Page 26 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 26
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 9 DECEMBRIE 1969
1970 — an de vîrî în domeniul PORTRETUL SATELOR
Ioni, Iustin Lăpăduş, Iustin
O >] w J L ® ®
creştem productivităţii muncii (Urmare din pog. 1) Davidoni şi alţi mulţi că
®
• 6
JL
*0
A ©
nu-i pot înşira pe toţi care
ne slnt — ca să zic aşa
mina dreaptă în tot ce în
pe cap de locuitor această treprindem pentru buna gos
In condiţiile dispersării ac şi soclal-culturale — cu 48 de tuturor lucrărilor cu proiec nizaţiei de partid de la şan valoare înscrie 147,30 lei fa
tivităţii — deschiderea de noi zile la cuptoarele electrice, cu tele necesare, îmbunătăţirea tierul I construcţii — să în ţă de 130 lei cit s-a hotărît podărire şi înfrumuseţare a
şantiere în Caransebeş. Alba 10 zile la extinderea ajustaju- soluţiilor de proiectare, incit deplinim planul anual la 25 In toamna trecută. Am vrea, comunei. Ei ţin la demnita
Iulia. Simeria — constructorii lul dc la laminorul de G50 şi metodele de industrializare a decembrie a.c. Posibilităţi a tnsă, să cunoaştem cum aţi tea lor şl nu vor să ştirbeas
hunedoreni au de îndeplinit, altele — sînt confirmări că lucrărilor de construcţii — ex semănătoare există şi pe alte antrenat oamenii la lucră că încrederea pe care le-au
în 1070, nivelul cel mai Înalt planul pe 1969 va fi încheiat tinderea folosirii prefabricate şantiere, dar ritmul activită rile pe care le-aţi avut de dovedit-o locuitorii ctnd i-au
de productivitate din actualul cu rezultate bune. iar noul an lor din beton, mecanizarea unor ţii a fost dereglat, deseori, de înfăptuit ? întrebarea o adre ales să-i conducă fn trebu
cincinal — 00 700 de lei pe de muncă, cu toată diversita ’fluctuaţia mare de muncitori. săm tovarăşului Joan Zelconi. rile gospodăreşti. El ne-au
fiecare salariat. Acest program tea de activităţi, va demara In lucrări de mare volum etc. — Ncasigurarea condiţiilor de — Noi ne cunoaştem bine ajutat să înfăptuim 18 din
deosebit de mobilizator, se n- condiţii corespunzătoare. să permită nu numai folosirea muncă, de cîştig, hrană şi ca oamenii. Ctnd pornim la lu cele 19 obiective propuse să
prccin in durea de seamă a- zare a determinat ca peste cru ştim dacă avem sau nu le realizăm tn acest an — ul
nualâ prezentată de tovară I 200 de muncitori să plece cu cine porni. Toteştenii sînt- timul se află in curs de rea
şul Cornel Covnliov, secreta Adunări de dări de seamă în pe alte şantiere. In ultimul oameni gospodari, le place lizare.
