Page 42 - Drumul_socialismului_1969_12

DRUMUL SOCIALISMULUI - SIMBATA 13 DECEMBRIE 19«
m M M m m i
PAG. 2

Maturitate

La optsprezece ani - cu Aceasta este pura tinereţe
demnitate Acesta este primul mare xbor I
Vieţii raportăm că am intrat
Pe drumul viu numit Maturitate E vlrsta de răspunderi ammm m m
Şi rodnic să-l străbatem, om şi-mpliniri
jurat 1
Cind visele devin realitate
Virsta de foc a primelor Iubiri
Vistâ de loc, de vis, de Pe care o numim Maturitate.
frumuseţe
Aripi urcînd adine spre viitor ! RUSALIN MUREŞANU

pul venirii lor pe şantier —
Un entuziast „prezent!“ calificarea tntr-o meserie. RĂSPUNSURI
Urmărirea tenace a unui
scop ! 103 din cei 294 de vii­
tori cetăţeni majori de pe
şantier s-au calificat ori se
6000 1 TINERI la toate cotele răspunderii califică aici Ceilalţi au ve­ LA ÎNTREBAREA
nit cu calificare din şcolile
profesionale
— Să ştiţi că n-am avut
intre prezent
Pendulează,
— Este
intre
unul
ei
şi amintire trăirea unor zile goconstrucţii, ştie cite ceva contact cu şantierul, ci cu
fi nopţi înfrigurate cind se Gheovghe Fărcaş, cel mai uzina Borzeşti, spune cu
pregătea la Mintia aprinde­ mic dintr-o familie de cinci, mlndrie In glas lăcătuşul de
rea „stelei de pe Mureş". toţi muncitori pe şantier. Cei cazane şi turbine Vasite Ni- A 6-A...
(Numirea metaforică a intrat cinci sint zidari, prislea c ţă, absolvent de astă-vară al.
(n limbaj de cite ori vorbim sudor. Multă muncă a depus Şcolii profesionale din Plo­
de termocentrală). Mulţi copilul ăsta la închiderea ieşti.
dintre oamenii şantierului au spaţiilor tn vederea punerii — De ce ai preferat a­
mai trăit acele zile şi acele în funcţiune a primului tunci şantierul ? E mai greu. Avem în faţă aproape 100 iui, un om care dâ tot ceea
nopţi pe alte meridiane ale grup. Ca el, vrednic de toa­ Condiţiile de muncă sint al­ de răspunsuri la întrebarea ce are mai bun poporului şi
electr¡ficăţii E prezentă, in­ tă lauda, e dulgherul Fran­ tele decît In uzină. „Ajunşi la vîrsta majoratu­ patriei sale. Vreau sâ devin
să, aici o generaţie care, c»i cise Mihai sau zidarul Fran­ — Da, dar aici se învaţă lui v-aţi format un ideal in jurist".
siguranţă, a asistat la eve­ cise loja care la 18 ani ne-a meseria. Şi eu vreau să în­ viaţă? Care este acesta?“. Dorina Petruş: „Mi-am a­
nimentul in premieră al vie­ determinat, prin seriozitatea văţ bine meseria, să stăpî- Intr-un chestionar ma; larg, les un ideal. După termina­
ţii sale : generaţia anului cu care munceşte, să-l supu­ nesc bine secretele agregate­ întrebarea a fost pusă tine­ rea liceului vreau sâ încep
1951, cea care îşi serbează nem examinării pentru ridi­ lor. Numai muncind serios rilor care anul acesta au îm­ facultatea de matematică şi.
