Page 29 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 29
CXI PROLETARI OIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA! Redacţia
_4_6 şi administraţia
ziarului
Miercuri
DEVA, str. Dr Petru Grczo nr. SS
10 decembrie telefoane: redactor ţel - 11 Sflfl ; re
dactor şef adjunct, secietai de tedocţie
şi adminishaţio - 12138 ; secţiile cui-
1969 turâ-sporl şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PACINI. 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - 11595
Toate forţele şi resursele—subordonate îndeplinirii exemplare a planului Succese ale blănarilor
anual şi angajamentelor din Orăstie ÉIX 1
Onorînd in condiţii optime cerinţele de sezon,
NI NUMAI REALIZĂRI CAN şi livrat in ultimele două luni comerţului peste 1 000
colectivul Fabricii dc blănuri „Vidra* Orăşlic a produs
haine tic damă confecţionate din piei dc ovine, prelu
crate in imifatic de focă, silam, jderi, vulpe, moareuri SClFIMItURl ECONOMICE
şi altele. S-uu expediat in acelaşi timp unităţilor tle des r o m a n o -s o v j e t ic e
facere 1 800 misade tle blană, 3 300 gulere şi 4 500 că
TITATIVE, CI Şl EFICIENTĂ ciuli pentru bărbaţi, femei şi copii. De la începutul a- tntrc|ii iiulcri romaneşti Hc
milui întreprinderea a fabricat pentru anotimpul îri-
truros cu 11 la sută inai mullc articole tle blănărie tlr-
Uniunea Sovietică. în ulti
eil avea planificat şi cu 17 la sută mai mulfe mănuşi comerţ exterior au livrat în
perioadă,
ma
importante
lin velur destinate exportului.
ECONOMICĂ RIDICATĂ terii productivităţii muncii cu peste 2 000 Ici pe fiecare cantităţi dc «liicrito produse.
Sporul de producţie s-a obţinut în condiţiile creş
Au l'u*»t trimise. între altele,
salariat, a reducerii cheltuielilor planificate cu pcsle pcslc 8 ">nn lone diferite me
1.9 milioane Ici şi a înregistrării unui beneficiu supli tale, aproape 3 000 tone ma
mentar tic 749 000 Ici. şini şi ulilaic. 'lânii tone pro
Practica economică a de nomia judeţului nostru o prac 15 milioane lei. De asemenea duse lemnoase, pc-uo 1 100 in-
monstrat şi demonstrează în tică nu tocmai propice rreş- fonduri importante sini scoase nc produse petrolifere. 2 020
că. dacă mai este nevoie de a- lorii gradului de rentabilitate din circuitul productiv şi de tone produse ale induslrici
ccsl lucru, că dezvoltarea so a întreprinderilor în care lu pozilalc in magazii, in stocuri uşoare, mai mult de 1 000 to
cietăţii sub toate aspectele nu crează. Fsto vorba dc arca supranormative Fără a efor ne mobilă diferită şi 1 300
poale atinge limite înalte fără mulţumire a menţinerii pc li- lua calcule dc specialitate, a tone minerale
o eficienţă economică ridica rţia de plutire, in cadrul u pare evident sporul de pro tn acelaşi timp, au fost im
tă. sursă de o covirşiloare im nor limite de plan stabilite ducţie ce ar putea fi obţinut n z¡arul de azi: portate «lin Uniunea Sovieti
portanţă pentru amplificarea de multe ori insuficient fun prin includerea lor in circu că aproape 132 000 tone mine
progresivă a creşterilor. Un damentat. îndeplinirea sută itul economic. Or. în situaţia reu, 44 000 tone diferite me
rol primordial îl joacă, desi la sulă. sau cu o maximă de arlualâ aceste stocuri in lor tale. mai mult dc 28 000 tone
gur. realizările cantitative, păşire dc o zecime do procent să fie incorporate in produse cocs pentru furnal. 18 000 to
singurele lucruri palpabile a planului produelivitâţ ii sini reflectate în împrumu • Adunări de dări de seamă şi ne apatită, mii de tone dc sa
menite să slujească interesele muncii, a preţului de cost sau turi restante purtătoare dc re potasieă .şi cărbune.
