Page 36 - Drumul_socialismului_1969_12

PAO i B DRUMUl SOCIALISMULUI - JOI 11 DECEMBRIE 1969

ADD9TAREA UNOR REZOLUŢII Şedinţa Consiliului Militar al

PRIVIND DEZARMAREA Forţelor Armate Unite ale sta­

telor participante la Tratatul
Cumilclul Polili«- al Adunării rra marii majorităţi a statelor Explicînd votul tavorabil re­
Generale ;i adoptat cu majoii- mari. mici şi mijlocii dc a-şi zoluţiei, ambasadorul român,
Kilc de coluri uncie proiecte aduce o contribuţie proprie la Corncliu bogdan, a declarat eă
de rezoluţie imporlunle în le­ soluţionarea complexelor pro­ ideca unui deceniu al dezar­ de la Varşovia
gătură cu problema dezarmării, bleme ale dezarmării. mării initiută pentru a da un
aliată in atenţia Comitetului Comitetul Politic a aprobat, nou impuls eforturilor spre mă­ probleme legale de perfecţio­ Posturile de rodin olan­
înccpînd de la 17 noiembrie de asemenea, cu 98 dr voturi suri eficiente de dezarmare şi. MOSCOVA 10 (Agcrpres). - deze au transmis tn seara
a.r. Printre acestea se află un pentru, nici unul împotrivă şi în primul rînd, dc dezarmare In zilele de 9 şi 10 decembrie narea pc mai departe a pregă­ zilei de V decembrie, In ca­
proiect de rezoluţie adoptat ni in abţineri, un proiect de rezo­ nucleară, avind ca obiectiv fi­ s-au desfăşurat la Moscova lu­ tirii trupelor şi a statelor ma­ drul rubricii săptă mínale
67 de voturi, nici unul împo­ luţie referitor la declararea ţi­ nal dezarmarea generală şi to­ crările şedinţei Consiliului jore, precum şi probleme lega­ „înainte", o emisiune de o
trivă şi 40 de abţineri, prin ca­ nui deceniu al dezarmării în tală, este de mult timp susţinu­ Militar al Forţelor Armate lu­ le de întărirea organelor de orii consacrată vieţii cultu­
re se face apel la Statele llnite perioada 1970 —19R0. ivaralel cu tă de delegaţia României şi sîn- nile ale suitelor participante conducere a Forţelor Armate rale din România. Comen-
ii Uniunea Sovietică să insti­ cel dr-al doilea deceniu al Na­ lem bucuroşi vă a primii un la Tratatul dc la Varşovia, Linite. tar iul aparţine criticului de
tuie un moratoriu asupra expe­ ţiunilor Unite pentru dezvolta­ larg sprijin din partea statelor prezidată de comandantul su­ Lucrările s-au desfăşurat artă belgian .lulicn W'ercr-
rimentării şi perfecţionării sis­ re Idcen unui asemenea dece­ ca răspuns Ia apelul secretaru­ prem al Forţelor Armate U intr-o atmosferă dc deplină berqlt. care a vizitat recent
temelor strategice nucleare o­ niu a fost formulată dc Româ­ lui general al O.N.U După pă­ nite ale slalelor participante înţelegere reciprocă şi unitate România.
fensive si defensive. România nia în cadrul tratativelor pen­ rerea delegaţiei române, a con­ ki Tratatul de la Varşovia de păreri a tuturor membrilor O
s-a numărat printre ţările care tru dezarmare de la Geneva. tinuat vorbitorul, deceniul dc Consiliului. După cele două spectaco­
au votat In favoarea acestei re­ F.a figurează în introducerea la •/.armării trebuie să fie marcat mareşalul Uniunii Sovietice. Asupra problemelor discu­ le prezentate la Bratislava,
zoluţii. raportul anual al secretarului dc un program complet, care să II lakubovsUi. tate au fost adoptate hotârîn Teatrul Naţional „Ion Lú­
Documentul exprimă speranţa general, U Thant, asupra acti­ cuprindă toate aspectele dezar­ VIETNAM. Prin jungla deasă transportul armelor şi muniţi­ Consiliul Militar a analizat corespunzătoare. ea Caraqiale" din Bucureşti
statelor membre ale Naţiunilor vităţii organismelor internaţio­ mării. atît măsuri pe termen ilor către linia frontului se face uneori cu ajutorul elefanţilor. şi-o început marţi scara
Unite în succesul tratativelor nale din lilirra Organizaţiei scurt, cît şi măsuri dc perspec­ turneul tn capitala R.S.
