Page 28 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 28
PAG. fl
DRUMUL SOCtAUSMUlUI - MARTI 9 DECEMBRIE 1969
Dezbateri la raportul pentru aplicarea V IE T N A M Masacrul de la Song
My a zguduit conştiinţa
Declaraţiei cu privire la acordarea Noi acţiuni ofensive ale forţelor patriotice
vorbirile cvadripartite de la
SAIGON 0 (Agerpres). — Paris, Ha Van Lau a declarat multor americani
independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale Long şi Phuoc Long s-au pro printre altele, că hotârîrea WASHINGTON 8 (Agerpres). şedintele Nixon va trebui sâ
In provinciile Tay Ninh, Binh
My. Se exprimă ideea că pre
a-şi
Dezvăluirile din presa ame
guvernului fiiipin.cz de
dus în ultimele 12 ore ciocniri
intre trupele americane şi uni retrage unităţile militare din ricană cu privire la masacrul intervină pentru a fi elucidat MOSCOVA 8 — Cores
tăţi ale forţelor patriotice. Mi Vietnamul dc sud constituie dc la Song My au provocat o acest ..caz", care a zguduit pondentul Agerpres, L. Du-
Soprana
fu,
transmite:
NEW YORK 8. — Cores ON U . şi compromit cauza minare rasială sint crime îm litarii americani, care au fost o nouă dovadă a eşecului po vie indignare in rîndurilc o- conştiinţa multor americani, romană Zenaida Pally, a-
cu alît mai mult cu cit ci s-a
pinici publice din S.U.A., dind
liticii Statelor Unite în sud-
pondentul Agerpres, Constan păcii şi cooperării mondiale“ potriva umanităţii. Documen sprijiniţi in luptă de avioane estul Asiei întrebat de un o nouă dimensiune mişcării produs în timpul predecesoru jlată într-un lung turneu
tin Alcxandroaie, transmite : şi că „toate popoarele au tul arată că practica folosirii de vînâtoarc şi elicoptere, au ziarist dacă modalităţile dc pentru încetarea războiului şi lui său. Lyndon Johnson. Re prin Uniunea Sovietică, s-a
Adunarea Generală a O.N.U, dreptul la autodeterminare, mercenarilor impotriva miş înregistrat pierderi. In aceste retragere n trupelor filipineze pentru retragerea trupelor a- vista „Life" relevă in ultimul bucurat de un deosebit suc
a luat în dezbatere raportul drept în virtutea căruia clc cărilor dc eliberare naţională zone. bombardierele B-52 au ar putea constitui un prece menrane din Vietnamul dc său număr râ asemenea „ac ces la Riga, Leningrad fi
secretarului general privitor hotărăsc asupra statutului po este un act criminal ce tre lansat în zorii zilei de luni şa dent aplicabil in retragerea şi sud Noi demonstraţii de stra te" s-au produs şi În alic lo Harkov, unde a apărut in
la aplicarea Declaraţiei cu litic şi dezvoltării lor econo buie pedepsit şi cheamă gu se raiduri a altor trupe străine din dă vor avea loc în toate ora calităţi din Vietnamul dc operele „Carmen“, „Aida“ şi
privire la acordarea indepen mice. sociale şi culturale". vernele ţârilor occidentale să O Vietnam, inclusiv americane, şele americane în zilele de sud. în coloanele sale este „Trubadurul". La Moscova,
denţei tarilor şi popoarelor In dezbaterile asupra aces ia măsuri pentru a scoate in SAIGON 8 (Agerpres) — purtătorul de cuvint a afir 13-15 decembrie in cadrul ce reprodusă declaraţia lui Jo cint.ăreaţa română a inter
coloniale. In acest document tui punct, reprezentanţii a afara legii recrutarea, finan Comandamentul forţelor S.U.A. mat că „dacă S U.A. declară lei de-a treia etape a ,.Mot\i- seph Lvford. preşedinte al or
se subliniază progresele redu numeroase ţâri au subliniat ţarea şi instruirea de merce de la Saigon a interzis publi că vor retrage necondiţionat toriului pentru Vietnam" — ganizaţiei pacifiste ..Fondul pretat rolul principal din
se realizate în domeniul de faptul că anumite state conti nari. Totodată, proiectul dc carea jurnalului de iuptâ a) trupele lor. precum şi pe cele acţiune care, potrivit organi pcnlru pace", care afirmă că opera „Carmenu b ucurin-
