Page 30 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 30
PAO. 2 D _3K _ DRUMUl SOCIALISMULUI - MIERCURI 10 DECEMBRIE 1969
întregul potenţial al unui colectiv fruntaş LA COOPERATIVA
MEŞTEŞUGĂREASCA
GATA PENTRU STARTUL NOULUI AN
RETEZATUL“
»!
Chimiştii clin Orâştie se nu cată. extinsă şi generalizată tern, extinderea micii meca litate Ar fi util să se experi
mără printre acele colective incit in toate secţiile, in toate nizări etc. Corelarea acestor menteze metoda aplicată de
de muncă din judeţul nostru compartimentele de muncă să activităţi este cerută şi de altfel cu succes în alte uzi
re au raportat, cu mult înain se iacă paşi hotârltori in ve faptul că pentru 1 i>70 ne-am ne, de a executa aceste ope Plenul valoric
te de termen, îndeplinirea derea trecerii la o conducere prevăzut sarcini ce au ca scop raţii de către echipe speciale
sarcinilor economice ce le-au modernă a producţiei, accen repartizarea mai ¡judicioasă a duminica, asigurindu-se astfel
revenit pe 19G9. Acest suc tul punîndu-se, în sccpul creş forţelor şi îndeosebi încărca reparaţii şi revizii de bună
ces de seamă, se arăta in da terii eficienţei, pe fundamen rea mai bună a capacităţilor calitate.
rea de seamă prezentată de tarea deciziilor, pe motivarea pe schimburi (coeficientul ce Sarcinile deosebite cu care a iust depă
tovarăşa Ana Hei leu. precum temeinică a tuturor actelor de oglindeşte acest fenomen va vom fi confruntaţi în 1970 —
>i de către participanţii la conducere creşte de la 1.9—2 la 2,4—2,5), arăta tovarăşul ing. Gheorghe
discuţii, este rezultanta unor Evenimentele de însemnâ- aceasta presupunînd o aprovi- Vaier, directorul fabricii —
preocupări suslinulc pentru au elemente distincte şi in ce
valorificarea mai hună a re priveşte gospodărirea mai ra şit, dar situ
zervelor. incorporează talentul ţională a valorilor, materiale
şi priceperea. Iintârîroa şi vo şi financiare In această peri
inţa colectivului de a ridica Adunări de dări de seamă în oadă. cheltuielile la 1 000 de
hunul renume, prestigiul in- lei producţie marfă au fost
tiworindeiii la nivelul noilor reduse cu 13,9 Jei, dar in a aţia financi-
« xigcnlc Grija pentru perfec organizaţiile de partid nul caic vine reducerea va fi
ţionarea stilului şi a metode de aproximativ 24 de lei. Re
lor de muncă, dirijarea conşti surse suficiente privind redu
entă a ..reacţiilor in lanţ" — cerea cheltuielilor materiale u B u
ca să folosim un termen din tale deosebită ce au avut loc zionare ritmică, de calitate şi de producţie îndeosebi prin ara lasa
domeniul chimiei — se con În acest an in viaţa politică in sortimentele cerute ele fie micşorarea unor consumuri e- In secţia mode ude a U.V. Călan timpiaiul Viorel Eurduş c-zocutind lucră»! de bună cali
cretizează in depăşirea preve ,i ţârii «ivi constituit fundalul care loc de muncă xistâ. Estimalia de a se mic tate a fost evidenţiat lunar in acest an Imaginea de faţă vi-l prezintă în timpul efectuării u
derilor planului la producţia solid pc baza căruia uncie ac In anul care vine, producţia şora unele consumuri la me nor pârli componente ale unui nou model pentru turnarea pieselor.