bilaterale soviclo-americane de Naţiunilor Unite. tivă, care ar putea mobiliza vo­ Cehoslovace. La spectacolul
la Helsinki şi subliniază că un Documentul subliniază pro­ inţa politică a statelor şi faci­ Noi indicii de agravare a
astfel de moratoriu ar crea con­ gresele limitate înregistrate în lita negocierile de dezarmare, UNJALO. încheierea lu­ de qală cu piesa „Coana
diţii favorabile realizării telu­ cadrul negocierilor Comitetului apropiindu-ne astfel dc obiec- Chiriţa", jucată pe scena
lui tratativelor din capitala Fin, pentru dezarmare dc la Gene­ livul final al dezarmării gene­ teatrului T.Y.L., ati partici­
landei. va. creşterea pericolului gene­ rale şi totale. A doua idee in situaţiei din Chile pat reprezentanţi ai vieţii
In dezbaterile asupra acestui rat dc intensificarea cursei legătură cu cel dc-al doilea de­ crărilor Reuniunii ex­ * culturale şi artistice din
proiect de rezoluţie s-a eviden­ înarmărilor nucleare, dislocarea ceniu al dezvoltării priveşte le­ KIO DE JANEIKO 10 — Co­ ai guvernului au refuzat să Praqa, membri ai corpului
ţiat însemnătatea măsurilor co­ unor fonduri din cc in ce mai gătura care trebuie să existe respondentul Agcrpres. V, O confirme sau >â dezmintă şti­ diplomatic acreditaţi în ca
între dezarmare şi dezvoltare
laterale dezarmării pentru a se mari spre domeniile înarmări­ cu scopul dv o asigura ca aces­ perţilor guvernamentali ros. transmite . In ultimei«4 rile potrivit cărora mai mulţi pitóla R.S. Cehoslovace, un
obţine progrese pe calea rea­ lor. precum şi progresele pe ofiţeri v a r afla actualmente numeros public.
lizării dezideratului întregii plan economic, social şi cultu­ te două aspecte ale problemei două zile situaţia din Chile arestaţi ch măsură preventivă A fost prezent Ion Obra-
omeniri : dezarmarea generală ral cc le-ar putea înregistra să formeze obiectivul major al prin sateliţi, spre a promova a înregistrat nm indicii de n- dot‘ici. ambasadorul Româ­
TARIS
10
Corespon­
—
şi totală, precum şi preocupa- statele în condiţiile creării po­ preocupărilor comunităţii inter­ dentul Agcrpres, Al. ulieor idealuri dc pace, prietenie şj gravai e. marcate de inlârirea contra unor eventuale urmări niei la Praga Spectacolul
ale reuniunilor
controlului militar in capitulă
clandestine.
sibilităţilor de a folosi aceste naţionale a naţiunilor în viitor. ghiu. transmite ; La se­ cooperare intre popoare şi s-a bucurat de mult succes,
fonduri Ingliitile dc înarmare, Comitetul Politic al Adunării diul U N E S C O din Faris pentru a favoriza progresul şi dc convocarea de urgenţă a I-a accentuarea tensiunii con­ artiştii fiind rechemaţi la
în scopuri paşnice Totodată, C.encrale a dezbătut şi adop­ social şi cultural al omenirii. unei reuniuni secrete a Seni tribuie de asemenea, dezvă­ rampă în repetate rîndurt
U Thant despre proiectul dc rezoluţie cheamă tat apoi cu majoritate de vo­ s-au încheiat lucrările Ren El a mai arătat câ emisiunile, tului. Organul suprem legisla luirea unor noi acte care ates­ dc publicul spectator.
niunii experţilor guvernamen­
guvernele să-şi intensifice efor­ turi un pro'cet de rezoluţie pri­ tali din 60 de suite membre prin intermediul sateliţilor, in tiv dezbate acuzaţiile de a­ tă amestecul serviciului nord ■
u-
american de investigaţii.
