Page 37 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 37
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI VÂ! Redacţia
Nr. 4648 şi administraţia
ziarului
Vineri
DEVA, str. Dr Petru Grota, nr. 35
12 decembrie telefoane : redactor şei - t i588 \ re
dactor şef adjunct, secretai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 turâ-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 i secţia scrisori, documentare si
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid — 11275 : telefon de
4 PAGINI. 30 BANI AN At COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P U R Şl At CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN serviciu între orele 16-24 - 11585.
Zilele acestea in întreprinderi - eforturi intense şi realizări maxime pentru
Mitingul de protest din Capitală in
îndeplinirea planului anual, ritmuri înalte la nivelul sarcinilor viitoare
legătură cu masacrul de la Song My
RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA PLAIULUI ANUAL:
Joi dupâ-amiază a avut loc bertate, independenţă şi pro ţâri care studiază la Bucu
la Casa de cultură a studenţi gres social. Noi, tineretul şi reşti. condamnăm eu hotârire
lor din Capitală un miting de studenţii din Republica So masacrul de la Song My şi
protest al tineretului şi stu cialistă România sintem con celelalte crime odioase comi
E.M. Hunedoara minereu marfă, 13 500 tone dolomitâ şi denţilor din Bucureşti, orga vinşi eâ sutele de mii de sol se de agresorii americani în
cerem
Vietnamul de sud. şi
daţi americani aduşi in Viet
12 500 tone calcar. Se va asigura un spor
Central
nizat de Comitetul
la productivitatea muncii dc 5 la sută şi al Uniunii Tineretului Comu namul de sud de la distanţe pedepsirea imediată a celor
Colectivul întreprinderii miniere Hune nist şi Comitetul Executiv al de mii de kilometri nu vor fi vinovaţi de aceste crime. Ne
doara. caro deţine titlul de fruntaş pe se vor executa suplimentar investiţii in Uniunii Asociaţiilor Studen niciodată capabili să înăbuşe exprimăm protestul energic
ramură in întrecerea socialistă pe ţară. a valoare de 3.3 milioane lei. ţeşti din România, în legătu eu armele voinţa poporului faţă de acţiunile agresive ale
itnegîshat ieri. 11 decembrie, un remarca ră cu masacrul de la Song vietnamez, moralul său im imperialiştilor americani îm
bil succes în muncă. Au fost îndeplinite My. presionant, eroismul cu care potriva poporului vietnamez,
integral prevederile planului anual la l.M.C. Bîrcea La miting au luat parte ti îşi apără dreptul la libertate, solidaritatea noastră deplină
producţia globală şi marfă, la minereu ex neri muncitori, elevi şi stu patria şi fiinţa naţională. Ne cu lupta sa eroică, pentru a-
tras şi productivitatea muncii. Au fost. de întreprinderea de materiale de con denţi români şi străini care exprimăm protestul energie, pârarea independenţei naţio
asemenea, executate investiţiile în valoare strucţii Bîrcea este a patra unitate eco învaţă în instituţiile de învâ- a spus vorbitorul în încheiere, nale, suveranităţii, integrită
do 66.7 milioane lei. planificate pe anul in nomică din industria judeţului nostru ţâmint superior din oraşul faţă de acţiunile agresive ale ţii teritoriale şi reunifieârii
curs şi s-au onorat cu mutt înainte de care 'îndeplineşte. înaintea scadenţei, pla Bucureşti. imperialiştilor americani îm patriei.