glnhalâ cu li) milioane de lei. ţiuni politico-educativ e — a sortimentală — remarcau tova tal, de pildă, cu cel puţin 0 Foto : V. ONOIU de dorit
a producţiei marfă cu 14.1 niversarea a 30 de ani de e- răşii ingineri loan Socaciu şi la sută, iar la construcţii-mon-
milioane lei. reducerea pre xistenlâ a uzinei, întrecerea loan Lazâr — va cunoaşte o di taj cu 12 procente răspunde u
ţului de cost cu (UI milioane dintre organizaţiile de partid versificare continuă : 1 300 to nor deziderate majore ce vor
de Ici etc. toate acestea pr<>- şi altele — au cişligat in con ne de navete din polietilenă, face ca In 1970 sporurile pe
hînd seriozitatea, dorinţa fier ţinut, grad dc cuprindere şi asimilarea unor piese pentru care le vom raporta la pro Cooperativa meşteşugăreas
binte a colectivului de a avea mobilizare, s-au reflectat autoturismul ,,Dacia—1300", ducţia fizică să le obţinem pc că „Retezatul" Haţeg a rea
o prezenţă activă, creatoare in pozitiv in activitatea economi pregătirea fabricaţiei celor 43 seama economisirii, gospodări Pagube cu d u iu m u l, lizat şi depăşit in fiecare lu
întrecerea desfăşurată intre că de repere necesare frigiderului rii şi valorificării superioare nă planul valoric al produc
organizaţiile de partid. Există toate premisele — a- cu compresor, mărirea gamei a materiilor prime şi a mate ţiei cit şi alţi indicatori (în
— Cernitele conducem mo râlau tovarăşii ingineri Vasile destinate industriei electroteh rialelor. V-/ o A A A ® J casări de Ia populaţie, li
vrări de mărfuri către fon
derne a întregii activităţi e- Chişcan. Ştefan Hop şi alţii nice atrag atenţia asupra ne Adunarea activului de par dul pieţei, mobilă, incâlţâ-
conomicc şi pohta e — remar — ca anul 1%!» să 1 încheiem cesităţii asigurării cu matriţe, tid de la I\ C. Orâştie a re re cu p e ra n cu ţim ta minle Ja comandă ctc).. dar
ca tovarăşul Sabin Olaru. ex la producii.i globală cu o de materiale şi piese de schimb levat şi alte aspecte ale mun situaţia financiară a coope
clud din ca pul Incului rutina, păşire dc 20 milioane de Ici in cantităţi suficiente. cii politice şi economice me rativei nu este de loc In con
aulomulţ urnirea. pasivitatea Stăruinţa, perseverenţa dc a Timpul de muncă a fost nite să asigure îndeplinirea i- Se ştie că folosirea judicioa cartofi mai mare cu 1 430 kg legi oare acesta şi-a permis cordanţă cu rezultatele ob
Pozitiv este că în multe do atinge vin asemenea nivel se grevat de numărul mare de reproşabilâ a sarcinilor econo să a mijloacelor materiale şi faţă dc pierderile admise. sâ-şî înr.isezc drepturile pri ţinute in realizarea planu
menii am reuşit să eliminăm cer acum îmbinate insistent absenţe. învoiri, dar şi exis mice ce revin fabricii pe 1970. băneşti aflate la dispoziţia fie Preşedintele cooperativei, Tâ- vind remuneraţia cu o lună
activitatea strici „curativă" ; cu pregătirile neresare înce tenţa defectelor mecanice şi Ele arată că acest colectiv are cărei cooperative agricole, nase Andricâu, motiveazâ că sau chiar două înainte dc da lui In magazia centrală a
cooperativei şi in unele sec
în stilul organizaţiei de par perii in cele mai bune condi- electrice care. Ja secţia de potenţialul, experienţa, orien gospodărirea cu maximă chib „nu am cunoscut normele dc ta stabilită ? La întrebarea ţii, există un stoc supranor-
tid, al comitetului de direcţie, ţiuni a noului an de muncă. mase plastice, reprezintă e- tarea necesară pentru u-şi zuinţă a averii obşteşti repre scâzâmintc in vigoare" (? !). respectivă el răspunde eu se maliv de materiale princi
precumpănind acele elemente După cile se ştie producţia chivalcntu! unei producţii dc consacra efortul şi talentul zintă una din condiţiile esen ninătate : „Am luat bani cind pale şi auxiliare a cărui va
va spori in 1970 cu 20 la su un milion de lei. Nude puţi materializării importantelor Deşi la prima vedere pare un
ce vizează perspectiva. asigu tă. ceea cc reclamă urgenta ne ori s-a constatat că asupra sarcini ce ii revin din hotârî- ţiale ale progresului unităţii, lucru neînsemnat, procedeul am avut disponibil în cont" loare se ridică la 160 550 Ici.
