Page 34 - Drumul_socialismului_1969_12

DRUMUL SOCIALISMULUI - 101 11 DECEMBRIE 1969
Mo. a

ACTIVITATEA EDUCATIVA DIN ¡COLI Căminul cultural în lumina
Metode noi i

LA NIVELUL IMPERATIVELOR AC1UALE in deprin­ sondajului de opinie publica

derile prac­

Altfel,
P* măsura progresului soolal şl civio pe măsura cerinţelor ac­ Iul al X-lea al P.C.R. de către este just Ier ea întregul pro­ tice ale De multe ori, conducătorii tea acestui cămin se resimte zâmintelor culturale. minimei
continulnd pe -linia
tn general, şi In mod deosebit tuale ale societăţii noastre so­ toate cadrele didactice. ces, atlt d omplex, de educa­ unor instituţii culturale, fiind absenţa unui plan de perspec­ rezistenţe, acţiunile — cu con­
pe măsura progresului ştiinţei cialiste. Cu toată experienţa bo­ La orele de ştiinţe sooiale, ca re a elevik-.sâ fie lăsat aproa­ Întrebaţi de motivul progra­ tivă bazat pe o cunoaştere te­ vocator, telefoane, afişe — ris.
meinică a realităţilor, a cerin­
şi tehnicii,, procesul educativ, gată de care dispun şcoala şi şi la cele de ştiinţe pozitive, pe numai ie seama orelor de elevilor mării unei categorii de mani­ ţelor spirituale ale populaţiei. câ sâ eşueze.
de formare a omului, devine organizaţiile de tineret în a­ profesorii trebuie sâ aprofunde­ dirlgervţle, onsiderîndu-le un festări artistice sau de cultu­ In zilele noastre, nici un ac­ Oferind oamenilor cit mai
mai dificil şi mai complex. ceastă direcţie se constată cu ze Înţelegerea materlallst-dlalec- adevărat Jti, cum adesea se ră generală, răspund că ,,a- tivist cultural nu se mai în­ variate şi interesante manifes­
Principalul factor chemat sâ regret că nu întotdeauna se ticâ a lumii Înconjurătoare de lntîmplâ îi ihele şcoli. întreg In învâţâmîntul liceal de ceasta a fost dorinţa cetăţe­ doieşte de contribuţia şi satis­ tări educative, cultural-artisti-
contribuie din plin la formarea realizează o eficienţă reală In către elevi, prin însuşirea unui colectivul ecadre didactice al specialitate din ţara noas­ nilor". Faptul acesta, al sub­ facţia pe care sondajul de ce, străbătute de un puternic
generaţiilor viitoare râmlne ceea ce întreprindem cu elevii. sistem de cunoştinţe şi convin­ şcolii, orgnlaţia de tineret şi tră a început experimen­ ordonării activităţii de cultură preferinţe al cetăţenilor le suflu patriotic, potrivit gustu­
şcoala. Prin trecerea la învâţâ- In scopul îmbunătăţirii calita­ geri ştiinţifice, sâ le dezvolte familia treui să-şi formeze ce­ tarea a două noi metode cerinţelor cotidiene ale popu­ poate aduce culturii de masă. lui şi cerinţelor lor civice,
mintul de 10 ani, prin existen­ tive a aotlvitâţii educative în capacitatea de a sesiza, dincolo rinţe unice (frigintele avînd rol care urmăresc însuşirea mai laţiei, printr-o investigaţie em­ Este oare de ajuns sâ popu­ spirituale, aşezâmintele cultu­
pirică, II putem socoti ca un
ţa a tot mai multe şcoli postge­ şcoală se impune perfecţionarea de varietatea infinită b manifes­ de coordoitb In această cali­ rapidă de către elevi a de­ prim clement pozitiv în acti­ larizezi o acţiune atîta timp rale pot răspunde într-o mă­
nerale şi superioare In ţ^ra educaţiei prin lecţii la toate o­ tărilor concrete, relaţii funda­ tate, el troife sâ prevină con­ prinderilor practice. Una vitatea aşezămintelor cultura­ cit lipsesc indiciile necesare sură mai mare menirii şi pro­
noastră s-a trecut treptat la biectele de învâţâmint, întări­ mentale, legice, intre fenomene. tradicţiile les-ar putea ivi în dintre ele, aplicată la lice­ le. Negativ este însă faptul că emise de un larg sondaj al o­ filului lor.
procesul educaţiei permanente a rea caracterului ideologio al Aceste ore sâ constituie un pri­ cerinţele di'ative faţă de co­ ele agricole din Poarta Al­
tineretului cu noi resurse şi întregului proces de învâţâmint. lej de clarificare politică activă lectivul ds^ faţă de fiecare bă, Salonta, Huşi, Dragomi- nu toţi directorii lăcaşurilor piniei maselor, cărora cultura Inceplnd din anul viitor,
li se adresează
direct ?
