Page 38 - Drumul_socialismului_1969_12

PAO. J DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 12 DECEMBRIE 1969

RECEPJIONAREA NOILOR „Semnalele“ conti-

CONSTRUCŢII—UN TRAVALIU V V • I u

MINOR SAU 0 OBLIGAŢIE nua sa se piarda

DE RĂSPUNDERE ? pe drum.ftft

Recepţionarea noilor con­ gherea lucrărilor, El a fost tru care se plătesc amortis­
strucţii, capitol final In mate­ luat şi trimis de conducerea mente şi care nu se pun în De curind, ziarul nostru In satul vecin, la Cure-
rializarea investiţiilor, este de­ l.G.C.L. Brad în altă parte, funcţiune. La I.I.L. Brad, de sesiza câ de foarte multe ori chiu, situaţia este şi mai
finită cu claritate în actele iar constructorul lucrează du­ exemplu, la 30 iulie s-a recep­ comenzile emise de magazi­ proastă la capitolul aprovi­
normative in vigoare care sta­ pă bunul său plac. Or, este cu­ ţionat instalaţia de aburire nele săteşti nu ajung la des­ zionare de iarnă. La ora vi­
bilesc sarcini, responsabilităţi noscut că pentru defecţiunile pentru bolţari, care niq la a- tinaţie, nu slnt luate in sea­ zitei noastre sosise şi maşi­
şi atribuţii precise atît pentru de execuţie ale constructoru­ ceastft dată nu este folosită. mă, deci nu sînt onorate. na cu marfă.
beneficiari cît şi pentru exe­ lui răspunde şi dirigintele. Nu încape îndoială ,câ re­
cutanţi. Aceste dispoziţii le­ Conducerea . şantierului, în cepţia obiectivelor trebuie să Credeam câ In urma criti­ — Mi s-a adus cam 10 la
gale obligatorii şi absolut ne­ cele mai multe cazuri, nu constituie pentru toţi factorii cării acestor aspecte, con­ sută din ceea ce am coman­
cesare, au menirea de a ga­ cere instituirea comisiei de re­ chemaţi să realizeze lucrările ducerile organizaţiilor co­ dat — ne spunea necăjit
ranta predarea şi punerea in cepţie la terminarea lucrări­ un exigent colocviu al com­ merciale vor proceda la eli­ gestionarul Petru Barbu. De
funcţiune a unor lucrări de lor. De aici încep să apară petenţei şi răspunderii. lCa minarea lor. Dar... la depozitele electric, alimen­
bună calitate şi la termenele o mare parte a neajunsurilor. trebuie sâ se efectueze la ter­ Magazinul universal din tar,' fierărie, tricotaje nu mi
planificate, care in scurt timp Constructorul nu-şi concen­ menul planificat, iar neajun- Bucureşci n-a fost onorat s-a adus nimic. Do la dul­
să atingă parametrii proiec­ trează atenţia asupra lucrări­ îurile semnalate cu această o­ in acest început de sezon cu ciuri, din 22 de articole ce­
taţi. lor respective pentru a le rea­ razie sâ fie înlăturate în cel nici un pulover, nici pentru rute, mi s-au trimis 9. de ’a
Sini Insă unii beneficiari şi liza ritmic, iar In ultimele zi­ mai scurt timp. Pierderile bărbaţi, nici pentru femei. menaj, din 25 articole solici­
executanţi de .investiţii care le lc dă peste cap sau pur şi provocate de recepţiile forma­ Nu s-au adus nici alte tri*
nici in prezent nu sint clari­ simplu speră în bunăvoinţa le, de păsuirile şi uşurinţa cu cotaje. Nu s-au onorat co- tate. am primit tot 9. iar la
ficaţi cu fazele de recepţie a comisiei care acordă cu uşu­ :are privesc unii factori a- 'rnenzile la mânuşi pentru încălţăminte am primit un
obiectivelor, înţclegînd prin a­ rinţă prelungirea termenelor :eastâ fază finală de realiza­ bărbaţi, plâpumi pentru u­ sortiment din 13 cerute.