termen obligaţiile anuale de livrare la ex nul anual la producţia globală. potriva poporului vietnamez, In lupta sa dreaptă pentru
port. Au fost prezenţi reprezen faţă de actele de barbarism ncatîrnare, pentru apărarea
Informînd redacţia despre obţinerea a- tanţi ai Ambasadei Republicii
Realizarea cu 20 de zile moi devreme ceslui valoros succes, directorul întreprin Democrate Vietnam şi ai Am sâvîrşite de soldaţi americani fiinţei sale naţionale, poporul
a planului anual constituie pentru cei derii. ing. Gheorglie Kcsiga. ne relatează basadei Republicii Vietnamu în Vietnamul de sud. vietnamez se bucură de sim
5 000 de muncitori, tehnicieni şi ingineri că pînă la finele anului se vor asigura lui de Sud la Bucureşti. Au vorbit apoi studentul patia şi sprijinul tuturor for
din întreprindere expresia practică a e- sporuri fată de pion de 1 500 000 Iei la Julio Chiniones — din Cuba ţelor progresiste, al popoare
forttirilor şi preocupărilor intense pentru producţia globală, 000 000 lei la producţia Manifestarea a fost deschi şi studentul african Kan Eli- lor iubitoare de pace din în
organizarea ştiinţifică a producţiei şi a marfă vîndută şi încasată şi 1 000 lei pe să de Gheorghc Vasilescu, man care învaţă în ţara noas treaga lume. Profund ataşaţi
muncii. Pe parcursul întregului an s-a salariat Ia productivitatea muncii. Se vicepreşedinte al Consiliului tră. Ei au dat glas sentimen principiului respectării drep
acţionat energic în direcţia extinderii me prelimina, dc asemenea, economii şi be U.A.S. din centrul universitar telor de solidaritate cu lupta tului fiecărui popor de a-şi
canizării proceselor dc muncă în subteran, neficii suplimentare dc 1.5 şi respectiv 1.4 Bucureşti. In continuare, a dreaptă a poporului vietna afirma fiinţa naţională, tine
luat cuvintul Mihai
Stoica,
folosirii judicioase a utilajelor, a forţei de milioane Ici. vicepreşedinte al U.A.S.R. ca mez şi au înfierat atrocităţile retul şi studenţii români. îm
muncă şi a timpului de lucru, mobilizării sâvirşitc de trupele americane preună cu întregul popor, cer
tuturor resurselor în circuitul productiv. De menţionat este faptul că ansamblul re, referindu-se la odiosul ma împotriva populaţiei din Viet cu hotârîre ca S.U.A, să pună
rezultatelor obţinute in cadrul întreprin sacru dc la Song My. unde namul de sud. capăt imediat agresiunii din
Potrivit relatărilor tovarăşului ing. Va- militarii americani au ucis Vietnam, să-şi retragă în to
In cuvintul său, doctoran
sîIc FIovco, directorul l.M. Hunedoara, co derii în această lună se situează Ia nivelul peste 500 de bâtrîni, femei şi dul vietnamez Dang Ngoe Tan talitate şi necondiţionat trupe
lectivul întreprinderii va încheia bilanţul sarcinilor viitoare, fapt ce garantează rea copii, a spus : a subliniat eă masacrul de An le din Vietnamul de sud, iar
economic anual cu depăşiri de citc 12 lizarea ritmică a prevederilor pentru ul Actele de barbarism, a Song My este unul din cele poporul vietnamez să fie lă
milioane lei Ia producţia globală şi mar timul an al actualului cincinal, chiar din tacurile Împotriva populaţiei mai barbare pe care le-au sâ- sat să-şi rezolve treburile in
fă vîndulă şi încasată, 12 000 tone fier in primele zile ale anului 1970. civile din Vietnamul de sud vîrşit imperialiştii americani terne. inclusiv problemele u-
demonstrează ipocrizia afir în Vietnam şi a chemat tineretul nîfieârii patriei, corespunză
maţiilor americane asupra şi studenţii din întreaga lume tor dorinţei şi voinţei proprii,
aşa-zisei .apărări a libertăţii’4, să condamne cu şi mai mare fără nici un amestec dina
a „respectării dreptului la asprime această odioasă cri fară.
Resursele interne să fie depăşite cu 15,65 lei. Paralel autodeterminare“ al poporului mă. să sprijine lupta poporu mez de întregul nostru sprijin
lei producţie marfă care sînt
Asigurînd
poporul vietna
sud-vietnamez. Războiul
de
lui vietnamez pînă la victo
cu aceasta se menţin în conti
politie, material şi moral, ne
nuare fonduri de peste 000 000 Metode agresiune pe care îl duc im ria finală. participanţii ex'primâm convingerea de
încheiere,
perialiştii americani este
un
în
lei, imobilizate in stocuri su război de exterminare împo au adoptat o moţiune de pro nezdruncinat eă 'lupta sa e-
pranormative. din care
mai
scoase din starea de latentă! bine de jumătate reprezintă moderne triva poporului vietnamez, o test în care se spune r Alâtu- roîcâ împotriva agresorilor a-
manifestare brutală a politi
mericoni va fi încununată de
rîndu-ne forţelor
progresiste
diferite materiale.
