Page 25 - Drumul_socialismului_1969_12

r

Anul XXI p r o l e t a r i d in t o a t e ŢĂRILE, UNIŢI-VÂ! Redacţia

Nr. 4645 şi administraţia

ziarului
Marti

DEVA. str. Dr. Petru Groza nr. 33
9 decembrie telefoane î redoctai ţel - 11588 j re­
dactai şei adjunct, sectelor de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare si
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu intre oiele 16-24 - 11585.
4 PAGINI. 30 BANI

Eforturi şi realizări maxime pen­

TELEX
tru îndeplinirea planului anual

DINAMIZAREA l’E AGENDA

APROPIATEI VACANTE
Pentru vacanţa dc iarnă a
INVESTIŢIILOR elevilor, care va începe peste
două săptăniîni,
Ministerul
învăţâinintului, Uniunea Ti­
neretului Comunist, Consiliul
Naţional al Organizaţiei Pio­
PRIN ACŢIUNI nierilor şi Uniunea Generală
a Sindicatelor din România
iac pregătiri intense. In func­
ţie de tradiţiile şi specificul
localităţilor în care învaţă
ENERGICE şcolarii, programul de orga­
nizare prevede spectacole ci­
nematografice şi dc
audifii
serbări, carnavaluri, teatru,
muzicale, serate şi discuţii
literare, competiţii în aer li­
ber, demonstraţii practice şi
Redacţia ziarului nostru, sesizînd ritmul necorespunză­ lecţii de învăţare a sporturi­
tor în care se materializează investiţiile miniere din Va­ lor de iarnă.
lea Jiului, o întreprins o ampla anchetă la factorii răs­ I
punzători. Publicată sub titlul „Pulsul şantierelor miniere Retrospectiva muncii gos­ dărilor comunei pentru în­ APARATE DE ÎNCĂLZIT
trebuie dinamizat prin infuzia tonică a efortului maxim, Spirit gospodăresc podăreşti pe care o fac, Iq frumuseţarea ei. Am întilnit LOCUINŢELE
o organizării şi conlucrării perfecte", ancheta a scos in acest sfirşit de an, locuito­ in cale oameni pardosind
relief unele neajunsuri, care se manifestă otît in activi, rii comunei Toteşti e mult cu piatră de riu drumeagul Mai multe tipuri de apara­
tatea de investiţii o beneficiarului - Centrala cătbunelui mai bogată şi rodnică decit ce duce spre sat, nivelindu-l te dc încălzit locuinţele au
Petroşani, cit şi a principalului constructor - şantierul au prevăzut-o in toamna tre­ cu balast, l-am văzut pe fost introduse în fabricaţie
T.C.M.M. precum şi a Exploatării pentru deschiderea de şi răspundere în organizarea cută, atunci cind au hotărît bătrinul Anton Casian în- de către cooperativele meşte­
mine noi Petroşani. cit şi cum să contribuie pen­ toreîndu-se la muncă cu u- şugăreşti „Tehnometalica",
Problemele abordate în ziar au constituit subiectul u­ tru a-şi înfrumuseţa satele. tecistul Anton Cozac, ce-şi „Elcctrobobinajul" şi „Me-
nor răspunsuri adresate redacţiei de către conducerea Ea ne-a fost confirmată de petrecea astfel o zi din con­ talocasnica“ din Capitală.
şantierului T.C.M.M. şi Centrala cărbunelui din Petroşani. constatările raidului organi­ cediul său de odihnă, am Printre acestea se află un a.