rul comitetului de partid timp — arăta tovarăşul Mir- să-şi vadă satele frumoase. Raidul prin satele comu
al I.C.S.H . precum şi de organizaţiile de partid cea Ioanid, director adminis N-avem (/rentaţi cu mobili nei Toteşti ne-a prilejuit bu
către participanţii la discuţii trativ — pentru amenajări, zarea, el înţeleg câ-i vorba curia de a admira munca şi
este realizabil ; el creind acel diversificată a forţei de mun reparaţii la dormitoare şl can de aşezarea In care trăiesc hărnicia gospodarilor, un
teren in care experienţa, ta Dacă in ultimul timp coefi că calificate. încadrarea in tine ctc., s-au cheltuit 500 000 şl vin cu drag la lucru. E raid în care ne-am simţit o
lentul şi.iniţiativa colectivului cientul de dispersare — arăta termen a obiectivelor prevăzu de lei. aprovizionarea cu ali drept că deputaţii le dau bligaţi să consemnăm multe
tovarăşul ing. Gheorghe Moldt,
si* pot manifesta pe multiple te, ci şi reducerea cu cel puţin mente pentru iarnă fiind co întotdeauna cel mal frumos fapte de laudă. NI le-ou im
planuri. îndeplinirea încă In directorul general al între 2 milioane de lei a unor con respunzătoare, iar pentru ne- exemplu. Avem, aici in sat, pus drumurile şl trotuarele
acest an a volumului de con- prinderii — era de 8 la sută. sumuri do metal, ciment, che familişti urmînd să asigurăm noi construite pe sute de
pe Anton Bălică, Coslea Bol-
sirurtii-montnj prevăzut ini în 1970 el va reprezenta peste restea şi alte materiale. 700 de locuri de cazare In vii duş, Pavel Turcu, Clara La metri, podeţele şi digurile,
ţial pentru arest cincinal Ja 27 la sută. Acest fenomen, în O atenţie specială — remar tor vom cheltui 700 000 de lei da, Laurenţiu Coţolan, la cel peste 600 de tel, paltini,
C.S. Hunedoara, reducerea condiţiile creşterii productivi pentru procurări de diverse plopi şi arţari plantaţi pe
tăţii muncii cu 6 la sută, cere cau tovarăşii Viorel Doda, in cazarmamcnte. Evident că da Reia pe Gh, Mureşean, marginea drumeagurilor, ni
trrmcnolor de execuţie la nu o organizare temeinică a mun giner şef coordonator, ing. că exista o preocupare susţi Gheorghe Belea, Elvlra Be le-au impus zonele verzi,
meroase obiective industriale cii, acoperirea în timp util a Cornel Crăciun, şeful şantie nută pe parcursul întregului lit, la Copaci pe Miron Prej- parcurile, cele aproape 30 000
rului electrotehnic, şi alţii — an. fenomenele legate de in ban, la Păclişa pe Artur de ore pe care localnicii le-au
va trebui acordată corelării ac stabilitatea cadrelor ar fi fost Waserman, Constantin Ho- dăruit pentru înfrumuseţarea
ţiunilor legate de operaţiile de sensibil micşorate, ritmicitatea Cubilou! şi melanjorul core asigură fonta lichidă pentru tur reangă, Victor Matei, Victor aşezărilor lor.
Dinamizarea Practica de a lungi termenele producţiei putînd înregistra narea lingotierelor Io Uzina „Victoria4' Câlan. Gruia Opric, Ion Vinţan, lo Ne-am dori să consemnăm în
execuţie.
aprovizionare
şi
Ana
Cantor. Sofia Vtrvoni,
da !
Vn asemenea raid,
Cîrneşti
la
pe
Dăncescu,
niveluri pe măsura cerinţelor
în
in sectorul de construcţii
dauna celor legate de monta şi exigenţelor actuale. Foto : V. ONOIU sif Bălconi, Pătruţa Gavri- cit mai multe sate.
O atenţie deosebită trebuie
rea echipamentelor electrice acordată organizării noilor
investiţiilor nizaţie de partid în sectorul şantiere de la Caransebeş, Si
trebuie lichidată, fiecare orga
ce
meria ş.a Constructorii
său să militeze cu mai multă
fermitate pentru ca termenele vor fi delegaţi la aceste locuri Spirit gos INTERES SI PASIUNE IN
de muncă — spunea tovarăşul
stabilite să fie respectate cu losif Bocan, secretarul organi
rigurozitate de toate forma zaţiei de partid de la şantierul
ţiile de muncă. montaj II — se impune să fie podăresc
In darea de seama au fost aleşi cu multă grijă. In aceste DIVERSIFICAREA
Avem convingereo că. prin apllcorea consecventă a criticate o seamă de neajun formaţii vor fi cuprinşi şi
acestor masuri precum şi a altora care îşi vor găsi utili - suri privind folosirea timpu muncitori tineri din localită
toteo pe parcursul realizării lucrărilor de construcţiî- lui de muncă, a utilajelor şi ţile respective, care trebuie să