In
perspective de dezvoltare. elev în psti reşti-Vale, Halînga şi Palas- de cultură sînt preocupaţi de structura populaţiei s-au pe­ Comitetul judeţean pentru
O dezvoltare continuA a con­ Un rol fale mare în educa­ Constanta, constă In creş­ această incipientă formă de trecut şi se petrec schimbări cultură şi artă va organiza un
ştiinţei educaţiei ca fenomen de rea elevllc I are familia. Se terea cu 60 la sută — faţă cercetare ştiinţifică şi de acest esenţiale. Creşte numărul sondaj model al opiniei pu­
masă, prin lărgirea şl îmbună­ Colocvii didactice constată c uiţi elevi, aşa-zişi de prevederile planului de lucru ne-am convins cu oca­ populaţiei orăşeneşti; numărul blice in localităţile Pui şi
tăţirea educaţiei în familie şi „copll-proBââ", provin din fa­ studii — a orelor de lucrări zia unei vizite făcute la că­ salariaţilor pe ansamblul eco­ Şoimuş. Un alt sondaj, privind
integrarea socială a educaţiei milii dezog|lzate, din oare lip­ practice efectuate în labo­ minul cultural din comuna nomiei s-a dublat — creştere preferinţele şi cerinţele de
şcolare, prin intensificarea ca­ seşte exenpj de comportare şi ratoare, pe terenuri experi­ Buceş. ce se manifestă în continuare lectură ale populaţiei este in
litativă a activităţii educative exigenţă leşarâ faţă de co­ mentale şi în mari între­ Fără sâ „atacăm" aspectele într-un ritm rapid : a crescut curs de desfăşurare in locali­
a organizaţiilor de tineret — de Pentru realizarea acestor dezi­ pentru elevii care trebuie pro­ pii în afrriorelor de şcoală. prinderi agricole. Accentu­ multiple ale activităţii cultu­ nivelul de şcolarizare al a­ tăţile Rapolt şi Unirea. Dar,
pionieri şi U.T.C. — completea­ derate trebuie însă ca întreg vocaţi să-şi exprime toate ne­ De aci reelşl sarcina cadre­ area pregătirii de speciali­ rale ce se desfăşoară în ca­ dulţilor. şi s-a îmbogăţit sub­ orice acţiune de acest fel —
lor didacticele iniţiere peda­
ză şi adînceşte fenomenul edu­ corpul didactic să acorde o mai dumeririle. gogică a pâţilor, prin şedin­ tate In aceste şcoli nu di­ drul căminelor din raza aces­ stanţial inventarul dc practică ne referim în special la son­
caţional în societatea noastră mare atenţie pregătirii pentru Tot în acest scop, în activită­ ţe şl lectori cit şi întărirea minuează pregătirea genera­ tei comune — cu mult sub culturală. Toate acestea condi­ dajul de opinie publică — fă­
contemporană. munca educativă. Nu se permi­ ţile de Informare politică tre­ legăturii cirpţilor cu familia. lă a elevilor, deoarece nu­ nivelul obişnuit — ne vom o­ ţionează preferinţele culturale cută de sus în jos, fără un c-
Tn complexitatea problemelor te nici unui cadru didactic sâ buie sâ venim în întîmplnarea O supravtere permanentă mărul de ore afectat unor pri numai la latura aceasta, a ale populaţiei şi, deci, educa­ fort paralel venit de jos în
ce le ridică activitatea educati­ mai manifeste rezerve faţă de problemelor ce şi le pun elevii, şi grijă deo^tâ trebuie purta­ obiecte ca limba şi litera­ investigaţiei opiniei locuitori­ ţia cetăţenească, patriotică, sus, poate da un rezultat ero­
vă se impune primordial năzu­ pedagogia modernă autentic va­ să evităm conceperea acestor tă Infractorii minori. In jude­ tura română, matematica, lor. pedagogică, artistică etc. a ce­ nat, fără utilitate practică. Ne
inţa spre realizarea măreţelor loroasă. Se cere multor cadre informări ca lecţii. întreaga ac­ ţul nostru an cazuri de ten­ fizica, chimia, limba moder­ Ce s-a făcut, sau mai pre­ tăţenilor nu poate sâ se des­ permitem această concluzie în
