lipsă de omenie! In ziua nimic cu fata. Am vorbit şi cu cxtrndidactice, au fost informaţi stabilit profilul meseriei elevi­ culturale dc masă, acordarea u­
nci libertăţi mai largi elevilor
tovarăşii din comisia de tutelă
lor in funcţie de aptitudinile şi
spiritul gospodăresc. ţarea noii şcoli. tz In care el a comis, prin şi s-a cerut ca şcoala să facă despre scopul şcolii de 10 ani. dc cerinţele locale ale econo­ de a manifesta iniţiativă, spirit
In sprijinul hărniciei, al Dăruirea, grija pentru bu­ promisiunea căsătoriei. acel un referat, s-o trimitem în altă despre pregătirea ce li se va da miei. de organizare, fantezie.
In aceste clase şi despre mese­
dăruirii pentru rezolvarea u­ nul mers a! treburUor obşteşti, cut l-am spus că dacă crede act josnic, minora şi-a dat sea­ parte... ria în domeniul căreia vor fi Situaţiile Intîlnite de această Problemele care se pun In le­
nor treburi obşteşti pledează activitatea de înfrumuseţare a că poate trăi cu el, să se mă­ ma de greşeală şi a plecat să instruiţi Discuţiile purtate pe natură, care nu caracterizează gătură cu instruirea şi educarea
şi suma economiilor <e revin oraşului au şi alte confirmări: rite. l-am spus şi lui să nvi-şî se sinucidă, dar a fost oprită — Aţi făcut referatul ? marginea utilităţii specialităţi­ procesul de învăţământ din ma­ elevilor din clasa a IX-a a şco­
pc un locuitor. Aceasta repre­ 367 000 mp reprezintă supra­ bală joc de fală. A zis că vrea la timp. Şi-a asumat Întreaga — Nu. Unele cadre didactice lor în care fac practică au dez­ joritatea şcolilor de 10 ani, sint lii generale sint deosebit dc di­
zintă pinâ acum 314 Ici. Dacă faţa străzilor pietruite. 3 050 s-o ia în căsătorie De asta a răspundere asupra pasului fă­ s-au opus soluţiei. S-a propus voltat interesul elevilor faţă de dăunătoare şi trebuie combătu­ verse şi complexe şi noi nu am
o integrăm în scara compara­ mp a trotuarelor construite, ca fata să urmeze şcoala la fă­ munca practică, au influenţat te cu tărie de toţi factorii ce făcut rlecît să schiţăm unele
ţiilor. această medie este una toate la un loc pot cuprinde venit la ca. El a recunoscut în cut. ,,ca să nu sufere el", spu­ ră frecvenţă şi să fie ajutată pozitiv şi asupra orientării lor îndrumă acest proces. trăsături generale Aprofunda­
dintre cele mai ridicate pe ju­ 74 de stadioane de fotbal. Şi faţa mea şi mi-a spus ce-a a­ ne fata. Iar el. după ce a ne­ să intre în serviciu. Dar ea a profesionale Cadrele didactice şi conduce­ rea şi, pe cit posibil, concreti­
deţ şi ca atare drmnâ dc toa­ pentru că a venit vorba dc vut cu fata... cinstit-o, aruncă şi cu noroi In spus că nu merge, că vrea să Un rol hotârîtor in orientarea rile de şcoli trebuie să-şi lăr­ zarea activităţii la pasele a
tă consiJeratia. Printr-o altă sport merită a fi amintite hi- copila care a avut încredere urmeze şcoala. elevilor 1-a avut şi organizarea gească continuu preocupările In IX-a, atît pe planul conţinutu­