ră desfăşurarea ritmică n rea aplicării soluţiilor cuprin nefolosirii cu randament a rile partidului şi guvernului ale creşterii puterii ei econo are adinei semnificaţii, croind O astfel de optică apare total La această neplăcută situa
muncii. Această experienţă sc se In unele studii privind a maşinilor au influenţat repa mice şi a veniturilor coopera un precedent pentru a se pu deformată, mai ales dacă a- ţie s-a ajuns datorită faptu
torilor. Este de la sine înţeles
cere acum mai bine fructifi provizionarea, transportul in- raţiile şi rev iziile de slabă ca AL. NAGY deci că acolo unde îşi face loc ica sustrage din produsele ob vom în vedere că abaterea lui că aprovizionarea cu ma
este sâvirşitâ de un om inves
nepăsarea şi superficialitatea, ţinute prin munca in comun a tit cu sarcina de a apăra prin teriale nu s-n făcut după o
matură chibzuinţă, procunn-
unde nu se urmăreşte ca fie cooperatorilor. Bu mai mult. toate mijloacele respectarea du-sc materiale care nu pot
care leu să fie utilizat cu efi în timp ce unitatea ducea lip legilor. fi folosite în procesul dc pro.
cienţă sporită se produc pa să de sâminţă de cartofi, din Şirul neajunsurilor nu se ducţio. Pe de altă parte, in
stocul constituit în acest scop
CARTEA LA B A T E gube irecuperabile care gre s-au eliberat lui Nicolae Sicoe opreşte aici Cu dc la sine pu secţiile cooperativei zac —
vează serios
asupra situaţiei
mai
economico-financi.'ire a C.A.P. tere. Coza Roman, un coope accsla-i termenul ccl finito
potrivit — produse
rator mai mult cu numele,
Desigur că răspunderea pen destul dc numeroase, execu
tă pentru preferinţele şi preo tru gestionarea corectă a bu si-a permis să vindâ (ca şi tate de cooperatori, dar pen
esmSJDSL cupările fiecărui cititor Luna nurilor unităţii o poartă fie Despre unele nereguli ( iod «a fi fost averea sa per tru care nu există benefici
decembrie, „Luna cadourilor",
sonală). un mclor în valoare
constituie un nou prilej pen care cooperator, dar in pri existente la de peste ftOOO lei rare făcea ari. Valoarea acestora sc ri
dică la 217 0G0 Ici. Dintre a-
tru lucrătorii noştri cu cartea mul rînd cu această sarcină
borare între lucrătorii cu car de a-şi intensifica munca dc adunarea generală a investit parte din mijlo.ieele fixe ale ccsten menţionăm urmâto,i-
tea din cooperaţie şi condu popularizare şi difuzare a căr pe preşedinte. contabil şef. C.A.P. Vata cooperativei agricole ! rele : costume naţionale in
cerea unităţilor socialiste, ţii In cadrul „Decadei cărţii brigadieri şi magazineri Sint O situaţie inexplicabilă a valoare de 14 001 lei. căciuli
pentru impulsionarea desface penlru copii şi tineret“, cc se suficiente exemple care atestă paro în Icgâlurâ cu consumul in valoare dc 102 950 Ici. mi-
rii literaturii agro-silvice în va organiza în perioada 21—31 că factorii amintiţi se achită sade în valoare dc 20 729
rindul membrilor cooperative decembrie I9G9, librăriile vor cu cinste de îndatoririle cc lo 400 kg. drept retribuţie pentru exagerat dc becuri electrice. Ici, gulere din blană in va
lor dc producţie. oferi tinerilor cititori cârti a- revin Aducem insă in discu executarea unor lucrări )a In decurs de un an s-au folo loare de circa 5 000 Ici ctc.