monto], vom reuşi co Io finele anului 1969, planul de pro mecanismelor din dotare, s-a se deprindă repede şi bine cu (URMâlC om PAG II
ducţie şi de punere in funcţiune a obiectivelor să fie în Insistat asupra necesităţii e- stilul nostru de muncă. Aş zi ACTIVITĂŢII PIONIEREŞTI
deplinit Integral". xercitârii unui control sever ce că pe aceste şantiere tre
Cu totul alta este poziţia Inginerului şef cu investiţiile asupra desfăşurării întregii buie făcut totul ca experienţa şl colectivele didactice din şcoli
de la Centrala cărbunelui, tovarăşul Gheorghe Dovidescu. activităţi economice. Cu toate anilor de muncă a veteranilor trebuie să-şi sporească eforturi La schimbul de experienţă or Consider că din acţiune s-a artistic cu materialele culese în
Domnia sa ne scrie că : «Deşi problema pusă în discu că numărul absenţelor nemo- să se îmbine armonios, orga le pentru asigurarea tuturor ganizat cu ocazia instruirii co desprins utilitatea el şi în pro cadrul cercurilor „Căutătorii de
ţie este toarte Importontă, în articol o fost tralotâ in tivalc, al învoirilor şi al con nic cu dorinţa de afirmare, e condiţiilor materiale şi de mun mandanţilor de detaşamente din cesul de tnvâţâmint: dorinţa de a comori" şi „Prietenii lui Grigo-
complet, scoţlndu-se In evidenţă unele aspecte negative, cediilor fără plată reprezintă lanul tinerilor constructori. că necesare pregătirii elevilor unităţile şcolare s-au desprins şti cit mai mult, lărgirea cunoş rescu". El au întreprins o şta
nu cele esenţiale ce corocterizeoză activitatea beneficia peste 98 000 ore-om. munca po- Observaţia îşi păstrează vala la nivelul cerinţelor programe In activitatea noastră o serie de tinţelor, caracterul practic îm fetă care cheamă la întrecere
rului în perîooda celor 10 luni de la începutul anului“. litico-educativâ nu a fost ori bilitatea şi pentru locurile de lor de Invâţâmînt. elemente concludente pentru pletit cu cel util şi distractiv. toate detaşamentele din şcoli,
După ce ne relatează core sint căile şi în special „con entată — îndeosebi la şantie muncă din Hunedoara, deoa Totodată, conducerile de şcoli îmbunătăţirea procesului mun Alte activităţi specifice au pe toţi colecţionarii de folclor.
diţiile" de reolizore o Investiţiilor într-o formă din core rele I. II şi IV construcţii, care rece nu peste tot experienţa şi consiliile populare nu trebuie cii educative şi reflectarea a- prezentat detaşamentele Liceu Ştafeta-album va sta clte o
lasă să se întrevadă că acestea ou fost descoperite pen deţin ponderea cea mai mare virstnîcilor este preluată ope să piardă din vedere organiza cesteîa in instruirea elevilor. lui din Ghelar la tema „Colec sâptămînâ In fiecare şcoală şi
tru primo dotă la C.C.P.. face o reprecizore o atribuţii — cu suficientă persistenţă rativ de către cei tineri. Nive rea vacanţei de iarnă In condi Este suficient, pentru exempli ţii, colecţionari, pasiuni". Am se înmlneazâ prin rotaţie, în
lor şi acţiunilor beneficiarului astfel t „Pornind de ia o- spre eliminarea acestor nea lul productivităţii prevăzut ţii cit mai bune şi reconfortante ficare. să amintim doar cîteva remarcat alcî pionieri care au cadru festiv. Ei audiază basme
ceste sarcini, beneficiarul o trimis delegaţi la principalii junsuri. Timp preţios — arăta pentru 1970 obligă la mai mul pentru elevi. In acelaşi timp, din temele şi acţiunile respec peste 1 000 de timbre clasificate le, înregistrează pe bandă de
furnizori de utilaje din ţară spre o vedeo în uzină sta maistrul Mihai Ciobanu — tă receptivitate, dar şi la ac perioada aceasta trebuie să tive. după conţinut, colecţii de mine magnetofon, publică colecţiile
diul execuţiei utilajelor planificate şi încă nelivrote pe pierdem din cauza recepţiei ţiuni organizate incit fluxul constituie şi un prilej de pre La Liceul nr. 1 Hunedoara in rale grupate după structură, lor in gazeta de perete a cer
acest an şi o intervenit la conducereo MM, pentru im- superficiale a unor materiale. de idei, experienţă pozitivă gătire a trimestrului ce urmea cadrul temei „Păsări călătoa chimiştl cu laboratoare persona cului de folclor „Pădureanca".