gregat pentru
condiţionarea
Şeful şantierului ing. loon Lăsat ne scrie printre altele : şi conducerea şcolilor zat in aceste zile prin aşe­ zărit departe, pe malul Riu- acrului in apartamente, cu
„Conducerea şantierului a analizat în spirit critic şi zările comunei. Am dorit, de lui Mare, vreo zece oameni consum mixt — de curent e-
autocritic toate neajunsurile existente in procesul de rea­ la început, su stăm dc vorbă din sat, incărcind piatră pen­ Icctric şi petrol lampant, o
lizare o lucrărilor de construcţii-montoj, ele provenind in cu preşedintele Comitetului tru drumul cel nou. Pe pre­ sobă electrică, cu un consum
principal din perioadele precedente. Ca în toate celelalte sectoare, din partea comitatelor executive executiv al Consiliului popu­ şedintele consiliului popular dc 2 k'V pe oră. un radiator
Toate neajunsurile menţionate în ortîcol ou fost în­ şi în domeniul învăţăinlnUilui SABIN BOTICIU ale consiliilor populare şi a şco­ lar Toteşti, tovarăşul loan l-am întilnit prins într-o dis­ electric cu elemenţi de calo­
suşite şi s-a trecut la luarea unor măsuri care să îmbu­ realizările petrecute în aria vie­ vicepreşedinte al Comitetului lilor din Zam. Atmuş Sălişte, Zeiconi. Dar ne-a fost greu cuţie cu trei săteni — Gheor- rifer, in care circulă ulei fien
nătăţească activitatea de Io toate loturile şontierului. ţii materiale si spirituale .sini executiv al Consiliului popular Vaţu, Rui. Vorţa. Lunca Cernii, să-l găsim. (/he Ollcanu. Vasile Muntca- hinte, un arzător — gazeifi-
'Jnul din obiectivele centrale vizate de noi îl constituie inestimabile Statul nostru a judeţean şl a unor oraşe şi municipii, ca­ nu, Miron Prcjban. cator pentru sobe de tera­
re nu aplică, eu toată exigenţa
„L-am făcut dincolo
de
organizarea mai roţională o muncii pe şantiere. In acest investit, an de an, sume foarte M C.M. nr. 251)5/1008 referitoare capul satului, spre drumul — Să deschidem şi o coo­ cotă, godine, cazane dc baie
oz vom acţiona hotărît pentru asigurarea condiţiilor de mari pentru lărgirea continui a la stabilirea şi sancţionarea con­ perativă de consum, că nu- ctc.
icru de înaltă productivitate, cu cele mai reduse consu- bazei materiale a şcolilor, pen­ mult spirit gospodăresc şi simţ travenţiilor în domeniul învăţâ- ce se construieşte către Re­
tru asigurarea tuturor condiţi­
uri de muncă şi cu respectarea condiţiilor de calitate ilor necesare desfăşurării optime de răspundere în aproviziona­ mtntului de cultură generală. IN ATENŢIA
producţiei. Prin organizarea superioară o execuţiei, evi- a procesului de invăţămint. rea şi întreţinerea unităţilor Ca urmare o acestei situaţii, un CONDUCĂTORILOR AUTO
şcolare. Din şirul unităţilor ce
'ea dispersării forţelor de munco pe un front larg, folo- In judeţul Hunedoara, reţeaua pot fi date ca exemple pentru număr dc 1G8 de copii nu frec­
5a acestora conform calificării lor, productivitatea mun- şcolilor n cunoscut o permanen­ modul corect în care xînt ventează cursurile şcolii, comit Pe şoseaua Alexandria —
pe salariat vo creşte substanţial. In scopul evitării tă înnoire. Rină in cele mai în­ gospodărite, întreţinute, asigura­ infracţiuni, vagabondează. Bilanţ ce împlineşte Tr. MăgUreta »»•** «ntnraminn
isumurîlor mari de materiale şî manoperă, care do depărtate colţuri s-au construit te cu cele necesare internatelor, Modul arbitrar de a acţiona condus dc