colonizării, refuzul puterilor nuă să nesocotească aceste rezoluţie cere puterilor colo unei companii americane im ale altor ţâri străine, intr-un zatorilor. sc va desfăşura în la 2 decembrie a solicitat mi du-se de un remarcabil suc
colonialiste de a transpune in principii cardinale, caută să niale să desfiinţeze toate ba plicate in masacrul dc la Song termen de şase luni, părţile fiecare lună pînă la încetarea nistrului apărării, Laird, sâ ces
practică rezoluţiile O N.U si menţină ultimele vestigii ale zele militare de pe teritoriile My. Notării ea a fost motivată vor discuta condiţiile do re războiului. ceară lămuriri comandanţilor In continuarea turneului,
Declaraţia amintită de la a unu» sistem depăşit din punct aflate sub dominaţia lor şi să prin aceea că publicarea do tragere, precum şi garantarea Paralel, un număr tot mai militari asupra informaţiilor Zenaida Pally va susţine ro
cărei adoptare se împlinesc 9 de vedere istoric şi să practi se abţină de a înfiinţa altele. cumentului ar .prejudicia des securităţii militarilor in tim marc de personalităţi ameri privind atacul întreprirvi la 2 lurile principale din aceleaşi
ani. ce forme néocolonialiste de In vederea transpunerii în făşurarea procesului rare ur pul acestor operaţiuni". cane. între care şi congres martie 1967 în salul sud-viel- opere pe scenele teatrelor
In plenara Adunării Gene dominaţie asupra ţărilor dc practică a declaraţiei decolo In încheiere, vorbitorul a meni. cer sâ sc 'întreprindă namez Lang Vei, unde au fost din Odesa, Novosibirsk şi
rale se vor trage concluzii in eurînd eliberate. nizării. proiectul dc rezoluţie mrazâ să fie deschis in legă făcut uncie precizări privind dc urgenţă investigaţii în le ucişi 105 civili şi au fost ră alte oraşe.
legătură cu problemele colo In atenţia plenarei Adună prevede o scrie de măsuri tură cu acest raz“. bilanţul ultimelor operaţiuni gătură cu masacrul comis la niţi alţi 250.
niale care au fost dezbătute rii Generale se află un pro concrete ca sprijinirea din O militare din Vietnamul de 16 martie 19GC dc militari n- O
în cursul întregii sesiuni. iect de rezoluţie prezentat dc toate punctele de vedere a PARIS 0 (Agerpres). — In sud. El a arătat că in perioa mcricnni împotriva populaţiei
După cum este cunoscut. 21 dc state neangajate, în ca mişcărilor de eliberare naţio tr-o conferinţă dc presă, ţi da 20 octombrie — 19 noiem civile din salul sud-vietnamez RlO DE JANEIRO 8 —
Declaraţia amintită afirmă că re se subliniază că perpetua nală. sistarea ajutoarelor fi nută luni în capitala Franţei, brie numai în regiunea Bu Song My şi sâ fie pedepsiţi TOKIO 8 (Agerpres). —- Corespondentul Agerpres, i
„subjugarea, dominaţia şi ex rea dominaţiei coloniale con nanciare, economice şi milita purtătorul dc cuvint al delc Dop şi 13u Tran au fost scoşi vinovaţii. Senatorul John Informaţiile asupra masa V. Oros, transmite : In
ploatarea străină a popoare stituie o ameninţare la adresa re râtre puterile asupritoare gat iei Guv ernului Revoluţio din luptă 3 500 dc militari Stennis. preşedintele Comisiei crului săvârşit dc o unitate clădirea Muzeului de artă
lor constituie o negare a drep păcii şi securităţii internatio clc. nar Provizoriu al Republicii inamici, dintre care peste 200 senatoriale pentru serviciile militară americană asupra lo modernă din Rlo de Janeiro
turilor fundamentale ale o nale, iar practica apartheidu Dezbaterile continuă. Vietnamului dc Sud la con americani . armatei, a rerul preşedintelui cuitorilor paşniei din comuna a avut loc deschiderea unei
mului, sînt contrare Cartei lui .şi toate formele dc discri- sâ numească o comisie de an Song My au fost recepţionate expoziţii de gravură româ
chetă care sâ cuprindă in rin- cu stupoare de opinia publică nească contemporană cu-
durilr ci persoane dinafara mondială, se arată înlr-un a r prinzind 79 dc lucrări rea
Pregătirea conferinţei guvernului şi a Pentagonului. ticol redacţional al ziarului lizate dc cunoscuţi reprezen
La procesul dc
„Asahi"
la
genului.