comparaiic obţinem iinagîrfha "F de guzonnrr' şi împrej- După cc a ascultat banda cu Nu s-a putut găsi o solu­ activităţii practice In funcţie de vederea formării personalităţii lui şi metodicii; cit şi sub ra­
unui vast şantier unde In di- rfuiire a stadionului, amrnaja- declaraţia mamei, tînărul n-a în el. ^ \ !' ţie V Era nevoie de acel „aju­ specificul geografic şi economic globale a absolvenţilor şcolii portul rezolvării unor probleme
verso activităţi pulnolH'e.i'a.&u■ .¿îî;clouâ tcccnun .pentru mai găsit ieşire.­ Cum a fost posibil ca un om tor" ca eleva să fie scoasă şi al regiunii unde se află şcoala. generale de 10 ani, în vederea organizatorice, ar cre­
fost prezenţi peste 13 000 dc voiri şj tenis de rîmp. a te­ — Dacă s-a constatat de me­ matur să comită asemenea fap­ de sub controlul şcolii ? Cei peste 1500 de elevi din cla­ cultivării la aceştia a plăcerii dem. un spor de cupoaţ/tere atît
oameni, număr aproape ecal renului de dans. Extinderea dic că fata-i deflorată, atunci, te pe care nu Ie-a recunoscut — S-a încercat găsirea tatălui sele a IX-a ale şcolilor genera­ de a munci, a bucuriei unei In planul practicii educative, cil
cu cel al locuitorilor Orâştiei. spatiilor verzi pc o suprafaţă ce mai ? Acuzaţia asupra mea decit forţat de argumente ? elevei, care dc mai multe luni le dc 10 ani din judeţ se ini­ munci bine îndeplinite ; să le mai ales în pregătirea elevilor.
„Voia să mă ia fn căsătorie. nu-i trimite pensia alimentară? ţiază în aproximativ 30 de me­ cultive hotărirea, perseverenţa
— l-am întrebat pe locţiitorul serii. de la cele din industria e- şi capacitatea de a învinge gre- Prol. VASILE BLENDEA
Mi-a promis, m-a asigurat", spu­
secretarului comitetului orăşe­ lectrotehnicâ sau metalurgică, la ulăţile, si le formeze şi să le inspector-şef la Inspectoratul
ne eleva. „Am crezut câ-i om nesc de partid. cele din domeniul mineritului, consolideze priceperile şi de- şcolar al judeţului Hunedoara
şi-am vrut să-mi mărit fata cu — A avut eleva o hîrtie prin
el", declară mama, care, neţi- care era încunoştinţatâ că ta­
Concurs nînd seama de faptul că fata tăl ei nu mai lucrează la insti­
tuţia căreia i s-a adresat. (Con­
are doar 14 ani, a vrut s-o mă­
rite. Şi, astfel mama l-a primit siliul popular, prin autoritatea
tutelară, avea datoria
morală
cu prietenii cărţii In casă „să vadă fata", l-a re­ să se îngrijească de rezolvarea
ţinut peste noapte „ca să nu pă­
acestei probleme şi nu să lase
ţească băiatul ceva pe drum"... minora să se descurce singu­
Tinerii meşteşugari de la cooperativa „Solidaritatea" Despre aceste lucruri a fost ră — na.).
Deva sint buni prieteni ai cărţii. Eroii din tomurile împru­ sesizată din timp şcoala şi co­ Intervenţia organelor locale a
mutate pentru lectură de la biblioteca U.J.C.M devin, de­ mitetul orăşenesc de partid. fost oportună. Dar necontrola-
seori, personajele unor disputate concursuri literare. Citeva Cum s-a acţionat însă pentru rea modului de comportare a
întreceri de acest lei, ca cele oraanirate pe marginea operei curmarea răului ?