membrilor societăţii Intre a beneficiilor constituie pen- dobinzi penalizatoare.
realizările cantitative şî cele Iru unele comilctc de direcţie alegeri în organizaţiile de partid
calitative există însă un ra un pătuţ cald. a cărui ..plapu „GHIDUL STUDENTULUI'*
port de condiţionare reciprocă mă“ sc consideră suficient de I LIE CAŞ07A
bine definit. Prin creşterea vo lungă penlru a nu-şi face directorul Sucursalei judeţene Fabrica „Viscoza" lupeni are un colectiv de munco ce-şi rea 9 Scena şi viaţa A ieşit dc sub tipar „Ghi
lumului de producţie se lăr probleme deoscbile. Ha mai a Băncii Naţionale lizează lună de lună sarcinile de plan. Printre evidenţiaţii dul studentului", primul dc
geşte sursa de sporire a acu mult, inir-o serie de întreprin in intrecerea socialistă, un loc de frunte îl deţine neîntrerupt, acest ici elaborat dc Minis-
mulărilor. care. la rîndul lor, deri. deşi rezervele dc creşte timp de trei ani, depânâtoarea Berto Kaileni, prezentă in foto j temi Invâţânuntului şi Uniu
contribuie substanţial la dez re a eficienţei economice sinv grafia noastră. 9 Săptamîna majoratului nea asociaţiilor studenţeşti
voltarea bazei tehnico-mate- cunoscute, cadrele de specia 2 X 3 X 3 din România. Avînd ca scop
riale a societăţii. lişti. cu bună ştiinţă, nu le v a mai huna cunoaştere dc către
In etapa actuală dc dezvol lorifică în întregime cu sco tinerelul universitar a drep
tare a economiei, cînd cerin pul de a nu li sc stabili sar turilor şi îndatoririlor şale,
ţele de trai ale oamenilor de cini de plan m.ii mari in ghidul reuneşte cele mai im
vin tot mai mari. atingerea u schimbul celor existente care Cartea la sate. Metode diverse portante acte normative pri
nei cantităţi suplimentare de sint mai comod de îndeplinit vind activitatea profesională,
producţie, pc scama spiritu Asemenea practici sînt păgu Constructorii au Abataj mecanizat cui tura l-n rlistică, educativă,
lui de economic şi clştig, pri bitoare penlru economia na Ştiinţifică, sportivă, turistică
meşte o semnificaţie deosebi - ţională Menţinerea activităţii cu ce se mîndri la Paroşeni de difuzare şi popularizare şi dc apărare a patriei a stu
lă. Cu cit economiile de mun unei întreprinderi la un nivel denţilor.
că vie şi materializată pentru redus dc rentabilitate, sau „în Fa mina Paroşeni din ha- |
fabricarea unui produs vor fi groparea'' intenţionată a unor Zestrea edililară a tlouâ ziuul Văii Jiului a fost pusă .