in comerţul cu cartea, in decvalc virstei lor, organizate ţie un caz situat la polul opu* CA P., Insă nu s-«i întocmit sit 230 do becuri, din care Un alt aspect negativ al
formarea cititorilor - cumpă în expoziţii, prcambalntc in ui noţiunilor de corectitudini# nici un act de recepţie a lu situaţiei financiare îl consti
rători. reclama cărţilor apă pacheţele ele. şi cinste. în dorinţa dc a-i tre crărilor 1 Eaţâ de arest caz. consumul sc ponte justifica tuie faptul eâ există nume
rute şi in curs de apariţie, Pentru fiecare librar, cu zi la realitate pe cei ce sc f.io preşedintele a luat pe ,.nu numai pentru 125. Contabilul roase utilaje noi. nepuse in
trebuie făcute în mod variat, vinovaţi dc ncrcspcctarca u ştiu“ in braţe Atunci cine să sef declară că „s-au cumpărat funcţiune, a căror valoare
atractiv, pentru a trezi inte noaşterea fondului de carte nor reguli elementare impuse cunoască, dacă nu preşedin becurile, dar nu ştiu de către este destul de importantă
resul şi atenţia cumpărători existent în unitate, precum şi dc necesitatea păstrării şi a- tele. modul cum este reparti (circa 60 000 lei). Aceasta se
a noutăţilor apărute, trebuie
lor. Vitrinele, expunerea căi să constituie o permanentă pârârii averii obşteşti, eviden zată producţia ? cine si cile", iar mag.izincrul datoroşte laptului că s-au a-
ţilor pe mese şl tonele, expo preocupare. ţiind unele aspecte împotriva O situaţie inexplicabilă apa fon Boldiş se scuză râ ,.cu nu chiziţionuŢutilaje fără să fio
ziţii de cărţi, materiale de in cărora trebuie formală o opi re in legătură cu sacrificarea ştiu nimic despre becuri". Să absolut nenoic dc ele. iar
formare, publicitatea, afişe .şi Conducerea cooperativelor, ncjuslificalâ a unor animale nu mai vorbim râ şi ha alte alteori se cumpără unele u-
panouri expuse in locurile lucrătorii cu cartea din libră nie puternică din partea tutu lilaje costisitoare, de mare
frecventate sînt doar citeva rii şi magazine, trebuie să a- ror cooperatorilor. Este vorba Din dispoziţia preşedintelui materialo s-au înregistrat con capacitate, deşi cooperativa
mijloace şi forme de popu rorde o atenţie deosebită acti în speţă despre unele defieîen ■ s-a sacrificat, o scroafă, in^â sumuri mai mari faţă de cele dispune dc utilaje de ace
larizare a cărţii. v ¡lăţii dc popularizare şi di ţe constatate in activitatea nu. apare înregistrată cantita reale, că s au eliber.it produ laşi fc) care acoperă necesi
Folosind toate aceste forme fuzare a cărţii, in special în economico-financiarâ a coo tea de came obţinută. in tăţile producţiei lin caz ti
şi metode in munca de popu perioada dc iarnă, astfel ea perativei agricole din Vaţa schimb se evidenţiază încasa se fără ca bordorourile să fie pic in această direcţie cslr#
larizare şi difuzare a cărţii, la sfîrşitul anului să se pre La revizia de fond efectuată rea unei sume dc 949 lei (7). srmnatc de cei In drept, că achiziţionarea unei maşini
lucrătorii noştri vor asigura zinte cu realizarea integrală în acest an, pe lingă faptul că Dc asemenea, brigadierul zoo s-au creat plusuri nejustificate de tuns blănuri, valoare
in permanenţă cartea potrivi- a sarcinilor de plan atribuite. din paguba dc peste 30 000 tehnic Nicolae Lupşa. împreu la unele materiale, că s-au fâ- de 50 000 lei, care nu se u-
I I.L Brad - secţia timplâ rie mobilă. Controlorul de calitate lei ee s-a constatat anterior nă eu ciobanul Ton i b au sa tilizeazâ dccit circa 5-6 ore
loan Neagu, Viorica Vasia - finisor şi Toader Forou, montor nu «ui fost recuperate nici crificat un mici din turma cvit cheltuieli inutile cu depla pe Jună. Această maşină s a
mobilă, verifică un nou lot de mobilă tip „Coşul“. 2 000 lei. s-au descoperit noi cooperativei (pentru caic au sările etc. cumpărat, deşi secţia de blă
Marmură destinată aspecte reprobabile, la daune întocmit şi semnat un pmces Este de la sine înţeles că nărie dispune de o maşină
verbal), dar în nota explica
le provocate averii Cvioperali-
asemănătoare, de capacilato
vei ndâugindu-se alic 11 600 „nu-mi amintesc nimic despre multe din deficienţele semna mai mică. care acoperă în-
tivă brigadierul declară
că
late se puteau evita dacă
si
lei. Aceasta denotă că soarta
trutolul nevoile secţiei.