pulsionoreo livrărilor din Import. Cu constructorul Nu de puţine ori a trebuit să să circule rapid şi cu eficien ză re*', au participat mai multe de le, colecţionari de vederi pe Şi la Şcoala generală din Tc-
T C.M.M., in olară de unele controale comune pe şan demontăm radiatoare, robine tă Şcoala, prin rolul pe care-1 taşamente, după pasiunile ee teme închegate în albume, cu- liuc diversificarea pe grupe de
tier, om organizat întilniri sâptâminale pentru rezolva te. baterii, pentru că la probe Adunarea activului de partid are in viaţa socială ca principal s-au născut In rindurile lor. De sâtoare de motive naţionale, po interese şi-a găsit aplicarea în
rea unor probleme moi importonte ridicate de ombele ele au prezentat fisuri sau de la I.C.S.H. a examinat şi factor de cultură şl civilizaţie, exemplu : ocrotitorii păsărelelor vestitori şi recitatori din folclo acţiunea „Geografi, naturaliştl
părţi".., „In încheiere, doresc să asigur redacţia ziorului porozitâţi. Poate nu ar fi râu alte aspecte ale muncii care trebuie să devină in localitatea au recoltat o seric de cuiburi rul nou, (lansatori ai jocului şi desenatori".
„Drumul socialismului" că beneficiarul este hotărit să io ca la depozitul din Peştiş să să garanteze îndeplinirea în unde se găseşte un model ce pe care le-au pregătit din punct popular. In cadrul discuţiilor In îndeplinirea obiectivelor e
în continuare toate măsurile pentru realizarea sorcinilor fie înfiinţată o echipă care să bune condiţii a sarcinilor pre promovează spiritul gospodă de vedere estetic ; micii biologi s-a arătat că şi la această şcoa ducative realizate prin aseme
au colecţionat frunze, crengi şi
de plan pe anul acesta si a pregăti in condiţii cît mai verifice şi să remedieze uneie văzute pentru 19G0, a stabilit resc, răspunderea şi bunul gust. coji de copaci in care o parte lă sc poate vorbi de o activitate nea acţiuni diversificate s-a vi
bune pionul pe anul 1970". din defecţiuni îneît la opera măsuri corespunzătoare Incit Experienţa acumulată şl re din păsările călătoare îşi con de amploare la nivel de unitate zat orientarea activităţii din
Desigur, materializarea fondurilor de investiţii compor ţiile de montaj să se folosească în primul semestru să se rea zultatele bune obţinute pînă In struiesc cuibul şi le-au deter în munca diversificată, ca ur punct de vedere ideologic, co
mare a unei tradiţii de cîţiva
respunzător intereselor copiilor
tă o activitate complexa Acest lucru este bine cunoscut numai accesorii de bună cali lizeze cel puţin 50 la sută din prezent ne dau garanţia că sar minat denumirea ştiinţifică ; ani. şi conform cu particularităţile
în special de foctorii chemaţi să îndeplinească pionul tate. volumul de investiţii aferent cinile ce stau în faţa şcolii vor grupul de cineaşti al unui deta de vlrstâ; formarea educaţiei
de investiţii. Precizăm însă că într-un articol de ziar nu Noi am hotărît — sounea anului 1970. fi îndeplinite integral in scopul şament a pregătit şi prezentat Interesant este faptul că a- patriotice prin popularizarea
se poote face o lecţie despre investiţii in general şi, de Toma Bragu, secretarul orga A. NAGY instruirii şi educării tineretului. un film colorat despre păsările coastă colaborare a detaşamen frumuseţilor patriei, ale limbii
telor. a grupelor de pionieri, a
fopt, nici nu oceosto este menireo lui. Cele sesizate în călătoare, făcind să nu lipseas jută şi diferite cercuri In acti şl literaturii, ale trecutului de
