Page 29 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 29

CXI                                                                                                                                PROLETARI  OIN  TOATE  ŢĂRILE, UNIŢI-VA!              Redacţia


                    _4_6                                                                                                                                                                                       şi  administraţia


                                                                                                                                                                                                               ziarului
            Miercuri

                                                                                                                                                                                                                DEVA,  str.  Dr  Petru  Grczo  nr.  SS
       10  decembrie                                                                                                                                                                                           telefoane:  redactor  ţel  -  11 Sflfl  ;  re­
                                                                                                                                                                                                               dactor  şef  adjunct,  secietai  de  tedocţie
                                                                                                                                                                                                               şi  adminishaţio  -  12138  ;  secţiile  cui-
              1969                                                                                                                                                                                              turâ-sporl  şi  probleme  cetăţeneşti  -
                                                                                                                                                                                                                72317  ;  secţia  scrisori,  documentare  şi
                                                                                                                                                                                                                externe  -  12317  ;  secţiile  industrie  şi
                                                                                                                                                                                                               viaţa  de  partid  -  11275  ;  telefon  de
         4  PACINI.  30  BANI                                                                                                                                                                                   serviciu  intre  orele  16*24  -  11595




     Toate  forţele  şi  resursele—subordonate  îndeplinirii  exemplare  a  planului                                                                                Succese  ale  blănarilor


     anual  şi  angajamentelor                                                                                                                                               din  Orăstie                                  ÉIX 1


                                                                                                                                                                   Onorînd  in  condiţii  optime  cerinţele  de  sezon,
     NI  NUMAI REALIZĂRI  CAN­                                                                                                                                 şi  livrat  in  ultimele  două  luni  comerţului  peste  1  000
                                                                                                                                                               colectivul  Fabricii  dc  blănuri  „Vidra*  Orăşlic  a  produs
                                                                                                                                                               haine  tic  damă  confecţionate  din  piei  dc  ovine,  prelu­
                                                                                                                                                               crate  in  imifatic  de  focă,  silam,  jderi,  vulpe,  moareuri   SClFIMItURl  ECONOMICE
                                                                                                                                                               şi altele. S-uu expediat in  acelaşi  timp  unităţilor  tle  des­  r o m a n o -s o v j e t ic e
                                                                                                                                                               facere  1  800  misade  tle  blană,  3 300  gulere  şi  4 500  că­
     TITATIVE,  CI  Şl  EFICIENTĂ                                                                                                                              ciuli  pentru  bărbaţi,  femei  şi  copii.  De  la  începutul  a-   tntrc|ii iiulcri  romaneşti  Hc
                                                                                                                                                               milui  întreprinderea  a  fabricat  pentru  anotimpul  îri-
                                                                                                                                                               truros  cu  11  la  sută  inai  mullc  articole  tle  blănărie  tlr-
                                                                                                                                                                                                                       Uniunea  Sovietică.  în  ulti­
                                                                                                                                                               eil  avea  planificat  şi  cu  17  la  sută  mai  mulfe  mănuşi   comerţ  exterior  au  livrat  în
                                                                                                                                                                                                                             perioadă,
                                                                                                                                                                                                                       ma
                                                                                                                                                                                                                                       importante
                                                                                                                                                                lin  velur  destinate  exportului.
     ECONOMICĂ  RIDICATĂ                                                                                                                                       terii  productivităţii  muncii  cu  peste  2 000  Ici  pe  fiecare   cantităţi  dc  «liicrito  produse.