Idealuri ale socialismului. Pro­ didactice o modificare sensibi­ tivitate desfăşurată cu elevii dinţă de vjbondaj, furturi, nă, are acelaşi conţinut ca cis ce a întreprins directorul făşoare la întîmplare şi soli­ urma amintitei vizite la cămi­
cesul de educare comunistă a lă în modul de a lucra cu e­ trebuie sâ ducă la consolidarea spargeri, ţi‘â vestimentară şi In liceele de cultură ge­ căminului cultural de centru. cită din partea conducătorilor nul cultural din Buces unde
directorul Emil Anca nu este
tineretului şcolar presupune in­ levii. Nu avem nevoie nici de convingerilor acestora privind neglijentă s neregulamentarâ nerală Emil Anca, în această direc­ căminelor culturale şi caselor prea familiarizat cu noţiunile
tensificarea activităţii pe linia examinări crispate, dar nici de justeţea şi caracterul ştiinţific etc., mai alqi şcolile din mu­ Cealaltă metodă experi­ ţie ? Răspunsul e simplu: ni­ de cultură iniţiativă şi respon­ si tehnica muncii culturale
dezvoltării aptitudinilor genera­ indulgenţă cu consecinţe păgu­ al politicii partidului nostru, la nicipii şl ot. In aceste ca­ mentată concomitent in li­ mic întreaga activitate cultu­ sabilitate. Sondajul de opinie contemporane. Fără a consi­
le ale elevilor pentru activita­ bitoare. Eficienţa actului edu­ cunoaşterea aspectelor multila­ zuri este neşr sâ se ţină le­ ceele economice nr. 1 şi 3 rală se desfăşoară identic cu publică — chiar dacă nu fo­ dera revista „îndrumătorul
tea intelectuală, a Rsigurârii cativ poate fi asigurată numai terale ale construcţiei socialiste gătura cu onele de stat, sâ din Bucureşti şi la Liceul
participării lor active tn proce­ pornind de la ce este elevul, în patria noastră. se ia mâsurneciale de urmă­ economic din Timişoara, a­ eca desfăşurată şi acum cinci loseşte metoda avansată a cultural" drept „cartea de câ-
sul de InvAţămtnt, In direcţia de la cunoaşterea lui exactă şi Cadrele didactice vor trebui rire şi îndiare a lipsurilor re în vedere deprinderea de sau zece ani şi care astăzi chestionarelor — trebuie sâ pâtîi" a activistului cultural,
cultivării obişnuinţei elevilor de avînd in permanenţă, în primul să-şi intensifice participarea la cu sprijinul Activului de elevi către elevi a noţiunilor de îmbracă haina formalismului devină o practică curentă în totuşi, în paginile acestei re­
a se orienta şi acţiona în acti­ plan al atenţiei, spiritul ce ani­ acţiunea de orientare ideologi­ şi al părinţi] Este de datoria bază în domeniul progra­ şi a monotoniei. In activita­ activitatea de zi cu zi a aşe- viste, de multă vreme se dez­
vitatea praotlcă de pe poziţii mă relaţia cu clasa în toate ve­ că şi de informare politică a noastră, a celor didactice ;l mării matematice, discipli­ bat probleme privind activită­
ştiinţifice. rigile lecţiei. O foarte mare în­ elevilor, iar activităţile extradi- a tuturor fdor educative de ţile de microgrup sau cazuri­
semnătate o prezintă principia­ dactice sâ fie mai organic inte­ nă pentru prima oară intro­ le dc folosire a mijloacelor
Este foarte important impera­ litatea dodmologicâ, iar justa a face totuientru a nu da dusă în timpul studiilor li­ mass-media. (Necunoaşterea e­
tivul actual ce stă tn faţa tutu­ dozare a informaţiilor în lecţii grate în ansamblul procesului nici un „rel; atlt de dăună­ ceale. lementelor noi, moderne este
ror factorilor ce concură la e­ ne asigură şi influenţa educa­ instructiv-educativ din şcoală. tor societăţii In funcţie de rezultatele scuzată poate de faptul câ to­
ducarea tineretului şcolar, şi a­ tivă scontată. Mult-discutatele ore de diri- In etapa ciurmeazâ va tre­ ce vor fi obţinute la înche­ varăşul Emil Anca deţine pa­