ancheta noastră ou ovul ca scop principoj semnolizoreo că nici din activitatea pionie vitatea lor dc specialitate. Preo luptă al popo#»«h*ir-pildei eroi
unor stări de fapt necorespunzotoare care frineozâ rit rească mijloacele audio-vizualc ; cupările dovedesc o activitate lor clasei muncitoare, realiză
mul de îndeplinire o olanului anual de investiţii, factori un alt colectiv dc pionieri cu colectivă, complexă, ştiinţifică. rilor socialismului. Am urmSrtt,
lor răspunzători revehindu-le ,'E^ld?Ki ~‘clet 'o^bcţforla1 ca“ preocupări de cercetare, de do Ele <cr comandanţilor o pregă rle asemenea, eficacitatea cunoş
măsuri eficiente pentru lichidoreo lor. Or, postarea pe o cumentare ştiinţifică, a prezen tire imiliilnteralâ. ideologică, tinţelor cîştigate. utilitatea lor
asemenea poziţie înseamnă a nega propriile deficienţe, tat particularităţile dc viaţă ale pedagogică, ştiinţilieă, psiholo şi In ansamblu re fle c ta i acti
o crea o stare de aulomulţumire pentru puţinul core s-o unui grup sau altui de păsări gică pentru că sînt foarte mul vităţii pioniereşti in~i ' ica la
făcut, a lăsa neajunsurile trecutului să acţioneze în călătoare, prin imagini din te situaţii în care pionierii nu (lasă, dacă educaţia In ai/tiviiâ-
voie. Beneficiarul ne rcloteoză că o făcut o serie de in cărţi, reviste, ilustrate şi exem pol rămînc fără răspuns, nelă ţile întreprinse se face num.it
tervenţii atît Io furnizorii de utilaje cit şi Io constructori, plare împăiate ; pasionaţii pen muriţi De exemplu : în colec în anumite momente sau ea
că o impulsionat ritmul de lucru co Or. c-m activita tru literatură, literaţii folclo tivul „micilor mineri", la bi este legată de un tot organic,
tea fiecărui colectiv, a fiecărui individ se măsoară în rişti au recitat versuri din poe bliografia indicată, un pionier dacă trăsăturile morale ale pio
rezultotele practice obţinute, nu putem fi de acord cu ţii noştri îndrăgostiţi de natură, din clasa a VII -a solicita expli nierilor le dezvoltăm într-un
ofirmoţîo că pe linia de investiţii beneficiarul a făcut to care nu descris fauna şi Horn carea originii comune a plante proces educativ convingător sau
elmpiMor şi pădurilor patriei în
tul. că a ales cele moi eficiente căi în rezolvarea proble scrierile lor ; desenatorii, arheo lor pe bază de cristalografie, numai formal. Acţiunile au vi
melor „complexe" ce le incumbă ocest sector de octivi- logii şi fetele din detaşamentele altul pretindea să înţeleagă gru zat şl dezvoltarea intelectuală,
tate. In sprijinul acestei afirmaţii putem arăta că in 11 unde diversificarea a cuprins şi parea rocilor şl a mineralelor înnobilarea morală, cultivarea
luni s-o reolizot numai 87,4 la suta din pionul anual. Da clemente de cusături cu motive după formula chimică, altul, estetică, perfecţionarea relaţiei
că avem în vedere că pentru luna decembrie a mol ră nuţionalc au reulizat un colţ de cum poate să explice pe aceste comandant-pionier in activita
mas de executat un volum considerabil de lucrări, ajun artă plastică, artizanat şi păsări considerente, materialitatea lu tea desfăşurată, funcţia educa
gem uşor Io concluzia că procentul de 87.4 la sută este confecţionate din carton colo mii şi atitudinea ateist-ştiinţifi- tivă dominantă a activităţii, in
necorespunzător şi nu oferă nici acum garanţia îndepli rat, creind cadru) adecvat unei câ etc. Deci iată că şi în acti dividualizarea ei ca valoare di
dactică şi educativă.