                                                                                                                                                                   Sporul  de  producţie  s-a  obţinut  în  condiţiile  creş­
                                                                                                                                                                                                                        Au  l'u*»t  trimise.  între  altele,
                                                                                                                                                               salariat,  a  reducerii  cheltuielilor  planificate  cu  pcsle   pcslc  8 ">nn  lone  diferite  me­
                                                                                                                                                                1.9  milioane  Ici  şi  a  înregistrării  unui  beneficiu  supli­  tale,  aproape  3 000  tone  ma­
                                                                                                                                                               mentar  tic  749 000  Ici.                              şini  şi  ulilaic.  'lânii  tone  pro­
       Practica  economică   a   de­  nomia  judeţului  nostru  o  prac­  15  milioane  lei.  De  asemenea                                                                                                              duse  lemnoase,  pc-uo  1  100  in-
     monstrat  şi  demonstrează  în­  tică  nu  tocmai  propice  rreş-   fonduri  importante  sini  scoase                                                                                                              nc  produse  petrolifere.  2 020
     că.  dacă  mai  este  nevoie  de  a-   lorii  gradului  de  rentabilitate   din  circuitul  productiv  şi  de                                                                                                      tone  produse  ale   induslrici
     ccsl  lucru,  că  dezvoltarea  so­  a  întreprinderilor  în  care  lu­  pozilalc  in  magazii,  in  stocuri                                                                                                        uşoare,  mai  mult  de  1 000  to­
     cietăţii  sub  toate  aspectele  nu   crează.  Fsto  vorba   dc  arca   supranormative  Fără  a  efor                                                                                                              ne  mobilă  diferită  şi   1 300
     poale  atinge  limite  înalte  fără   mulţumire  a  menţinerii  pc  li-   lua  calcule  dc  specialitate,  a­                                                                                                      tone  minerale
     o  eficienţă  economică  ridica­  rţia  de  plutire,  in  cadrul  u­  pare  evident  sporul   de  pro­                                                                                                              tn  acelaşi  timp,  au  fost  im­
     tă.  sursă  de  o  covirşiloare  im­  nor  limite  de  plan   stabilite   ducţie  ce  ar  putea  fi  obţinut                                             n  z¡arul  de  azi:                                       portate  «lin  Uniunea  Sovieti­
     portanţă  pentru  amplificarea   de  multe  ori  insuficient  fun­  prin  includerea  lor  in  circu­                                                                                                              că  aproape  132 000  tone  mine­
     progresivă  a  creşterilor.   Un   damentat.  îndeplinirea   sută   itul  economic.  Or.  în  situaţia                                                                                                             reu,  44 000  tone  diferite  me­
     rol  primordial  îl  joacă,  desi­  la  sulă.  sau  cu  o  maximă  de­  arlualâ  aceste  stocuri   in  lor                                                                                                         tale.  mai  mult  dc  28 000  tone
     gur.   realizările   cantitative,   păşire  dc  o  zecime  do  procent   să  fie  incorporate  in  produse                                                                                                         cocs  pentru  furnal.  18 000  to­
     singurele   lucruri   palpabile   a   planului   produelivitâţ ii   sini  reflectate   în  împrumu­                                                        •   Adunări  de  dări  de  seamă  şi                    ne  apatită,  mii  de  tone  dc  sa­
     menite  să  slujească  interesele   muncii,  a  preţului  de  cost  sau   turi  restante  purtătoare   dc                                                                                                          re  potasieă  .şi  cărbune.
     membrilor   societăţii   Intre   a  beneficiilor  constituie  pen-   dobinzi  penalizatoare.
     realizările  cantitative  şî  cele   Iru  unele  comilctc  de  direcţie                                                                                 alegeri  în  organizaţiile  de  partid
     calitative  există  însă  un  ra­  un  pătuţ  cald.  a  cărui  ..plapu­                                                                                                                                            „GHIDUL   STUDENTULUI'*