ceasta o treabă minoră, un cu ci te va zile. re a planului de investiţii, se na sau două persoane, ghete
travaliu lipsit de substanţă, La lucrările de suprafaţă de impun a fi înlăturate defini­ Situaţia este, intr-adevăr,
păsuind constructorul pentru la mina Mesteacăn, executate pentru femei la preţul de nelalocul ei. Nici n-o co
abaterile de la articolele pre­ de către şantierul T. C. M. M. tiv. 130 lei, pantofi pentru băr­ mentâm. Aşteptăm s-o facă
văzute in deviz. Blrcea, sint obiecte la care IULIAN NICULESCU Secţia de răsucit a întreprinderii „Viseoza" Lupeni, etapa finală in drvimul firelor ar­ baţi cu 113 şi... lista e mult
In oraşul Brad, la peste 50 recepţia s-a făcut de 4-5 ori. mai lungă. alţii.
de blocuri nu s-a făcut recep­ La lucrarea „baie lâmpârie, directorul filialei Brad a tificiale ipre uzinele textile. Foto : V. ONOIU
ţia definitivă deşi de la data sală de apel şi birouri“ s-au Băncii de investiţii
efectuării recepţiei provizorii stabilit mai multe termene pen­
a trecut mai mult de un an. tru remedierea defecţiunilor,
Beneficiarul — l.G.C.L. Brad, dar in final a trebuit să se
n-a manifestat suficientă preo­ retragă din contul constructo­ Sesiunea a IV-a a Consiliului popular judeţean a adoptat
cupare pentru preluarea defi­ rului peste 100 000 lei pentru Resursele
nitivă a blocurilor, iar con­ neefectuarea remedierilor in
structorul — şantierul Brad al cadrul termenelor stabilite Ba
T.L C. Deva, a găsit întotdeau­ mai mult, constructorul a cre­
na motive pentru a justifica zut de cuviinţă să renunţe la hotăriri pentru imbunătăţirea activităţii de prestaţii
neprezentarea la recepţii sau fonduri pentru unele lucrări interne
a propune amînarea termene­ dccît să facă completările ne­
lor. cesare. Nu ştim cum ar putea
Consecinţele acestui sistem să răspundă pentru asemenea ţie a acţiunii de organizare Modernul — acest atribut
de muncă sint greu de eva­ decizii luate şeful şantierului, ştiinţifică a producţiei şi a al noului — îşi găseşte tot CUM SÎNT ORIENTATE
luat. La punctul termic nr. 2, inginer Corneliu Roban, faţâ (UQMUf DIN fAO. I) muncii. Se cere acest lucru mai mult loc şi In ţinuta ves­
se irosesc zilnic aproximativ de conducerea trustului. întrucît studiile ce trebuiau timentară, fiind Îmbrăţişat la
100 mc de apă caldă, in timp Prin legislaţia in vigoare se întocmite în acest an (dintre orice virstâ — atunci cînd el
ce caloriferele din apartamen­ prevede ca o dată cu recep­ drul preparuţiei, unde sînt care au fost rezolvate doar se află lntr-o organică sim­
te sînt abia ameţite. Un alt ţia ultimului obiect 'dîntr-un semnalate stagnări datorate in 3), pe lîngă câ sint departe bioză cu frumosul şi bunul
exemplu tipic : în ziua de 20 complex, comisia să verifice mare parte proastei funcţio­ de a întruni cerinţele de ve­ gust — şi în orice anotimp. CLIENTELE SPRE MODERN
noiembrie, constructorul a realizarea tuturor lucrărilor nări a utilajelor care prezin­ ritabile studii, nu se finalizea­ In ţinuta vestimentară a fe­
convocat recepţia provizorie a cuprinse in documentaţia teh­ tă o uzură fizică mare. ză practic.
