Page 41 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI p r o l e t a r i o in t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i -v a ! Redacţia

Nr. 4649 şi admimsfraţia

ziarului
Sîmbătă

DEVA, str. Dr. Petru Groza, nr. 33
13 decembrie telefoane i ledoctor şef - 11588 j re­
dactor şef adjunct, sectelor de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 tură-sport şi probleme cetăţeneşti *
72317 ; secţia sciisorî, documentare şi
eileine - 12317; secţiile industrie şî
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
serviciu înlie oiele 16-24 - 11585.
4 PAGINI, 30 BANI

Zilele acestea In întreprinderi - eforturi intense şi realizări Plenara Consiliului

judeţean al Frontului TELEX
maxime pentru îndeplinirea planului anual, ritmuri inalte, la
Unităţii Socialiste

nivelul sarcinilor viitoare Consiliului judeţean al Fron­ judeţean al Frontului Unită­ SIMPOZION
loc
Ieri. a avut
plenara
ţii Socialiste a tovarăşului Tu­
In Capitală hii început
Cu sarcinile anuale drul planarei, tovarăşul Gheor- judeţ. Au fost cooptaţi în Con­ vineri dimineaţă lucrările
dor Gheorghe, plecat în inte­
tului Unităţii Socialiste. In ca­
resul serviciului înlr-un
alt
Simpozionului „Mijloace­
ghe Câlinescu, secretar al Con­
le comunicaţiilor de ma­
Accelerarea investi­ de plan îndeplinite siliului judeţean al Frontului siliul judeţean al Frontului să şi cduca|ia tineretu­
Unităţii
Socialiste
tovarăşii
Unităţii Socialiste, a prezen­
lui“, organizat de Centrul
Cornel Arsin, directorul între­
tat o informare privind prin­
de cercetări pentru pro­
prinderii dc explorări minie­
cipalele concluzii ce s-au des­
blemele tineretului şi Co­
ţiilor feroviare pe prins* din consfătuirile orga­ re Deva, loan Irimie, secretar mitetul Central al Uniu­
al Comitetului orăşenesc Si­
nizate de consiliile locale ale
nii Tinerelului Comunist.
meria al P.C.R , preşedinte al
Frontului Unităţii
Socialiste
Participă
academicieni
Consiliului orăşenesc Simeria
cu deputaţii consiliilor popu­
al Frontului Unităţii Socialiste
lare comunale, orăşeneşti, mu­ şi loan Dugă, directorul Direc­ şi al 1 i oameni de ştiinţă,
cadre didactice din învă-
magistrala preo­ Colectivul de muncă de citorilor, tehnicienilor şi ginea materialului prezentat ţiei judeţene a Casei de eco­ cialitate, reprezentanţi ai
nicipale şi judeţean. Pe m ar­
{ămintul de toate grade­
spe­
le, cercetători de
nomii şi conscmnaţiuni.
s-au purtat ample dezbateri.
Plenara a
examinat
apoi
Plenara a ales în biroul c-
la întreprinderea de pro­ inginerilor din această în­ propunerile făcute de către xecutiv al Consiliului jude­ conducerii unor ministere
şi instituţii centrale
de
ducţie secundară şi presta­
treprindere pentru sporirea
cupărilor benefi­ deplinirea planului anual al productivităţii muncii în biroul executiv privind consti­ ţean al Frontului Unităţii So­ stat şi obşteşti, oameni
ţii din Deva raportează în­
tuirea comisiilor pe probleme,
de artă şi cultură, acti­
cialiste în funcţia de vicepre­
bazele de producţie, pentru
precum şi planul de muncă
şedinte pc tovarăşul
Cornel
vişti ai organizaţiilor de
producţiei
de termen, globale înainte creşterea indicilor de ex­ pe trimestrul I al anului vi­ Arsin. tineret, publicişti.
livrînd astfel
din
ploatare a utilajelor
itor.