nume acela de a pregăti cit mai genţie îşi au un rol deosebit de bui sâ conjui mal bine efor­ noile metode vor fi extinse învestitura tru responsabilităţi „cheie" în
ierea actualului an şcolar,
De la cadrele didactice se aş­
temeinio pentru muncă şi viaţă teaptă experimente creatoare. însemnat în educarea elevilor, turile tuturcactorilor ce con­ cadrul comunei : director de
generaţiile actuale de elevi, pe Şcoala, munca profesorului, numai că de multe ori ele nu cură la edura tineretului, să în toate liceele de speciali­ şcoală, director de cămin, loc­
constructorii de mline al socia­ presupun cercetare ştiinţifică. se pregătesc şi organizează în a­ trecem pe p plan conţinutul tate, cu profil agricol şi e- ţiitor al secretarului de par­
lismului şl comunismului. In şa fel Incit sâ fie mai rodnice. muncii instri'-educative con­ conomlc, iar Ministerul In- tid $> vicepreşedinte al con­
acest sens, trebuie mai profund Acţiunile iniţiate trebuie însă Nu de anexe ale orelor de spe­ form Dlrectbr Congresului vâţâmîntului va elabora de încredere siliului popular comunal. Or,
valorificate toate condiţiile şi finalizate, scopul educativ pro­ cialitate sau „ore muştruluialâ“ al X-lea al R. in cazul acesta, se mai poate
posibilităţile existente deoarece, pus la fiecare lecţie sau activi­ avem nevoie, cl de dezbateri ac­ planurile şi programele uti­ pune problema unui „efort
deşi majoritatea tinerilor se do- tate sâ nu râmînâ doar în in­ cesibile şi convingătoare pe te­ Prof.I AVRAM le generalizării acestora. paralel venit de jos în sus"?).
vedeso devotaţi cauzei muncii, tenţie. Numai aşa putem realiza me etice şi politice adecvate oo- inspecţgenera) al subliniem cîteva din sarcinile
al
caracterul formativ efectiv
mai există încă multe neajun­ leotivelor de elevi pe clase. Nu Inspectoratiţeolar judeţean __I cc revin circumscripţiei res­ Acţiunea de cultură nu este
suri în alegerea şi practicarea tnvăţâmîntului. pective în lumina hotârîrilor un proces abstract ce s? des­
unor profesiuni şi specialităţi, Un aport substanţial tn edu­ adoptate de recentele sesiuni făşoară după bunul plae'aLÎr-
în general In integrarea socială caţia comunistă a elevilor, in cu privire la planul acţiuni­ ganizatorului. Conţinutul ei
a multor tineri. In astfel de si­ formarea la aceştia a concepţiei o sesiune si nici prin circum­ lor obşteşti pc anul 1970. Co­ este determinat de obiective­
tuaţii va trebui sâ urmărim în ştiinţifice, m atena list-dialectice scripţie nu au mai trecut. Nu mitetelor executive ale consi­ le fiecărei etape de dezvolta­
mod individual ce a alterat dra­ despre lume şi viaţă, îl au şti­ dăm, deocamdată, exemple no liilor populare le revine sarci­ re a societăţii şi reflectă ce­
gostea dc muncă la aceşti ti­ inţele sociale. In predarea a­ minale cu convingerea că to na sâ ajute deputaţii -la în ­ rinţele şi preferinţele oameni­
neri, formată şi unanim recu­ cestor discipline, profesorii nu varâşil respectivi se vor reeu tocmirea dărilor de seamă în lor şi in funcţie de acestea
noscută la poporul nostru de trebuie sâ uite niciodată că noi noaşte singuri şi avem toată sensul dc a Ic pune Ia dispo­ trebuie sâ se desfăşoare
secole şi milenii; sâ-i facem pe creştem tineri pentru viaţă şi certitudinea că în activitatea ziţie unele date solicitate şi C. DROZD
cei de la sate sâ reîndrâgeascâ că nu facem teorie tn sine. Sâ de viitor nu vor dezminţi în­ dc a-i însoţi efectiv cu oca­
agricultura, iar meseria în ge­ înlăturăm pe cît posibil carac­ crederea ce le-a fost acor­ zia dărilor de seamă pe care
neral să fie din nou privită ca terul pur teoretic al lecţiilor, dată. Ie vor face.