acum trecerea „cu toate pin- carea categoriei. poţi ajunge unde vrei. plinit vîrsta majoratului — prin munca mea, sâ pot fi
Ne intîlnim pretutindeni tineri muncitori, funcţio­ zele sus" prin ecluza răspun­ Nu e aici nimic din aşa- Tinărul cu atita vioiciune 10 ani. de folos oamenilor. După
eu cei ee poartă, ea pe o nari şi elevi. derilor sociale către largul zisul romantism al vîrstei în exprimare şi maturitate în încercăm să descifrăm răs­ mine aceasta este cauza cea
frumoasă salbă, minunata Vizitarea de către tinerii care se numeşte mojorat. şi nici nu-i de mirare In­ gîndire urmează liceul seral. punsurile la această întreba­ mai nobilă — sâ lupţi, sâ
virstâ de aur a tinereţii. Ii majori a vestigiilor istori­ Intre cei aproape 300 de tr-un mediu al epicului, fru­ Nutreşte visuri la care „nu­ re pentru câ ea are caracter munceşti, sâ te sacrifici pen­
întilnim la căldura cuptoa­ ce de la Sarmizegetusa. Ţe- tineri care se pregătesc pen­ mosul rezidă din faptul îm ­ mai muncind serios poţi a­ nodal, dc cheie. O idee do­ tru om".
relor siderurgiei hunedore- bea, Costeşti şi Blidaru, cas­ tru această sărbătoare pe şan­ plinit. Cuvintele mai marilor junge". mină toate răspunsurile, a­ Zilahi ludita: „Doresc foar­
ne. în adincul abatajelor telul Corvineştilor sau a gi­ tierul termocentralei, li cău­ despre aceşti tineri sint cea Trăiesc şi muncesc pe nume câ fără ideal.. Dar sâ te mult sâ ajung la profesiu
din Valea Jiului, aplecaţi a­ ganţilor industriali de la tam pe eroii reportajului de mai preţioasă încărcătură a şantierul termocentralei a* dăm cuvintul cîtorva bâieţi nea visată, sâ ajung sâ fiu
supra caietelor cu pătră­ Porţile de Pier, Termocen­ faţă. Dar am avut plăcuta rindurilor de faţă. proape 300 de tineri din ge­ şi fete apreciată la locul de muncă,
ţele, sau lingă maşinile a- trala de la Mintia, Combi­ surpriză să mi se contureze — Cu toată tinereţea lor neraţia anului 1951 — de a­ Pentru Alexandru ITeroiu, iubită de oameni, sâ fac fa
grieole, purllnd în obraji natul siderurgic Hunedoara In minte imaginea unui per­ — spune inginerul Marcel cum Înainte cetăţeni majori. elev la Liceul „Avram lan- ţâ marilor cerinţe ale vieţii,
soarele dogoritor al lunii şi altele au constituit a- sonaj colectiv despre care Tămaş, şef de schimb la lo­ Lirismului romantic al vfrs- cu“ din Brad. chestiunea să intîlnesc iubirea adevâra ' I
tâ. Dacă acesta esl.e un
lui cuptor. devârate punţi de legătură vîrstele mai mari au numai tul „coş de fum" — au înţe­ tei de 18 ani i-au preferat trebuie privită istoriceşte: deal, acesta este idea’V^
„Idealul este integrat în
Anul acesta în judeţul intre trecut şi prezent. cuvinte de laudă. les repede rostul lor la a­ categoricul şi entuziasmul chiar noţiunea de tînâr Nu meu".
nostru 6 000 de tineri, a- Interesante. întotdeauna Despre fiecare din tinerii ceastă, unică deocamdată, „prezent !m epic pe toate co­ ştiu încotro sâ sc îndrepte Lia Tâmăşloni: „Vreau sa (
■flaţi sus, la punctul termi­ caracterizate de antren şi de 18 ani din subordinea sa, lucrare, l-am văzut animaţi tele răspunderii fată de m un­ doar cei care nu ştiu de un­ devin un om util societăţii.