Justifieind eficienţa econo de organizare cii imperialiste de înăbuşire a din întreaga lume noi, stu succes. (Agerpres)
denţii români şi cei din alte
aspiraţiilor popoarelor spre li
mică redusă, contabilul şef al
Rezultatele obţinute in in mcnajarca unor lucrări rare turile noastre sînt îndreptate minei, tovarăşul Biber Ladi-
cest an la mina Deva au o puteau fi evitate de Ja bun in această direcţie şi sintem slciu. arăta că ca s-ar datora a reparaţiilor
nuanţă pozitivă. Planul de ex început. convinşi că in col mai scurt în primul rinei,' nirreaÎtzâTii:
tracţie pe 11 luni a fost în ■Râmîneri In urmă pot îi timp posibil ele vor da rezul planului pe sortimente Desi
deplinit in proporţie de 101.1 semnalate şi Ja exploatarea tate. gur, aceasta este una din cau siderurgice ACHIZIŢIILE — formă eficientă
la sr â. ceea cc a contribuit zonelor marginale ale zăcă ze. Dar nu trebuie uitat fap
la â ă^irca planului produc mântului. cu o mineralizare Urgenţele care se impun tul că o mare parte din aceste Organizarea pc baze
ţiei • jale şi marfă cu peste diminuată care, in ultimul pentru dinamizarea activităţii cheltuieli sint generale de re ştiinţifice a activităţii
minei sint şi mai cvicfbnle da
2 I . sută. Se remarcă dc ase timp, influenţează negativ a că se are în vedere faptul că de îmbunătăţire
menea sporul de 17.40 tone pe supra conţinutului dc metal in medierile ce trebuie aduse la de reparaţii la agrega
muncitor la productivitatea minereu. situaţia economico-finaneiarâ linia de anlezdrobirc din ca- tele siderurgice are o
a exploatării nu întruneşte în
muncii, precum şi economiile că aprecieri pozitive. deosebită însemnătate
— Deşi repercusiunile aces
la preţul de cost în valoare dc tor stări de fapt asupra pro Ing. CORNEL DUMITRU pentru creşterea produc
495 000 Ici. cesului dc cvţracţie se vor PJnâ la sfîrşitul lunii oc ţiei dc metal la Hune a aprovizionam populaţiei
doara. De aceea, specia
tombrie, la preţul de cost sint
— Bineînţeles, rezultatele resimţi în continuare, aprecia înregistrate intr-adevăr unele liştii hunedoreni se
sînt mulţumitoare — ne spu ză tovarăşul Nicolac Motocca, economii. Cu totul alta este preocupă dc promova
nea ing. Joan Vaidoş, direc inginerul şef al minei, efor situaţia la cheltuielile pe 1000 ONflNUAIt IN MO. o 7-o) rea in acest domeniu a ! Ca o largă organizaţie de pe judeţ s-a realizat planul a rie de produse cum sînt: fu
torul exploatării — dar nu unor metode moderne j masă cu caracter economic, nual valoric dc preluări din rajele grosiere, produsele a-
contestăm eă se putea realiza de programare, organi I cooperaţiei de consum i s-a contractări şi achiziţii in nu pieole, ouăle, păsările, legume
şi mai mult. Sînt de semnalat zare. conducere şi exe 1 încredinţat una din sarcinile mai 11 luni, in proporţie dc le, fructele şi altele. Nu in
o seamă de rezerve insuficient de marc răspundere — aceea 139 la sută, iar livrările la suficientă măsură s-au valori
folosite care au stat şi vor sta cuţie a lucrărilor de re de a prelua şi valorifica sur export în proporţie dc 112 Ia ficat resursele naturale aşa
în continuare în atenţia comi paraţii. Aici S-ou intro plusul dc produse agroalî- sută. Semnificativ este faptul cum sînt mâcieşele, melcii şi
tetului de direcţie. dus grafice reţea în c- mentare de la gospodăriile ţâ- că. din 24 de cooperative dc broaştele comestibile, produse