maî reduse, cu atît va spori, surse dc venit constituie o a din localităţile Văii Jiului a în funcţiune acum cileva zile j „Iubitor al cărţii- dincolo ganizatc o scrie dc manifes Crişcior realizează prin inter SCliI-LIFTURI INDIGENE
la nivel dc economie, poten batere de la cerinţele impuse crescut cu un număr dc 70 o nouă combină intr-un aba- | dc raţiunea comercială, ccl tări speciale cum ar fi ac mediul difuzorilor 00 la sută
ţialul uman şi material pen de etapa actuală dc dezvolta de apartamente. 50 dintre laj frontal din stratul 18. j dinlîi propagandist al ci in ţiuni de difuzare din casă în din întregul volum dc desfa La întreprinderea Mctnlo-
tru obţinerea altor produse. re, o îngrădire a progresului, acestea au fost construite Noul agregat a şi extras dc j tdcca eâ face una din rele casă, cu sprijinul elevilor şi cere a cărţii, cooperativa Hâi- clnm «lin Hraşov a început
Cu alte cuvinte, aceste elibe o pierdere pentru întreaga so pentru minerii Vulcanului, aici primele 2 000 tone de j mai delicate munci culturale, al cadrelor didactice, difuza ţa 50 la sulă. cooperativa Ve construcţia, pentru jirima do
rări ..gratuite" de eforturi pot cietate. iar 20 pentru cei tle la Lo- cărbune. Kcali/.înd un grad j că el este — în afară de serii rea cărţii la locul de muncă lei 42 la sută ş.a.m d. tă în ţară, a schi-lifturilor
fi folosite pentru a crea noi Fondurile materiale şi bă nea. Cu ele numărul celor optim dc evacuare şi incăr- j lor şi tipograf — al treilea în zilele de salariu, difuzarea Cu toate acestea. trebuie mobile. Cu ajutorul lor,
valori. ___ neşti antrenate în procesul dc. construite in acest-an în care mecanizată a cărbune- ! - în di*cf»i^»cip:uit . »1 - cărţii, ca- -cărţilor-cu plata in rate. orga relevat faptul că în ultima schiorii pot urca fără efor
In judeţul nostru sînt în producţie nu in loatc cazurile Valea Jiului sc ridică la lui, combina asigură obţine- j rc-1 implică în final pe citi nizarea unor serbări ale căr perioadă colaborare.i dintre turi pc o pantă «le 10—20 şi
treprinderi ale căror comitete se finalizează în produse cu rea unei producţii zilnice dc j tor". Aşa îl caracterizează pc ţii, a unor concursuri cu di- conducerea unor cooperative 30 grade. Dotat cu un motor
de direcţie, cadre de specia rentabilitatea scontată Sub di 1 022 reprezenlintl circa 90 400 tone, creind posibilitatea j librar scriitorul Radu Thco- fuzorii, standuri de stradă etc. şi a unor şcoli esle scăzută. S-18 cu 1 300 turaţii pe mi
lişti se preocupă îndeaproape ferite aspecte, risipa încă sc la sută din planul fizic al creşterii productivităţii mun- j doru. De asemenea, difuzarea căr După aproape un 'trimestru, nut. sebi-liflul este destinat
de creşterea eficienţei econo manifestă In drepturi depline, grupului dc şantiere. Con cil fizice in abataj cu 3,3 to- i Nobila misiune de difuzare ţii ia locul de muncă, prin este inexplicabil ca uncie bazelor şi şcolilor sportive.
mice obţinind rezultate bune. iar măsurile de redresare sc structorii din Valea Jiu nc pc post fa|ă «le cit sc rea- j a cărţii la sale a fost încre organizarea unor standuri şcoli, cu un număr mare de
Avînd în vedere însă faptul lasă aşteptate. In acest sens liza pină in prezent. j dinţată cooperaţiei de consum permanente, reprezintă o for elevi si cadre didactice cum
că rczerv-ele de creştere a e- este suficient să arătăm că In lui şi-au pregătit cu migală Punerea în funcţiune a j Dacă adăugăm la librăriile mă care şi-a dovedit pc de s în t: 13aru, Fui. Cei lej. Rră- C ARLU DE IM ARE [
fieinnţei' economice sînt prac- primele trei trimestre ale a- succesele, astfel că asigură combinei constituie încă un j săteşti şi cclc aproape 100 de plin eficienţa şi care cunoaş nişca şi altele să nu organi I
lic inop* jabile, căutările, fră- nutui. la nivelul judeţului rile lor de a preda aparta pas important pe linia îneca- | puncte de librărie, organizate te o extindere tot mai mare zeze puncte de desfacere a REZISTENTA j
mîntăriie in această direcţie s-au înregistrat pierderi din mente chiar şi peste plan ni/ârii operaţiunilor din aba- I in cadrul magazinelor mixte in cadrul sectorului nostru de cărţii în cadrul şcolilor pen i
se menţin în permanentă ac rebuturi in valoare dc 7:1.7 ta.jc, contribuind la realiza- j şi universale din judeţul Hu- activitate. Aceasta, in primul lru asigurarea elevilor cu La Uzina de sîrmă şi pro- j