O
a 25-a aniversare turile tn direcţia determinării vitor la lărgirea componenţei ale acestei orgunizupi, orin scopuri educative, ar trebui să mestec al C I.A in criza poli­ cuzat între altele şi dc utili­ Ansamblul folcloric al
tică din Chile declanşată in
încetării cursei înarmărilor nu­
programe
a O.N.U. cleare, cît mai curînd posibil, Comitetului pentru dezarmare tre care şi România. In ca aibă cu precădere funcţională, octombrie ac. prin cunoscute zarea voluntarilor din asa-nu- Cosei de cultură din Sinaia,
de alfabetizare
rtrul dezbaterilor au fost exa
milul „Corp al păcii" pentru
rare întreprinde un turneu
Ic manifestări de nemulţumi
a dezarmării nucleare şi a eli­
minării acestor arme de distru­ de la Geneva, document prin minate probleme tehnice, ju programe de educaţie a tine­ re ale militarilor. culegerea dc informaţii din in Franţa, a prezentat, pri­
NEW YORK 10 (Ager- gere în masă din arsenalele care acest organism a) O.NU. ridice şi politice in vederea retului şi adulţilor pentru u întărirea pazei militare si ( ele mai diverse sectoare dc mul sau spectacol lo Casa
pres). — Luînd cuvintul în statelor. Îşi capătă consacrarea. unor aranjamente internaţio­ favoriza şi promova, in toa­ poliţieneşti in capitală (und^ activitate chiliene. inclusiv dc cultură din oraşul Dippe,
faţa membrilor Comitetului nale plivind folosirea corni» te regiunile lumii, educaţia de două sâptâmini se află în din arnuitâ. O comisie parla­ urnilnd ca m i continuare
de organizare a manifestă­ mcaţiilor spaţiale prin inter permanentă. Delegaţia română vigoare regimul de stare ex mentară alcătuită din trei de­ să-şi continue turneu! in
rilor prilejuite de aniversa­ Nicolai Patolicev despre colabora­ mediul sateliţilor m folosui a insistat asupra necesităţii < a «■opţională) a fost întărită du putat) (rcprezentînd Parti­ mai multe localităţi din fa­
rea a 25 de ani de la înfiin­ ştiinţei, educaţiei, culturii şi în cadrul acestor emisiuni să pâ ec autorităţile au Cost in­ dului democral-eroştin. Par­ rd, precum şi la Paris.
ţarea Organizaţiei Naţiuni­ informaţiei. fie protejate juridic mi num-u formate despre o serie dc reu tidul naţional şi Partidul co­ in capitala Franţei, la
lor Unite, secretarul gene­ rea economică dintre tarile cu Ambasadorul Valentin Li- organismele care emit. dar şi niuni . clandestine ale şefilor munist) cercetează în prezent Teatrul „Lucernaire", con­
ral al O.N.U.. U Thant, a patti, reprezentantul Româ­ partea care beneficiază de a- mii ilari in spatele cărora >«■ denunţurile formulate contra tinuă. de asemenea, spec­
declarat câ această aniver­ niei la această reuniune, j cestc emisiuni, arâtînd că co­ crede câ s-ar afla generalul ..Corpului păcii” ca instru­ tacolele cu piesa „lona" de-
un stimulent pentru reali­ sisteme sociale diferite subliniat, in intervenţia sa, municaţiile spaţiale trebuie să Robcrto Vuiux acelaşi rare ment al C [.A Marin Sorcscu.