nus al adolescenţei, parti­ veselie sint serile de dans. inginerul loan Cordea, şeful de dorinţa de afirmare ur­ că ; spre lauda lor. de vin. cei care nu cunosc Concret, vreau sâ devin me­
cipă — intr-o tradiţională La Brad sau Luprni, în lotului „uzină" de la Ener- mărind cu perseverenţă sco- ION CIOCLEI trecutul". In subtext adevă­ dic. un medic bun. Vreau să
sărbătoare — la un şirag alte localităţi. serile dis­ rul este câ toate generaţiile muncesc mult, sâ muncesc
de acţiuni educative, ini­ tractive organizate in cin­ trecute ale neamului nostru cu pasiune. Aş vrea să cred
ţiate de organizaţiile U.T.C. stea lor au adus in paşii au aspirat, numai câ aspira­ câ jdcal este egal cu mun­
cu participarea lor şî pen­ lenţi ai valsului sau în rit­ ţia a avut pentru fiecare o ca".
tru pi. mul trepidant al dansurilor lentă proprie. Peste toate a Idealurile ce trăiesc numai
Venind In ajutorul cu­ moderne notele caracteris­ VOI CE VEŢI D A ! stat însă dorinţa de liberta­ într-o sută de inimi tinere
noaşterii şi formării unei tice vîrstei dc 10 ani — ro­ te, afirmare, progres. formează un cerc al socie­
viziuni clare despre măre­ mantismul. veselia, exube­ Aspiraţia este la urma ur­ tăţii noastre în care regă­
ţul program de dezvoltare ranţa. setea dc viaţă, opti­ mulţi pot şi trebuie să ia a­ melor o chestiune vitală. seşti toate ocupaţiile, toate
economică şi soeial-cultura- mismul Acest anotimp al majora­ In societate se va simţi nu­ titudine împotriva lor Constantin Kâţuşcă, lăcătuş profesiile, întreaga gamă dc
lă stabilit de Congresul al Dar sărbătoarea majora­ tului l^am intllnit şi intr-una mai dacă ne vom dărui mun­ loan Munteanul Vorbind la Atelierele centrale Criş- preocupări materiale şi spi­
X-lea al P C R . comitetele tului abia începe In peri­ din sălile Liceului „Dece- cii. Şi va trebui s-o facem despre ideal aş spune că a­ cior : „Aşa cum simţi nevoia rituale. Faptul este firesc, cl
noştri
pentru câ înaintaşii
municipale, orăşeneşti şi oada 10—30 decembrie a c , bal" din Deva — clasa a au dat totul pentru ca noi, cesta dă energie, fruqiuseţc de a respira, aşa trebuie sâ pornind de la necesitatea re­
comunale ale U.T.C. au or­ în oraşe şi comune. In în­ XTI-a B Ni s-a înfăţişat muncii, tăria de a Învinge simţi nevoia de a-ţi forma producerii pe planuri supe­
ganizat, cu ajutorul unor treprinderi şi şcoli vor avea prin cei 37 de elevi, aflaţi azi. să putem visa la viitor. greutăţile. Eu cred că nu sc un ideal (şi. subliniat) care rioare, amplificate, a coor­
Eu aş vrea să urmez arhi­
lectori şi propagandişti, ex- ' loc adunări festive Cu a- in pragul marilor colocvii — poate trăi fără un ideal sâ fie îndeplinit“. Sau : donatelor vieţii noastre. A­
puneri pe teme cum sint : reastă ocazie reprezentanţi bacalaureatul şi alegerea tectura. Lazâr : Condiţiile Mircca E liu: Lipsa de i- „Idealul este cel care dâ ceasta ar fi un alfabet com­
loan
..Făurirea societăţii socia­ ai organelor locale ale pu­ drumului In viaţă. Am do­ noastre de învăţătură nu cu­ dcal duce la plafonare, la sens vieţii Se poate trăi fără plet, care începe cu alfa:*
liste multilateral dezvoltate terii de stat şi ai organiza­ rit să le cunoaştem ginduri- nosc precedent. Tocmai a- anonimat Pe tineretul nos­ e) ? Cred câ se poate, dar ceea ce se traduce prjn a în­
— obiectiv fundamental in ţiilor U.T.C., intr-un mp- le, sentimentele, idealurile cu ccasla ne face să privim vi­ tru il caracterizează setea, lipsindu-tc de sursa multor văţă. Dorinţa dc a învăţa
la
care pornesc
să bată
perioada 1971—1080“ şi menf de solemnitate .vor în- poarta viitorului. itorul cu clanul virsiei şi cu dorinţa de ideal, el poate ii este unealta prin care 10< 1
..Creşterea rolului condu­ mîna tinerilor felicitările de atins de oricare dintre noi bucurii şi cred că asta nu cei 100 de tineri, expun *nca
a c