NU NUMAI REALIZĂRI exportului gospodăririi avuţiei obşteşti aceasta“ lată o mostră veri C.A P (al cărei preşedinte este eestei situaţii nedorile ?
Care sînt consecinţele a-
comisia dc revizie din cadrul
tabilă de nepăsare faţă de av e
este lăsată în seama unor on
meni care nu pun oren mult rea obştească. Contul cooperativei la ban'â
Carierele de marmură Realizările carierelor sini la inimă interesele majore ale Şi alte fapte oglindesc nepâ Nicolae Lupşa) îşi făcea pe este blocat cu sute dc mii
CANTITATIVE Moncasa şi lianpoloc-Câipi- cu util mai remarcabile cu cooperativei agricole. Dai iată sarea consiliului dc condu deplin datoria, dacă ar fi ur de Ici. iar cheltuielile neeco-
niş, aparţinmd
dc
dc Între
cit accslc
sortimente
nomicoasc în loc
să scadă
prinderea „Marmura" Sime- marmură şi travertin sint citeva dovezi Grăitoare în a- cere fată dc situaţia oeon;)- mărit cu insistenţă ca cei vi au crescut în mod simţitor.
ceastâ privinţă
ccstc probleme majore tre ria. au raportat realizarea mult solicitate pc piaţa ex miro-fmnneiarâ a unităţii. In novaţi dc risipirea avuţiei ob Penlru a se putea ieşi din
buie să constituie firul direc şi depăşirea sarcinilor de ternă fapt care a determi Cu ocazia ultimei revizii du anul trecut s-au cheltuit a şteşti să fie obligaţi să supor această situaţie conducerea
fUimore din poa. 1) tor Ele trebuie să devină pe exporl la blocuri brute pe nat I.S.C.E., „Mineralim fond efectuate la această uni proape 100 000 lei pentru pro te pagubele sâvtrşite Şi nu cooperativei trebuie să ia
deplin conştiente de faptul că anul 19G9. Cariera Moncasa portexport" să nc adreseze tale s-au evidenţiat o serie rle curarea de furaje în timp re numai atit. împotriva celor măsurile cuvenite in scopul
a urmări in mod birocratic în a livrat peste plan 33 mc o cerere de suplimentare a deficiente privind modul de pleava şi otava au putrezit pe lichidării nctntirziate a sto
Luchidarea acestor neajun cadrarea în anumite „norme" blocuri marmură, ceea ce cantităţii dc marmură ro l! ispodâi'i•’(■ a averii obşteşti. cimp Din cantitatea de finuri rare manifestat nepăsare faţă curilor dc materiale supra
suri trebuie să constituie una stabilite de forul tutelar, a ur reprezintă o depăşire de 16 şie de Moncasa cu 40 mc, .Surprinzător este faptul că o cumpărată, peste 17 000 kg a de gospodărirea chibzuită a normative şi de produse fi
din primele urgenţe ale co mări doar realizările cantita la sută. iar Cariera Hanpo- canlilate care a fost solici mare parte din neajunsurile provenit de la membrii coo bunurilor cooperativei şi nu-şi nite aflate în magazie, pre
mitetelor dc direcţie, ale cadre tive, fără a cinlân eforturile tată do beneficiari din Japo constatate si-au făcut loc nu peratori. ceea ce ridică un se îndeplinesc cu răspunderea cu cum şi penlru oferirea spre
lor lehnico-cconorrwce. Ano cu care se obţin acestea, nu toc-Cărpiniş a realizat pe nia. rios semn dc întrebare asupra vînzarc a utilajelor disponi
maliile din activitatea unităţi este suficient. Dimpotrivă, a- ste plan 5 mc blocuri dc numai sub ochii conducerii felului cum s-a făcut reparti venită sarcinile încredinţate de bile.