După cuvîntul de des­
In încheierea lucrărilor ple­
ciarului teriale de construcţii. De a- relor aparţinătoare Trustu­ Aspect din nouo secţie de tate unele măsuri organizato­ narei a luat cuvîntul tovară­ Ovidiu Radina, a început
şantierelor
dotare şi deservirea şantie­
de construcţii
In continuare au fost adop­
chidere rostit de conf dr.
importante cantităţi de ma­
şul
Sabin Boticiu,
vicepre­
lui local Deva.
rice.
peste
prezentarea celor
In zilele care au mai ră­
Plenara a aprobat elibera­
sarcinile
nite şi depăşite
ţean al Frontului Unităţii So­
de prefabricate
Cu numai două decade îna­ re nici nu aveam documenta­ semcnca. au fost îndepli­ mas pînă la sfirşitul anului, tuburi „Premo" din cadrul în­ rea din Consiliul judeţean şi şedinte al Consiliului jude­ 60 de comunicări in sec­
treprinderii
ţiile : teoria şi metodo­
intea încheierii anului, situaţia ţia de execuţie. In aceste con­ valorice privind activitatea se prelimină a se realiza o din beton Bircea. biroul executiv al Consiliului cialiste. logia cercetării în dome­
realizării planului de investiţii diţii, desigur că atit direcţia ca de transporturi şi exploa­ producţie globală suplimen­ niul mijloacelor comuni­
la 'Nirccţia regională C.F.H, De­ beneficiar, cît şi organizaţiile tare a utilajelor cu peste tară în valoare de aproxi­ caţiilor de masă, radióte-
va pre/intâ multe semne de In­ de construcţii nu au putut asi­ 800 000 lei. mativ i milioane lei. fapt leviziunca şi educaţia ti­
tri " Aceasta, deoarece pen­ gura condiţiile optime de înce­ Succesul obţinui este ro­ ce va facilita accelerarea neretului, cartea şi presa
tru i decembrie au mai ră­ pere a execuţiei. dul preocupărilor şi efor­ ritmului de execuţie pe şan­ 0 sarcină de maximă însemnătate in formarea tineretului.
mas rele executat inv-esliţii al că­ — Se ştie că în planul de turilor de zi cu zi ale mun­ tierele trustului. Lucrările simpozionului
ror volum reprezintă 24,7 la investiţii la începutul anului nu continuă.
sută din prevederile anuale. A- pot fi cuprinse lucrări care nu
vînd în vedere că presiunea au asigurate toate condiţiile de Cooperativa meşteşugărească DISPOZITIV
timpului este deosebit de accen­ execuţie : documentaţie, ampla­ ASIGURAREA UNOR COilţll OPTIME PENTRU DE PROIECŢIE
tuată, greu de presupus ca In samente, -finanţare, stocurile de „Retezatul“ Haţeg Laboratorul de clcclro-
citeva zile să se facă „minuni". materiale. utilaje contractate securitate al Institutului
Pentru dezvăluirea unor a­ cu termene ferme ctc. Totuşi, de cercetări ştiinţifice
mănunte în legătură cu această planul dumneavoastră a fost Succesele în muncă obţi­ dă. precum şi livrarea pe­ pentru prolcc(ia muncii,
ste plan către fondul pieţei
situaţie necorespunzâtoare şi a restructurat în cursul anului de nute în acest an de mem­ a unor mărfuri in valoare ADAPOSTIREA SI »RĂNIREA ANIMALELOR în colaborare cu Staţia
perspectivelor care se întreză­ execuţie. Pe ce considerente ? brii cooperativei meşteşu­ de cercetări pentru secu­
resc la finele anului am cerut — La întocmirea planului a­ găreşti ..Retezatul“ din Ha­ de 4«)2 000 lei. ritate minieră, a realizat
relaţii de la factorii răspunză­ nual iniţial nu s-a avut în ve­ ţeg au fost materializate in La aceste succese au con­ un dispozitiv pentru pro­
tori din cadrul direcţiei- Le dere că anumite utilaje nu pot aceste zile — după cum ne tribuit din plin toti meş­ Anotimpul friguros a intrat specie şi categorie de anima­ fînuri, ne aşteptam ca ingine­ tecţia împotriva „puneri­
dăm cuvîntul fi achiziţionate în acest an. Du­ comunică corespondentul teşugarii haţegani. In spe­ în drepturi depline1. Firesc le, alimentarea cu apă a fer­ rul Aurelian Marele şi pre­ lor la păniint“ in liniile
pă ce a fost „descoperit" acest este ca ia această dată — aşa melor să nil mai ridice pro­ şedinta CA P., Dleonora liar- electrice.