să constituie
sare trebuie
guvernul
interesul pe care
respecte suveranitatea, intere­
zarea de noi acorduri în di­ român îl poartă stabilirii u sele popoarelor beneficiare, a inspirat acum aproape două
luni rebeliunea regimentului
verse probleme internaţio­ MOSCOVA 10 (Agcrpres) — lor sovietice eu concernul ita­ nul instrument internaţional precum şi profilul cultural Tac ru: şi in prezent aşteaptă
nale şi să deschidă noi po­ Intr-un articol publicat in lian .Fiat", relaţiile economi­ sau unei convenţii pentru u- specific dezvoltării social-eco­
sibilităţi pentru succesul ziarul „Izvostiu“, ministrul ce sovielo-finlandeze care se lilizarea radiodifuzâni directe nomice a acestor ţâri. să fie judecat de un trihun.il
activităţilor O.N.U. „Tn 1070 comerţului exterior al U R S.S,. dezvoltă cu succes militar Purtătorii de cuvint
— a spus el — Naţiunile Nikolai Patolicev. subliniază, Uniunea Sovietică, arată Ni­ Charles Manşon a fost remis
Unite vor trebui să anali­ printre altele, râ un acord in kolai Patolicev. are peste o
zeze foarte serios activita­ problemele securităţii colecti­ sută de parteneri comerciali. S-U-A* Femeile
tea. realizările din trecut, ve in Europa ar crea un cli­ In anul care a trecut, volu­ lovitură de stat in Dahomey aulorifâţilor poliţieneşti
poziţia prezentă şi sarcini­ mat favorabil şi pentru rola- mul comerţului exterior al
le de viitor“. horarca economică reciproc a- IVR.S.S. a depăşit suma de sînt aproape ab­ LOS ANGELES 10 (Agcrpres) — Charles Manşon,
Comitetul dc pregătire a vantajoasâ dintre ţările cu IM miliarde ruble. Schimburi­ S-Iul bandei dc luppics, implicata in asasinarea actri­
manifestărilor prilejuite dc sisteme sociale diferite. le dc mărfuri cu ţările Euro­ CU’J’ONOU 10 (Agcrpres). — mal, postul de radio, «.are şi-a ţei Sharon Talc şi vj dior patru persoane, a fost re­
a 2u-a aniversare a ON U. ..Tn condiţiile unor relaţii pei occidentale au crescut în sente în diferite O nouu lovitură de stat u a­ n-luat după o scurta pauză e mi', n-noi itâţd:ir poliţieneşti ale oraşului Los Angeles !
arc, printre altele, sarcina interstatale normale — se a- ultimii 10 ani de la 1 121 000 000 vut loc in Air,cu, oc ¿u»id da­ misiunik- cotidiene, transmi­ pentru a compărea loi in laţa Curţii Superioare din j
de a elabora o serie de re­ ratâ în articol — sint posibile ruble. Ia 3 0GG 000 000 ruble, tă este vorba dc Dahomey, te aceleaşi programe de mu­ .ne-si oraş. unda va ti in mod oiirial inculpat pentru j
zoluţii sau documente ce ar o amplă cooperare in diverse iar ritmul de creştere se men­ profesii unde. la IU decembrie, preşe­ zică şi varietăţi iar capitula «rimă incharc Ja crimâ. j
urma să fie semnate sau a ­ ramuri ale economiei, realiza­ ţine şi anul acesta ridicat. NEW YORK 10 (Agcrpres) dintele Enuie Dcrlin Zinsou a ţârii păstrează şi ea un ucr do S-j anunţa» totodată « à p o liţ ia din Los Angeles a j
doptate in cursul sesiunii rea unor importante tranzac­ in încheiere. N. Patolicev a- Deşi femeile reprezintă f»l /ost răsturnat de către uni­ calm. netulburat de rarele reiiif oxirâdai, i «mu «ii jcozat. Charles Watson, allât I
,Am speranţa — a declarat ţii reciproc avantajoase, efec­ preciazâ câ organizarea cola­ la sută din populaţia SU.A., tăţi militare şi de poliţie, con­ grupuri de soldaţi cerc din in închisoare i din McKinney (Texas) şi a Patriciei
1J Thant — râ aceste do­ tuarea unor lucrări comune“. borării economice general eu­ ele trebuie să tacă faţă unor duse, după cum reiese din cinci in eind patrulează pe Kivnwinehc1. i-iri1 se gâscşt«4 sob stare de arest in lo-
cumente vor fi rît mai cla­ N. Patolicev a dai ca exem­ ropene constituie o problemă probleme similare celor în­ primele informaţii, de loco- slrăzi. CfiHLlrn Mobile (A laba mu. Ceilalţi acuzaţi Susan
re şi concise definind telu­ plu in această ordine de idei la ordinea zilei, ..care presu­ fruntate de minorităţile na­ tencnl-colonelul Maurice Ko- Atkins şi Lined; Kusubinn. *c află în custodia poliţiei
rile şi obiectivele ca şi cooperarea sovieto-frnncczâ în pune înlăturarea discriminări­ ţionale ale Statelor Unite, uandeie. şeful de Stat major Ceea cc caracterizează h- din l.o> Angelo*.