lor economice care conduc la ccsle ,,metode" duc la stagna travertin, adică cu 4 la su Ing R SCHWEloHOFFER cooperativei, ci cu ştirea şl ţia nutreţurilor. adunarea generală a coopera N1CU SBUCHEA
ora actuală la diminuarea gra re. la crispare in dezvoltarea tă mai mult decit prevede participarea directă a unor torilor, se impun măsuri mult preşedintele comisiei de
dului de rentabilizare pot şi vinci economii. Pentru a se şef serviciu producţie membri din consiliul de eon De existenţa unor nereguli revizie o cooperativei
trebuie să fie înlăturate. putea tine pasul evi exigenţele rile pionului. „Mcrmura" — Simeiia ducere. Bunăoară, s-a scăzut nu este de loc străin nici con mai severe.
tabilul şef al cooperativei. Si-
Eficienţa economică arc insă puse de partid in faţa econo meşteşugăreşti „Retezatul"
surse de sporire nelimitate. miei noastre naţionale, este din gestiune o cantitate de rona Tomşa. In virtutea căror N. TIRCOB Haţeg
Progresul tehnico-ştiinţific fa necesar ca inginerii, economiş
ce să se micşoreze continuu tii, toţi specialiştii să depună
timpul socialmente necesar eforturi susţinute pentru des
pentru fabricarea unui pro coperirea şi valorificarea de Chemată sa propage cultu ca uşoară românească", „Vă
ra în rindul maselor şi să o
dus, se adoptă soluţii tehnice noi suise de creştere a efici ţii dc a-şi petrece plăcut TOT CE ORGANIZĂM SĂ FIE cunoaşteţi oraşul în care tră
care reduc consumurile de enţei economice Ei sint che fere oamenilor muncii condi iţi ?“, „Ştiţi cum se circulă
materiale, iar caracteristicile maţi să adopte soluţii de pe şi pe străzi şi şosele?" — au reu
calitative cresc tot mai mult. urma cărora şi economia ju util o parte din timpul li şit să atragă nu numai un nu
Adică, eforturile materiale, fi deţului nostru să cunoască un ber, Casa orăşenească de cul- meros publio spectator din
nanciare şi umane sint tot ritm rapid de creştere, nu nu lură din Haţeg işi pune sem rindurile tinerilor, dar şi nu
nătura la materializarea ma
mai mici în comparaţie cu mai cantitativ sau în limitele jorităţii acţiunilor care men NOU, ATRACTIV, EDUCATIV meroşi concurenţi.
cele făcute cu ani in urmă stabilite prin plan. ci la nive Serile literare, audiţiile mu
Prin urmare. în preocuparea ţin mereu în actualitate viaţa zicale, emisiunile televiziunii,
cadrelor de specialişti din e lul realelor posibilităţi de ca spirituală a acestei localităţi. cercul de filatelic şi de acor
conomia judeţului nostru a- re dispune. Efervescenţa politică pe ca în localităţile respective, pri trial pe Mureş şi pe cîmplc", cerinţe .şi astfel a fost invi In domeniul pedagogici a deon, ne populează mereu
re am cunoscut-o anul aces mite în anul acesta, ne dove pe lingă că au trezit intere tat ziaristul Ionel Codreanu, fost organizat un simpozion pe sălile şi acest lucru ne bucu
ta, datorită unor evenimente desc că artiştii amatori au sul unui mare număr dc par ca în faţa muncitorilor de la teme educative în cadrul că ră. Anul acesta, comitetul oră
de importanţă covirşitoare. reuşit să prezinte spectacole ticipanţi, şi în special al mun industria locală, fabrica de ruia au luat cuvîntul tovarăşii şenesc de partid şi consiliul
cum au fost cel de-al X-lca bune şl la un nivel corespun citorilor din întreprinderi, conserve, abator şi la casa Alexandru Moise, directorul popular al oraşului au holă-
Congres al partidului, aniver zător. s-au încadrat deplin şi armo de cultură, in faţa diferiţi şcolii generale, It. col. Andrei rit să doteze baza materială a
sarea a 25 de ani de la eli Bineînţeles, nu neam limî- nios in atmosfera evenimente Urban — comandantul miliţiei casei de cultură. Pe nceuslă
Asistenţa medicala activitatea cui tura l-educa ti vă tat doar la latura artistică. lor de mare însemnătate pe spre „Situaţia din Orientul şi Petre Fărcaşiu — redacto linie se înscrie şi atribuirea
lor cetăţeni să vorbească de
berarea patriei, au făcut ca şi
unei clădiri în care s-a des
de masă să capete valenţe noi Activitatea diferenţiata presu care întreaga ţară lc-a trăit. Apropiat", „Problemele secu rul centrului de radioficarc, chis clubul oraşului şi un tea
Folosirea filmului şi a diapo
pune o largă diversificare a
cure au dezbătut nu numai
Mişcarea artistică, de pildă, acţiunilor şi din punctul aces zitivelor a făcut ca expune rităţii europene" etc. aspectele looale de încălcare tru de vară.