o „brăţară de aur“. din lipsă de Informare curentă. Luna decembrie trebuie sâ A ne mulţumi, însă, ca ce­
A face educaţie comunistă constituie pentru toţi deputa­ tăţeni. numai cu faptul că am
m;ti înseamnă a modela la In acest sens trebuie sâ fie bine ţii de pe raza municipiului acordat încredere deputatului
fiecare tinâr elev un profil etic însuşite documentele Congresu- Petroşani bilanţul aetivitâţii datorită unor calităţi persona­ „Probleme
proprii desfăşurate, al succe­ le puse in slujba colectivită­
selor şi greutăţilor întimpina- ţii nu este suficient. Oricît de
te, al modului in care preco­ bun gospodar, dc devotat şi
nizează să-şi desfăşoare activi­ oricît s-ar strădui deputatul economice“
Realizările actuale tatea in viitor penlru mobili­ să fie exemplu personal în
zarea tuturor cetăţenilor din
dacă noi,
luarea iniţiativei,
circumscripţii (fără sâ uităm cei din jur. stăm pasivi şi nu
că ccl mai bun argument este venim in întîmpinarea acţiu­ nr. 11-1969
P • u exemplul personal) In vederea nilor sale pentru a le solu­
prengureaza realizării tuturor propuneri ţiona împreună, problemele
A apărut nr. 11/1969 ol
lor, a problemelor gospodă­ singure nu sc rezolvă. De a- revistei „Probleme - econo­
reşti şi de înfrumuseţare, de ccea. datoria noastră, a tutu­ mice". Remarcăm di-n cu­
certitudinile viitoare întreţinere şi păstrare a fon­ ror cetăţenilor din municipiul prins articolele : „PÂflccţii
prilejuite de pregătirea ce­
de achitare a
dului locativ,
Petroşani este de a valorifica
obligaţiilor faţă de stat. Fie­ la maximum inteligenţa şi ca­ lui de-o! doilea deceniu al
dr. Mihail
dezvoltării" de
final al măsurilor întreprinse care din noi. ca deputat, a ­ pacitatea creatoare colectivă Levente. „Căi de creştere a
in acest an. al experienţei a- vem obligaţia sâ prezentăm pe care cei peste 600 de de­ eficienţei economice in pla­
(untan u* t » M eumulate pînâ in prezent, so­ dări de seamă în faţa alegă­ putaţi nc-o oferă şi care sînt nul cincinal pe anii 1971­
cotesc oportun sâ subliniez 1975" de Gh. Şiclovan. „Pro­
preocuparea comitetului de torilor din circumscripţie, să hotâriţi să-şi dăruiască mun­ movarea largă a progresu­
anual. Rezultatele efective ob­ direcţie pentru crearea unor completăm carnetul deputatu­ ca, priceperea şi iniţiativa lui tehnic în industrie" de
ţinute pe cele 11 luni împle­ condiţii tehnico-materiale co­ U.V. Côlon. Vedere exterioară a Insiel de cocs brichete. lui cu noile propuneri care sp spre binele colectiv, al nostru dr. Vasile M. Popescu :
tite cu elanul muncitorilor respunzătoare, astfel ca pro­ Foto : O. VIRGIL vor face cu acest prilej si sâ al tuturor. dezbaterile : ..Planificarea şi
din secţiile de producţie, ne cesele de producţie din secţii modelareo preţurilor" or­
vor îndreptăţi sâ raportăm sâ se desfăşoare în ritmuri ganizată de catedra de eco­
•Îndeplinirea înainte de ter­ constante şi intensive, efortu­ nomie politică şi conduce­
men a planului anual la pro­ rile pentru funcţionarea la rea planificată a economici
In ziarul nostru nr. 4616, din
ducţia globală şi marfă. capacitatea prescrisă a utila­ f> noiembrie 1969. a apărut ar­ IN ICUL DISPUTEI pe marginea articolului şl comi­ naţionale din Academia dc
Edificatoare slnt şi rezul­ jelor şi a instalaţiilor, folosi­ ticolul intitulat „Muncitorii ca­ tetului de partid al C.S.H. Dacă studii economice şi dc re­
tatele obţinute pe linia imbu- rea raţională cu randament lificaţi să lucreze In meseria dorim sâ răspundem la întreba­ vista „Probleme economi­
năiăţirii indicatorilor calita­ sporit a forţei de muncă şi a pentru care statul l-a pregătit!", rea : „Cum a analizat comitetul ce", „Evaluări critice mar­
tivi ai produselor şi, bineîn­ timpului de lucru. Este de a­ în care a fost analizată folosi­ de partid problemele ridicate xiste asupra gîndirii econo­
mice burgheze contempora­
ţeles. onorarea la timp şi In semenea meritoriu aportul ca­ rea In producţie a muncitorilor în articol?", plicul sosit la re­ ne". organizată de Facul­
totalitate a contractelor în­ drelor noastre tehnice care specializaţi prin Grupul şcolar dacţie ne va edifica. Pe decu­ tatea de economie a Acade­
pajul articolului, tovarăşul
I.