tanţi ai
Printre
O asemenea comisie preziden
ţială ar urma sâ conducă in Nürnberg. în numele civiliza semnatarii lucrărilor s-au
arabe ia nivel înalt vestigaţii nu numai asupra ţiei mondiale, a fost condam numărat Marcel Chirnoagă,
şi
nată distrugerea oraşelor
Nicolae
Vintilă Făcăiann,
împrejurărilor în rare s-a pro
dus masacrul de la Song My. satelor paşnice. în Vietnam, Săftoiu, Cik Damadian, Va
CAIRO 0 (Agerpres). — După vizitele întreprinse in ci şi în general a modului în insă. de cîţiva ani sc desfă st Ic Paulovici şi Constantin
Pregătirea conferinţei arabe acelaşi scop la Damasc şi bag earc a acţionat armata ame şoară o asemenea distrugere
Plăcintă. Expoziţia a cunos
la nivel inalt ce urmează să dad. trimisul special al pre ricană împotriva populaţiei ci a oraşelor şi satelor, subli cut un mare aflux de vizita
aibă loc la 20 decembrie la şedintelui R.A.U., Hassan Sa- vile din Vielnamul de sud şi niază ziarul. Unul din aceste tori.
Rabat şi sondarea posibilită bri El Kholi, s-a înapoiat la sâ prezinte preşedintelui con exemple îl constituie tragedia
ţilor de reglementare a crizei Cairo. cluziile sale. dc la Song My „Aceia care La inaugurare a fost pre
survenite in relaţiile dintre Totodată, delegaţia oficială Pe de altă parte, presa, ra ie iar vinovaţi de crime în zent ministrul plenipoten
Republica Populară a Yeme irakiană, condusă de minis dioul şî televiziunea din ţiar al Republicii Socialiste
nului de Sud şi Arabia Sau- trul educaţiei, Ahmed Al Ja- S.U A. continua sâ acorde un Vietnam — subliniază „Asahi" România în Rrazilia, Gheor-
ditâ continuă sâ domine acti vvMri, şi-a încheiat luni vizita interes major dezvăluirilor — trebuie să fie supuşi unor ahe Matei, şi membri ai le
vitatea diplomatică desfăşura la Adcn, unde a avut convor privind masacrul de la Song pedepse aspre şi exemplare". gaţiei. ■
tă În diverse capitale arabo. biri cu membri ai guvernului
Primul ministru iordanian. Republicii Populare a Yeme
Bahjat Al Talhouni, a sosit nului de Sud în legătură cu
luni la Cairo pentru a avea acţiunea de mediere pe care rul a adăugat insă că pîm
un schimb de păreri eu con Irakul o întreprinde în vede Politica externă a Marii Britanii americanii înşişi nu vor
ducătorii R.A.U. privind vii rea reglementării conflictului bili adevărul „nu există ni
toarea conferinţă ia nivel de frontieră dintre R.P.Y.S. şi re ar putea justifica o sch
Înalt de la Rabat. Arabia Saudită. în discuţia Camerei Comunelor bare a politicii guvernamen
Ic in problema vietnamez
l'e birou) Camerei Comune
LONDRA 8 (Agerpres). —
Lucrările Consiliului Ministerial Luni a început in Camera Co cîteva probleme internaţiona cm c depus un proiect de m
le El a spus că dacă „masa
ţiunc semnat de peste "0 <
al Pieţei comune munelor o dezbatere de două crele şi acţiunile legate do deputati laburişti in care :
zile asupra politicii externe a
<'le din Vietnamul dc sud se
BRUXELLES 8 (Agerpres). Marii Britanii şi a ailor ţări Marii Britanii. Inaugurînd a- vor dovedi adevărate, va ii de cerc guvernului sâ sc disocu
7.c complet de politica şi ac
Miniştrii de externe, de finan candidate la C.E.E. Miniştrii ceaslâ dezbatere, premierul datoria Marii Britanii nu nu ţiunile S.U.A. în Vietnam. A
ţe şi ai agriculturii din cele au stabilit o listă de proble Wjlson a precizat punctele dc mai de a se disocia de ele, dar cest proiect urmează să fu
şase ţâri membre ale Pieţei me asupra cărora „cci şase" ar vedere ale guvernului său în şi dc a le condamna". Premie pus la vot ulterior.