blocului C 2. La data şi ora nică aprobată. Această preve­ — In ce priveşte stocurile meii modernul este (de ce
fixată comisia de recepţie a dere practic nu se aplică. supranormative — a precizat Este un (fapt evident câ nu n-am recunoaşte-o ?) ceva mai
fost prezentă, dar delegatul Spre exemplu, lucrările din directorul minei — ele se se pot ignora in nici un chip grăbit. Se face repede prezent ceslea dispune şi de cosme­ la diferite concursuri orga­ fură din municipiul nostru
constructorului a .lipsit. Pro­ devizul general etapa a 11-a menţin la un nivel destul de rezultatele obţinute, experien­ printr-o linie nouă a rochiei tică Au fost construite in nizate de forul tutelar şi la sâ-şi realizeze sarcinile dc
babil câ Îşi motivează absen­ locuinţe Brad s-au terminat, ridicat. De aceea avem în ve­ ţa, acumulată de comitetul de sau pardesiului, prin acceso­ cartierul Gojdu două complc parade ale modei, realizate plan pe cele 11 luni din acest
ţă prin faptul câ lucrările nu dar nimeni nu se ocupă de re­ dere în continuare, ca pnn- direcţie şi colectivul Exploa­ riile ce le împlinesc frumu­ xe noi dc deservire, dar nici de Casa de creaţie din Bucu­ an. Aş reliefa aici, în mod deo­
erau terminale. cepţia generală a întregii eta­ tr-o plasare către alte unităţi tării miniere Deva pe linia seţea, prin colorit etc.. etc. In unul nu are posibilitate de a reşti în colaborare cu secţiile sebit, activitatea unităţii de pe
Răspunzător de neajunsurile pe. S-au încheiat, de aseme­ a utilajelor disponibile pre­ valorificării rezervelor interne dorinţa de a cunoaşte cum de prestaţii din Deva. In ce strada Lenin.
manifestate în construcţia de nea, şi lucrările de suprafaţă cum şi a materialelor de care existente. Totuşi. în acest sens sînt orientate clientele spre face şi cosmetică. Or, intr-un priveşte sectorul confecţii, se E. Boroş; La cosmetică
locuinţe se face şi beneficia­ de la mina Mesteacăn şi nu ne putem dispensa, cota aces­ nu se poate spune câ s-au a­ modern prin unităţile de pres­ oraş, reşedinţă de judeţ, cred organizează anual cite două
rul care nici măcar nu arc s-a convocat încă o asemenea tora să scadă foarte mult chiar tins cotele dorite. Din cele ex taţii ale Cooperativei meşteşu­ câ o singură unitate de acest parade ale modei — de pri­ pregătirea personalului e co­
diriginte de şantier, sub mo­ recepţie in acest an. puse, rezultă câ se impune cu găreşti „Solidaritatea*’ din fel nu poate satisface cerin­ măvară şi de toamnă. In luna respunzătoare. Unitatea a mai
tiv câ s-au consumat fondu­ In unele cazuri se recepţio-' Sînt edificatoare In această pregnanţă necesitatea utiliză­ municipiul Deva am organi­ ţele. Problema aceasta am ri­ septembrie, noi am trimis ia fost încadrată cu o absolven­
rile alocate pentru suprave­ neazâ lucrările terminate pen­ direcţie rezultatele lunii no­ rii la maximum a resurselor în zat o discuţie pe această te­ dicat-o. de fapt, şi la sesiunea Bucureşti 11 meseriaşi din ra­ tă a Şcolii tehnice de cosme­
a IV-a a Consiliului popular
vederea înlăturării deficienţe­
tică din Bucureşti iar in pre­
iembrie, cînd cheltuielile ma­ lor tehnico-organizatorice şi mă, la care au participat to judeţean, in cadrul căreia am mura confecţii, care au parti­ zent, o altă elevă se află în
teriale de producţie au înre­ îmbunătăţirii întregii activi­ varăşii Nîcolae Gherman, pre­ cerut ca la proiectarea noilor cipat la prezentarea modei anul U al acestei şcoli. Evi­
gistrat o tendinţă dc scădere, tăţi economice. Sînt probleme şedintele cooperativei şi Eva pentru toamna 1969 şi iarna dent, specialistele noastre din
menţinîndu-se insă în conti­ care nu admit nici o amînare Boroş. tehniciană in ramura obiective de prestaţii sâ fim 1970.