cheiate cu beneficiarii. Aces­ s-au străduit sâ organizeze şi al C. S. Hunedoara. Era subli­ Niculescu a făcut o serie de
te lucruri s-au concretizat în sâ coordoneze cit mai eficient niată In articol contradicţia din­ sublinieri şi a ataşat un bileţel miei de ştiinţe social-poli-
realizarea planului la produc­ întreaga activitate producti­ tre numărul mare de absolvenţi cu textul : „Tov. Purţuc M. Dis­ tice „Ştefan Gheorghiu" dc
ţia marfă vîndutâ şi încasată vă ai grupului şcolar şi... lipsa pa­ cută cu tov. Niţâ şl a se da un pe lingă C C. al P.C.R şi
In procent de 101,2 la sută pe Colectivul nostru va adinei radoxală a muncitorilor califi­ răspuns câ nu acesta este fon­ de revista „Probleme econo­
perioada celor 11 luni. De în continuare investigaţiile caţi in meseriile de bază din luate în conare (chiar da­ 13 septembrie pînâ fn noiembrie râ cu literă, cu răspunsul direc­ dul problemei. A se arăta gre­ mice"; consultaţia: „Funda­
asemenea, îndeplinirea exem­ pentru descoperirea de noi re­ combinat : furnalişti, oţelari, că unele exp experienţa u­ nu s-a luat această măsură le­ ţiei. şelile din material". Deci, sen­
plară a prevederilor planului zerve de creştere a producti­ cocsari etc. ~~ nui $tefan T !), esenţa răs­ gală ! L-am vizitat din nou pe tova­ tinţa a fost emisă şi reacţia mentarea amplasării obiec­
de livrări la export a deter­ vităţii şi eficienţei muncii, Pentru a se asigura o inter­ punsurilor firespingerea şi Nu am dori aă continuăm şi­ răşul Onica şl am discutat amă­ personală, după prima lectură, tivelor industiale" dc Gh
minat onorarea integrală În­ pornind de la considerentul pretare a faptelor In lumina da­ râstâlmâcirea-maţiilor cri­ rul exemplelor, deşi pot fi date a tovarăşului Niculescu, a de­ Tănase ctc.