Ing Liviu Corfar — consi­ lucru, pentru a cheltui totuşi nostru Nicu Sbuchea — prin cial trebuie remarcate co­ procedează bunii gospodari — bleme, iar în privinţa gestio­ bu, să fi stabilit măsuri con­ Montat la tablou! de
lier: fondurile alocate, s-a convenit realizarea planului anual. lectivele secţiilor de confec­ iernatul animalelor să tic pre­ nării furajelor să troneze o crete in vederea gospodăririi distribuţie de medie ten­
— Evnluind în mod realist să se introducă alte lucrări în Astfel, pînă în prezent s-au ţii, cizmărie, cojocărie şi gătit pînă in cclc mai mici ordine dosăvîrşită. Toate aces­ chibzuite a nutreţurilor. Dar siune el permite identi­
posibilităţile am ajuns la con­ plan. deşi nu aveau condiţiile produs peste sarcinile de amănunte. Cu alte cuvinte, se tea. sub atentia unor îngriji­ ni s-a relatat că Cj participă ficarea rapidă a defecţiu­
cluzia că planul anual de in­ de realizare asigurate. Un e­ plan anuale, mobilă in va­ tapiţerie, care şi-au adus un tori stăpîni pe meserie şi cu la programul de lucru în fer­ nii, semnalizarea şi de­
vestiţii va prezenta o nereali- xemplu ; datorită faptului că loare de 78 000 lei, 73 pe­ aport substantial la reali­ impunea ca peste tot să fie tragere de inimă la lucru. me „cind pol". Dc obicei ingi­ conectarea întrerupătoru­
zarc de aproximativ 5 sau 6 mi­ documentaţia pentru lucrările rechi încălţăminte coman- zările de pină acum. asigurate condiţii optime : să Referitor la problemele res­ nerul, fiind navetist, vine in lui pe linia unde a apă­
lioane Ici. de lă blocul de automatizare de existe raţii penlru fiecare pective, organele agricole ju-3 unitate pe la ora II. In ziua rut defecţiunea.
— nul trecut aţi încheiat de linii pe traseul Sibiu—Tilişca, deţene au dat o scrie de indi­ de 10 decembrie o.c., pînă la Folosirea lui elimină
asemr un bilanţ cu nereali- a sosit abia în trimestrul II. caţii. Cum sc materializează ora 10, nici preşedinta, nici pericolul electrocutării.
zâri 1 apitolul investiţii Din I.E.C.C.F Bucureşti a refuzat să ele insă. în unităţile coopera­ inginerul nu găsiseră timp să Este un dispozitiv uşor
accasl xpcrienţâ nedorită nu o contracteze şi nici pînă la ora tiste? Raidul întreprins in cî- treacă pe la grajduri Aici nu de manevrat, avantajos
s-au ).rc învăţămintele care să actuală nu am găsit antrepre­ (eva cooperative agricole evi­ erau afişate raţiile (dc altfel din punct do vedere eco­
faciliteze ideplinirea planului nor. denţiază astfel de aspecte. nici animalele nu sînt lolira- nomic, cu posibilităţi de
pe acest nn ? Restanţe in valoare de 6 mi­ le pentru a fi hrănite dife­ extindere în multiple do­
— Deşi cauzele care au con­ lioane lei se prelimina şi la Raţiile le stabilesc renţiat, în funcţie de produc­ menii de activitate, unde
dus anul trecut la restanţe s-au şantierul nr. 17 de la Petro­ I ţiile realizate), molivîndu-se se foloseşte curentul c-
menţinut şi în anul in exerci- şani, care ne execută lucrările râ „aseară s-a ţinut o şedinţă lectric.