strategia Naţiunilor Unite domeniul fizicii nucleare şi serie sâptâmînalul newyorkez al armatei dahomeyene. ecristă lovitură dc stai este Luînd cuvintul în faţa viari dilur, l<>,olcnrntiil Karl
lipsa oricărei dcdaiaţii
tn deceniul 70". telcyiziunii in culori, contac­ lor dc orice fel în cadrul în­ „Time". In diferite profesii Pînă in prezent, ştirile pri­ ciale Întrebat |.i telefon ofi­ I »ccm« r a declarat eâ politia cerretva/â în pi c/.cnt darn
de
tele dc lucru ale organizaţii- tregii Europe". ele sînt aproape absente, re- vind situaţia dm Cotonou sînt către corespondentul agenţiei nu există \ reo legătură între asasinatul dc la vila °<:l
prezentînd, de pildă, doar incerte şi confuze ; se ştie nu­ France Presse. Maurice Kou- Air şi o seric de alte asasinate care nu au fost -a
unu la sută din numărul in­ mai, potrivit unor martori o­ dc/lvgîite
ginerilor, trei la sută din cel culari citaţi de agenţiile de anrlcie s-a mulţumit numai să
„in­
menţioneze lapidar eâ
al avocaţilor şi şapte la sută presă, câ preşedintele Zinsou tr-un viilor apropiat vor fi a-
din cel al medicilor. Pentru
Campania antidrog din S.ll.A. aceleaşi funcţii, cu aceeaşi a fost întîmpinat cu focuri dc nite''. In acest sens se menţio­
nunţalo schimbările interve­
armă in momentul in care re­
pregătire profesională şi can­
venea ia palatul prezidenţial.
nează că la palatul preziden­
titate de muncă depusă, ele
Acest schimb de focuri, ca
sînt de cele mai multe ori şi garda instituită la palatul ţial a avut loc o reuniune a
Coso Albo o locul recent un Pînă o deveni adevărate co- sint olormote. intre altele şi de plătite cu un salariu mai mir prezidenţial par a fi singure­ autorilor loviturii de .stal. ui­
mind ca ei să se decidă asij.
nou opel Io outorităţile locale davre. cu volo sau fără voia lor, loptul că sînt de-o dreptul ne­ dccit jumătate din cel al le indicii ale loviturii de stat. pra formării unui guvern mi-
bărbaţilor. In ultimii
zece
jn vederea combaterii consumu­ drogaţii. oşa cum arată faptele, putincioase in combolerea aces­ ani. femeile au pierdut, de Aeroportul funcţionează nor- litnro-rivil.