     port  de  condiţionare  reciprocă   mă“  sc  consideră  suficient  de   I LIE  CAŞ07A
     bine  definit.  Prin  creşterea  vo­  lungă  penlru   a   nu-şi   face   directorul  Sucursalei  judeţene   Fabrica  „Viscoza"  lupeni  are  un  colectiv  de  munco  ce-şi  rea­  9 Scena  şi  viaţa               A  ieşit  dc  sub  tipar  „Ghi­
     lumului  de  producţie  se  lăr­  probleme  deoscbile.  Ha   mai   a  Băncii  Naţionale     lizează   lună   de   lună   sarcinile  de  plan.  Printre  evidenţiaţii                                               dul  studentului",  primul  dc
     geşte  sursa  de  sporire  a  acu­  mult,  inir-o  serie  de  întreprin­                    in  intrecerea  socialistă,  un  loc  de  frunte  îl  deţine   neîntrerupt,                                            acest  ici  elaborat  dc  Minis-
     mulărilor.  care.  la  rîndul  lor,   deri.  deşi  rezervele  dc  creşte­                   timp  de  trei  ani,  depânâtoarea  Berto  Kaileni,  prezentă  in  foto­                                             j  temi  Invâţânuntului  şi  Uniu­
     contribuie  substanţial  la  dez­  re  a  eficienţei  economice  sinv                       grafia  noastră.                                               9  Săptamîna  majoratului                               nea  asociaţiilor   studenţeşti
     voltarea  bazei   tehnico-mate-   cunoscute,  cadrele  de  specia­    2 X 3 X 3                                                                                                                                    din  România.  Avînd  ca  scop
     riale  a  societăţii.         lişti.  cu  bună  ştiinţă, nu le  v a­                                                                                                                                               mai  huna  cunoaştere  dc  către
       In  etapa  actuală  dc  dezvol­  lorifică  în  întregime  cu  sco­                                                                                                                                               tinerelul  universitar  a  drep­
     tare  a  economiei,  cînd  cerin­  pul  de  a  nu  li  sc  stabili  sar­                                                                                                                                           turilor  şi  îndatoririlor   şale,
     ţele  de  trai  ale  oamenilor  de­  cini  de  plan   m.ii   mari   in                                                                                                                                             ghidul  reuneşte  cele  mai  im­
     vin  tot  mai  mari.  atingerea  u­  schimbul  celor  existente  care                                                   Cartea la sate.                           Metode diverse                                   portante  acte  normative  pri­
     nei  cantităţi  suplimentare  de   sint  mai  comod  de  îndeplinit                                                                                                                                                vind  activitatea  profesională,
     producţie,  pc  scama  spiritu­  Asemenea  practici  sînt  păgu­  Constructorii  au        Abataj  mecanizat                                                                                                       cui tura l-n rlistică,   educativă,
     lui  de  economic  şi  clştig,  pri­  bitoare  penlru  economia  na­                                                                                                                                               Ştiinţifică,  sportivă,  turistică
     meşte  o  semnificaţie  deosebi -   ţională  Menţinerea  activităţii   cu  ce  se  mîndri     la  Paroşeni              de  difuzare                        şi  popularizare                                       şi  dc  apărare  a  patriei  a  stu­
     lă.  Cu  cit  economiile  de  mun­  unei  întreprinderi  la  un  nivel                                                                                                                                             denţilor.
     că  vie  şi  materializată  pentru   redus  dc  rentabilitate,  sau  „în­                   Fa  mina  Paroşeni  din  ha-  |
     fabricarea  unui  produs  vor  fi   groparea''  intenţionată  a  unor   Zestrea  edililară  a  tlouâ   ziuul  Văii  Jiului  a  fost  pusă  .
     maî  reduse,  cu  atît  va  spori,   surse  dc  venit  constituie  o  a­  din  localităţile  Văii  Jiului  a   în  funcţiune  acum  cileva  zile  j   „Iubitor  al  cărţii-   dincolo   ganizatc  o  scrie  dc  manifes­  Crişcior  realizează  prin  inter­  SCliI-LIFTURI  INDIGENE
     la  nivel  dc  economie,  poten­  batere  de  la  cerinţele  impuse   crescut  cu  un  număr  dc  70   o  nouă  combină  intr-un  aba-  |   dc  raţiunea  comercială,   ccl   tări  speciale  cum  ar  fi   ac­  mediul  difuzorilor  00  la  sută
     ţialul  uman  şi  material  pen­  de  etapa  actuală  dc  dezvolta­  de  apartamente.  50  dintre   laj  frontal  din   stratul  18.  j   dinlîi  propagandist   al  ci  in   ţiuni  de  difuzare  din  casă  în   din  întregul  volum  dc  desfa­  La  întreprinderea  Mctnlo-