(iu. înlăturarea lor nu a fost de sistematizare a staţiilor şi îngrijitorii după... in care s-a stabilit ca ingine­ PRODUSE PENTRU
posibilă Depindem prea mult refacerea tunetelor la gabarit rul şi medicul veterinar să se EXPORT
de alţii. pe linia Simeria—Petroşani. ochi înlîlneascâ în acest scop“. Ia­ întreprinderea de co­
Sarcina de plan pentru aceste tă o mostră veritabilă dc in­
— Adică ? diferenţă (ca să nu-i zicem merţ exterior „Tehnofo-
lucrări ne-a parvenit de-abia
— In primul rînd lucrările de în acest an, fără documentaţie Nu trebuie să fii specialist altfel). Oare numai acum s-a rcstcxporl“ a expediat. în
constrmţii-montaj sînt executa­ şi amplasamente. Din acest mo­ In creşterea animalelor pentru constatat că animalele au in­ ultima perioadă, diferite
te de un număr mare de con­ tiv, constructorul nu a putut «4-ti putea da scama, vizitind trat in perioada de stabula- produse finite din lemn
structori care, nefiind subordo­ sâ-şi asigure materialele şi for­ ferma de animale a .C A P. ţie ? unor parteneri de peste
naţi direcţiei noastre, nu avem ţa de muncă — lucrează în me­ Strei, că aici nepăsarea şi lip­ Pînă cc se vor hotărî ingi­ hotare.
posibilitatea sâ-i determinăm să die cu 150 de oameni in loc de sa de răspundere faţă de co­ nerul şi medicul veterinar „să In Cehoslovacia, Spa­
impulsioneze lucrările. Ei îşi 430—500 ciţi ar fi necesari. Este moara unităţii sînt la ele aca­ se intîlneascâ în acest scop" nia şi Ungaria au fost li­
concentrează forţele la obiecti­ adevărat că nici conducerea să. Absenţa oricărui simţ gos­ şi să întocmească raţiile. în­ vrate binale, iar in An­
vele ai căror beneficiari sînt şantierului nu depune eforturi podăresc te întimpină încă de grijitorii alcătuiesc tainurile glia diverse articole de
direcţiile regionale care le tu- pentru impulsionarea ritmului, la intrarea în incintu sectoru­ după... ochi Din explicaţiile uz casnic. In Austria,
leleazâ iar pe noi ne neglijează. realizînd o productivitate de lui zootehnic, unde parcă s-a îngrijitorilor Toma Jurj. ion R.F. a Germaniei şi O­
— Atit constructorii, cît şi numai 500—600 iei lunar pe sa­ amenajat un... eleşteu penlru lionl.ca şi Constantin Badea landa s-au exportat tam-
direcţia aparţin aceluiaşi minis­ lariat. Dacă la toate acestea peşte. Şi mai dezolantă este am înţeles că „acum sc strin- buri pentru cabluri, am­
ter tutelar. De ce nu se folo­ mai adăugăm şi o serie de uti­ însă situaţia intilnitâ in graj­ ge tare şurubul pentru ca nu­ barcaţiuni şi alte dil'rrite
seşte acest prilej ? laje pe care direcţia nu poate duri. Animalele se pare că treţurile să ajungă pînă in articole sportive.