nuare sub posibilităţile reale şi care trebuie sâ stea perma­ textilă. consultaţi şi noi, cei care lu­ cosmetică ţin cadenţa cu tot
existente. nent în faţa comitetului de di­ Red.: Ar fi bine ca la în­ crăm în acest domeniu. Pen­ N. Gherman ; Cu aceeaşi ce apare nou în meserie. Aş
Atît în domeniul ridicării recţie nou format, al Consi­ ceput sâ aflăm cîtc unităţi tru câ avem mici „ascunzi­ ocazie ei au vizitat expoziţia dori sâ adaug la ceea ce ară­
economicităţii cit şi al perfec­ şuri" ale meseriei pe care ar­ naţională, unde, in pavilionul tam mai la început, privind
ţionării activităţii productive, liului de administraţie din ca­ sint profilate pentru activi­ hitectul nu le cunoaşte. . cooperaţiei meşteşugăreşti, au revistele de specialitate, câ
se aşteaptă o mai substanţia­ drul Centralei minereurilor tăţi de prestaţii destinate fe­ Red.: Personalul cu care purtat discuţii asupra mode­ pentru 1970«s-au făcut o co­
lă şi convingătoare contribu­ neferoase Deva. meii. Am vrea sâ vă referiţi sint încadrate aceste unităţi lelor de îmbrăcăminte rea­ menzi la mai multe titluri. In
nu numai la serviciile din afară de revistele- „Moda* cşi
este calificat corespunzător ? lizate. In ce priveşte coafura,
ramura textilă, care ţin direct Reuşeşte sâ execute nu numai pasul cu moda se ţine prin „Modern" din ţară. secţiile
de ţinuta vestimentară, ci şi un model oarecare, ci şi sâ participarea unor lucrătoare beneficiază şi de pubPV’b'.
De la Ministerul la alte unităţi: coafură, cos­ orienteze gustul clientei în la concursuri — care în a- străine ca „Pramo", „Sjib* ti \
„Zena moda", „Ez a
* şi
metică etc. funcţie de vîrstă, de fiziono­ ccst an au avut loc la Bucu­ altele. ‘
reşti, Braşov şi Arad. Parti­
sâ
mie, de talie. Poale, ca
Invăfămîntului N. Gherman : Dispunem de zicem aşa. să facă o educaţie cipantele la aceste întreceri N. Gherman: Felul in care
două secţii de confecţii pen­ a clientei ? au expus cele învăţate şi ce­ se face educaţia, orientarea
Panlru o veni in sprijinul elevilor de Io liceele economice |i tru femei, iar în cadrul a N. Gherman : Toate unităţi­ lorlalte coafeze. De exemplu, clientelor spre modern —
ogncoJe core ie prego' - pentru oiomenul de bocoloureot din pentru ca acesta sâ fie într-a-
onul 1970, Ministerul |nv&|Şmintului o stabilit obiectole Io care vor două unităţi de confecţii pen­ le noastre sînt încadrate cu tovarăşa Ana Anghcl, coafeză
trebui ló suiflnâ ocest eiomen. Au toii stabilite următoarele probe: tru bărbaţi se execută — şi personal calificat, cu o pregă­ devâr modern, sâ nu iasă din
— La ipeciailtalec Agronomie : Limbo gi literatura română — scris tire corespunzătoare. Părerea la unitatea noastră de pe stra­
|i oral, Fitnlehnie - oral. Botanică - terii ; Obiecte la alegere : nu fără succes — şi comenzi da Lcnin. după ce a participat linia bunului gust şi a fru­
Matematică - scris |i «rol, Chimie - scris gi oral. mea personală este că practic mosului — se poate constata
— La specialitatea Horlicultură : Limba |i literatura lomănă - de îmbrăcăminte pentru fe­ el reuşeşte sâ fucâ ceea ce la o pregătire de 2 sâptâmîni
scris |i oral, Hortieultură — oral. Botanică - scris; Obiocto la ale­ mei — paltoane, pardesie, cos­ spuneţi — o educaţie a clien­ prin însăşi complexitatea mo­
gere; Matcmoticâ — sais gi orol, Chimie — scris yl oral. la Bucureşti — organizată cu delelor ce se execută în uni­
— Lo speciolitotea Veterinară r Limbo gi literatura română - tume etc. De asemenea, avem telor — teoretic. însă, o face lucrătoarele care au fost pre­
scrit gi oral. Patologie veterlnarâ - oral. Zoologie — aerisi Obiecte destul de timid E necesar, tăţile noastre, prin cointere­
Io alegere i Motematicâ - scrii gî eroi, Chimia - scris gi orol. o unitate de încălţăminte, e zente Ia citcva concursuri la
— La specialitatea Contobilitote gi merceologi« agricolă : drept mai modestă, care rea­ cred, o pregătire în acest sarea responsabilelor acestor