tualitate, sînt în prim plan. milioane lei. din calităţi infe pînă la sfîrşitul anului pre rea sarcinilor dc pian şi a j nodoara, avem o imagine cla rind datorită avantajului pc cărţi pentru lecturi suplimen duse «lin sîrmă de la Uur.ău, j
Persistă insă in concepţia de rioare 0,3 milioane lei şi chel zintă toate garanţiile. angajamentelor pc acest au. • ră a celor care traduc in via rare II prezintă, adică înles tare necesare desfăşurării pro
lucru a unor cadre din eco- tuieli neproductive de peste ţă această sarcină de mare nirea posibilităţii procurării cesului de invâţâmînt a fost pusă la punct lelmolo- j
răspundere, de a pune la dis unui volum mai mare de cărţi De asemenea, se conslalâ o gia de fabricaţie a unui ca- ;
c poziţia oamenilor muncii de pe care cititorul le v«a plăti rezervă in ceea ce priveşte blu «le marc rezistenţă, «Ieşti- j
la sate un bogat sortiment dc eşalonat, chenzinal. completarea bibliotecilor teh nat instalaţiilor româneşti I
carte, pe temele cele mai va Organizarea acestor stan socialiste. Lucrări de specia pentru forajul sondelor (a a- j
agricole
nice ale unităţilor
«lîncimi «le 7 000 «le metri. !
Pe spirala maturizării actuale duri permanente in instituţii gro-silvicâ, adresate ingineri Experimentat in unele cx- j
riate. mai interesante şi mai
litate, apărute in Editura a-
şi întreprinderi, şcoli, unităţi
plnalări, cablul a «lovedit c- j
An de an. volumul cărţilor
şi broşurilor difuzate prin u- socialiste din agricultură etc., lor agronomi, zootchnicicnilor, laslicilatc şi rezistenţă supe- «
colaborare
implică o strînsă
nitâţile cooperaţiei de consum între lucrătorii noştri eu car medicilor şi tehnicienilor ve rina re. In coţii nd din anul vii- \
a cunoscut o creştere conside terinari. sint repartizate uni tor. sc vor produce Şi cabluri i
Punerea In funcţiune in cu totul firesc, oţe/arii au strat insă că oamenii s-au fesionale a colectivului se tea şi acestea. Fa se realizea pentru funicularc «Ic marc ;
tăţilor dc desfacere in raz.»
urmă cu 6 luni a noii oţelă- escaladat cu repeziciune no familiarizat in scurtă vreme oglindeşte şi in realizările rabilă. Desfacerea pe cap de ză prin recrutarea unor difu- cărora activează aceşti specia capacitate.
locuitor. în primele 9 luni ale
rii electrice de la Hunedoa ianul de dificultăţi tehnice cu utilajele, cu instalaţiile. cantitative, care. în cazul anului, este de peste 5 lei, a zori voluntari şi procentuali lişti Faptul că numărul aces
ra a devenit un fapt ce nu fi organizatorice legate de Ei stăpinesc bine fazele de oţelăriei electrice, tot calitate proape dublă faţă de realiză din rîndul salariaţilor acestor tor lucrări creşte in unităţile
mai suscită interes. Debutul punerea in funcţiune, s-au oxidare şi elaborare, tempe înseamnă. Din cele 3 800 tone rile obţinute in anul 19G">. întreprinderi şi instituţii. dc? desfacere, se datoreşfe nu ! VICTORIE ROMANEASCA
industrial al obiectivului înscris intr-o manieră de de ratura băii, schimbă cu aten oţel electric elaborate peste Merită să fie subliniat fap Practica a demonstrat că, mărului scăzut dc standuri
proaspăt construit, „adoles plină siguranţă şi stăpinire ţie treptele de tensiune la prevederi in acest an la Hu tul că unele cooperative ca datorită unei largi reţele de permanente organizate in : LA HOX
cenţa" tlnărului colectiv de de sine pe spirala maturiză transformator. Pot spune că nedoara, aproape două tre cele din Hrad, Râiţa. Sălaş. difuzori voluntari şi procen C A P., I.A.S. şi I M.A. Se im i
aici s-au consumat înlr-un rii. Iar astăzi, dacă oamenii toate schimburile nu au nici imi revin noii oţelării. Cifra Sarmizcgetusa. Veţel. Zam. tuali. volumul desfacerilor a pune deci o mai strinsâ cola- ! In cadrul turneului dc box
ritm atît de alert, incit as de la noua oţelărie electrică o şarjă în afara compoziţiei se impune întregită cu eco Geoagiu şi altele, şi-au reali crescut, contribuţia acestora I a! speranţelor olimpice, care
inii de la cete două se impun autoritar la bur chimice programate. nomiile realizate la electrozi zat şi depăşit lună dc lună raportată la planul de desfa POPA OCTAVIAN j se «lesfăşoară în prc/.cnt la
de 50 tone se corn- sa de valori" a celor mai bu şi feroaliaje pe bază de crom, sarcinile de plan atribuite in cere pe judeţ fiind destul de merceolog principol ! Lodz, puci Iist ii 1 român C.