n-au mai simţit pe spinare ţe-
— Noi am intervenit de foar­ să le procure In acest an, avem sala din iarna trecută Pc primăvară". Fstc de prisos să HANDBAL
te multe ori pe Ungă conduce­ sintetizate cauzele care conduc pardoseala de beton nu era mai amintim că era o obliga­ Continuîndu-şi turneul
rea ministerului însă efectul nu la nerealizarea integrală a pla­ aşternut nici un fir dc pai sau ţie elementară a conducerii în R.F. a Germanici, c-
s-a tăcut simţit în ritmurile de nului de investiţii. rumeguş. cooperativei, inginerului şi chipa masculină de hand­
pe şantiere. De fapt, greutăţile — Faţă de acest sistem defec­ medicului veterinar să stabi­ bal a oraşului Bucureşti
mari in realizarea planului de tuos de planificare care a fost In lipsa brigadierului zoo­ a jucat la Woif$burg cu o
investiţii au provenit din însuşi poziţia comitetului de direcţie In cadrul atelierului de prelucrări mecanice al U.U.M. Petroşani, strungarul Dumitru tehnic, Ion Neagu, magazi­ lească din timp raţiile, să gâ- selecţionată locală. Iland-
modul defectuos al planificării. al Direcţiei regionale C.F.R, ? Duma deserveşte simultan un strung carusel c*C comanda automată precum şi un strung fron­ nerul Ion Spineanu ne spu­ baiişlii români au termi­
La începutul anului ne-au fost' tal, în dirijarea cărora se dovedeşte a li un bun cunoscător al meseriei. De altfel buna pregă­ nea că .au existat ceva paie, N. TÎRCOB nat învingători cu scorul
A. MOLDOVAN dar au rămas pe cîmp. Ne de 18—10 (9—6). Cel mai
trecute în plan unele lucrări tire profesională, executarea unor piese de calitate superioară şi depăşirea sarcinilor de plan gîndim (n n. — pînă cind ?) bun jucător de pe teren
care pe parcurs au fost scoase lună de lună constituie pentru acest harnic meseriaş, elemente caracteristice ale muncii sale si aducem nişte rumeguş“. a (ost Nica, care a mar­
de fiecare xî. Foto : V, ONOIU (CQNtlNÜAII 1N>A0. « Tal
şi înlocuite cu altele pentru ca­ Cunoscînd că unitatea arc cat 4 goluri.
iCONIINUARC IN PAOi o Sa) un deficit de peste 70 tone
DE LA UNIVERSI­
TATEA SERALA DE ZI UA Cititorule, iobove(te citeva clipe a- leagă literala depinde, de multe ori, loan Grecu I. omul cu pârul nins co 1-0 în văţ. Acum s-o Ios î l $i cre­
MARXISM- jupro oceitor nnduri. Am vreo »6-ţi a p a riţia Jo iimp o ziarului, o bro­ de oni j i m işcări iuţi ce I ou odus deţi că mi e icre uşor '< Foc zilnic
tăcem cuno{tir*iâ eu oomenlr litere
Cei care i cunosc spun că
şurilor
poreclo că-> „co aigintu! viu“.
noveto de lo H aţeg. Dor docă in.-e
lor de plumb, cu c e i'c a re cu price­ N icolae Hodo e un bun meşter tn - De un sfert de veoc De lo o- droga, n-o pot lăsa. U ite. a dau |i
pere, jiro d o n ie. elori. cunoscînd ros­ ale „cu le su lu i“ , că Petre Dumitrescu porlţio fioru lu i ,,2ori n o i'. altoro Ne creştem oam enii, li in-
LENINISM DEVA turile leboicli tipografice, iţi dou este S' un neîntrecut deseó! in cre ş­ - $i munco de i'pogiof cind v-oţl voţ s< po copiii â>(io - pe Viorica
p osibilitate, dim ineaţă de dim inea­ terea cadrelor, că nu i de loc ig îic ii ales o ? Puţa, Gheorghe Ju n d ico . Cornel Do-
ţa. ri de 2'. JO ro tfo ieili această cu timpul pentru o pune pe mina - Acum 40 de oni Moi om puţin, b io i.