limba gl literatura română — scris gi oral, Contabilitate — scris gi scop. Paris — a ţinut o lecţie des­
oral. Matematică - icric gi oral. lizează pantofi, ghete cu^ bla­ chisă cu toate responsabilele unităţi. Aş cita aici cîteva nu­
— La specialitatea Pioriticare — contabilitate : Limba gi lileroluro me ; Victoria Frenţiu, Lîviu
română — scris gi oral, Contabilitate — scris gi oral, Motematicâ nă, cizmuliţe în diferite mo­ Red.; Cum ţin unităţile de de centre de coafură din Ju­
- scris gi oral. prestaţii, despre care ne vor­ Iordache, Ana Samson, Iosif
— La specialitatea Mercoologie : Limbo gi literaturo română - dele. In municipiul nostru deţ. In orientarea, educarea
scris gi oral, Mercoologie — scris gi oral. Matematică - scris gi orol. mai funcţionează 3 secţii de biţi, pasul cu modernul ? clientelor, coafezele noastre Kociş, Ana Kesler — care se
— La specialitatea Statistică: limba |i lileroluro română — scris întrec în a crea cît mai multe,
gi oral. Statistică - scris gi oral, Matematică — scris gl orol. coafură şi ne aflăm in prag E. Boroş: In afara revis­ îşi spun părerea prin indica­
Unul din criteriile principale ale întrecerii pe care o desfă­ Programele gcolare pentru obiectele prevăiute la evamenul de de recepţionare a unei noi u­ telor de specialitate din ţară rea, la vopsitul pârului, a cu­ mai variate şi mai reuşite
şoară tipografii întreprinderii poligrafice Hunedoara este calita­ bacaloureal ver li publl.-ate In Revista ¡nvó|ámintulu¡ profesional gl nităţi de acest fel. construită şi străinătate, cu care sint modele.
tehnic nr. 6 din luna decembrie a.c.
tea lucrului. Acestui criteriu ii acordă o deosebită importanţă (Agerptei) lori! care le avantajează, a
şi stereotiparul Troian Banc din fotografie. în strada Kogâlnlceanu. Rău dotate toate unităţile noastre, genului coafurii. Aceasta a Discuţie realizată de
este câ numai una dintre a- personalul acestora participă făcut ca toate secţiile de coa­ LUCIA LICIU
Munca ce se desfăşoară în familia, organizaţia U.T.C., aşe- teme specifice, privind dezvol­ rite cercuri pe obiecte etc. la secretariat, anunţlnd câ î în cauză sâ elibereze asemenea te din comun, aruncă o lumină
domeniul deosebit de delicat şi zâmintele culturale, mediul so­ tarea Interesului şi dragostei Bogate valenţe educative pre­ s-au furat nişte bani. E un fapt mostre de motivări ? Cum şi-a nefavorabilă asupra modului entă măsură de cazurile mino­
rilor.
uneori dificil al creării perso­ cial, pentru câ perioada copi­ pentru meseria aleasă, deoa­ zintă excursiile în cadrul căro­ mărunt, ni s-ar putea replica, permis un lucrător al unei cir­ cum fostul elev era educat in
nalităţii elevilor incumbă folo­ lăriei şi adolescenţei este fără rece s-a observat câ unii elevi, ra se înfăţişează pe viu elevi­ dar care trebuie să dea de gtn- cumscripţii sanitare sâ-şl pună stnul familiei şi al şcolii. Dar O
sirea celor mai eficiente meto­ Îndoială perioada maximei re­ reuşind la examenul de admi­ lor realizările obţinute de po­ dit. „Calea cea bună“ mai are semnătura pe un astfel de act? cazul nu e singular. La miliţia
de şi măsuri educative din ceptivităţi. tere, nu au tangenţe cu mese­ porul nostru, activităţile de incă mulţi spini presăraţi pe municipiului am aflat şl alte Concluziile pe care Ie des­
„In privinţa legăturii perma­
partea tuturor factorilor che­ — Ce teme se aleg pentru ria pentru care se vor pregăti. munci patriotice. Toate aceste ea. De fapt, şi tovarăşul nente cu familia, ne spunea to­ nume de elevi ale căror fapte prindem în urma discuţiilor
maţi sâ concure la realizarea orele de dirigenţie, cum sînt Tot aici, o atenţie deosebită se măsuri, la care se adaugă o director a remarcat câ membrii varăşa Viorica Părăian, noi am dovedesc câ măsurile educati­ purtate, ne-au relevat câ aco­
acestui lucru. Cum e şi firesc, susţinute ele, cum participă e­ acordă protecţie» muncii. De activitate intensă din partea comitetului U.T.C. trebuie „re­ ve care s-au exercitat asupra lo unde organizaţiile de partid