xecufarea
reparaţiilor
Notăm in acest sens faptul capitale la furnale şi i răneşti — asigurind prin a consum pe judeţ. 16 şi-au în foarte solicitate de beneficia
ră actualele lucrări de pregă cuptoare Martin, in c- ceasta şi creşterea veniturilor deplinit şi depăşit aceste sar rii externi. Numai aşa se ex
tire a orizontului minus 190 fecluarca reparaţiilor sătenilor. In acest scop, sub cini. plică faptul eâ unele condu
m sînt râmase in urmă fată mijlocii la oţelârii. la conducerea organelor locale Rezultatele obţinute au fă ceri dc cooperative înregis
de grafic eu circa 70 de zile. minoare, la unele po de partid, au avut loc dezba cut posibilă şi îndeplinirea o trează râmîneri in urmă faţă
Şi aceasta în condiţiile în ca teri largi cu membrii C A P. bligaţiilor la export, luna de de plan. Spre exemplificai c
re evacuarea producţiei blo duri rulante grele şi şi producătorii individuali din cembrie fiind perioada de vîrf cităm cooperativele din Vata,
cului 5 de la orizontul imediat înlocuirea aparatelor de zonele dc deal şi munte asu pentru livrări la produsele ie Dâita, oraşul Haţeg. Pui şi
superior este condiţionată încărcare la furnale. pra necesităţii completării puri dc rasă. pene şi nuci. La Gcongiu care şi-au îndeplinit
tocmai dc terminarea lucrări Ca efect. s-a redus fondului dc stal, în special îndeplinirea sarcinilor cc sarcinile doar în proporţie de
lor respective. Intrind in de simţitor timpul de sta eu produsele: cartofi, fasole, ne-au revenit, o contribuţie 1)0-02 In sulă. diminuînd astfel
taliile problemei, se constată ţionare a agregatelor la ouă, păsări şi altele. Sprijiniţi însemnată au adus-o comite-' rezultatele frumoase înre
existenta unui întreg lanţ al efectuarea celor două ti îndeaproape dc activiştii dc lele comunale de partid, con gistrate de celelalte cooperati
..slăbiciunilor" semnalate a- puri de reparaţii, obţi- partid şi dc stat, de deputaţii siliile populare comunale, ca ve din judeţ.
lît la avizarea proiectului de nîndu-se pc această ca consiliilor populare, lucrătorii re au mobilizat conducerile La aceste cooperative nu a
deschidere şi pregătire a blo le sporuri de producţie şi organele alese din cadrul şi lucrătorii cooperativelor dc existat preocupare pentru în
cului respectiv cit şi în mo dc circa 12 000 tone fon cooperativelor de consum s-au consum la îndeplinirea sarci cadrarea dc achizitori perma
dul cum s-a acţionat pe par tă. 4 000 tone oţel. 5 000 deplasat la domiciliul produ nilor economico. Subliniem a nenţi şi sezonieri, au făcut o
curs. Apoi, datorită unor neîn tone laminate. In acelaşi cătorilor, cxplictndu-le înalta jutorul deosebit primit dc co slabă popularizare şi informa
ţelegeri existente intre ex-* timp, productivitatea îndatorire cetăţenească de a operativele din Dobra. Ilia, re a avantajelor valorificării
ploatarc, şi serviciile de re muncii la lucrările de valorifica plin cooperativele Sălaşu Superior. Şoimuş. Bu- produselor prin unităţile co
După turnare, lingotierelor realitate la U.V. Colan echipa condusă de Vaier Bodescu le reparaţii a crescut cu a
sort din cadrul fostei între face „toaleta". Depăşindu-şi cu regularitate sarcinile, această echipă se situează de 3 ani con proape 2,5 la sută. dc consum surplusul lor de ceş. Balşa, Zam şi altele, care operaţiei (Ic consum şi nu au
produse agricole.