     tru  obţinerea  altor   produse.   re,  o  îngrădire  a  progresului,   acestea  au  fost   construite   Noul  agregat  a  şi  extras  dc  j   tdcca  eâ  face  una  din   rele   casă,  cu  sprijinul   elevilor  şi   cere  a  cărţii,  cooperativa  Hâi-   clnm  «lin   Hraşov  a  început
     Cu  alte  cuvinte,  aceste  elibe­  o  pierdere  pentru  întreaga so­  pentru  minerii  Vulcanului,   aici  primele  2 000   tone   de  j   mai  delicate  munci  culturale,   al  cadrelor  didactice,  difuza­  ţa  50  la  sulă.  cooperativa  Ve­  construcţia,  pentru jirima  do­
     rări  ..gratuite"  de  eforturi  pot   cietate.               iar  20  pentru  cei  tle  la  Lo-   cărbune.  Kcali/.înd  un   grad  j   că  el  este  —  în  afară  de  serii­  rea  cărţii  la  locul  de  muncă   lei  42  la  sută  ş.a.m d.  tă  în   ţară,  a  schi-lifturilor
     fi  folosite  pentru  a  crea  noi   Fondurile  materiale  şi  bă­  nea.  Cu  ele  numărul  celor   optim  dc  evacuare  şi  incăr-  j   lor  şi  tipograf  —  al  treilea   în  zilele  de  salariu,  difuzarea   Cu  toate  acestea.   trebuie   mobile.   Cu   ajutorul   lor,
     valori.        ___            neşti  antrenate  în  procesul  dc.   construite  in  acest-an   în   care  mecanizată  a  cărbune-  !  -  în  di*cf»i^»cip:uit .  »1  - cărţii,  ca-   -cărţilor-cu  plata  in  rate.  orga­  relevat  faptul  că  în   ultima   schiorii  pot  urca  fără  efor­
       In  judeţul  nostru  sînt  în­  producţie  nu  in  loatc  cazurile   Valea   Jiului  sc  ridică  la   lui,  combina  asigură  obţine-  j   rc-1  implică  în  final  pe  citi­  nizarea  unor  serbări  ale  căr­  perioadă  colaborare.i   dintre   turi  pc  o  pantă  «le  10—20  şi
     treprinderi  ale  căror  comitete   se  finalizează  în  produse  cu                       rea  unei  producţii  zilnice  dc  j   tor".  Aşa  îl  caracterizează  pc   ţii,  a  unor  concursuri  cu  di-   conducerea  unor   cooperative   30  grade.  Dotat  cu  un  motor
     de  direcţie,  cadre  de  specia­  rentabilitatea  scontată  Sub  di­  1 022  reprezenlintl  circa  90   400  tone,  creind  posibilitatea  j   librar  scriitorul  Radu   Thco-   fuzorii,  standuri  de  stradă  etc.  şi  a  unor  şcoli  esle  scăzută.   S-18  cu  1 300  turaţii  pe  mi­
     lişti  se  preocupă  îndeaproape   ferite  aspecte,  risipa  încă  sc   la  sută  din  planul  fizic  al   creşterii  productivităţii  mun-  j   doru.  De  asemenea,  difuzarea  căr­  După  aproape   un 'trimestru,   nut.  sebi-liflul  este  destinat
     de  creşterea  eficienţei  econo­  manifestă  In  drepturi  depline,   grupului  dc  şantiere.  Con­  cil  fizice  in  abataj  cu  3,3  to-  i   Nobila  misiune  de  difuzare   ţii  ia  locul  de  muncă,  prin   este  inexplicabil   ca   uncie   bazelor  şi  şcolilor  sportive.
     mice  obţinind  rezultate  bune.   iar  măsurile  de  redresare  sc   structorii   din  Valea  Jiu­  nc  pc  post  fa|ă  «le  cit  sc  rea-  j   a  cărţii  la  sale  a  fost  încre­  organizarea   unor   standuri   şcoli,  cu  un  număr  mare  de
     Avînd  în  vedere  însă   faptul   lasă  aşteptate.  In  acest  sens                       liza  pină  in  prezent.   j  dinţată  cooperaţiei  de  consum   permanente,  reprezintă  o  for­  elevi  si  cadre  didactice  cum
     că  rczerv-ele  de  creştere  a  e-   este  suficient  să  arătăm  că  In   lui  şi-au  pregătit  cu  migală   Punerea   în   funcţiune  a  j   Dacă  adăugăm  la   librăriile   mă  care  şi-a  dovedit  pc  de­  s în t:  13aru,  Fui.  Cei lej.  Rră-   C ARLU  DE  IM ARE   [
     fieinnţei'  economice  sînt  prac-   primele  trei  trimestre  ale  a-   succesele,  astfel  că  asigură­  combinei  constituie  încă  un  j   săteşti  şi  cclc  aproape  100  de   plin  eficienţa  şi  care  cunoaş­  nişca  şi  altele  să  nu  organi­  I
     lic  inop*  jabile,  căutările,  fră-   nutui.   la   nivelul   judeţului   rile  lor  de  a  preda  aparta­  pas  important  pe  linia  îneca-  |   puncte  de  librărie,  organizate   te  o  extindere  tot  mai  mare   zeze  puncte  de  desfacere  a   REZISTENTA   j
     mîntăriie  in  această  direcţie   s-au  înregistrat  pierderi   din   mente  chiar  şi  peste   plan   ni/ârii  operaţiunilor  din  aba-  I   in  cadrul  magazinelor  mixte   in  cadrul  sectorului  nostru  de   cărţii  în  cadrul  şcolilor  pen­  i
     se  menţin  în  permanentă  ac­  rebuturi  in  valoare  dc   7:1.7                         ta.jc,  contribuind   la  realiza-  j   şi  universale  din  judeţul  Hu-   activitate.  Aceasta,  in  primul   lru  asigurarea  elevilor   cu   La  Uzina  de  sîrmă  şi  pro-  j
     tualitate,  sînt  în  prim   plan.   milioane  lei.  din  calităţi  infe­  pînă  la  sfîrşitul  anului  pre­  rea  sarcinilor  dc  pian  şi  a  j   nodoara,  avem  o  imagine  cla­  rind  datorită  avantajului  pc   cărţi  pentru  lecturi  suplimen­  duse  «lin  sîrmă  de  la  Uur.ău,  j
     Persistă  insă  in  concepţia  de   rioare  0,3  milioane  lei  şi  chel­  zintă  toate  garanţiile.  angajamentelor  pc  acest  au.   •  ră  a  celor  care  traduc  in  via­  rare  II  prezintă,  adică  înles­  tare  necesare  desfăşurării  pro­