rolul principal revine şcolii, e­ levii la acestea şi In final, ca­ un real folos sînt inttlnirile cu organizaţiei U.T.C, (Îndrumător activaţi“, pentru angajarea lor organizat un lectorat cu părin­ lor nu şi-au atins scopul. ¿1 conducerile şcolilor, dirigin-
ducatorilor de profesie. Por­ re e efectul lor? — a fost în­ fruntaşi fn întrecerea socialis­ prof. Ironim Munteanu), au fă­ mal intensă în problemele or­ ţii, fn care am căutat sâ dez­ Liviu Trocan, de la Şcoala ţil, cadrele didactice şi organi­
nind de la această premisă, re­ trebarea pe care am adresat-o tă, cu muncitori In virstâ, cu cut ca elevii să se poată pre­ ganizaţiei, iar profesorii dlri- batem teme cît mai atractive, generală nr 2, a fost luat în zaţiile U.T.C. depun eforturi
dacţia ziarului nostru a orga­ conducerilor cîtorva şcoli, pre­ evidenţa Miliţiei municipale susţinute şi rezultatele sînt
nizat in cadrul municipiului cum şi unor profesori-diriginţi. Petroşani pentru furturi repe­ bune, ele fiind reflectate fn
Petroşani o masă rotundă avlnd Interlocutorii noştri şi-au ex­ tate in complicitate cu alţii. comportarea elevilor. Acolo
ca scop discutarea acţiunilor e­ primat opinia câ în cadrul ore­ PInâ la urmă, a fost redat fa­ unde latura educativă este lă­
ducative iniţiate şi organizate lor de dirigenţie se susţin te­ miliei şi fn prezent e din nou sată pe planul al doilea, am în-
de către şcoală, precum şi mo­ me vizînd în primul rind com­ ACŢIUNILE EDUCATIVE IN A N ­ la şcoala nr. 2, în clasa a Vl-a tllnit rezultate ca cele relata­
dul in care intervin ceilalţi portarea elevilor, formarea u­ C. Conducerea şcolii prin di­ te mal sus, ce nu fac cinste
factori ce vizează problemele nor priceperi şi deprinderi tle rectorul Ştefan Bende, afirmă nici şcolii şi nici familiei din
de educaţie. Au luat parte to­ comportare civilizată In familie, câ In prezent elevul s-a în­ care au provenit elevii respec­
tivi.
varăşii : Simion Părăian — di­ şcoală şi societate. Faptul câ dreptat şi chiar este de nere­
rectorul Liceului Petroşani, majoritatea elevilor participă la SAMBLUL MUNCII ŞCOLARE cunoscut. Luînd de bună aceas­ Dar şcoala singură nu poate
Ion Dancii — directorul Şcolii discuţiile iniţiate ad-hoc, dar tă afirmaţie, cu toate că trans­ face totul fn privinţa educa­
generale nr. 1, Vasîle IWărgu- premeditate şi abil conduse de formarea e prea bruscă, există ţiei elevului. Acolo unde fa­
Icscu — profesor, diriginte al profesor, câ aduo exemple din # dovada că datorită preocupării milia. împreună cu ceilalţi fac­
clasei a VJI-a A a Şcolii gene­ viaţa de fiecare zi, cunoscute deosebite din partea şcolii, tori, nu colaborează în mod ar­
rale nr. 1, Anton Popcscu — de ei, evidenţiind aspectele po­ din partea profesdrilor-dlriginţi monios, nu ajută şcoala, elevii
directorul Liceului industrial zitive şi condamnînd pc cele în special, lucrurile, fie ele apucă pe căi greşite. Sînt fa­
minier. Viorica Părăian — res­ negative, ne face sâ credem câ foşti elevi ai şcolilor In care zenta In familie, şcoală şi so­ ginţi sâ acorde mai mu’tâ a­ legate direct de aspectele din chiar şi grave, se pot îndrep­ milii care nu ştiu să Înveţe,
ponsabila comisiei dirigtnţilor in mare parte, lecţiile respecti­ Învaţă In prezent cei cărora le cietate la înălţimea aşteptărilor tenţie, sprijinind şi cl mai şcoala noastră. Sint cazuri cînd ta alături de copil, din experienţa
de la Grupul şcolar minier, ve şi-au atins scopul. Aceasta sint dedicate aceste fntîlniri. noastre“. îndeaproape munca din organi­ familia elevului ne ajută, dar cadrelor didactice, nu vin !a
iQn Comânescu — director ad­ însă nu trebuie să le satisfacă (Anton Popescu, Viorica Pâră- „Şi la Şcoala generală nr. 1 zaţiile propriilor clase şi etnd nu ne acordă nici o a- Un alt caz e acela al fostei ele­ şcoală pentru a discuta situaţia
ian).