că din trimestrul III a con­ că numai în acest mod vom telor realităţii, au fost consul­ tice. suficiente şi In legătură cu fo­ nunţit răspunsul trimis redac­ venit părerea... comitetului de
tractelor încheiate cu parte­ asigura sporul de producţie taţi de către autorul articolului Examlnînd lupă" artico­ losirea maiştrilor şl muncitori­ ţiei. Dacă la început a avut o partid. Nu reuşim sâ aflăm cum
nerii externi, livrînd plnâ în de 3,5 milioane lei la produc­ numeroşi tovarăşi din combinat lul apărut, od cele mai lor şcolarizaţi In alte posturi atitudine fermă împotriva arti­ a fost uitat acest bileţel In
prezent peste sarcinile con­ ţia globală şi marfă precum şi din grupul şcolar, printre ca­ mici fisuri cA poată fi fo­ dectt cele pentru care s-au pre­ colului, pe măsură ce am dez­ plicul sosit la redacţie, după
tractuale 7 000 bucăţi cără­ şi de dublarea sarcinilor de re amintim pe maistrul Ştefan losite In conrea lui, auto­ gătit (amintim în acest sens bătut fiecare element în parte, cum nu reuşim sâ înţelegem
mizi termoizolante din dia­ plan la export. preconizate Tripşa, Erou al Muncii Socia­ rii râspunsurau găsit. în- concluziile articolului din zia­ cum secretarul comitetului de
tomit şi 42 000 unîtâti eahis pentru anul 1070. liste. Gheorghe Onica, directo­ tr-adevăr, ci mici scăpări elanul l-a scăzut foarte mult. partid pe combinât, în loo să
de_teracotâ. Muncitorii, tehnicienii şi rul direcţiei personal a C S.H, ale redactoruostru — in rul „Flacăra"), în legătură cu La discuţia noastră au fost in­ studieze atent problemele ridi­
Succesele obţinute In acti­ inginerii noştri sînt unanimi prim-topitorul Teodor Carama- menţionarea nume şi func­ atitudinea faţă de elevii aflaţi vitaţi şl alţi tovarăşi de la ser­ cate şi sâ preconizeze măsuri
lis. Gheorghe Moisescu. secreta­
constructive, preferă să semne­
vitatea economică se reflectă în convingerea că indicatorii rul organizat»^ de partid de la ţii, în stabii componenţei în practică etc. Cităm doar încă viciul personal. A fost de-a ze şi 9ă treacă drept apreciere
pozitiv şi în situaţia finan­ de plan puşi în faţa colecti­ secţia cuptoare industriale, ing. comisiilor deminare a cu- o mostră tipică pentru caracte­ dreptul neplăcut pentru noi cînd de răspuns a comitetului opi­
ciară. In 10 luni. economiile vului nostru în ultimul an al Gheorghe Şerban, directorul nia direcţiei personal. Redacţia
înregistrate la preţul de cost actualului cincinal vor fi ma­ Grupului şcolar al C.S.H., Ion a cerut răspuns din partea co­
obţinute în urma reducerii terializaţi in noi succese ps Teiu, director adjunct şi alţii. mitetului, In care sâ fie inclusă
ronsumurilor specifice de ma­ linia creşterii producţiei şi Datele comunicate de aceşti to­ părerea proprie a acestui or­
terii prime, combustibil şl productivităţii, a ridieâ/ii efi­ varăşi şi de alţi salariaţi al gan, nu copia, „la Indigo", a
energie electrică, paralel cu cienţei economice a întreprin­ combinatului au fost îmbogăţi­ răspunsului direcţiei I
micşorarea cheltuielilor co­ derii. Este un deziderat de te cu concluziile articolului Modul în care a fost primit
mune ale secţiilor de produc­ permanentă însemnătate al „4 000 de muncitori pleacă a­ şi s-a dat răspuns articolului
ţie. sc cifrează la 1300 000 nual din combinat", publicat în „Muncitorii calificaţi să lucreze
lei. valoarea beneficiilor peste muncii noastre, care va fi ziarul de uzină „Flacăra". Ală­ tn meseria pentru care statul
plan fiind de 1 100 000 lei. tradus in viată prin eforturi turi de criticarea unor aspecte l-a pregătit I" reflectă o ten­
Prezrntînd succint efectul şi strădanii comune. negative privind folosirea în noştinţelor dlte de elevi rul speculativ al răspunsurilor tovarâşul Onica a trebuit sâ ci­ dinţă de respingere a criticii şl
producţie a absolvenţilor, în în instruirea tlcâ, fn verifi­ sosite la redacţie. Combinatul tească de 2-3 ori un pasaj ca a propunerilor de Îmbunătăţire
articol au fost formulate o sea­ carea unor aţii — generate este de părere că „nici situa­ sâ înţeleagă conţinutul exact al a muncii, sub acoperirea su­
mă de propuneri pentru îmbu­ de greutatea i şl de carac­ ţia admiterii în şcoala profesio- vreunei afirmaţii... semnate perficială câ alţii au greşit. A-
nătăţirea şcolarizării şi a prac­ terul deseori tant al decla­ lâ nu este redată In articol", chiar de dînsul. Apăreau nume­ ceastâ optică denotă o grijă su­
ticii de producţie în viitor. raţiilor unor râşi anchetaţi. dar această opinie este contra­ roase contradicţii In conţinutul bită faţă de propria persoană,
Cum e şi firesc, redacţia a Recunoaştem te erori, dnr zisă de răspunsul Grupului şco­ răspunsului, Intre afirmaţiile de teama exagerată de critică a
aşteptat ca, după apariţia arti­ considerăm cj nu sînt esen­ lar al C.S.H., semnat de ing. aici şi cele din răspunsul Gru­ autorilor răspunsului, ce-i îm­
colului, organele vizate sâ tragă ţiale, nu atijiiezul proble­ Gheorghe Serban, în care se pului şcolar al C.S.H. piedică sâ vadă seriozitatea u-
concluziile necesare, sâ valori­ mei. spune : „aprecierea unanimă a nel situaţii şl necesitatea rezol­
fice, într-un spirit deplin con­ O mare pafisâ, din apre­ cadrelor didactice ale grupului In cele din urmă, interlocuto­ vării el.