comune s-au întrunit luni la urma sâ sc pună de acord.
Bruxelles pentru a încerca să Printre aceste probleme sc
găsească modalităţile practice numără modul in care va fi
de aplicare a holârîrilor de finanţată o comunitate mai Declaraţiile Indirei Gandhi în Un număr de 1 306 persoa fost suspendaţi din posturile
principiu adoptate la conferin largă, caracterul perioadei de ne şi-au pierdut viata in ur lor sub acuzaţia'cjc luare de
ţa la nivel înalt de la Haga. tranziţie, procedura negocieri « C U R I E R ma inundaţiilor care s-au milă şi de trafic dc influen
Ei au hotârît sâ ceară repre lor, schimbările ce ar fi ne cadrul unui miting la Allahabat abătut în acest an asupra ţă Tribunale create special
zentanţilor permanenţi sâ stu cesare in instituţiile Pieţei Indici, sc arată intr-un ra vor examina învinuirile ce
dieze căile pe care s-ar puica comune, viitoarele relaţii ale DELHI 8 (Agerpres). — niat că în faţa poporului, şi in port oficial prezentat In par li se aduc pentru a stabili
ajunge la elaborarea unei po Marii Britanii cu Common- In oraşul Allahabat (statul primul rînd a tineretului, se lamentul tării. După cum se dacă aceştia vor fi defer ţi
ziţii comune a celor şase ţări vveallhul. Utlar Pradesh) a avut loc un află o sarcină importantă, şi precizează in document. 993 justiţiei sau numai inlăţu.yţi
în eventualitatea angajării tra Lucrările Consiliului Minis mare miting Ia care a luat cu- anume dezvoltarea economică Delegaţia militară română condusă dc generalul dintre acestea au murit in pcnlru totdeauna din servi
tativelor în vederea aderării terial continuă şi marţi. vintul primul ministru al In-, şi socială a ţârii. colonel Ion loniţă, ministrul Forjelor Armate ale Re stalul Andhra, unde în lu ciile publice.
diei, Indira Gandhi. După cum Agenţia Press Trust of In publicii Socialiste România, care a sosit luni la Mos nile mai .şi octombrie au
fost semnalate mari inun
relatează agenţia Press Trust dia anunţă că şi la Bombay a cova, a făcut o vizită la Ministerul Apărării al U R S S., daţii. 6 0 *
0 nouă iniţiativă privind soluţionarea of India, primul ministru a avut loc un mare miting al unde a avut o convorbire cordială, tovărăşească cu
subliniat că „India a ajuns sprijinitorilor poziţiei primu ministrul apărării al U R SS., mareşalul Uniunii So ♦ O # Uniunea tinerilor socialişti
la o asemenea etapă dc dez
pe cale paşnică a conflictului voltare in care trebuie râ ho lui ministru. In faţa celor pre vietice, Andrei Greciko. La convorbire a participat Intre lunile ianuarie şi din RF. a Germaniei, care
a tinut la slirşitul sâptâmi-
ambasadorul Republicii Socialiste România In Mosco
zenţi a luat cuvintul preşedin
tărască pe ce cale se va orien tele interimar al Congresului va, Teodor Marinescu. noiembrie 1969, costul vieţii nii trecute la Miinchen Con
nigeriano-biâfrez ta in viitor. Dacă intenţionea Naţional Indian, Subramani- In cursul dupà-amîczü, ministrul apărării at în Brazilia a crescut eu 22.9 gresul său naţional, a hotâ-
ză sâ înregistreze succese, ţa am, care a subliniat că recen U.R.S.S., mareşalul Andrei Greriko, a oferit o masă în la sută. Potrivit datelor pu rît ca. în viitor, să-şi afirme
ra trebuie sâ urmeze o nouă
LAGOS 8 (Agerpres). — a se pune capăt luptelor care cale", ¿i subliniat Indira Gan ta reuniune a Comitetului pc cinstea delegaţiei militare române. Au rostit toasturi blicate în presă rezultă râ independenţa faţă de Par
Haile Sclassie a luat o nouă au provocat peste două mili dhi. întreaga Indie a Congresului mareşalul Andrei Greciko şi generalul colonel Ion nu crescut îndeosebi taxele tidul social-democrat.