lui Panoît Cerna sau cu tema „Realizări din judeţul Hune­ tînârului l-a făcut pe acesta
doara" s-au bucurat de o largă participare. Clubul — E o situaţie delicată — ne si\ creadă că totul se limitează
U.J.C.M. a găzduit, zilele trecute, un nou concurs, organi­ declară directorul adjunct al la o discuţie, că nu-) trage ni­
zat de conducerea cooperativei „Solidaritatea" in colabo­ şcolii respective. Am fi vrut să meni la răspundere. Societăţii
rare cu colectivul bibliotecii, care s-a desfăşurat in pre­ aducem eleva în internat... S-a noastre ii este străină o aseme­
zenţa a peste 80 de meşteşugari. De astă dată eroii „co­ discutat şi In consiliul pedago­
borau" din romanul „Lo răscruce de vînturi" de Emily nea mentalitate despre viaţă, ea
Bronte, Concurentele — Rozalia Crişan, Vateria Onofrei, gic... S-a studiat cazul... nu permite nimănui să încalce
Cornelia Băieşan şi Aurica Preda, care s-au clasat pe — Şi ce măsuri aţi adoptat ? cele mai elementare precepte
primele patru locuri - au făcut dovada unei bune pregă­ — Păi. am auzit că tovarăşul ale omeniei, ale bunului simţ.
tiri şi cunoaşteri a operei, creind o atmosferă deosebit de director a venit la secretarul In numele acestei omenii, rîn-
antrenantă şi de plăcută. comitetului orăşenesc de partid durîle de faţă se vor o acuză încadrată in noua arhitectonică a oraşului Vulcan, preparaţîa Coroeşti, asigură prepa­
sau la locţiitorul acestuia, publică la adresa aceluia care rarea unor însemnate cantităţi de cărbune provenite de la minele din partea centrală a bazi­
uu discutat cu tinărul şi a Ic-a sfidat. nului Văii Jiului.

Introducerea statisticii mate­ fără „şocuri" a sarcinilor spo ţii care să valorifice la un grad terminarea parametrilor op­ lor, la organizarea mai bună a
matice in cercetarea fenome­ rite, a competenţelor şi răs­ mai înalt rezervele existente timi ai procesului tehnologic producţiei şi a întregii activi­ cicniâ in orientarea crrcclâtii
nelor metalurgice, ecunomioc punderilor lărgite acordate in acest domeniu. Asemenea de elaborare, turnare şi lami­ tăţi. aplicative, in cunoaşterea pe
si dc mecanizare a operaţiilor urin înfiinţarea centralei. Ca măsuri de organizare s-au a- nare a oţelului calmat şi alia;, viu a celor mai noi realizări
económico-financiare, s-a rea­ urmare, se poate reţine că in plic.it îndeosebi la olclâriiie l'r viitor, se v* insista mai ne plan mondial din domeni­
tehnologia de insuflam a ar­ lizat prin integrarea in activi­ treprindcrile componente sînt turnarea în lingoţicre direct niuli pentru crearea unui me­ ile specifice activităţii noastre
gonului in oţelul din oală, iar tate;) dc producţie a calculato­ Martin, la laminorul dc profi­ conice cu plăci şi prafuri ter- diu prielnic cercetărilor in u­ de viilor Apreciem că şi in
procedeul experimentat a tre­ rului electronic şi utilizarea conduse eu mai multă compe­ le mijlocii şi benzi. moizolante şi exoterme in zină. pentru dezvoltarea spiri­ interesul dezvoltării cercetării
tenţă. creindu-sc
posibilităţi
cut in faza de aplicaţie indus­ mai eficientă a acestuia in c- largi de a lua şi transmite de­ Pentru viitorul cincinal, po­ scopul asigurării unui indice tului de colaborare dintre cer­ aplicative uzinale este nece­
trială fecUiurea de calcule eu carac­ trivit Directivelor Congresului de S' iMtere ridicat cetare. proiectare şî producţie sar să sc intensifice această
In ultima perioadă s-a cer­ ter lehn ico-econoin ic. printre cizii care au condus la îmbu­ al X-lea al partidului, se im­ In concordanţă cu principi­ prin atragerea cadrelor cu formă de perfecţionare a ca­
cetat utilizarea plăcilor termo- care generalizarea luerârimr dc nătăţirea activităţii economi­ pune o dezvoltare şi mai am­ ile dc organizare modernă a c- reală competenţă şi bogată drelor care işi desfăşoară ac­
izolnnte şi exoterme cu pra­ automatizare a evidenţei la ce. plă a activităţilor de cerceta- conomici naţionale va trebui experienţă din sectoarele pro­ tivitatea de cercetare şj orga­
furi unguente şi anlirctasurâ tonte liniile de laminoare şi ductive. Considerăm cé trece­ nizare a producţiei, nemijlocit
Ja turnarea oţelului calmat, extinderea cercetărilor slatis- rea la o aciivitate desfăşurată în producţie.