lui de droguri. Preşedintele Ni­ sint predispuşi la (opte antiso­ tei maladii in rîndul tineretu­ asemenea, f>0 de locuri in n-
xon a cerut personal iniţierea ci­ ciale. Poliţio federală nord-a- lui studios, ştiut fiind că o trei­ dunârile legislative ale sta­
nei largi campanii de „informo* meheonă apreciază că 50 lo me din numărul studenţilor şi o- telor. Margarct Chassc Smith Tentativa de lovitură de stat In Libia
re şi educare". sută din cazurile de jafuri şl proope 16 la sută din cel ol e­ este singura femeie senator
Se ştie câ nu de mult graniţa spargeri săvîrşiic în acest an la levilor de liceu folosesc droguri. din America şi alte trei fe­ TR1POLI 10 (Agcrpres). —
După ( uni se ştie. consiliul
Slotelor Unite cu Mexicul, lun­ Militarii, cu precădere cei tri­ mei sint membre ale Came­ Un comunicat al consiliului comandamentului revoluţiei a
go de cîtevo mii de km, o lost mişi să lupte in Vietnamul de rei Reprezentanţilor, în com­ comandamentului revoluţiei,
„inchisâ" de un imens cordon sud, utilizează stupefiante. paraţie cu 17 femei care c- difuzat miercuri de postul de preluat puterea cu trei luni in
de funcţionari vamali şi poliţişti Notă externă Poate că şi măcelul bestial rau reprezentate în Congre­ radio Tripoli, anunţă câ au­ urmă. instaurind in Libia un
regim republican In momen­
cărora li s-ou odăugot unităţi de lo Song My a avut loc sub sul S.U.A. în 1960. torităţile libiene au zădărni­ tul dc faţă. autorităţile rebu-
ole forţelor armate maritime şi influenţa drogurilor. Este o în­ In anul 1879 femeile deţi­ cit o tentativă de lovitură de blicane nu început transpune­
aeriene purtătoore de tehnică Woshington, ou ovut loc sub trebare la care ar putea răspun­ neau peste o treime din ca­ stat. Complotul împotriva ac­ rea in practică a unora dintre
modernă, inclusiv aparate radar. mlluenţo stupefiantelor, şi că o- de mo) bine Pentagonul, care. tedrele uni\crsilare. In ulti­ tualului regim din Libia — n obiectivele anunţate, irulhnd
Denumită „Intercepl", această proape toate ou fost însoţite de deşi sesizat de negoţul şi consu­ mii ani, proporţia lor s-a re­ precizat comunicatul — a fost negocieri în vederea evacuării
acţiune este menită să oprească omucideri. Cutremurătorul asa­ mul de droguri în rîndul milita­ dus Ia mai puţin dc un sfert. organizat dc un grup dc mi­ bazelor milUarc străine dc pc
troheul de stupefiante. „Inter- sinat in masă de Io Hollywood, rilor americani aflaţi în ofoio In timp cc !n 1920, aproxi­ niştri şi ofiţeri, Imediat după
coptul1' s-o dovedit util : aproa­ câruio i-o căzut victimă. prin­ graniţelor SU.A, a trecut de mativ 15 U sută din titlurile difuzarea comunicatului. au teritoriul ţării şi adoplînd mă­ fn regiunile eliberate din Laos tradiţionala artă meşteşugă­
pe zilnic sini confiscate mori tre olţii, actriţa Sharon Täte este cele moi multe ori cu vederea o- de doctor în ştiinţă reveneau fost transmise numeroase me­ suri pcnlru întărirea contro­ rească a reintrat în drepturile ei, dînd posibilitatea tinerelor ta­
cantităţi dc droguri. Anterior edificotor. cest fapt. femeilor, în prezent, procen­ saje ale populaţiei în spriji­ lului statului asupra economi­ lente de a se afirma.
lansării camponiei de „informa­ Oficialităţile nord-omericane I. SERBAN tajul a scăzut la 12,G la sută. nul actualului regim -libian. ei.
re şi educare" din partea preşe­
dintelui S.U.A., o fost confiscotă,
cu prilejul unei singure descin­
deri. mai mult de o tonă de le externe al Iugoslaviei. Moamer El-Gedafi. a cerut bia au început la Tripoli, la
marijuana pe core eontrobon- Mirko Tepaval. Cei doi mi­ evacuarea imediată a baze­ iniţiativa autorităţilor libie­ # 0 # mală Chirurgul a subliniat
diştii încercau să o treacă peste C U R I E R niştri au procedat la un lor şi personalului militar ne Intr-un interviu acoid.it câ el însuşi va executa ope­
raţia dc grefare.