iniţiativă in vederea soluţio oane de victime, părţile in Naţional Indian a aprobat re Ioniţâ. Masa s-a desfăşurat intr-o atmosferă caldă, pcnlru serviciile comunale Noul preşedinte al organi
Rcferindu-se la naţionaliza
nării pe calc paşnică a con cauză s-au situat pe poziţii rea băncilor, primul ministru zoluţiile care cer măsuri efici prietenească. (29.7 la sută), preţurile la a- zaţiei, Karslcn Voigt. a pre-
limcnte şi chiriile.
flictului nigeriano-biafrez cu diametral opuse : reprezen ente in lupta împotriva şoma eizat că mişcarea pc rare o
re durează de peste 29 dc tanţii biafrezi afirmînd că a relevat că această măsură a jului şi a mizeriei. „Adoptarea ♦ O *
luni. împăratul Etiopiei, care orice chestiune ar putea fi ne guvernului a intîmpinat opo acestor rezoluţii pozitive, a conduce nu vizează prin a-
este în acelaşi timp şi preşe gociabilă in afară de cca a su ziţia acelor lideri ai Congre menţionat preşedintele ad-in Tradiţionala sărbătorire la şi ceilalţi cercetători şi teh După cum s-a anunţat o ceastâ holârîre o ruptură cu
dintele Comitetului O.U.A. în veranităţii tribului Ibo asupra sului Naţional Indian care terim, va marca începutul unei 8 decembrie a Zilei studen nicieni aflaţi In caranti ficial la Rawalpindi, în u r social-dcmocraţii cancelaru
sărcinat sâ rezolve problem,i teritoriului in care locuieşte, „se opun unor măsuri concre noi etape in soluţionarea aces tului in Bulgaria a prilejuit nă. vor părăsi laboratorul ma hotâririi preşedintelui lui Wjllv Brandt. ci eâ do
nigerianâ, a adresat o invi în timp ce reprezentanţii gu te menite sâ îmbunătăţească o trecere în rev*stâ a reali miercuri 10 decembrie sau Pakistanului, generalul Ya-
taţie autorităţilor nigerienc şi vernului federal contestă toc situaţia poporului”. In înche tor două probleme deosebit de zărilor obţinute în domeniul cel mai tirziu joi. hya Khan, peste 300 de func reşte sâ devină „avangarda"
biafreze de a-şi trimite re mai această suveranitate. iere, Indira Gandhi a subli- grave ale ţârii". invâţâmintului superior in ţionari superiori dc stat au P.S D.
prezentanţi la Addis Abcba această ţară.