     lucru  a  unor  cadre  din  eco-  tuieli  neproductive   de  peste                                                      ţă  această  sarcină  de   mare   nirea  posibilităţii   procurării   cesului  de  invâţâmînt   a  fost  pusă  la  punct  lelmolo-  j
                                                                                                                             răspundere,  de  a  pune  la  dis­  unui  volum  mai  mare  de  cărţi   De  asemenea,  se  conslalâ  o   gia  de  fabricaţie  a  unui  ca-  ;
     c                                                                                                                       poziţia  oamenilor  muncii  de   pe  care  cititorul  le  v«a  plăti   rezervă  in  ceea  ce   priveşte   blu  «le  marc  rezistenţă,  «Ieşti-  j
                                                                                                                             la  sate  un  bogat  sortiment  dc   eşalonat,  chenzinal.  completarea  bibliotecilor  teh­  nat   instalaţiilor   româneşti  I
                                                                                                                             carte,  pe  temele  cele  mai  va­  Organizarea  acestor   stan­  socialiste.  Lucrări  de  specia­  pentru  forajul  sondelor  (a  a-  j
                                                                                                                                                                                                             agricole
                                                                                                                                                                                         nice  ale  unităţilor
                                                                                                                                                                                                                        «lîncimi  «le  7 000  «le  metri.  !
                   Pe  spirala  maturizării                                                                                  actuale                       duri  permanente  in  instituţii   gro-silvicâ,  adresate  ingineri­  Experimentat  in  unele   cx-  j
                                                                                                                             riate.  mai  interesante  şi  mai
                                                                                                                                                                                         litate,  apărute  in  Editura  a-
                                                                                                                                                           şi  întreprinderi,  şcoli,  unităţi
                                                                                                                                                                                                                        plnalări,  cablul  a  «lovedit  c-  j
                                                                                                                               An  de  an.  volumul  cărţilor
                                                                                                                             şi  broşurilor  difuzate  prin  u-   socialiste  din  agricultură  etc.,   lor  agronomi,  zootchnicicnilor,   laslicilatc  şi  rezistenţă  supe-  «
                                                                                                                                                                             colaborare
                                                                                                                                                           implică  o  strînsă
                                                                                                                             nitâţile  cooperaţiei  de  consum   între  lucrătorii  noştri  eu  car­  medicilor  şi  tehnicienilor  ve­  rina re.  In coţii nd  din  anul  vii-  \
                                                                                                                             a  cunoscut  o  creştere  conside­                          terinari.  sint  repartizate  uni­  tor.  sc  vor  produce  Şi  cabluri  i
         Punerea  In  funcţiune   in   cu  totul  firesc,  oţe/arii   au   strat  insă  că  oamenii   s-au   fesionale  a  colectivului   se               tea  şi  acestea.  Fa  se  realizea­                         pentru  funicularc  «Ic   marc  ;
                                                                                                                                                                                         tăţilor  dc  desfacere  in  raz.»
       urmă  cu  6  luni  a  noii  oţelă-   escaladat  cu  repeziciune  no­  familiarizat  in  scurtă  vreme   oglindeşte   şi  in  realizările   rabilă.  Desfacerea  pe  cap  de   ză  prin  recrutarea  unor  difu-   cărora  activează  aceşti  specia­  capacitate.