stabilindu-se efectele pozitive tieo-malomaticc pentru cu­ pe această linie* va avea loc I'n rol important în creşte­
ale noii tehnologii asupra as noaşterea operativă a nivelu­ cu atit mai repede şi mai efi­ rea eficienţei cercetării uzina­
poetului seni ¡fabricatelor si cient cu cit un număr mai ma­ le îl are şi întărirea raporturi­
realizării unui procent ridicat lui tehnic al producţiei. IV? CERCETAREA Şl ORGANIZAREA re de specialişti din producţie lor de colaborare cu institu­
de produse finite de calitate. baza concluziilor rezultate din vor fi alrasi in munca de cer­ tele academiei, departamenta­
In cursul anului aresta s-a cercetarea uzinală, s-au revi­ cetare. înlocuirea treptată a le şi în general cu toţi specia­
ticcut sistematic la elaborarea zuit şi elaborat o seric de acestora cu cadre de exploa­ liştii cu înaltă calificare din
unor lucrări de cercetare me­ standarde şi norme interne, tare temeinic pregătite, im­ producţie. Rezultatele obţinu­
talurgică pe produse realizate care prevăd o îmbunătăţire o- ITIINŢIFICÂ IN AVANPOSTUL pune înfiinţarea la Hunedoara te pinâ în prezent în această
dc diverşi beneficiari din mă­ scnţială a calităţii metalului. a şcolii dc subinginen. direcţie sînt demne dc menţio­
laiul produs la Hunedoara, in In ceea cc priveşte organi­ Trebuie avut in vedere că nat dar, pe viitor, ele trebuie
scopul stabilirii gradului de zarea producţiei şi a muncii, finalizarea cercetărilor funda­ să primească un caracter d?
influenţă a calităţii metalului studiile efectuate au urmñnt mentale. aplicarea lor în pro­ mni multă stabilitate şi orga­
asupra performanţelor produ­ rezolvarea unor probleme )c ducţie este o sarcină dificilă, nizare sistematică
sului finit Astfel, s-au cerce­ gate de întregul tlotiK'niu ce PRODUCŢIEI SIDERURGICE legată nemijlocit de cunoaşte­ Sîntcm convinşi că ţinînd
tat caracteristicile oţelului de caracterizează această activi rea intimă a procesului funda­ scama de aceste aspecte, în
rulmenţi aliat cu molibden, tale S-a îmbunătăţit sli■i i c I iu m mental. pentru care cercetăto­ activitatea de cercetare şi or­
cauzele care provoacă distru­ organizatorică prin comasarea rul trebuie să cunoască deopo­
gerea la oboseală a rulmenţi­ secţiilor dc furnale I şi li in­ trivă atît problemele ştiinţifi­ ganizare ştiinţifică ei produc­
lor şi influenţa incluziunilor tr-o singură secţie, s-a centra­ De o utilitate deosebită în re şi organizare, o axare mai sâ perfecţionăm formele şi ce cit şi tehnice pe care le ri­ ţiei se vor împleti armonios
ncmetalice asupra durabilită­ lizat activitatea administrativă stabilirea soluţiilor privind concretă a lor pe necesităţile metodele de conducere a cen­ dică tehnologiile şi instalaţi­ şi eficient cerinţele producţiei
ţii. Cercetările de laborator şi (tehnieo-cconomică) din s:-cţi profilul fin.il al combinatului. economice, o conlucrare labo­ tralei si întreprinderilor com­ ile moderne din domeniul său cu cerinţele cunoaşterii. Jn fi­