pentru a preciza chestiunile Astfel, dacă in anul şcolar
divergente, urmind ca in ca 1939—1940 In Bulgaria exis
generalul Yakubu Govvon, şi Sesiunea 'lunarii Uniunii mvâţâmînt superior cu
tau numai cinci institute dc
drul unei întîlniri ulterioare
între şeful guvernului federal,
10 1G9 studenţi şi 453 de pro
liderul biafrez Odumcgvvu O- fesori, in prezent, în cele 2G
jukwu. sâ sc ajungă la o so permanenţi at U.E.O., la de institute de invâţămint
luţie definitivă. iniţiativa Marii Britanii, superior din Sofia, Plovdiv,
Ultima Întîlnire dintre păr Europei Scadenta,!e pentru discutarea situaţiei Vama, Ruse. Burgas, Veli-
ţile in conflict în războiul ci din Orientul Apropiat. Gu ko-Tîrnovo, Gabrovo şi Sviş-
vil din Nigeria s-a desfăşurat vernul francez a conside tov, un număr de 6 342 de
sub auspiciile Organizaţiei U- PARIS 0 (Agerpres). — Uniunea Europei Occiden rat convocarea acestei reu profesori cu o înaltă califi
nitâţii Africane in capitala La Paris a început luni cea tale a fost constituită în oc niuni drept o încălcare gravă care pregătesc 82 000 de stu
Liberiei, Monrovia, în luna a dc-a doua parte a celei de-a tombrie 1954 prin acordurile a normelor organizaţiei şi ea denţi in 1GG dc specialităţi
prilie a acestui an. De fapt, 15-a sesiuni a Adunării Uniu de la Paris. Grupînd pe cele o încercare de a permanenti diferite.
reprezentanţi ai Nigeriei şi nii Europei Occidentale Timp şase ţâri membre ale Pieţei za practica consultărilor po
Biafrci s-au intilnit in cadrul comune şi Marea Britanic, a- litice obligatorii. In subtext, ♦ G ^
unor conferinţe de pace de la dc cîteva zile, reprezentanţi eeastâ organizaţie avea iniţial conflictul se lega indisolubil După trei luni de luptă
începutul ostilităţilor de patru ai parlamentelor celor şapte drept scop de a oferi un ca de disputa cu privire la in dîrzâ, cei 220 000 de lucră
ori, dar în pofida cerinţelor ţâri membre ale UE.O. vor dru instituţional pcnlru un trarea Marii Britanii in Piaţa tori din industria chimică şi
atît ale opiniei publice inter dezbate diverse probleme po gen dc control internaţional comună, care cunoştea atunci farmaceutică a Italiei au ob
asupra nivelului forţelor ar un moment dc acuitate deose
ne, cît şi internaţionale, dc litice şi militare. ţinut un important succes ;
mate şi armamentelor Germa bită Nici pinâ în prezent revendicările lor cu privire
niei occidentale. Ulterior, Franţa nu şi-a reluat locul la reînnoirea contractului de
U.E.O. a devenit un organism în majoritatea organismelor muncă pc următorii trei ani
Reuniunea guvernatorilor pentru consultări politice in U.E.O. Sint in curs consultări au fost acceptate de către
care ar putea duce la o solu
tre ţările membre.
obţin
patroni
Muncitorii
Ca urmare a unui grav di ţionare a disputei astfel importante sporiri de
principalelor bănci din Europa ferend, in februarie a c., Fran. Adunarea Uniunii Europei salarii şi libertăţi sindicale
ţa şi-a retras reprezentanţii Occidentale nu a fost pără mai largi în fabrici. Intr-un ro <« R»Sâ CEH0JL0VACA- ° noulate tehnică, cel mai bun tub cotodîc al televizorului în viitor
construit dupo tehnica vacuumului, Se numeşte „Vidiko" şi va fi folosit moi mult în fabrici.
sită de reprezentanţii Franţei
occidentală din unele foruri ale U.E.O. Di ca urmare a conflictului din comunicat al eclor trei mari
ferendul avea drept origine
federaţii sindicale — C.G.I.L.,
convocarea, fără acordul Pa februarie. Prin urmare, par C.I.S.L. şi U.I.L. — care au ♦ ?......................................................................... ........ ................................