                                                                                                                             locuitor.  în  primele  9  luni  ale
       rii  electrice  de  la  Hunedoa­  ianul  de  dificultăţi   tehnice   cu  utilajele,  cu  instalaţiile.   cantitative,   care.  în   cazul   anului,  este  de  peste  5  lei,  a ­  zori   voluntari  şi  procentuali   lişti  Faptul  că  numărul  aces­
       ra  a  devenit  un  fapt  ce  nu   fi  organizatorice  legate   de   Ei  stăpinesc  bine  fazele  de   oţelăriei  electrice,  tot  calitate   proape  dublă  faţă  de  realiză­  din  rîndul  salariaţilor  acestor   tor  lucrări  creşte  in  unităţile
       mai  suscită  interes.  Debutul   punerea  in  funcţiune,   s-au   oxidare  şi  elaborare,  tempe­  înseamnă.  Din  cele  3 800  tone   rile  obţinute  in  anul  19G">.  întreprinderi  şi  instituţii.  dc?  desfacere,  se  datoreşfe  nu­  !  VICTORIE  ROMANEASCA
       industrial   al   obiectivului   înscris  intr-o  manieră  de  de­  ratura  băii,  schimbă  cu  aten­  oţel  electric  elaborate  peste   Merită  să  fie  subliniat  fap­  Practica  a  demonstrat   că,   mărului  scăzut  dc   standuri
       proaspăt  construit,  „adoles­  plină  siguranţă  şi  stăpinire   ţie  treptele  de  tensiune   la   prevederi  in  acest  an  la  Hu­  tul  că  unele  cooperative  ca   datorită  unei  largi  reţele  de   permanente   organizate   in   :  LA  HOX
       cenţa"  tlnărului  colectiv  de   de  sine  pe  spirala  maturiză­  transformator.  Pot  spune  că   nedoara,  aproape  două  tre­  cele  din  Hrad,  Râiţa.   Sălaş.   difuzori  voluntari  şi  procen­  C A P.,  I.A.S.  şi  I  M.A.  Se  im­  i
       aici  s-au  consumat   înlr-un   rii.  Iar  astăzi,  dacă  oamenii   toate  schimburile  nu  au  nici   imi  revin  noii  oţelării.  Cifra   Sarmizcgetusa.   Veţel.   Zam.   tuali.  volumul  desfacerilor  a   pune  deci  o  mai  strinsâ  cola-  !   In  cadrul  turneului  dc  box
       ritm  atît  de  alert,  incit  as­  de  la  noua  oţelărie  electrică   o  şarjă  în  afara  compoziţiei   se  impune  întregită  cu  eco­  Geoagiu  şi  altele,  şi-au  reali­  crescut,  contribuţia   acestora   I  a!  speranţelor  olimpice,  care
               inii  de  la  cete  două   se  impun  autoritar  la   bur­  chimice  programate.  nomiile  realizate  la  electrozi   zat  şi  depăşit  lună  dc   lună   raportată  la  planul  de  desfa­  POPA  OCTAVIAN   j  se  «lesfăşoară  în  prc/.cnt  la
               de  50  tone  se  corn-   sa  de  valori"  a  celor  mai  bu­                  şi  feroaliaje  pe  bază  de  crom,   sarcinile  de  plan  atribuite  in   cere  pe  judeţ  fiind  destul  de   merceolog  principol   !  Lodz,  puci Iist ii 1   român  C.
                                                                   In  această  perioadă,  dura­
              sint  trata(i  pe  picior   ne  colective  din  combinat,  a­  ta  de  elaborare  s-a  micşorat   nichel,  molibden,  mangan.  procente  care  variază   intre   însemnată   la  întreprinderea  comercială   j  Hunii)  (categoria  semiuşoară),
               ate  cu  toate  cele/al-   ceasta  trebuie  —  şi  este  —   la  fi  ore,  dar  ea  se  va  reduce   Autorii,  acestor  realizări ?   101 — 110  la  sută  Toate  aceste   Majoritatea   cooperativelor   judeţeană  a  cooperaţiei   |  l-a  învins  pc  polonezul  Ivo­
              live  de  siderurgici,   cotată  ca  o  reală  si  prestigi­  la  numai  7  ore  şi  jumătate.   Oţe/arii  Florian  Haiduc,  Lau-   realizări  se  datoresc  faptului   de  consum  şi-au  făcut  din   de  consum  Deva  !  vvalewski.  ln  limitele  aeclc-
                                                                                                                                                           reţeaua  de  difuzori  un  instru­
                în  ce  priveşte  am ­  oasă  izbîndâ  colectivă.  7‘reptat,  vom  produce  în  a­  rian  Florea,   Mlhai  Avram,   că  activitatea  cu  cartea  arc   ment  de  lucru  in  activitatea                 iaşi  categorii,  cubanezul  Ri-
               i  complexitatea  sar-   —  La  început,  i$i  aminteş­  ceste  cuptoare  oţel  pentru  fa­  Gheorghe  Mandocescu  şi  al­  un  caracter  organizat.   inte-   de  difuzare  a  cărţii.  Sînt  edi­      vora  l-a  întrecut  la  puncte  pc
               tu  plus  de  exigen(ă   te  inginerul   Emil  lonescu,   bricarea  rulmenţilor,  sapelor   ţii,  care  in  clocotul  muncii   grîndu-se  in  preocupările  de   ficatoare  cîleva  exemple  în  a­      Galiccv  (U.RSS.).