Luni, 15 decembrie 1969 g aieto Am vreo să-l cunojti pe .ei celor tineri brăţoto io de aur; un on. |i ies lo pensie. Dor nu c«ed Poolc lo lei ne oi vorbi despre
oro 17, în salo festivă o Con­ }. pe tovarăţil Ier de muncă, cei Pe olţn îi vom intilm in p agin a­ co om să pol rdmîne ocoso... Vin m cseiic s i Eleonoio Costa ţi loon
o
siliului popular judeţean TIPOGRAFULUI core tipăresc b ro ju 'i, imprimate om ţie. ocolo unde rindu'ife de plumb să moi muncesc... lejeonu de Io si Mono
fiţe. p lionte... A n e iiu a lor
iau lorma fio ru lu i. Poale nu le vom
Birluţ do Io zeţărie, i' R o lilo ’ Ci©-
De J-ol« cunoaşte pc omul ce nu->>
Hunedoara va avea loc ex­ vrea co aceste rlndurl să fie m esa­ înţelege lim bajul profesional. El vor­ osteaplâ odihno m eritată, după po- codeico. Virgm io M onon, Ano Fio-
punerea temei o 4-a din pro­ gerul gindurilor bune. de cordială besc O'Ci despre io t. S'l d ursuj. re- Iru decenii de munco, i-oţi înţelege reon. Ano Zlmo $i alte muncitoare
gram : 1 ■ r: felicitare pe core c tito rii le adre- gleţr. spoituri. N icoloe Florean S< pc tipografii dm zincogrolie. ze de lo logotorie. Poate lo lei ne-ar
seaio lor
„Dezvoltarea socîal-polilîcâ Ziua de 13 decembrie con­ tipografului“. Astăzi, muncitorii Cme sînt o cejll oomenl co­ Si Andrei DoruVc cunosc ocest ţărie, leg âto ne.......... Eu cind iau fio ­ voibi toţi c c core azi - de Ziuo
l ou invă-
lim baj de două decenii
rul. dim m eaţo. nu-l citesc co a lţii.
tipografului — sint mindri că si-ou
a societăţii noastre în etapa stituie prilej de evocare o glo­ tipografi din ţara 1 noastră, înca­ re toarnă cuvinte in plumb, ţot. S' l desluşesc cu uşurinţă. Mir- II citesc, moi in iii . pozele. Pentru oies oceouo meserie, in care-si rno-
actuală. Rolul conducător al rioaselor lupte revoluţionare du­ CONSTANTIN CRACIUNESCU draţi în unaşo întrecere a muncii, le Citesc in lo ţ. Ic pogineo cea Opreanu }' Emil Dam ian. d eji s că in ele îmi văd m ateriali* oto le rio lifco fâ m arile Iar răspunderi ce
20 ji le colond/eoio, seoţîndu-le a
mol tineri in meserie. Trebuie să Iii
dou frumuseţe muncii
munca — ne m ărturneste Ano Ba-
clasei muncitoare in societate. se de closo noastră muncitoare, directorul întreprinderii în atmosfera de puternică emula­ po< de sub teascul m oţinilor ji ro­ ocolo. prezent, co să Cunoşti mun­ lo jii core de zece oni s'-o prins pe A telierele tipogrol.ee - cu tradiţia
Unitatea întregului popor sub moment de a cinsti cu veneraţie poligrafice Deva ţie deschisă de programul celui tativelor ? Pc unh dintre ci îi vom ca stereotipaiulul Tro on Banc. a mo dreopto brăţora muncii de zlncogra- lor de odevârote universităţi munci-
intiJni in ololierul linotipelor, ..cu-
conducerea Partidului Comu­ memoria eroilor proletariatului de-ol )$*Iea Congres ol partidu­ tegind* |l'le re de metal cu dexteri- sm isl'lor loan Grecu 1 ji los f G iuro. lo. S-ou schim bat multe in 10 ani. lorejt. — găzduiesc o ii oomeni ce-si
a ajutorului m as'niit Dan Odogiu
Alunei totul se făcea m onuol; ocum
eouto in rnesero de zeţar, linotipist,
nist Român. Formarea şi dez­ care ou căzut pentru libertate lui, întimpină ziua lor cu suc­ loteo celor moi iscui'te doctilogro- Sini oameni coie ou schimbat ros­ lucrăm cu maşini de gravat, dc poginotor. stereotipor. m ofinist, lo-
voltarea conştiinţei socialiste şi socialism, pentru viitorul se­ cesele culese zi de zi în fru­ fe. U.nul se numeşte N icolae Hodo tul orelor de odihnă Ziua Iar de lucru frezat, de tăiot clişee. Alltel vor­ gotor. zm cogrol, «ostul muncii st o!
oltul Petre Dumitrescu,
oltul loon
a oamenilor muncii". nin ol României. In letopiseţul tea muncilorilor dm Capitală, moasa, dor de loc uşooro lor ac- Grecu 21. oltul Florea Bodico « ... noaptea Altfel n-or putea apore bim despre eolilotea muncii cind lu­ vie ţii, bucuria s1 l'um useţeo ocesiul
la timp gozetele ce se tipăresc a ic i:
rost pe core st le vor cuprinse co
crăm cu mo>ino*.