Rio Gronde Deseori sint repe­ schimb de păreri cu privire englez din Libia. F>xistcnţa cotidianului „11 Giorno" din
rele avioane particulare core la cele mai importante pro­ bazelor militare oy.gleze pc ♦ O # Milano, chirurgul sud-afri
inceorcă să se sustragă contro­ bleme ale relaţiilor dintre teritoriul libian Împiedica can Christian Barnard a # 0 #
lului. Somate să eterizeze pe ae­ cele două ţâri, anunţă agen­ stabilirea de relaţii de prie­ Ministrul afacerilor exter­ confirmat câ a prezentat Moscheea LI Aksa, unul
rodromurile apropiate, se con­ ţia Taniug tenie intre Libia şi Marca ne al Algeriei, Abdclazi/. specialiştilor de la N AS A. din cele mai venerate sanc­
stată că ele sînt purtătoare ole Britanic a declarat Gedafi HoiKeflilca. şi-a încheiat propuneri pentru experienţe tuare ale lumii islamice, va
mărfii căreia i se pun oprelişti La Havana a fosl semnat protocolul privind O G # membrilor delegaţiei engleze marii scara vizita oficială în biologice în spaţiul cosmic. fi redeschisă. înccpînd dc
- stupefiantele schimbul dc mărfuri şi plăţile pc anul 1970 intre Consiliul dc Securilale şi-a rare negociază cu oficialită­ Libia. In cursul şederii sale Printre altele, cl a propus joi turiştilor.
Creşterea în mod vertiginos a România şi Cuba. Protocolul prevede o creştere în­ reluat marţi dezbaterile la ţile de la Tripoli evacuarea la Tripoli, şeful diplomaţiei lansarea In spaţiu a unei După cum sc ştir. mos­
preţului morijuanei şi heroinei semnată a schimburilor. în comparaţie cu anul 1909. cererea Senegalului privind acestor baze. Libia, a spus algeriene a avut convorbiri maimuţe cu o inimă grefată cheea a fost incendiată In
vindute în mod ilicit constituie România va livra produse ale industriei con­ atacurile sâvîrşite de trupele el. nu va fi liberă alit timp cu Moamer El-Gcdnfi. pre­ Prof Barnard a afirmat luna august a acestui an de
un indiciu ol scăderii cantităţi­ structoare dc maşini, produse chimice dc larg con­ portugheze împotriva unor rit pe teritoriul ei se va a­ şedintele Consiliului coman­ că o inimă nclcgală de sis­ cetăţeanul australian Mi-
lor de stupefiante oferite în a ­ sum şi alte mărfuri Cuba va exporta in România localităţi de pe teritoriul sc- fla un singur soldat străin. damentului revoluţiei, şi cu temul nervos poate înfrunta
cest fel spre vînzore. Cei care zahăr, melasă, minereuri, bunuri dc larg consum şi negalrz. Cu 13 voturi pentru Gedafi a reafirmat câ guver­ alic personalităţi din cabine­ chacl Rohan, al cărui proces
comercializează drogurile în do­ diferite alte produse. şi două abţineri (Slalcle U- nul ţârii sale nu doreşte ca tul libian In comunicatul anumite eforturi care ar fi este în curs dc desfăşurare
ze motivează că ou recurs Io a- nitc şi Spania). Consiliul de dat publicităţii în cele două mortale pentru o inimă nor- la Toi Aviv
semeneo măsuri din couza „In- Securitate a adoptat o rezo­ evacuarea bazelor militare capitale, la încheierea aces­
„condamnă
luţie prin care
terceptului1'. Adesea ei reuşesc sever nulorilâţile portughezo engleze să fie tergiversată tei vizite, se subliniază câ au
să incite pe unii consumatori T.uind cuvintul in faţa ţi­ me al Adunării Generale a prntru atacurile efectuate la pînă în 1973, dată )a care fost stabilite căile pentru
lărgirea şi diversificarea coo­
împotriva autorităţilor care în. nui grup de congresmeni, pe O.N.U. a votat o rezoluţie 25 noiembrie şi 7 decembrie expiră tratatul în virlulea perării înlrc cele două ţâri,
grădesc „comerţul". Ei sînt ne­ care i-a primit marii la Ca­ in care se subliniază câ in­ asupra unor sale «cnegalezc". râruia ele au fost instalate în acest scop fiind creată o
mulţumiţi şi de creşterea preţu­ sa Albă. preşedintele Nixnn teresele economice străine \ O rezoluţie adoptată de Comitelui Adunării Ge­