               ală,  de  răspundere   adjunctul  şefului  de  secţie,   de  fora;  şi  alte  oţeluri  inalt   pentru  plămădirea   otelului   bază  ale  lucrătorilor  din  coo­  ceastă  privinţă  :   cooperativa
               acest  laborator   de   unii  erau  de  părere  că  aco­  aliate.  In acest  scop  sînt  crea­  de  înaltă  calitate  au  impri­  peraţie.
                                                                                                                                       şi
                                                                                                                                           metodele
                                                                                                                                                     dc
                                                                                                                              Formele
               destinat  să  producă   modarea  oamenilor  cu  noile   te  condiţii  care,  desigur.  vor   mat  colectivului  înaltele  ca­  popularizare  şi  difuzare  a  căr­
               i  calităţi  superioare,   agregate  şi  asimilarea  teh­  cunoaşte  o  permanentă  îm­  lităţi  de  oameni   capabili,   ţii  in  rîndul  cititorilor,  prac­
               rafinament  tehnic   nologiei  vor  necesita   mult   bunătăţire.              harnici,  inimoşi              ticate  de  lucrătorii  noştri  li­
               zător,  dar  în   mod  timp.   Realitatea  a  demon­  Dinamica  maturităţii  pro­        D.  VRINCEANU        brari.  sint  multe  şi  variate.
                                                                                                                             In  afară  de  forma  clasică,  de
                                                                                                                       J     vînzarc  de  la  tejghea,  sînt  or-
               «pararea   sănătăţii                                                                                          şî  prestigiu  in  rindui ilc  lor.
                or   din   marele     Condiţiile  de  muncă  în  secţiile                                                     De  necrezut,  dar  şi  in  pro­
               unedorean  funeţio-                                                                                           blema  acordării  asistenţei  me­
                ţea  medicală  bine                                                                                          dicale  sidet urgiştilor,  sînt  u­
                Tct:   opt  eircum-                                                                                          ncle  conduceri  de  secţii  care
                licale  (dintre  rare         combinatului  hunedorean                                                       în  loc  să  sprijine  această  ac­
                ă  pentru  I.C.S.H )                                                                                         tivitate.  fac  greutăţi.   Astfel,
                ■că  de  introprinde-                                                                                        conducerile   secliilor  laminor
                •ii  de  specialitate,                                                                                       800  mm.   incărcări-dcscărcări
                iile  îşi  desfăşoară                                                                                        şi  altele  nu  înţeleg  să  cola­
                n  secţiile  :  furna-                                                                                       boreze  cu  personalul  medical,
                ;  I  şi  II,  cocscrie,   în  obiectiv :  ASISTENŢA  MEDI­                                                  să  conlribuie   la  mobilizarea
                 ,SM.  II.  blumine,                                                                                         oamenilor  pentru  efectuarea
                 zinalo.  unde  sînt                                                                                         unor  acţiuni  medicale  (vacci­
                 ariaţii  serviciilor                                                                                        nări.  controale  periodice  etc.)
                 e  In  aceste  sec-                                                                                         pe  motivul  că  se  stinjeneşlo
                  numărul  salaria­ CALĂ  A  SIDEKURGIŞTILOR
                 izâ  circumscripţi­                                                                                        •prorcsul  dc  muncă   La  alte
                 ile  sint  arondate,                                                                                        secţii  nu  s-o  fi   stînjcnind  ?