In această perioadă, dura
sint trata(i pe picior ne colective din combinat, a ta de elaborare s-a micşorat nichel, molibden, mangan. procente care variază intre însemnată la întreprinderea comercială j Hunii) (categoria semiuşoară),
ate cu toate cele/al- ceasta trebuie — şi este — la fi ore, dar ea se va reduce Autorii, acestor realizări ? 101 — 110 la sută Toate aceste Majoritatea cooperativelor judeţeană a cooperaţiei | l-a învins pc polonezul Ivo
live de siderurgici, cotată ca o reală si prestigi la numai 7 ore şi jumătate. Oţe/arii Florian Haiduc, Lau- realizări se datoresc faptului de consum şi-au făcut din de consum Deva ! vvalewski. ln limitele aeclc-
reţeaua de difuzori un instru
în ce priveşte am oasă izbîndâ colectivă. 7‘reptat, vom produce în a rian Florea, Mlhai Avram, că activitatea cu cartea arc ment de lucru in activitatea iaşi categorii, cubanezul Ri-
i complexitatea sar- — La început, i$i aminteş ceste cuptoare oţel pentru fa Gheorghe Mandocescu şi al un caracter organizat. inte- de difuzare a cărţii. Sînt edi vora l-a întrecut la puncte pc
tu plus de exigen(ă te inginerul Emil lonescu, bricarea rulmenţilor, sapelor ţii, care in clocotul muncii grîndu-se in preocupările de ficatoare cîleva exemple în a Galiccv (U.RSS.).
ală, de răspundere adjunctul şefului de secţie, de fora; şi alte oţeluri inalt pentru plămădirea otelului bază ale lucrătorilor din coo ceastă privinţă : cooperativa
acest laborator de unii erau de părere că aco aliate. In acest scop sînt crea de înaltă calitate au impri peraţie.
şi
metodele
dc
Formele
destinat să producă modarea oamenilor cu noile te condiţii care, desigur. vor mat colectivului înaltele ca popularizare şi difuzare a căr
i calităţi superioare, agregate şi asimilarea teh cunoaşte o permanentă îm lităţi de oameni capabili, ţii in rîndul cititorilor, prac
rafinament tehnic nologiei vor necesita mult bunătăţire. harnici, inimoşi ticate de lucrătorii noştri li
zător, dar în mod timp. Realitatea a demon Dinamica maturităţii pro D. VRINCEANU brari. sint multe şi variate.
In afară de forma clasică, de
J vînzarc de la tejghea, sînt or-
«pararea sănătăţii şî prestigiu in rindui ilc lor.
or din marele Condiţiile de muncă în secţiile De necrezut, dar şi in pro
unedorean funeţio- blema acordării asistenţei me
ţea medicală bine dicale sidet urgiştilor, sînt u
Tct: opt eircum- ncle conduceri de secţii care
licale (dintre rare combinatului hunedorean în loc să sprijine această ac
ă pentru I.C.S.H ) tivitate. fac greutăţi. Astfel,
■că de introprinde- conducerile secliilor laminor
•ii de specialitate, 800 mm. incărcări-dcscărcări
iile îşi desfăşoară şi altele nu înţeleg să cola
n secţiile : furna- boreze cu personalul medical,
; I şi II, cocscrie, în obiectiv : ASISTENŢA MEDI să conlribuie la mobilizarea
,SM. II. blumine, oamenilor pentru efectuarea
zinalo. unde sînt unor acţiuni medicale (vacci
ariaţii serviciilor nări. controale periodice etc.)
e In aceste sec- pe motivul că se stinjeneşlo
numărul salaria CALĂ A SIDEKURGIŞTILOR
izâ circumscripţi •prorcsul dc muncă La alte
ile sint arondate, secţii nu s-o fi stînjcnind ?