cător al Parlidului Comu­ 3cetăţeni ~m?riort.,“*âde\>ât'/'it£*'' — Sînteţi la vremea pentru că orizontul e imens, şi-o doreşte nimeni*. (Cor­ gindurîle generaţiei, voi
marilor întrebări, dar
nist — factor hotăritor al certificate ale maturităţii. şi cind puteţi şi ştiţi ne aşteaptă, ne putem afir­ nelia Poenaru — Hunedoa­ ajungă utili societăţii,
edificării societăţii socia­ La această bucurie vor fi să daţi răspunsuri. ma în el. ra) Este motor: „Idealurile Aţi răspuns, drag> băieţi |
părtaşi ca invitaţi ai celor Cimpul afirmărilor vă Anchetă printre T. Koştyal : Cred că idea­
liste multilateral dezvolta­ îţi dau impulsurile pentru şi fete, la cea de a 6-a între- I
mai tineri cetăţeni ai ţârii, lul e însuşi progresul socie­
te". activişti de partid şi de nşteaptă, îmbiindu-vâ tăţii. Pentru că o dată indc- îndeplinirea muncii ce ţi-ai bare din chestionar o dată I
cu­ elevi ai clasei
Tinerii de la liceele teo­ cu numeroasele sale plinit un ideal, în om se propus s-o realizezi*. (Cor­
stat. cadre didactice, pâ- îndemnuri spre cu trecerea pragului majora­
retice nr 1 şi nr. 2 din rinţi. colegi de muncă mai noaştere. spre împli­ naşte un al doilea ideal, deci nelia Matache — Hunedoara). tului. Dacă judecaţi lucruri­
Hunedoara, de la Exploata­ tineri sau mai in virstâ. nire. Ca să ajungeţi a Xll-a un alt ideal se cerc înfăptuit. Dar nu numai atîta, între le pornind de la această tre­
Formaţiile artistice şi or­ aici vî s-au oferit con­ I. Munteanu : Consider că
rea minieră Vulcan şi de idealul este actul necesar o­ ideal şi muncă întilnim o cere puteţi considera că dc
chestrele tineretului vor diţii cum numai aceste
la Prcparaţia Coroeşti, din completa această manifes­ generaţii născute şi mului care aparţine societă­ autentică dialectică socială: fapt aţi răspuns da prima în­
oraşele Petroşani şi Orâş- crescute in zodia socia­ ţii noastre socialiste. Cred el te îndeamnă spre un ţel
tare prin programe adec­ că idealurile noastre, ale ti­ trebare a majoratului — a­
lie au avut în mijlocul lor vate. lismului, le-au cunos­ potenţa ei. Numai dâruin- nerilor aflaţi la virsta de aur. pe care însă nu-1 poţi atin­ dică alegerea aspiraţiei, a
ca invitaţi jurişti care In Va fi Încă un prilej pen­ cut. O dată cu e|c s-a du-ne ne vom putea arăta sint îndrăzneţe şi rculizabi- ■ ge decît printr-o muncă asi­ drumului. Chestionarul vieţii
adevărate colocvii de masă tru a privi retrospectiv, de investit in dumnea­ recunoştinţa faţă de partidul Ic Avem certitudinea înfâp- \ duă Este convingerea multor abia a început. Veţi formu­
voastră încredere, nă­
şi statul nostru. Fiecare din­
au dezbătut cu tinerii pro­ a recapitula „trecutul* ce­ dejdi. Dumneavoastră tre noi vrem — şi sîntem si­ tuirii lor pentru că am învâ- tineri. De aceea aspiraţia ca­ la In a*nii ce vin răspunsurile
ţat să credem In ele, să le |l
bleme legate de responsa­ lor IR primăveri trăite sub ce veţi da ? guri câ aşa sc va intimpla vedem implînindu-se, iar pătă chipuri concrete. Şi nu Ia alte multe întrebări pe
bilitatea socială, despre soarele socialismului şi de — Domiţian Gornic : E o — să fim folositori societă­ drumul pe care nî-1 deschide numai atita. Este dorinţa îm­ care v¡ le pune viaţa. Pre­
drepturile şi Îndatoririle a se bucura De a sc bucu­ Întrebare pe care şi noi ţii noastre meditat, cu­ programul elaborat de cel plinirii proprii, dar nu ca un gătiţi bine răspunsurile .şi
— Aţi
nc-am pus-o in ultima vre­
consfinţite in Constituţia ra şi trăi sentimentul unei me. Chiar la orele de diri- noaşteţi profilul pe ca­ de-al X-lea Congres al parti­ scop In sine. gîndiţi-vâ câ de acum îna-
dului nl se dezvăluie In toa­
României socialiste Răs­ legitime mîndrii pentru că genţie am dezbâtut-o niş o re trebuie sâ-l aibă un tă măreţia lui. Titus Liviu Cursan: „Im- inte multe din ele o dată
tinâr de azi ?