te ori ou fost determinate de refaceri ale lucrărilor localuri noi. utilate şi dotate cu sălilor de clasă, reţin atenţia în al unor conduceri de şcoli şi co­ a accidenta
vinote, pe viitor vom corela mai bine lucrările de mobilier şi material didactic co­ mod deosebit liceele „Avram mitete executive creează toată ţcanul Ah
•trucţii cu cele de montaj. Vom acorda o atenţie deo- respunzător. Remarcabilele rea­ Ianeu" din Drnd, „Deecbal" din această stare nefavorabilă învâ- portretul satelor Cauza acei
ju) vehieuh
ă analizei proiectelor de execuţie pentru găsirea ce- lizări dau sensuri majore răs­ Deva. nr. 2 din Hunedoara şi ţămintului. Considerăm că dacă zelü şoselei
naî constructive soluţii din punct de vedere tehnico- punderii comitetelor executive cel din Simeria. Grupul Icolar* unităţile şcolare şi consiliile ţaţe a caut
ornic de executare a lucrărilor. De osemeneo. avem ale consiliilor populare, condu­ energetic din Deva, Grupul şco­ populare ar fi desfăşurat o pro­ nea accidcn
dere selecţionoreo calitativă mai bună a personolu- cerilor de şcoli şi a întregului lar siderurgic din Hunedoara, pagandă activă în rîndul părin­ ia. " „A plecat cu remorca mai Reia a rămas făn1 un late în cur
e conducere şî de execuţie, plasarea acestuia pe personal didactic în direcţia şcolile generale din Simeria, ţilor şi ar fi acţionat cu mai la Rîu Mare după balost" magazin sătesc (Gh. Oltea­ .şi pc alte ş
i, in funcţie de competenţa ce o posedă in orga- bunei gospodăriri a imobilelor, Rapolt, Sarmizcgetusa, Petros, mult dîsecrnămint în distribui­ — ne îndrumau locuitorii. nul. dc. datorită
o şî execuţia lucrărilor. întreţinerii materialului şi cre­ Baia de Criş, internatele şcoli­ rea celor peste 700 de burse a­ — Mai avem destul de lu­ — Să studiem împreună, bile, s-a ft
ării ambianţei necesare instrui­ lor din Dobra, Cerleju de Sus, cordate dc stat judeţului nostru, să vedem in ce fncal am p\i-
Inspectora
A. MICLE rii şi educării tineretului. Orâştie, Haţeg şi altele. situaţia cuprinderii copiilor în cru — ne mărturiseşte tova­ tca-o deschide şi peste un miliţiei atr
din
răşul Vasile Sibişan,
Din partea celor mai multe Anul pe care-1 Încheiem mar­ şcoală ar fi fost mult mai favo­ an. doi hotărhn In adunare
comitete executive ale consili­ chează noi realizări în extinde­ rabilă. Reia, care ne însoţea — de­ construirea unui magazin ror conduc;
ES H -ji-i-yiiy-i ilor populare şi colective didac­ rea spaţiului de şcolarizare prin O problemă de mare impor­ şi ne-am achitat bine de nou. Şi-apoi trebuie sc. ne circule cu
cind vreme
tice a existat solicitudine in a- darea în folosinţă a încă 2G tanţă, enrc trebuie să stea în sarcinile care ni le-am pro­
eest sens. Ele au dat dovadă de săli de clasă, precum şi procu­ atenţia colectivelor didactice şi pus. Am depăşit valoarea (/îndim şi la un gestionar derapajului,
(loan Zeiconi).
rarea de mobilier şi material organelor locale dc stat, este muncilor patriotice cu a­ — De gestionar nu nc-om de asemene
ror şoicriloi
didactic în valoare de peste do­ sprijinirea cetăţenilor adulţi cu proape' 90 000 lei. Şi am fă­ plinge, tovarăşe preşedinte. cu au iove
uă milioane lei. studii incomplete, in vederea cut lucruri bune. 000 metri Nu ştiţi vorbo : „Tău să fie ciucuri in si
Negativ este insă faptul că la înscrierii şi cuprinderii acestora din drumul ce duce in satul rc pot gem
toate aceste succese obţinute pe la cursurile fără frecvenţă or­ Păclişa l-am pardosit cu eă broaşte sint destule~ (Gh. dente.