.. După circum- Nu, pentru ră alţi conducători
de secţii, mai mari si mai gre
icnlă de la blu- din toate secţiile combinatu nc spunea medicul Ioan Vă voie. Sînt multe situaţii cind le ca cclc două menţionate, au
la O.S.M. II este lui dan de la circumscripţia sani aş putea rezolva eu unumile înţeles un adevăr de necontes
i ircumscnpţiile tară a secţiei O.S.M li. In fe cazuri, dar n-am cu ce şi sînt tat : producţia se realizează
nbinalului. Aici In cec.i cc priveşte încadra lul acesta reuşesc să văd toţi nevoit să trimit bolnavii la numai cu oameni sănătoşi ?
Inie un mare nu- rea cu medici a circumscripţi pacienţii de-a lungul unei sâp spital Să vedem cc atenţie acordă
ilori la consulla ilor. ea satisface cerinţele. şi conducerea combinatului
Din opt. şapte au medie, doar lămini. Ceea ee trebuie revi Pl in atenţia pc caic o acor
? ele., ote., o per- rea de la mer.inirâ. o circum zuit este actualul sistem de dă fiecărui bolnav, grija cu problemei apărării sănătăţii
enţă dc pacienţi, scripţie uşoară, ncfiind Înca arondare a secţiilor combina care se preocupă penlru a-1 siderurgicilor. Cu mulţi ani
îşindu-se să li drată eu medie. Orarul lor a tului pe circumscripţii. Fui reda procesului muncii, corec in urmă. in secţii, acolo unde
i, in timp ce fost in aşa fel stabilit, incit am zilnic 50-00 de consultaţii ta dirijare a bolnavilor, inte sc desfăşoară zi şi noapie pro
umscripţii sînt la orice oră din zi sau noap în O ore La alic circumscrip resul pc care-l manifestă pen cesul muncii, existau cutii de
pacienţi pe te la circumscripţii sc află ori ţii abia se fae 20-21. Vă daţi lru efectuarea la timp şi in prim-ajutor, dotate < u medi
rezultă ne- medic, ori personal sanitar, a seama cit timp ¡mi revine bune condiţii a coniroalclor camente de primă urgenţă (a
alizării impărţi- « esta din urmă lucrind jn pentru un pacient şi rit revi medicale periodice, a vaccină pă oxigenată, linelură de iod
>e circumscripţii trei schimburi, iar programul ne in cazul a 20 dc «:onsultaţii, rilor etc.. tinerii medici Lia
»ai pentru a des medicilor alternînd dc la o Poate şi problema dotării cir Giurgiu (circumscripţia bl’î- GH. I. NEGREA
? cele de la blu- circumscripţie la alta. dimi cumscripţiilor din secţiile ming). Ioan Vădan (circum
\. II. în ultima neaţa cu după-amiaza. combinatului n-ar fi râu dară scripţia O.S.M. II), Ion Stan
asigura o asis- s-ar reanaliza Să avem posi (circumscripţia corscric) şi-au (üdWhNuar « r*o • a «> laminorul de profite mijlocii şi benzi de la Hunedoara trimite beneficiarilor sute de tone de
\ promptă şi de — Trei zile lucrez de dimi bilitatea să facem aici, pe loc, dobindit aprecierile oameni tablă. In fotografie : un nou lot de rulouri gata de expediţie. Foto : V, ONOIU
r siderurgişlilor neaţă şi trei dupâ-amiazâ — mici intervenţii in caz de ne lor, se bucură de recunoştinţă