                 ..  După   circum-                                                                                          Nu,  pentru  ră  alţi  conducători
                                                                                                                             de  secţii,  mai  mari  si  mai  gre­
                 icnlă  de  la  blu-   din  toate  secţiile  combinatu­  nc  spunea  medicul  Ioan  Vă­  voie.  Sînt  multe  situaţii  cind   le  ca  cclc  două  menţionate,  au
                  la  O.S.M.  II  este   lui                      dan  de  la  circumscripţia  sani­  aş  putea  rezolva  eu  unumile   înţeles  un  adevăr  de  necontes­
                   i  ircumscnpţiile                             tară  a  secţiei  O.S.M  li.  In  fe­  cazuri,  dar  n-am  cu  ce  şi  sînt   tat :  producţia   se  realizează
                 nbinalului.   Aici   In  cec.i  cc  priveşte  încadra­  lul  acesta  reuşesc  să  văd  toţi   nevoit  să  trimit  bolnavii   la   numai  cu  oameni  sănătoşi  ?
                 Inie  un  mare  nu-   rea  cu  medici  a  circumscripţi­  pacienţii  de-a  lungul  unei  sâp   spital         Să  vedem  cc  atenţie  acordă
                 ilori  la  consulla­  ilor.   ea   satisface  cerinţele.                                                    şi   conducerea   combinatului
                                    Din  opt.  şapte  au  medie,  doar   lămini.  Ceea  ee  trebuie  revi­  Pl in  atenţia  pc  caic  o  acor­
                 ?  ele.,  ote.,  o  per-   rea  de  la  mer.inirâ.  o  circum­  zuit  este  actualul  sistem   de   dă  fiecărui  bolnav,   grija  cu   problemei  apărării   sănătăţii
                 enţă  dc  pacienţi,   scripţie  uşoară,  ncfiind  Înca­  arondare  a  secţiilor  combina­  care  se  preocupă   penlru  a-1   siderurgicilor.   Cu  mulţi  ani
                  îşindu-se  să   li   drată  eu  medie.  Orarul  lor  a   tului  pe  circumscripţii.   Fui   reda  procesului  muncii,  corec­  in  urmă.  in  secţii,  acolo  unde
                  i,  in  timp  ce   fost  in  aşa  fel  stabilit,  incit   am  zilnic  50-00  de  consultaţii   ta  dirijare  a  bolnavilor,  inte­  sc  desfăşoară  zi  şi  noapie  pro­
                  umscripţii   sînt   la  orice  oră  din  zi  sau  noap­  în  O  ore  La  alic  circumscrip   resul  pc  care-l  manifestă  pen­  cesul  muncii,  existau  cutii  de
                    pacienţi   pe   te  la  circumscripţii  sc  află  ori   ţii  abia  se  fae  20-21.  Vă  daţi   lru  efectuarea  la  timp  şi  in   prim-ajutor,  dotate  < u  medi­
                    rezultă   ne-   medic,  ori  personal  sanitar,  a   seama  cit  timp   ¡mi  revine   bune  condiţii   a  coniroalclor   camente  de  primă  urgenţă  (a­
                  alizării  impărţi-   « esta   din   urmă  lucrind   jn   pentru  un  pacient  şi  rit  revi­  medicale  periodice,  a  vaccină­  pă  oxigenată,  linelură  de  iod
                  >e  circumscripţii   trei  schimburi,  iar  programul   ne  in  cazul  a  20  dc  «:onsultaţii,   rilor  etc..  tinerii  medici   Lia
                  »ai  pentru  a  des­  medicilor  alternînd  dc  la  o   Poate  şi  problema  dotării  cir­  Giurgiu  (circumscripţia   bl’î-   GH.  I.  NEGREA
                  ?  cele  de  la  blu-   circumscripţie  la  alta.  dimi­  cumscripţiilor   din   secţiile   ming).  Ioan  Vădan   (circum­
                  \.  II.  în  ultima   neaţa  cu  după-amiaza.   combinatului  n-ar  fi  râu  dară   scripţia  O.S.M.  II),  Ion  Stan
                   asigura  o  asis-                              s-ar  reanaliza  Să  avem  posi­  (circumscripţia  corscric)  şi-au   (üdWhNuar «  r*o  • a «>   laminorul  de  profite  mijlocii  şi  benzi  de  la  Hunedoara  trimite  beneficiarilor  sute  de  tone  de
                  \  promptă  şi  de   —  Trei  zile  lucrez  de  dimi­  bilitatea  să  facem  aici,  pe  loc,   dobindit  aprecierile   oameni­               tablă.  In  fotografie  :  un  nou  lot  de  rulouri  gata  de  expediţie.   Foto  :  V,  ONOIU
                  r  siderurgişlilor  neaţă  şi  trei  dupâ-amiazâ  —  mici  intervenţii  in  caz  de  ne­  lor,  se  bucură  de  recunoştinţă
   24   25   26   27   28   29   30   31   32   33   34