plan material nu răspund cu su­ ganizate pentru clasele V-Virr piatră, iar deasupra am pus Olteanul
ficient simt de răspundere toa­ pc lingă majoritatea şcolilor ge­ balast şi zgură, drumeagul — Dar acum să veniţi şi IARNA, IN
te comitetele executive şi con­ nerale dc UI ani. In ajutorul a­ din Copaci l-am reparat pe o la căni inul cultural să vedeţ i t a r i a l e e u r o p e i
ducerile şcolilor. Deşi, prin cestor cetăţeni, statul nostru, porţiune de 400 metri, am cum l-am pus In rînd cu
Inspectoratul şcolar judeţean şl manifestînd o grijă deosebită construit două podeţe la Pă- mobilierul cc ni l-aţi dat. I ii Europa dc vest şi cen­
cu prilejul diferitelor şedinţe pentru ridicarea nivelului cultu­ clişa, unul la Reia, altul -Vi Cred că numai cel dc la Uă- trală, iarna a intrat în toate
dc lucru, s-a solicitat prompti­ ral al maselor, a creat posibi­ Copaci. Aici în sat am con­ ieşti dacă-l întrece .. IV. Mun­ drepturile pc care i le confe­
tudine în urmărirea execuţiei litatea susţinerii intr-un an şco­ tinuat construcţia trotuare­ teanul. ră luna decembrie.
bugetare, spirit de gospodărire lar n două clase (în sesiunile lor începute acum un an, la Ne-a făcut plăcere să ză­ In K. F. a Germaniei, (a
a sumelor alocate pentru repa­ din ianuarie şi aprilie). între­ Păclişa am construit trotua­ bovim în preajma acestor Miiuchcn, termometrele au
raţii curente şi capitale, procu­ prinderilor şi instituţiilor in ca­ re din şoseaua naţionlăi pî- gospodari. să Ic ascultăm indicat minus IC grade C, iar
rarea dc combustibil, pregătirea re lucrează toţi cci care doresc nă in fata spitalului, pc o vorbele, să Ic cunnaştem in­ in Alpii Bavarezi a cnborît
tuturor condiţiilor pentru ca c- să-şi completeze studiile, le re­ lungime de aproape 300 me­ teresul pentru bunăstarea sa­ la minus 23 grade C.
levli să-şi poată desfăşura pre­ vine obligaţia morală dc a le tri, Şcoala generală din sa­ telor. a căminelor lor. De La Budapesta. acoperită
gătirea într-un climat optim, în crea condiţiile de studiu, pen­ tul de reşedinţă am împrej­ fapt. de la intrarea in co­ sîmbătă de n mantie dc ză­
comunele Zam. Ccrtcj, Vorţn, tru a putea susţine cu succes muit-o cu gard din prefabri­ muna Toteşti. totul reflectă padă, au fost luate măsuri
Pui, Bretea Română ele., la di­ examenele. cate, cea din Păclişa la fel. hărnicia oamenilor de aici pentru restabilirea circulaţiei
ferite articole sumele nu au Apreciind ci în această peri­ — Ştim că valoarea mun­ urbane. Pe unele şosele din
fost cheltuite, cu toate că şco­ oadă activitatea în şcoli cunoaş­ Am făcut lucruri multe şi cilor patriotice realizate de Ungaria, mai ales in partea
lile din raza romunci nu au su­ te o deosebită efervescen­ bune, nu-i vorbă, dar cea cetăţenii comunei depăşeşte dc vest a ţării, circulaţia n-a
ficient combustibil, dispun dc o mai mare satisfacţie ne-o du
bază materială care nu satisfa­ ţă, datorită preocupării pen­ construcţia digului şi a ca­ cu mult pc cea planificată, că fost incâ restabilită.
ce întrutotul cerinţele învăţă­ tru încheierea trimestrului nalizării prin care am stă­ Iarna n-a ocolit nici Iugo­
mântului, fără a mai aminti lip­ I al anului şcolar cu re­ vilit furia apelor Rlului Ma­ Raid realizat de slavia, unde au fost semna­
mai
lat«? zăpezi abundente,
sa de gust în organizarea inte­ zultate bune, comitetele exe­ re, ce nu o dată a periclitat LUCIA LICIU
cutive ale consiliilor populare
rioară a sălilor dc clasă, între­ satul Reia. ales în Bosnia. Pe litoralul
Adriaticîi, viului a suflat în
ţinerea localului şi amenajarea Pină aproape de satul Re­ unele locuri eu viteza de 120
curţilor. ia, tovarăşul Sibişan ne.-n hm/li, iar şusolcta au fost a­
Bluming „1300" - prezenţă de prestigiu in siderurgia românească. O slabă preocupare pentru ţRJPffTNUftkl i* m g. s } vorbit despre munca gospo- cópenle cu polei.