a siderurgiştilor a fost cai acterizată printr-o ta de vedere am urmărit ca a normelor vieţii sociale, ci şl puns unor repetate cereri ale
Deschiderea clubului a răs
bogată activitate susţinută dc
tot ceea ce facem să fie sub
brigada artistică, orchestra de ordonat marilor sarcini puse măsurile ce se impun pentru cetăţenilor din Haţeg. Aici.
curmarea lor. A rulat apoi,
muzică populară şi grupul de de partid, să răspundem ce Scena şi viata pentru marele număr de părinţi există la dispoziţia a sute de
te rînduri. considcrindu-se de solişti vocali, formaţiile dc rinţelor, să ne adresam tutu prezenţi, filmul „Neînţelesul". amatori, mijloace şi posibili
prisos, neînsemnatele fonduri muzică uşoară, de dansuri ele. ror cetăţenilor. Utilitatea unor acţiuni de a tăţi materiale de a practica
(URMAI! OiM HQ. 1| fiind trecute la economii. La cele 42 spectacole — din In primul rînd am putea a rea temelor să nu fie „linia Sondajul privind părerea cest gen a fost apreciată de şahul, tenisul de masă sau jo
Atrăgeam atenţia — cu cî- tre care 27 numai în acest an minti orientarea activităţilor ră" ci atractivă şi explicită cetăţenilor despre ceea ce ar înşişi părinţii prezenţi, iar curi distractive ca: table,
teva zile in urmă — condu — au participat 9 800 specta şi acţiunilor pe care — sub Problemele agriculturii, prin dori să ştie, să afle, să cu-- viaţa practică nc-a dovedit că rummy, biliard şi o sală unde
feşi vată etc.), existau oa cerii C. S. Hunedoara asupra tori. Instructorii Victorin Ră- îndrumarea biroului orăşenesc prisma rezultatelor şi a sarci noască a fost şi el eficace. au fost şi eficace. pot fi consultate numeroase
meni numiţi să răspundă de necesităţii punerii la punct a trincca, Ştefan Gal. Alexan de partid şi cu sprijinul co nilor care Îi revin cooperati Aplicîndu-I, am aflat că mulţi Cu uşile mereu deschise, ca colecţii de ziare şi reviste.
ele Din multe secţii au dis condiţiilor de muncă şi chiar dru Chiriţâ, Gheorghe Klorin- mitetului executiv al consi vei din Silvaş (satul aparţine cetăţeni (şi în special femei sa dc cultură spune in orice Sute de oameni trec zilnic
părut şi cutiile, cc Ic care mai de viaţă ale siderurgiştilor pen caş. împreună cu activul dc liului popular — casa de cul dc oraş), şi-au găsit expresie prin sălile clubului, prin cele
există sint acum... case pentru tru iarnă (vestiare, geamuri, sprijin al casei de cultură au tură le-a organizat cu scopul în reuşitul simpozion organi le). doreau să cunoască stu moment „bun venit" tuturor de repetiţii, de audiţii etc.