punsurile date cu prilejul cei mai mulţi din ei au dată. Ca absolvenţi ai liceu­ Doru Frenţiu : Desigur Un In ce cadenţă vor merge plinind IO ani mi-am stabi- date nu mai pot fi refăcute.
acestor manifestări de par­ descoperit in cei 10 ani pie­ lui, desigur că majoritatea tinâr din generaţia noastră pe acest drum cei 37 de ti­ lit un ideal, plămădit, de Luaţi cintarele şi măsuraţi
dintre noi dorim, visăm să
ticipanţii la concursul „Sin- trele temeinice pe care le-au batem la porţile universită­ trebuie să fie cinstit, cura­ neri din clasa a Xll-a B? fapt. înaintea acestei vîrste. bine, împrumutaţi de la
Idealurile, gîndurile,
senti­
teţi majori, vă cunoaşteţi pus la temelia năzuinţelor ţilor. Ca să reuşim va tre­ jos, drept, modest, pentru el mentele ce ni le-au împăr­ Mă simt atras în mod deose- bâtrîni înţelepciunea, dar nij
trebuie
interesele generale
îndatoririle ?" au venit să lor, aflînd in paginile celei bui să ne străduim să nc în­ să primeze celor personale. tăşit ne îndreptăţesc să cre­ bit de istorie şi limba ro- renunţaţi nici un moment la
suşim cunoştinţe temeinice.
completeze cunoştinţele ti­ mai romantice virste — a- Personal, indiferent dacâ-mi Un tinâr al zilelor noastre dem că îşi vor alege drumul mână In cele din urmă op­ ceea ce vă este propriu şi vă
pe care simt că se vor fn-
nerilor în acest domeniu. dolesccnţa — certitudinile voi atinge ţelul in toată mă­ trebuie să realizeze ceva t¡Ini cu ei înşişi de mai tir- tez pentru limba română. defineşte, avîntul, exuberan­
Interesantă prin scopul împlinirilor viitoare ce se reţia iui (pentru că am în­ pentru societate şi eu cred ziu, ne face sâ-i zărim tre- Doresc sâ devin profesor". ţa, gîndirea înaripată, pu-
câ generaţia noastră încear­
propus şi varietatea progra­ vor adăuga, înmulţindu-lc văţat să visăm îndrăzneţ), a­ că să se dăruiască societă­ cind pc acest drum in rit­ Sorin Munteanu: „Sint e ­ teiea de dăruire. întrebările
să
colo unde voi
ajunge
mului „sâptămîna majora­ pe cele de plnâ acum. muncesc voi da totul ţii, să se încadreze In profi­ mul ferm şi trepidant in ca­ lev de liceu şi aceasta dato­ din noul chestionar sint gre­
re ţara noastră urcă spre a­
lul moral al tînârului pe ca­
tului" organizată din iniţia­ Tibcriu Koştyal : Am să re ţara noastră il cere. Mai nul miine. rită idealului pe care mi le. Judecaţi!