şcolarizarea copiilor înregistrăm
i Cu angajamentul Ou planul Produsele proprii „dau nume“ ferind acelaşi rachiu alb. ace­ m-ÎMtî
laşi şniţel, aceleaşi chiftele,
i anual îndeplinit anua! îndeplinit cîrnâeiorî. mititei. Fără a c-
puiza nici pe departe imensa
gamă a specialităţilor renumi­
UZINA „VICTORIA" tei bucătării ardeleneşti (con­
F.C. ORÂŞTIE unităţilor alimentaţiei publice ducerea trustului, şefii de u-
CALAN nitâţi sînt conştienţi dc acest
i La 8 decembrie a.c. - cu 23 i lucru) s-a făcut totuşi un pas
i Datorită eforturilor susti- de zile mai devreme - colec- : t mate. important pe calea aş­
; nutc depuse dc către colcc- tivul F.C. Orâştie şi*a realizat Reţeaua comercială dc ali­ rate. cafe-bar. Activitatea de şî îndeosebi, la producţia pro­ teptată dc mult dc către con­
1 tivul de lucrători al Uzinei sarcinile de plan pe anul 1969. : mentaţie publică a municipiu­ fiecare zi a acestora, pusă In prio. Consumatorii s-au obiş­ sumatori. aceea de a le oferi
j „Victoria“ Câlan, la această In această perioadă s-au produs lui Deva c formală la ora ac­ slujba bunei serviri a consu­ nuit in ultima vreme cu pro­ meniuri bogate. specialităţi
j întreprindere anpa.jamenlul peste prevederile planului de j tuală din 56 dc unităţi. In ur­ matorilor. sc concretizează in filul şi specificul localurilor culinare cu tradiţie în judelui
i anual asumat în întrecere a producţie 140 tone produse din ■ mă cu numai cîţiva ani. pro­ realizarea unor importante be­ de alimentaţie publică ale De­ nostru, şi pc care clientela le
i fost îndeplinit înainte de mase plastice, in valoare de filul acestora — dacă sc pu­ neficii. vei. Ei ştiu că la .Transilva­ apreciază cum sc cuvine, de­
termen. circa 5 milioane lei şi piese de j tea vorbi de un profil — îl Un capitoi aparte, apreciat nia“ se poate servi un aperi­ păşirea frumoasă dc plan rea­
Astfel, pină în ziua de 7 schimb pentru industria chimică constituiau aceleaşi banale bu­ în mod deosebit de către pu­ tiv „â Iu Transilvania", clăti­ lizată de trust fiind un argu­
decembrie a.c., după cum in valoare de 325 000 (ei. Eco­ fete — denumire incâ genera­ blicul consumator, şi căruia i te flambate, diferite medalioa­ ment de netăgăduit în acest
j nc-a informat telefonic to­ nomiile suplimentare la preţul j lă în alimentaţia publică — s-a acordat multă atenţie in ne. tumedouri şi esealoape. o sens.