structiv. ideile şi propunerile cierile autor răspunsurilor este că tot ce scoate în relief rii noştri ne-au comunicat că Tn acelaşi timp, cele două
venite din partea interlocutori­ se dovedesc analiză atentă articolul în legătură cu activi­ dînşii au formulat o primă va­ răspunsuri „siameze" demon­
lor — buni cunoscători ai reali­ a fl Interpn tendenţioase tatea şcolii noastre este just". riantă de răspuns care nu a strează un stil defectuos de mun­
fost expediată redacţiei fiindcă
tăţii din combinat. Dar răspun­ sau simple saţii ! Vom da a trebuit sâ fie văzută şl de că al comitetului de partid din
surile primite infirmă aşteptare« cîteva exemp ■Ar „al|i oameni". Cine sînt dînşiî ? cadrul C. S. Hunedoara în re­
legitimă a opiniei publice. In Am vorbit pînâ acum de au­ zolvarea sesizărilor critice ale
locul unei atitudini de însuşire Se afirmă răspunsuri : torii răspunsurilor fără sâ-i nu­ Ni s-a refuzat răspunsul, dar ziarului.
principială a criticii, articolul a „precizăm câiciul personal mim. N-am făcut aceasta pentru am fost asiguraţi câ răspunsul
fost primit de către oi-gunele urmăreşte pe salariaţii ca­ că de Ia Combinatul siderurgic a trebuit sâ fie axat pe alte Nota redacţiei : Pe marginea
re au contraţi combinatul,
vizate cu hotărirea de a inter­ punlnd în u:re, prin ofi­ Hunedora, deşi am primit mai puncte de vedere, şi numai după articolului respectiv au sosit la
preta în aşa fel pasajele critice. ciul juridic, îi care pără­ multe răspunsuri, avem de a cc a fost refăcut a fost apreciat redacţie alte răspunsuri şi o
Incit acestea să fie respinse şi, sesc servjciulite de expie­ ca bun şi s-a expediat la re­ scrisoare din combinat. Asupra
eventual, sâ fie făcut vinovat rea contractul Dar, aşa face cu un singur autor ; eco­ dacţie. lor vom reveni ulterior. Am
redactorul de cele scrise, nu cei cum s-a arâi articol, ab­ nomist Gheorghe Onica, direc­ Nu ştim cine au fost acei dori să completăm Insă toate a­
care se ocupă dc rezolvarea solventul ZolJede a plecat torul direcţiei personal. Am pri­ „alţi oameni" care au impus cestea cu un nou răspuns al co­
problemelor. Semnificativ în a- ;te la oţelâriitricâ fără sâ mit şi un răspuns din partea
ceastâ privinţă este şi faptul că fie urmărit ! se răspunde direcţiei personal un alt punct mitetului de partid al combina­
numeroasele idei şi propuneri comitetului de partid al C.S.H., de vedere, dar nu putem să nu tului. Problema ridicată în arti­ Motoarele electrice rebobî-
U.U.M. Petroşani. In codrul laboratorului de încercări me­ privitoare la pregătirea munci­ ră „In prezcr|au făcut for­ semnat de I. Niculcscu, secre­ facem o asociere între aceste colul respectiv este pren impor­ nate de muncitoarea Viorica
canice, tehnicianul Nicolae Far caş execută încercări de rezis­ torilor calificaţi şi încadrarea me pentru t|ren în jude­ tar. dar acesta coincide, frază relatări şi următoarea înlîmpla- tantă pentru a fi lăsată în sta­ Balaş de la F.C. Orăştie func­
cată", dar evident că nu
tenta materialelor. lor în combinat nici nu au fost redacţia poaCrva că de la cu frază, cuvlnt cu cuvtnt, lite- re. Redacţia a cerut un răspuns diul actual. ţionează ireproşabil,