au obţinut cele mai bune re
prinderi, in aplicarea unor so secutiv in fruntea întrecerii. Foto : V. ONOIU Rezultatul acestor acţiuni se zultate în acţiunea de comple organizat ieşiri pentru prelua
rea produselor la domiciliul
luţii tehnice, s-a ajuns la rea- poate concretiza prin aceea că tare a fondului central al sta producătorilor. Pentru ca din
tului prin produse agroali- judeţul nostru să ia drumul
mentare. fondului de stat cantităţi
Bilanţul înregistrat după 11 cit mai mari de produ
luni de activitate arată că se sc impune continuarea in
Zilele trecute mergeam loan Galea, Alexandru Dră- producătorii au înţeles să-şi
spre bălţa. Mai fusesem pe RAPSODII IN MVNŢI gan, Cornel Finişer pot fi sporească aportul la constitui ritm susţinut a acţiunilor în
aici in urmă cu aproape 20 găsiţi la locurile lor întreţi- rea fondului centra] al stalu treprinse şi. paralel cu aceas
de ani. Pe acest drum, du nind utilajele şi pregătind lui, îndcplinindu-şi o înaltă ta. contractarea şi convenţio
n a l a încă de pe acum a unor
pă cum sc ştie, se înşiruie schimbarea unor piese. îndatorire patriotică, râspun- cantităţi sporite dc produse a-
sate a căror înfăţişare este zînd eforturilor pe care le fac groalimcntarc. constituind ast
mai frumoasă pe zi ce trece. rotire şi „Tatra“ porneşte la man Groza sau Gheorghe loan Mihăilă, Gheorghe A şosea i-am întîlnit pe Cornel Se întimplă uneori să a cooperativele de consum pen fel baza materială a realizării
In satul Fizeş, pe dealul drum... J^a un semnol dat Joson sînt cunoscute ca de- vram, Gheorghe Muntean, e Popa, Roman Olani, Eronim pară şi defecţiuni. Interven tru aprovizionarea lor cit mai planului de preluări din con
dinspre apus, se află o clă de maistrul Petru Adam semnînd pe cei mai price lectricieni, Dorin Stega şi Poenaru, Roman Rutaciu, ţia celor din atelierul meca bună eu mărfuri şi satisface tractări şi achiziţii ee repre
dire impunătoare, care cu munca încetează. Maşinile puţi mineri. Am vorbit şi. Petru Mihoc, ajutori excava loan Vraciu, Emil Leterna, nic este promptă. Intr-o rea eu servicii prin secţiile de
greu trece neobservată. Am se retrag din faţa muntelui. cu artificierul Roman La- tor işti. Nicolac Sînziana. Aceştia şi noapte s-a înfundat conca- prestări. Valorificând prin co zintă şi o importantă rezervă
văzut această clădire profi Oamenii se îndepărtează. zăr, cel care printrun sim Ne-am urcat la înlimplare alţii, al căror număr se ri sorul. Pentru scurt timp in operative aceste produse, pro dc venituri pentru populaţia
lată maiestuos pe înaltul ce Se aude şuieratul sirenei. De plu contact electric a făcui într-o basculantă „Tatra", dică la aproape 50 pe cele să. Maistrul Emil Dama şi ducătorii au obţinut şî veni din mediul rural.
rului, am văzut numeroasele acum tronează o linişte ne ca foţi munţii din jur să se unnîndiilrumul . calcarului trei schimburi, au dus pină muncitorul Nicolae luqa 11 turi importante
basculante care alergau in firească. In pădure ciripitul cutremure. din carieră la staţia de con în prezent în basculantele au înlăturat repede defec Cu toate rezultatele hune IOAN HAJEGAN
marc viteză pe şoseaua de păsărelelor are ceva aparte. In „uzinele pe şenile“ — casare. La volan se afla lor, de la carieră la staţia ţiunea. La concasoare, benzi obţinute, in judeţul nostru preşedintele Uniunii judeţene
beton. Am făcut un popas la Deodată, deasupra muntelui, excavatoarele — care nu-şi Gheorghe Resiga, unul din terminus, impresionanta ci rulante, silozuri, ca şi la în mai există importante rezerve a cooperativelor de consum
staţia de concasare a Exploa se înalţă o ciupercă neobiş încetează activitatea aproa şoferii ce sint prezenţi de fră de peste 3 530 860 000 leg cărcarea vagoanelor li întîl- in contractarea şi preluarea
tării de calcar din Crăciu- nuită. Fumul şi praful vă pe nici o oră, i-am r ăzut nc la începutul activităţii pe n- piatră. Ar însemna că dacă nim, urmărind cu atenţie de cantităţi sporite dintr-o se- Hunedoara
neşli. Eram curioşi să aflăm mi n o clipă suspendate un citi va dintre cei cc Ic stă- ceste locuri. Am străbătut am încărca această cantitate
cite ceva despre oamenii deva înspre soare ca apoi să pinesc. lată-l pe Dumitru în scurt timp cei 7 km. Sin in vagoane de 10 tone şi am procesul de producţie, pe o