! varâşul Doinei Frcntoni. in­ de cost se cifrează la 6 820 000 ; in care se serveau doar sau in ultima v reme, este cel al pro­ gamă variată dc produse de — Căile pc care am perse­
! gincrul şef al uzinei, s-au lei, iar beneficiile peste plan la marea majoritate a cazurilor ducţiei proprii a unităţilor. In patiserie, saleuri, pateuri, piş- verat pentru a ajunge unde
realizat in plus fată de pre­ 5 468 000 lei. In cursul acestui an ! băuturi Astăzi lucrurilr se aceeaşi perioadă de 11 luni coturi : cotletul „â la Mureş“ sîntem azi. pe care vom mer­
vederile planului perioadei, S-au omologat 67 produse noi ; prezintă eu totul în altă ipos­ din arest an, la producţia pro­ se ştie câ este specialitatea ge în continuare — ne-a de­
2 500 tone fontă şi peste din mase plastice, printre care tază Jn sprijinul afirmaţiei prie s-uu realizat 550 000 lei restaurantului cu acelaşi nu­ clarat tovarăşul Marin Răles-
1 200 tone piese lurnatc. amintim : 6 repere pentru ex- j noastre vom sublinia două ar­ peste cifra planificată, ccca me. ra şi muşchiul tocat, sau cti, directorul T.AR L. Deva
gumente dintre cele mai im­
Valoarea producţiei glo­ port, 9 repere pentru motoare ? portante : profilul unităţilor a re reprezintă 20.9 la sută din alic specialităţi ale bucătaru­ — au fost multe. Am putea
bale şi a beneficiilor întrece electrice, 5 repere pentiu noul i fost mult diversificat, iar in­ totalul desfacerilor, faţă dc lui : puii la frigare pot fi ser­ începe enumerarea cu schim­
; pe cea prevăzută cu 8 mi- tractor de 40 CP şi 6 repere j dicatorul de bază — eficienta 27.0 planificat. Unităţi, ca : viţi la .Perla cetăţii": flan­ barea ambianţei localurilor,
curi cu fructe, prăjituri „Vr-
■ lioanc şi respectiv 18,6 mili­ pentru noul tip de frigider j economică a acestora — a fost .Transilvania“. „Mureşul", rona“. torluleţe sini nelipsite­ int¡mizarea lor. ridicarea ni­
.Perla cetăţii", cofetăria ..Da­
; oane lei, ceea cc cchivalca- „From". depăşit lună di' lună. cia". „Crama dacilor", birtul le puncte de atracţie ale co­ velului dc educaţie a lucrăto­
i ză cu îndeplinirea angaja­ De asemenea, anul acesta s-au ; Trustul de alimentaţie pu­ fetăriei „Dacia". $i lista ar rilor sădirea in conştiinţa lor
i meniului anual. produs, in cadrul planului, 1 000 j blică Deva dispune !a ora ac­ ..Călătorul“, bufetele .Expres" putea continu,i cu .Crama da­ a datoriei pc caro o au faţă
Demn de remarcat este tone navete din mase plastice = tuală dc restaurante moderne vi „Retezatul", birtul .La An­ cilor“. bufetul laetov cgetarian
şi altele,
drei“ din Simeria
\ faptul că o mare parte din care înlocuiesc circa 10 000 mc | bufele cu diverse profiluri (ex. oferă zilnic o gamă bogată şi şi altele. dc consumatori, mai buna a-
j depăşiri s-au înregistrat pc masă lemnoasă. j pres. laetov cgetarian. dc in variată dc mîncâruri şi prepa­ In felul acesta s-a reuşit GH. I. NEGREA
j scama creşterii productivi- rate. reuşind să satisfacă in profilarea unităţilor, crearea
î tatii muncii, indicator la PETRE DUMITRU cintâ ctc.). birturi, bodegi, co­ măsură tot mai mare gusturile specificului fiecăreia. ieşirea
! care sporul obţinut peste fetării. patiserii, braserii, os- şi preferinţele clientelei, reali, din .punctul mort" al iner­
1 sarcina de plan eslc de şeful serviciului plan j pălării, bucătărie dc bloc. uni. zind. concomitent, importante ţiei în care se zbâteau unită­ M r*or La Termocentrala de la Mintia benzile transportoare, care a-
; 460 lei pe salariat. F.C. Orâştie j tatc ..gospodina“ cu semiprepa- depăşiri de plan la desfaceri, ţile de alimentaţie publică, o- (inventează cazonul cu cărbune, sint încărcate mecanizat cu aju­
...................J torul acestei macini.