războiul de losut al păianje uşi, transport etc.). De data a analizat activitatea din anul de a susţine realizarea sar zat pe tema ,,)%9 in agricul diile actuale privind cancerul acelora care îi treo pragul.
nilor. sau .iu primit alte desti ceasta atragem atenţia asupra preredent şi au ajuns la con cinilor economice in între tură — bilanţ şi perspective" şi posibilităţile de tratament. Cum in^â virstelc şi preocupă Această trecere succintă in
naţii. Deci. în cazurile cind sc necesităţii tot atît de impe cluzia că nu cantitatea este prinderi, creşterea producţiei ‘ — la Succesul căruia a con Am dat curs acestei dorinţe rile acestora diferă, avem o- revistă a cîtorva din realiză
intimplâ mici accidente, lovi rioase a rezol călii treburilor singurul criteriu care să im agricole în cele 2 cooperative tribuit nu numai buna pregă şi la invitaţia noastră medicii hligaţia de a căuta şi de a rile Casei de cultură din Ha
turi i'tc.. acolo, la locul dc <are lin de ocrotirea sănătă pulsioneze activitatea artisti dc producţie, asigurarea edu tire a specialiştilor ci şi nu Constantin Lcpădatu. Aurel găsi mijloace şi metode care ţeg constituie un ghid direc
muncă nu se poate acţiona nu ţii siderurgiştilor I'âră nici o că, ci calitatea Formaţiile ar caţiei comuniste a maselor şi mărul marc ele participanţi Huna şi M. Scarlătoiu din Pe sâ-i atragă in număr din ce ţional cu menţiunea ca tot
se poale pansa sau curăţa o teamă putem spune că ele «au tistice proprii s-au produs a informarea acestora cu prin din rindul ţăranilor coopera troşani au organizat la casa In ce mai mare. Pentru ti ceea ce întreprindem şi tot cc
rană. nu se poate veni cu ni scăpat atenţiei comitetului rle nul acesta pe scenele unor lo cipalele evenimente interne şi tori dc cultură o masă rotundă pc neri. în colaborare cu comite organizăm să fie nou, atr.activ,
mic in ajutorul celui acci p.irlid şi de sindicat (îndeo calităţi îndepărtate cum sînt : externe. Evenimentele politice dc tema r „Cancerul". Prezenţa tul orăşenesc U.T.C., ain orga educativ, să răspundă cerinţe
specialiştilor din alte locali-
dentat. cum ar fi normal Şi sebi). a conducem combinatu Ilăşdău, Dâbîca, Coste şti. Simpozioanele „Noua hartă marc însemnătate, cc şi-au nizat anul acesta 22 de seri lor actuale şi să contribuie Ir.
piuă la circumscripţie de mul lui. Reconsiderarea lor urgen Geoagiu-Oăi. ori în localităţi industrială a patriei", „Mari pus amprenta pe viaţa inter lăţi, ori de cîle ori i-am soli distractive. In afară de dans. îmbogăţirea vieţii spirituale a
te ori drumul c lung tă se impune cu atit mai mult mai mari c«i : Sarmiv.egctusa, şantiere ale cincinalului". nă şi internaţionala, solicitau citat. se explică prin sprijinul acestea au cuprins diferite oamenilor.
ciincursLiri tematice iar ciştî-
Aceste simple şi alil de ne- cu cit adevărul : — enunţat Lîvadia. Bâicşti, RoşokkI ctc. ‘„Hunedoara — inima dc oţel lămuriri suplimentare. expli dat în această direcţie de că gjtonlor li s-au oferit premii. ARISTICA SPÂTARU
costisiloare medicamente nu ( cv,i mai sifs — producţia se Citeva scrisori dc mulţumire a patriei“ ctc., ca şi călăto caţii lira dc dat.oria rasei dc tre Comitelui judeţean pentru Teme ca : „Frumuseţile şi bo
sc procură prin magazin cen realizează numai cu oameni şi dc rechemare a „artiştilor' ria în imagini „Itinerar indus- cultură să răspundă acestei cultură şi artă. găţiile ţării, oglindite in muzi directorul Casei de cultură
hală a combin,ilului. deşi me sănătoşi, nu mai trebuie de Haţeg
dicii au insistat in nenumăra monstrat.