industriale au dovedit că in ite uzinei eoeso-ehimicc la ni­ h fost studiul eu această temi rioasă a specialiştilor din pro­ ponente, să trecem cu şi mai de activitate. In acest scop,
privinţa calităţii metalurgice, velul inginerului şef al aces­ efectuat dc specialiştii noştri. ducţie cu cci din activităţile multă hotârire la apropierea este necesară definitivarea in­ nal, toate acestea trebuie să
oţelul elaborat la C.SH. este tui sector. a luat fiinţă o sec­ KJ a fundamentat in bună mă­ de cercetare si îndeosebi cu mai pregnantă a conducerii dc tr-un timp mai scurt a pro­ contribuie ca centrala indus­
similar cu cel din import. sură soluţiile adoptate de institutele specializate. Dc a- producţie In acest sens vom iectului privind înfiinţarea trială şi combinatul de la Hu­
ţie nouă de întreţinere şi re­ proiectanţi, in vederea integră’ ccea, in viitor, un loc impor­
Activitatea de cercetare perfecţiona structurile organi­ Centrului de cercetări al Cen­ nedoara să se achite cu cinsle
pentru creşterea nivelului teh­ paraţie a utilajului greu rii loiale a producţiei combi­ tant in activitatea noastră il zatorice. vom spori preocupa­ tralei industriale Hunedoara dc obligaţiile de răspundere
nic al laminatelor a fost orien­ O problemă deosebită a fost natului. <i creat o orientare ge­ vor ocupa cercetările care pri­ rea pentru modernizarea siste­ şi trecerea la formarea unei
tată în direcţia obţinerii de aceea dc organizare a Centra­ nerală asupra tendinţelor, a vesc reducerea în continuare a mului informaţional prin au­ ba2c materiale concrete, speci­ ce revin in cadru) societăţii
profile mici şi mijlocii cu aba­ lei industriale Hunedoara dc strategiei şi tacticii pe care consumului dc cocs mărunt Iu tomatizarea lui cu ajutorul noastre socialiste, aducindu-şi
UTbuic sâ o adoptăm in dez
Pe „schelele" marelui teri dimensionale restrînse, structura organizatorică axată vollarea noastră viitoare. aglomerarea minereurilor şi calculatorului electronic, vom fice acestei activităţi. Consi­ totodată aportul la creşterea
găsirea unor înlocuitori pen­
intensifica cercetarea
opera­
combinat hunedorean. îmbunătăţirii caracteristicilor Creşterile importante dc tru acoperirea deficitului in­ ţională contribuind prin ace.is- derăm dc asemenea eă docu­ patrimoniului ştiinţific al ţâ­
mecanice prin influenţarea fac­ pe funcţiile de bază ale cen­ producţie cure urmează să s-.- mentarea şi specializarea în rii, implicit la creşterea pres­
tern. reducerea consumului do
iu la optimizarea deciziilor, hi
Foto : V. ONOIU torilor tehnologiei si în special tralei, s-a reuşit o îmbinare rcalizczc pe scama capacităţi­ <\>cs la furnale prin optimi­ creşterea nivelului de discipli­ străinătate pe teme concrete tigiului cercetării şi organiză­
a vitezei dc răcire după lami­ armonioasă a acesteia cu func­ lor existente au pus cu acuita­ zarea bazei de materii prime şi nă tehnologică, a gradului dc din planul de cercetare, con­
nare. ţiile combinatului, preluarea te problema găsiri unor solu- a combustibilului existent, de- precizie in efectuarea lucrâri- stituie o formă deosebit de efi- ri) ştiinţifice a producţiei şî a
muncii.