care porneau să ceoră dreplul
Expunerea va fi susţinută morilor bătălii ole proletariatu­ tivitote. Tipografii din întreprin­ Scriu cu plumb Zl }î noop „D rum ul so cialism u lu i', ,.U n ire o '. Zeţarul Solomon Dam ion rid« şu­ o săm inţă in coordonatele ocestei e ­
de eoni. unlv. dr. Gheorghe lui, luptele onului 1918 - core la o vioţă de om. Dor Io che- derea poligrafică Deva se pre­ te scriu. Scrisul lor ore un „F la c ă ra * . „M uncitorul m iner*. g u băţ: „P ă i f1111 cum e m esciio os­ poci no., clăd ită de cel moi iscusit
limboj a p o rie : ald ine, cu rjive, drep­
meşter orhiţect.
- De cind aţi schim bat noaptea
Trandafir. au culminat cu cele de la 13 morea lor „Vrem piine", „Vrem zintă Io aceostâ sârbâtaore o te De Iscusinţa cu core }Hu să cu­ in li-muneă t — l om întrebat pe ia ? Ca primo dragoste. A'O nu se LUCIA UCIU
uită niciodată. Am sufoiiţ penlru eo
ziua de muncă de 8 ore”. „Jos
Participă studenţii de la decembrie - ne apar ca o im­ storea de osediu", „Pămint ţa- lor cu pionul la producţio globa­
toate secţiile universităţii. presionantă mărturie o spiritu­ lă pe cele 11 luni îndeplinit în
lui revoluţionar ol clasei mun- ronîlor", guvernul înfricoşai a proporţie de 101,1 lo sută, lo
cîtoare, pildă de curaj, ajuns răspuns cu cruzime. Masacrul producţia marfă vîndută şi ¡n-„
pînă Io sacrificiu, pentru cauzo din Pi o lo Teotrului Naţional a casată în procent de 107,1 Io
celor mulţi, înroşii caldorimul cu sîngele sută, cu ongojamentele anuale
a sule de vieţi omeneşti, tineri
In ampla şi temerara de­ şi vîrstn3ci nevinovoţi. înfăptuite şi depăşite, - la pro­
monstraţie de Io 13 decembrie ducţia globală cu 30,5 la sută.
I PAGINA A II-A i 1918 lucrătorii tipografi ou avut Masacrul de la 13 decembrie cu economii Io preţul de cost
un rol deosebit în desfăşuroreo 1918 o fost un zguduitor act dublate, cu un beneficiu moi
1 acţiunii. Ei, tipografii — care de ocuzore împotriva regimu­ mare decît au hotărît cu peste
I s-ou înscris în istoria mişcării lui burghezo-moşieresc. regim 500 000 lei.
I Generaţia de j muncitoreşti din România cu pri­ de cruntă exploatare. El o om- Aşadar, lucrătorii noştri în-
plificar mişcarea muncitorească,
mele orgonizaţii profesionale, ridîcind-o pe nai trepte o dală timpină sârbâtooreo de azi cu
I năzuinţe şi core, citind mereu, prin însăşi cu crearea Partidului Comunist sotisfocţio hărniciei profesionole
meseria desfâşurotâ zi de zl, Român, care o purtai curajos de care ou dat dovadă, cu do­
j împliniri ou reuşit să înţeleagă mai de­ făclia luptei pentru libertate şi rinţa de a purta cu cinste stea
vreme izvorul nedreptăţilor din socialism. gul succeselor, pentru o fi demni
I majore societatea bozatâ pe exploata­ Ziua de 13 decembrie a fost urmaşi aî acelui înointot de-
re - s-au aflat şî în dimîneoţo decretată de guvernul Republi­ toşoment ol clasei muncitoare „Dialog" între două generaţii de tipografi - maşinistul loan Grecu 1 şi linotipistul loan Nica.
aceea de 13 decembrie în frun- cii Socioliste România co „Ziua - tipografii