care lucrează in această zo se împrăştie; Pămintul se Lohan. Este un linăr extrem ceri să fim, parcă a doua na pune cap la cap vagoanele peratorii Avram Moga, Primul echipaj aviatic românesc
nă a judeţului nostru. zguduie şi un imens tunet de mic în comparaţie cu co ră nu ne-am mai urca... Ne s-ar forma un tren lung de Gheorghe Şerban, pe mun
De la inginerul Victor sparge văzduhul. Explozia losul cc-l ascultă, are 23 do gindeam la un moment dat peste 3 500 km. citorii Aurel Radu, Petru
Lns/ău, şeful exploatării, a- în munte a creat un nou ani şi lucrează în carieră dn ce s-ar fi întimplat dacă lată-ne din nou în vîrf de a plecat în jurul lumii
flăni. lucruri cc ni se par in front dc lucru. trei ani. înainte de armată, maşina cu cele zece tone in deal. Clădirea, ce din vale o Jula ori Nicolae Gros. Me
teresante. Oamenii de aici Văzînd cu cită uşurinţă a fost unul dintre cei caro spate, nu s-ar fi iţscrîs in vedeam profilată în înaltul rită să scoatem în evidenţă 11 decembrie 1969, ora 12,00. transporturi aeriene române
sfarmă munţii de calcar cele aproape 100 000 tone au deschis drum lucrărilor curbă... Dar sub mîinile cerului, o avem acum în fa strădania întregului colectiv Pe oeioportul internaţional Bu- „T.A.R.O.M.” şi Agenţia turco
pentru a trimite preţiosul de munte s-au sfărimat, nrn pe marele şantier dc la Por strinse pe volan, maşina a.s- ţă în toată măreţia ei. Este de muncă pentru realizarea cureşti-Băneosa, în prezenţa a de turism „T.U.R.A.". Coman
material Ia Combinatul si simţit nevoia să stăm dc ţile de Fier Alături de el. cutlă docilă de şofer conti- staţia de concasare a calca mulţi colegi, piloţi, radiotelegra dantul aeronavei este încerca
derurgic Hunedoara vorbă cu aceşti oameni mi in cabină, i-am observa1, nuîiidu-şi drumul cu sigu rului Aici arc loz sfărîma- indicatorilor de plan. fiei, mecanici de bord, vechi tul pilot lan Alexandru, care
In incinta carierei se văd nunaţi care zi şi noapte se precizia şi siguranţa in miş ranţă şi îndrăzneală. rea pietrei pînă Ia mărimea Exploatarea de calcar veterani ai aviaţiei, se anunţă ora □ re la activ peste 6 milioane de
puţini oameni. In schimb luptă cu slînca şi o sfarmă cări. Cupa excavatorului se Dar pe acest drum circu impusă. Este una din cele Crăduneşti nu este .o mare de plecare a echipajului primu km porcurşi. Echipajul acesl i
sint prezente maşinile. Două ca uriaşul din poveste. deschidea exact deasupra lă şi coloşi ce transportă citc mai moderne stafii de acest unitate economică Aici insă, lui avion românesc în jurul lu aeronave va porcurge 47 000 de
uric i' excavatoare, de cite Vom. începe cu cei. care an basculantei Lucrează cu plă 3.1 de tone dc piatră o dató. gen din ţară întregul flux mii. Este acelaşi turbopropulsor km, prezenţa sa urmind să (ie
201) de tone fiecare, proptite, pregătit explozia, cei c a r e cere, cu pasiune chiar. Sînt basculantele ai căror tehnologic este automatizat la fel ca Ia oricare alta de pe de 100 de locuri - Y.R.-I.M.K. - consemnată la Teheran, Caraci,
solid pe slincă, muşcă lacom zile de-a rindul au tăiat in Pentru ca maşinile să şoferi Petru Petric şi Petră Deşi procesul tehnologic cuprinsul patriei, lucrează care, acum treî oni, traversa tot New Delhî, Hong Kong, Singa
din munte. O rotire scurtă a slîncă tunelul, la a cărui co meargă cu randamentul ma Jurj le minuie cu tot atita este automatizat, oamenii oameni harnici, îndrăgostiţi „in premieră” Oceanul Atlantic, pore, Tokio, Acapulco, New
braţului şi din cupă se re tă finală a fost amplasat ex xim, e nevoie de o atentă precizie ca şi cum ar fi vor sînt totuşi prezenţi Dumitru de meseria lor. în lunga cursâ de la Bucureşti York, Las Palmos, Roma şi ls-
varsă patru tone de piatră plozibilul. Numele lor : Ni- îngrijire pe care Ie-o asigu ba de un autoturism. Prin Rordean, Avram Stega, Nt- la Havana. tanbul. Echipajul românesc se
în bena basculantei. încă o colae Stoia, loan Circii, Ro ră oameni ca Marin Moisu, tre şoferii care alergau pe colae Diniş, Viorel lacob, IONEL CODREANU Zborul respectiv se efectuează va întoarce în patrie peste a
pe baza unui aranjament co proximativ o lună de zile.
mercial între întreprinderea de (Agerpres)