nirii integrale a planului anual. Reamintim tovarăşului activităţi deosebit dc interesan vitatea diverşiricatâ esle nece
inginer şef Davidescu că aceasta este esenţialul la ora te. sară prezenţa educatorului. Prin fiecare dintre temele
octuolă in cazul investiţiilor miniere. Orice discuţie sau Această demonstraţie a grupu La .Şcoala generală din Peştî- prezentate s-a urmărit educarea
teoretizare pe această temă se ouioexcfude co fiind ste rilor diversificate ale diferitelor şu Marc, o activitate de înde multilaterală, diversificată a ca
rilă. Indiferent cum ar fi eşotonatâ executarea pionului detaşamente a constituit un mo letniciri practice pentru fete, lităţilor înşiruite mai sus, fapt
pe lunile anului, a lăsa pentru execuţie in luna decem del de pasiune şi de activitate după preferinţe, legate de me ce se realizează prin muncă pa
brie un procent de 12,6 la sută din plan nu este o si in acţiunile ce se pot întreprin diul sătesc : gospodărie, artă sionată, dedicată acestui nobil
ţel, care asigură creşterea vi
culinară, jocuri Instructive
a
tuaţie normala. de. Ele au grupat munca şi in oferit cadrul aplicativ al dife itorilor cetăţeni, destoinici con
Nădăjduim că faţă de situaţia existentă şi presiunea teresul comandanţilor şi ale pio ritelor fenomene fizice, chimi structori ai socialismului, oa
amplificată a timpului, biroul executiv al Centralei căr nierilor pentru acţiuni colective. ce, biologice, care au fost expli meni bine pregătiţi moral, poli
bunelui va onolizo în spirit obiectiv, critic şi constructiv Activitatea s-a încheiat cu cîn- cate pe loc, în timpul desfăşu tic, ideologic şi profesional.
neojunsurile manifestate pînă acum şi va întreprinde tcce despre toamnă din reper rării lor.
măsurile cele moi adecvate pentru reolîzoreo integrolă o toriul unor detaşamente, inter Tinerii folclorişti din activita Prof. IOAN ZAVOIANU
planului anual de investiţii, oferind prin aceosto opiniei pretate de grupuri vocale, aso tea diversificată a cîtorva deta preşedintele Consiliului
publice cel mai concludent şi autorizat răspuns. ciaţii corale, solişti vocali şl şamente de Ia şcoala generală municipal Hunedoara al
instrumentişti. nr. 1 au pregătit un program Organizaţiei pionierilor
După o înfrîngere severă la Cluj şesc egalarea care se prelun la un moment dat cu 8-0. La
victoria realizată şi-au adus o
geşte pînă la 9-9. Cu un plus
de concentrare, formaţia din preţioasă contribuţie jucătoa
rele Ligia Pop. Elena Varga.
Deva reuşeşte să-şi adjudece
zut co Jiul s-o mulţumit cu relor întilniri din returul compio- VOLEI primul set cu scorul de 15-9. Aurora Varga şi Dorina Cos-
ma.
JIUL A INTRAT meciurile anterioare, optică care, notului. Seturile următoare revin tot Drîmbârean (Alba) şi Ştefan
„zestrea" de puncte adunată în
Gheorghe
A arbitrat bine
Arbitrajul prestot de brigada
Corvinului cu
scorurile
de
îm
sinceri să fim, n-o putem
părtăşi deoarece băieţii lui O formotă din N. Petriceonu (la 15-3. De remarcat că. în ulti Stânescu (Ploieşti).
centru). M. Cîţu şi F. Coloşi o
zon aveau datorio morală de o fost corect şi autoritar. Metalul Hunedoara mul set, devencele au condus 1. SIMION
IN VACANŢĂ seriozitate şi ambiţie decit ou Jiul : Stan (Floreo) - Tolpoi,
aborda întîlnirea cu mal multă
Iotă acum formaţiile folosite :
făcut-o.