tiva Comitetului municipal VIOREL JIANU încerc să continui ideca lui sint. e drept, elemente care l am ales de a ajunge om In
secretar al Comitetului Domiţian, pentru că această Anchetă realizată de adevăratul sens al cuvîntu- C. ARMEANU
al U.T.C. Deva a polarizat idee c simţâmintul nostru, al nu se încadrează acestor ce­
atenţia celor peste 1 200 de judeţean Hunedoara ol U.T.C. I tuturor. Cred câ locul nostru rinţe, dar sint puţine, iar cei L. LARA
FIII DEMNI DE GRIJA CD CARE SÍNIEII I
VIOREL OCOŞ NICOLAE STINEA COSTIN IUESCU
Proi. dr. ing. ARON POPA preşedintele Tribunalului judeţean actor la Teatrul de stat „Valea Jiului'’
ŞTEFAN TRIPŞA rectorul Institutului de mine Petroşani preşedinte al Uniunii judeţene a cooperativelor din Petroşani
maistru oţela», Erou al Muncii Socialiste agricole de producţie i
Fiecare generaţie din generaţiile celor core s-ou împlinirea vîrstei majoratului constituie un mo­ Orice ideol superior cere, pentru a fi atins, mun­
In Romănio sociolislă munco a devenit o ches­ născut, au crescut şi ou păşit în viaţă in omi so­ Sentimentul ce mă încearcă Io oceostă frumoasă că şî eforturi titanice ; că visele strălucitoare nu
tiune de onoare şi eroism, primo datorie faţă de cialismului o considerat o mare fericire de a se trecere în viaţă o voastră, băieţi şi fete de 18 ani, ment de seamă în viaţa fiecărui cetăţean. De (a se reolizeozo de la sine.
societate a fiecărui cetăţean capabil să îndepli­ oflo lo virsta majoratului, tocmai intr-o osemeneo este de lapt un îndemn. Alegîndu-vâ idealul de oceostă dată ef dobîndeşte ceea ce în drept se
nească acest oct (oră de cote vioţo nu ore sens. vioţă nu uitaţi de domeniul ce dă industriei materie numeşte „copacîtotea de exerciţiu", adică posibi­ Acum, dragi tineri de 18 ani, cind păşiţi pragul
epocă. Acest sentiment ore un dublu suport. In majoratului, ştiu câ visele voastre sint din cele moi
Azi, cind mă gîndesc Io cei 20 de ani de muncă fond. fiecare dintre noi s-a bucurot - Io vremea sa primă, ¡or poporului hrana — agricultura. Găsiţi litatea de a-şi exercita personal şi singur, fără in­
- lucrez de Io vîrsta de 16 ani - trăiesc puternic - pentru că era tînâr. Dar, spre deosebire de tre­ aici un minunat mediu de afirmare, o bogota sur­ tervenţia cuiva, drepturile şi de o-şi asuma oblî- îndrăzneţe. Am ţinut, de aceeo, să încep exprima­
rea gîndurilor mele către voi cu acest avertisment.