junct la Grupul şcolar minier, întrutotul pe unele cadre care, — ne relatează tovarăşul Ion „La Grupul şcolar minier, tenţie“. ve Nedelia D., tot de la Şcoala propriilor lor fii nici fn cazu­
.Ştefan Bende — directorul Şco­ sub euforia discuţiilor, uită câ — Ce alte acţiuni cu aspect Dancu — prin măsurile între­ problema deosebită care se pu­ Efectele negative, grave, ale generală nr. 2, ce vine în sprijinul rile mai grave. Nc întrebăm ce
lii generale nr. 2. mai au şi elevi pentru care e­ educativ se mai întreprind In prinse, comportarea elevilor s-a ne In desfăşurarea unei munci neparticipării familiei la mun­ afirmaţiei noastre. Aici, mediul au de învăţat elevii de la pă­
Pornind de la ideea unită­ fectul lecţiei nu s-a făcut sim­ cadrul şcolilor din care faceţi îmbunătăţit Intr-o mare măsu­ educative intense, cit mal efi­ ca comună de educaţie şi, bi­ familial, total necorespunzâtor, rinţi In aceste cazuri ?
ţii procesului instructiv-educallv ţit in aceeaşi măsură, neinţele- parte şi care e efectul lor ? ră. Cazurile de abateri mărun­ ciente In rîndul elevilor, ne neînţeles, ale unei atenţii di­ a Întrerupt posibilitatea ca a­ Se cere imperios ca atît şcoa­
am încercat sâ „greşim“ cu glndu-se uneori nici măcar sco­ „In cadrul Liceului de cultu­ te, printr-o muncă susţinută, relata tovarăşa Viorica Părâ- minuate din partea şcolii le-am ceastă elevă sâ mal poată con­ la, cit şl familia, celelalte aşe­
hună ştiinţă, despârţind cele pul acesteia. Aceştia din urmă ră generală Petroşani — ne vor ti şi ele înlăturate“. ian, este colaborarea cu fami­ aflat, cum e şi firesc, de la tinua sâ înveţe. A fost înfiată zăminte care vin în contact cu
două laturi (nu în exclusivita­ uită sâ lucreze în mod diferen­ spunea tovarăşul Slmion Pâră- „La Liceul industrial minier lia". Directorul adjunct, Ion Miliţia municipală Petroşani, de nişte oameni în virstâ (fa­ elevii, sâ-şi conjuge eforturile
te). pentru a nc opri mai mult ţiat cu fiecare elev in parte, lan — pe lingă orele de diri­ — preciza tovarăşul Anton Po­ Comânescu, a adăugat: „şl cu prin tovarăşul locotenent loan şi să intervină Ia timp în ca­
asupra aspectului educativ, a cunoscindu-l îndeaproape. genţie s-au organizat cercuri pescu — datorită unor abateri aşezâmintele culturale şi unită­ Olteanu. Un caz relatat de dîn- milia Alexandru D,). Dar ea zurile de comportare incorectă
acţiunilor ce se Întreprind In Tot In cadrul orelor de diri­ politico-ideologice pe grupe de care s-au semnalat, In fiecare ţile spitaliceşti". sul, e acela al lui Grigore nu ştia câ va ajunge într-o ca­ ale acestora. Pentru că mai
această direcţie, ponderea lor genţie sint prezentate te­ clase, In care se discută teme dimineaţă se organizează un Iată cum sună o scutire me­ Cursan. care anul trecut a re­ să „deochîatâ“, după cum o nu­ tlrziu ele vor fi mai greu de
in ansamblul muncii şcolare şi, me vizînd aspecte educative legate de perspectiva dezvol­ careu în curtea liceului, In ca­ dicală de tipul celei eliberate fuzat să mal meargă la şcoală. mesc organele de miliţie. Ne remediat.