Georgescu, Stoker, Tonca - Co-
Dar, cortino s-o tras peste ul tormanî, Sandu - Peronescu, A Silvana Şimleul Silvaniei 3-1 Lupte
timul oct. Urmează perioada de chim (Morinescu), I. Constantin,
Aşodor, juclnd la Cluj ultima dat cu goluri. Se vede treaba că binemeritată odihnă. Sperăm că Naidin.
carie din ocest tur de campio nntrenorul Titus Ozon n-a ţinut Jiul va folosi eficient oceastâ „U“ Cluj : Moldovon — Creţu, Meciul restanţă dintre cele cul la fileu, nu au opus re
nat. Jiul Petroşani a suferit o in- seama de aceste semnale, n-o vaconţâ pentru a aduce retu- Pexa, Solomon, Cîmpeanu - An două formaţii, contlnd pentru zistenţă decit in setul doi, pe Timp de trei zile, s-a des Dintre luptătorii hunedoreni
irîngere severă )o care nici mo- insistat pe întorireo ocestor com şârile cuvenite şi aşteptote, de co, Oprea - Uifâleonu, Muntea- etapa a Il-a, seria a doua a care l-au şi cîştigat cu 15-11. făşurat la Timişoara campio s-au evidenţiat Grigore Gheor
cor spectatorii clujeni nu se aş partimente Altfel nu se poate nu, Mustăţea, Barbu. diviziei B, la volei masculin, Localnicii, sub valoarea lor, natul republican de lupte re ghe (Jiul Petrila), care s-a cla
teptau, după felul cum înce explica de ce studenţii clujeni altfel, de către suporteri, în ve A. DAVID s-a încheiat cu scorul de 3-1. şi-au adjudecat totuşi victoria, zervat juniorilor. La competi sat pe docul doi Ja categoria
derea reluării cu brio o viitoa
ţie a fost prezentă şi o se
puse partida. Pe scurt, golurile nu reuşit duminică să se joace Ja care au contribuit In mod lecţionată a judeţului Hune 56 kg şi Eugen Bembea (Ra
au (ost înscrise de către Oprea In coreul Jiului cu mingea „ca in favoarea hunedorenilor. deosebit Vlalcu, Zaharla şi doara, ai cărei componenţi au pid Deva), clasat a) cincilea
(in primul minut), Sandu (in min. Io ei 00050", să facă „mat" de Oaspeţii, fără valori deose Dumitru. avut o comportare satisfăcă în limitele categorici 52 kg
11) Munteonu (min. 43), Oprea patru ori apărarea Jiului (în core REZULTATE : Dinamo Bacău - Rapid 3-1 ; „U" Cluj bite, lenţi şi neinspiraţi in jo- I. VLAD toare. l JURA
(min. 52) cu ajutorul lui Stan nici Stan şi nici Floreo - intro — Jiul Petroşani 4-1 ; Farul Constanţa - C.F.R. Cluj 4-2;
prins pe picior greşit şi Uifăleo- dus în min. 57 - n-ou excelot). Crişul Oradea - Steaua 2—1 ; Petrolul Ploieşti - Steagul Ştiinţa Petroşani — Aurora Bucureşti
nu (min. 77), Scor fino! : 4-1 Am vrea să moi reluăm, în roşu Broşov 2-0 : U.T. Arad - Politehnica laşi 4-2 ; Di
pentru „U" Cluj. prezentele însemnări, şl o porte namo Bucureşti - A.S.A. Tg. Mureş 3-1 ; Universitatea
Cum o pierdut Jiul ? — iotă O din declaraţia lui Titus Ozon, fă Croiova - F.C. Argeş 2-2.