lamentarii francezi participă
BASEL 0 (Agerpres). — aceasta se va ajunge in urmă risului, a unei reuniuni a şi la actuala sesiune de la desfăşurat unitar această bă Guvernul tailandez a ho-
Simbâtâ şi duminică s-a des toarele cîteva zile — reprezen Consiliului reprezentanţilor Paris tălie, se subliniază impor târît sâ reintroducă in nouă Secretarul general al O.N.U., U Thant. a adresat
făşurat Ia Basel o reuniune a tanţii unor bănci vest-europe- tanţa cuceririi obţinute dc provincii meridionale ale ţâ Adunam Generale un raport intitulat „Respectarea
guvernatorilor principalelor ne, printre care Italia şi O către muncitori rii legea marţială. anunţă drepturilor omului în timpul conflictelor militare"
bănci din Europa occidentală, landa, şi-au exprimat dimpo din Bangkok agenţia Asso in earc propune ca şefii statelor implicate într-un con-
S.U.A., Canada şi Japonia. trivă dorinţa ca preţul auru ♦ O * t.ict armat ,;sâ facă apeluri solemne si presante asu
Dezbaterile s-au desfăşurat in lui pe piaţa liberă sâ se stabi Ninsori abundente ciated Press Această hotârî- pra tuturor combatanţilor” pentru a-i determina sâ
Astronauţii Conrad. Bean
cel mai strict secret. Se crede lească la 35 dolari uncia Dar şi Gordon şi-au petrecut ul rc a fost motivată oficial respecte normele care reglementează aceste drepturi
că convorbirile s-au axat pe această stabilizare, afirmă timul weck-cnd în laborato prin faptul că în provinciile L! propune, de asemenea, ca tuturor soldaţilor sâ li sc
probleme legate de scăderea specialiştii, ar implica o inter în Statele Unite rul do carantină dc la Hous respective s-a semnalat în pună la dispoziţie copii ale convenţiilor de la Gene
considerabilă a preţului auru venţie a băncilor centrale pnn ton. împreună cu familiile, ultimul timp o recrudes va dm 1949, care interzic maltratarea civililor a nri-
lui pc piaţa liberă a schim cumpărări masive de aur. Or, aflate dincolo de peretele de zonierilor şi răniţilor in timpul războiului. In rapor
burilor. Deşi această scădere a acest lucru ar fi in contradic NEW YORK 8 (Agerpres). - Voluri de ninsoare abun sticlă izolator al laborato cenţă a mişcării dc parti tul lui U Thant se subliniază faptul că „ordinele supe
preţului metalului galben a- ţie cu prevederile aşa-zisului dentă s-ou abătut osupro Stotelor Unite. Intr-o serie de rului. zani. riorilor nu pot eonslilui o scuză pentru cci care comit
mcliorcazâ in mod incontesta P.O.O.L. al aurului din care stote din sud-est, stratul de zăpadă a atins grosimea de Tehnicianul John Allcn. Anterior la Bnngkok se n- crime dc război. Legile şi practicile privind crimele de
bil şi substanţial, după părerea fac parte principalele ţâri oc 50 cm. primul om care s-a îmbol nunţase constituirea unui lăzboi implică responsabilitatea personală a celor care
observatorilor politici, clima cidentale. Totodată, institutele meteorologice anunţă intensifica năvit in timp ce sc afla in comandament militar su le comit .
tul monetar inlcroccidental. !a înţelegerea intervenită intre rea vîntului. Ca urmare a viscolului puternic, aterizările şi carantină, va părăsi labora
reuniunea de la Basel s-au aceste ţâri stipulează eâ ţări decolările de pe oeroportul intemaţionol din Chicago au torul împreună cu întregul prem comun tailandczo-
conturat păreri contrare le membre ale P.O.OL.-ului (ost întirzîate cu moi mult de două ore. In regiunea mari grup aflat în carantină Me malayezian, care va avea ca
In timp ce reprezentanţii pot să-şi sporească rezervele lor lacuri au fost înregistrate scăderi puternice de tempe dicii au constatat că el su principal scop coordonarea
băncilor americane s-au decla lor in aur numai schimbind ratură. In zona de munte şi in partea de sud-est o Sto feră de o răceală obişnuită acţiunilor eclor două ţări C U R I E R
rat favorabili reducerii in con dolari la Fort Knox (depozitul telor Unite continuă sâ albă lac căderi abundente de ză Charles Conrad, Alan Dean împotriva mişcării de parti
tinuare a cursului aurului sub padă. şi Richard Gordon, precum
preţul oficial de 35 dolari un principal al trezoreriei ameri zani.
cia — şi după părerea lor la cane).
TIPARULt întreprinderea poligrafică Deva.
44 065