în ultimă instanţă, efectul lor. legate de orientarea profesio­ tării ţării, principiile politicii re se discută abaterile din de Circumscripţia sanitară A- Tatăl său avea o pensie bună. La Congresul al X-lea al
Pentru că aici, mai mult ca nală a elevilor, drumul pe ca­ interne şi externe a partidu­ ziua precedentă, se verifică ţi­ ninoasa, relatată nouă de tov. Beneficiind de bunătatea prost întrebăm de ce organele de partidului, s-a insistat pe bună
oriunde, măsurile iniţiate vi­ re aceştia şi-l vor alege în via­ lui şi statului nostru. Noţiunile nuta, emblema. Intruclt tn a­ Ion Comânescu ; „Se scuteşte înţeleasă a mamei, ce ascundea miliţie nu intervin mai auto­ dreptate asupra necesităţii ex­
zează un scop deosebit, acela ţă la absolvirea şcolii generale primite aici, corelate cu cele nul trecut au existat abateri medical pentru ziua dc 11—15 tatălui faptele băiatului, acesta ritar in această problemă ? tinderii şi nuanţării căilor dc
ai formării personalităţii indi­ sau a liceului de cultură gene­ de la disciplinele ştiinţelor so­ mai grave acum cadrele di­ (data a fost schimbată de că­ a apucat pe căi greşite. De aici Se cunosc adevăratele fap­ colaborare între şcoală şl fami­
vidului, a omului capabil să se rală etc. ciale, ajută la pregătirea tine­ dactice efectuează controale pe­ tre elev, Intruclt adeverinţa se începe drama familiei, la care lie. Cadrele didactice îşi pot
integreze cu bune rezultate a­ „In clasa mea — ne spunea rei generaţii, formindu-1 o con­ riodice în oraş. Câ acum lucru­ a asistat neputincioasă (?) şi te care au loc In casa Iui desâvîrşl opera educativă înce­
colo unde talentul şi înclinaţii­ profesorul Vasile Mârgulescu, cepţie ştiinţifică, marxist-leni- rile s-au îmbunătăţit simţitor referea numai la o zi), a IlI-a şcoala — Grupul şcolar minier. Alexandru D. Ele au fost con­ pută fn şcoală numai asigurln-
le sale o cer, acolo unde socie­ se observă un fapt pozitiv nistâ, despre natură şi societa­ şi câ sîntem pe calea cea bună, 19G9, elevul Păuna Constantin. Băiatul cerca mereu bani de firmate şi de directorul şcolii,
tatea noastră socialistă îi recla­ — majoritatea elevilor preferă te. La noi s-au mai iniţiat con­ nc-o dovedeşte felul cum se Dacă nu a fost crezut pe cu- acasă. Cînd mama a refuzat 5tefan Bende. du-şi continuitatea ei tn plină
mă cu stringenţă prezenţa. sâ urmeze o şcoală profesio­ cursuri „Cine ştie, cîştigâ" pc comportă elevii în şcoală, pe vînt, poftiţi hirlia. In sfîrşit, concordanţă cu părinţii copii­
De realizarea sarcinilor edu­ nală sau liceul industrial“. diferite teme legate de educa­ stradă, la munca patriotică". să-i mal dea, acesta a închis-o Ne îndoim, din exemplele ci­ lor. Iniţiativa însă trebuie sâ
cative este chemat sâ răspun­ La şcolile cu profil tehnic — ţie. a ajuns in faza finală Un fapt mărunt am observat trăiască bîrocraţiii”. Urmează o în caso şi a botut-o. Pe tata tate, şi de eficienţa activităţii le revină în primul rind edu­
dă In primul rlnd corpul pro­ Liceul industrial minier, Grupul editarea unei reviste, „Măr­ şl noi ; tocmai In ziua vizitei semnătură indescifrabilă. Ne l-a ameninţat cu cuţitul. Fap­ comisiei municipale tutelare, catorilor.
fesoral, dar în aceeaşi măsură şcolar minier, — se introduc turisiri literare", există dife­ noastre, un elev s-a prezentat întrebăm cum şi-au permis cei tele acestea, condamnabile, ieşi­ care nu se preocupă Io sufici­
Prof. M. BODEA