intrebore pe care o puneam ş» cută în prono-avancronico apăru PRO N O SPO RT
în cronica meciului cu Rapidul tă în ziarul nostru de sîmbolo, CLASAMENTUL FINAL AL TURULUI
de Io Bucureşti (scor 4-3), co şi in core se aprecia că se vor de Numai 60 de minute de joc l-au pierdut la mare luptă,
in cronica după partida cu U- pune strădanii pentru un fotbal 1. Rapid 15 8 4 3 23-14 20 au fost suficiente echipei oas 17-19. In rest „Aurora" a con ETAPA DIN 7 DECEMBRIE
niversitateo Croiova, cînd acosâ de calitate, ţinînd seama mai a 2. Dinamo Bucureşti 15 9 1 5 30-19 19 pete să depăşească categoric trolat cu autoritate întîlni- 1. Dinamo Bacău — Rapid 3—1 1
s-o reuşit ocel onemic 1-1. In les de faptul că „U" şl Jiul sînt 3. Univ. Croiova 15 7 5 3 22-16 19 o echipă lipsită de elementul rea, ciştigînd cu uşurinţă se 2. -U" Craiova — F.C. Argeş 2—2
general cronicarii ca şi specta „două echipe de valori sensi 4. F.C. Argeş 15 7 4 4 31-20 18 esenţial al unei întreceri spor turile 3 şi 4 cu 15-7 şi, respec 3. Crişul — Steaua 2—1 X
torii opreciozo că echipa din bil apropiate". Meciul, în an 5. Jiul Petroşani 15 7 2 6 21-22 16 tive: dorinţa de a învinge. tiv. 15-5. 4. Petrolul — Steagul roşu 2—0 1
1
Valea Jiului practică un joc des samblul lui, o fost într-adevâr 6. U.T. Arad 15 7 2 6 22-23 16 Studenţii au reuşit să dea o Au arbitrat bine Liviu Pâl- 5. „U“ Cluj — Jiul 4—1
chis. Este un adevăr pe care bun. Fotbol de calitate s-o prac 7. Steagul roşu Br. 15 8 0 7 23-25 16 replică viguroasă echipei bu- tinişeanu (Braşov) şi Gheorghe 6. U.T.A. — Politehnica Iaşi 1
nou vrut să-l dezmintă nici ticat (de către studenţi. mai 8. Dinomo Bacău 15 6 4 5 22-25 16 Borghida (Timişoara) 7. Farul — C.F R. Cluj 4—2 1
în meciul de duminică. oles). dar valorile n-ou mal fost 9. Steaua 15 6 3 6 37-22 15 curcştene, dar setul al doilea N. LOBONŢ 4—2 1
Dar lot în sus-omîntitele cro sensibil egale, clujenii demon- 10. „U44 Cluj 15 4 7 4 20-17 15 0. Cagliari — Bologna a—o I
nici. zîarul nostru otrâgea aten strînd co pot juca ofensiv 90 de 11. Farul Constanţa 15 7 1 7 20-23 15 0. Florentina — Internazionale C 1 o 1
ţia asupra faptului că Jiul prac minute, că se pot apăra bine şi 12. Petrolul Ploieşti 15 5 4 6 16-18 14 Corvinul Deva— Sănătatea Arad 3-0 10. Lanerossi — Roma 3 - 0 ■1
N
tică un „joc slab” Io mijlocul te eficace tot 90 de minute şi co 13. Crisul Oradea 15 5 2 8 21-30 12 11. Lazio — Napoli 0—2
renului. unde mingea stă puţin, echîpo semicentenoră va avea 14. C.F.R. Cluj 15 4 3 8 13-26 11 12. Milan — Juventus 2
că „apărarea. . ţine deseori por probabil un cuvint de spus Io 15. Politehnica laşi 15 4 2 9 16-20 10 Voleibalistele devenco au re După ce arâdenccle încep o L 2
ţile larg deschise", permiţînd sfîrşitul campionatului. 16. A.S.A. Tg. Mureş 15 3 2 10 12-29 8 purtat din nou o frumoasă jocul. Corvinul preia iniţiati 13. Palermo — Sampdoria 3—0 2
victorie (3-0). dc dala aceasta
înaintării adverse pătrunderi pe După felul cum s-a desfăşu în dauna echipei Sănătatea A va şi punctează plnâ la 6-0 Fond de premii: 351 938 lei.
riculoase, care deseori s*au sol rat partida de Io Cluj, s-o vă rad. La acest scor, oaspetele reu