lui de to o zi la olto şi nu de i-a informat că în următoa­ constituie un obstacol major în această ţară. Tratativele comisie mixtă de cooperare nerale pentru teritoriile sub tutelă şi neautonome
puţine orî $e ojunge lo harţă rele două sau trei sâptâmini în obţinerea independenţei Preşedintele Consiliului în problema evacuării baze­ economică, culturală, .ştiinţi­ cheamă Spania să organizeze, în colaborare cu Mati-
între negustor şi consumator. A- va pronunţa un discurs ra­ politice dc către teritoriile roman%imentului revoluţiei, lor militare engleze din Li­ fică şi tehnică. ritania şi Marocul, un referendum în Soliara spanin-
semeneo întîmplărî se soldează, diotelevizat in problema coloniale. | lă. pentru a permite locuitorilor acestui teritoriu
dc cele moi multe ori, cu ares­ vietnameză. Rezoluţia cheamă da adop- să-şi exercite dreptul In autodeterminare. Secretarul
tări. dindu-se de urma unor ade­ EI a precizai câ acest dis­ tvirea unor măsuri eficiente general al ON U. urmează să so consulte cu guver-
vărate bande de traficanţi. curs va /i destinat să infor­ pentru a înceta furnizarea ! nul spaniol şi Comitetul special O.N.U. pentru de­
Oscilaţia cantităţilor de stupe meze opinia publică ameri­ de asistenţă economică, fi­ i colonizare, pentru n desemna fără intîrzicrc o eomi-
honte desfăcute în mod ilicit o- cană asupra problemelor po­ nanciară şi tehnică ţârilor In întreaga Europă, 30 de grade. Nume­ toare în Spania. In bloratc de zăpada vis­ j sic specială care sâ studieze posibilitatea practică a
fodeoză însă în moi mică mă­ liticii vietnameze a S.U.A şi coloniale oare folosesc aceas­ iarna devine din ce in roase lacuri şi cursuri Austria o nouă şi pu­ colită, rare pe alocuri j participării observ atorilor O.N.U. In propusul i efe-
rendum
sură asupra numărului victime­ asupra intenţiilor guvernului tă asistenţă pcnlru reprima­ ec mai capricioasă. de apă au îngheţat. In ternică furtună «le yk atinge înălţimea de
Comitelui a recomandat, totodată ca problema
lor consumului de droguri. In- în această chestiune Nixon rea mişcărilor de eliberare Frigul şi gripa au cu­ sudul ţârii, ploile to­ padă s-a abătut asu­ ypcste dui metri. i | Snliarri spaniole să fie inclusă pe agenda viitoarei
Ir-o singură săplămînă în cita­ a adăugat râ va anunţa, ru naţională din teritoriile ad­ prins o bună parte pra părţii râsăritem După ninsoarea dc i sesiuni n Adunării Generale a O N U
dela newyorkeză ou murit 100 acelaşi prilej, planurile sale ministrate dc ele. din bâlrînul continent renţiale nu provocat a ţârii. Traficul rutier la sfirşilul sâptâininii
plivind cea dc-a trei.» fază
de persoone din couza obuzu­ a operaţiei dc rclrogcre a Frigul se intensi­ inundaţii şi alunecări a fost serios paroli/ni trecute. Marca Brita­
lui de stuoefionte - scrie agen­ trupelor americane din Viet­ ♦ 0 4 fică în nordul Ita­ dc teren. nic cunoaşte, în ulti­
ţia United Press Intsrnotîonol. namul dc sud. Ministrul afacerilor exter­ lici, unde temperatura Epidemia dc gripa şi în prezent se depun mele trei zile, cel mai
Aceosto înseomnă. în măsura in ne al Bulgariei. Ivan Raşcv, a scăzut, in regiuni­ eforturi pentru dega­ blind timp din actua­
automobilelor
jarea
core acest procent nu vo spo­ care se află înt-o vizilă ofi­ le muntoase, )a minus ia proporţii îngrijoră- lul început de iarnă.
ri. că lo New York, intr-un sin­ ♦ 0 + cială in capitala iugoslavă,
Comitelui pentru teritorii­ a avut convorbiri cu secre­ C U R I E R m
gur an, îşi găsesc sfîrşîtul in ur--
le sub tutelă şi ncautono- tarul de stat pentru afaceri-
mo consumului de droguri pes­
te 5 000 de oameni. - • ' >— ir
TIPARUL / Întreprinderea poligrafică Deva.
u or>5