sentimentul bucuriei depline O omului care s-a dă­ cut, acum tineretul ore nu numai vise şi dorinţe de sa de afirmare o puterii, pasiunii şi inteligenţei. Pe terenul fertil al muncii şi învăţăturii puterea
ruit singurului izvor creator de valori. emancipare, de o fi moi mult decît au fost părin­ Agricultura noastrd socialistă, aflată în plina dez­ gaţii. voastră de generoasa dăruire unui scop are nevoie
Am exprimat aceste gînduri şi sentimente pro­ ţii, ci şi condiţiile materiale necesare împlinirii as­ voltare, merge pe drumurile moderne ale chimiză­ Dacă şi înainte de majorat tinerii participă activ de acel factor de echilibru core se numeşte teno-
rii, mecanizării, ale agrotehnicii ştiinţifice. Lucrăm
prii acum, cind mi s-o cerut să le spun ceva tineri­ piraţiilor, tendinţelor sole fireşti de o-şi ridica ni­ pâmîntul, creştem vite şi plantaţii în chip nou. Agri­ la rezolvarea unor problem^ sociale, politice şi e­ citote, seriozitate in a urmări idealul propus. Şl moi
lor care-şi sărbătoresc majoratul, tocmai pentru că velul de instruire, de cultură. cultura va pune şi de acum înainte în faţa lucră­ are nevoie de un înalt simţ ol răspunderii faţă de
le doresc acestor tineri să trăiască din plin senti­ Proclomînd şcoala ca principal izvor de cultură torilor soi probleme de mare însemnătate : de o conomice, o dotă cu împlinirea vîrstei de 18 ani, îndeplinirea sarcinilor. Cît de fructuos e finalul u­
mentele care se leagă de muncă. şî factor de civilizaţie. Partidul Comunist Roman, foce co pâmîntul să rodească tot moi bogat Aici, oceostă participare capătă conţinutul exercitării nei octivităţi asupro căreia a guvernat această co­
Alături de mine la oţelorio nr. 2 din combinatul statul socialist ou acordat o atenţie cu totul deo­ statul investeşte an de an mari valori băneşti. O dreptului de a alege in organele puterii de stat. ordonată majora a corocterului omenesc f
hunedoreon muncesc sute de tineri core nu şi pre­ sebita creării bazei materiole pentru perfecţionarea buna porte din acestea au co destinaţie creşterea Perseverenţa şi responsabilitatea sint elementele
cupeţesc eforturile pentru indeplinireo exemplară o întregului sistem de invăţămînt, pentru otrogereo cadrelor de ingineri agronomi, zootehnişti, pomicul- Desigur, calitatea de cetăţean nu poole fi conce­ cote colorează cu culoarea împlinirii timpul nos­
sarcinilor de producţie. Mulţi dintre ei au trecut a­ masivă o populaţiei ţării spre lumina ştiinţei şi cul­ pută doar prin prisma drepturilor ocordote. De­ tru, al vostru, core-l aveţi înainte goto să primească
bia cu un an. doi de vîrsta majoratului, alţii şi-l turii. Este destul să amintim co în prezent în licee tori, mecanizatori. mocraţia socialistă, participarea activă a intregului în el ofranda dăruirii. Docă-1 lăsaţi să se piardă
In cooperativele agricole din judeţul nostru lu­
sărbătoresc acum. Co maistru principal mă mîn- învaţă de 10 ori moi mulţi elevi decît în 1938. în crează în prezent mulţi tineri care, prin pasiunea şi popor la efortul constructiv generol. Io conducerea nu moi foloseşte lo nimic iluzia unei posibile re­
dvesc cu mulţi din aceşti tineri. Dor nu uit mei un învoţomintul superior de 5 ori mai mulţi studenţi, priceperea lor. aduc o contribuţie importantă Io treburilor obşteşti, implică, pe lîngă drepturi egale
moment dotorio meo de a contribui Io formarea sau că pentru fiecare elev din şcolile de cultură sporirea overii obşteşti, o producţiei vegetale şi o- cuperări.
lor ca oameni integri, co buni meseriaşi. generală statul cheltuieşte în medie pe an aproa­ nimole. lo ridicarea nivelului de trai ol membrilor şi obligaţii egale pentru toţi, îndeplinirea unor în­ Tineri, iubiţi arta şi literatura, ump!eţî-vo cu ne­
18 oni ! Eu cred co de Io oceostă vîrsta începe pe 1 200 de lei, pentru un student - 11 800 de lei. cooperatori. Aici moi ovem nevoie de oameni ini­ datoriri. fără de core nu s-ar putea concepe dez­ saţ sufletul de emoţia lor căci prin ele veţi ajunge
cu adevărat viaţa De aici începe odevăroto pa­ Constituie o trăsătură definitorie pentru tinere­ moşi. îndemnoţi de gindul de o muncii cu tragere voltarea armonioasă a societăţii, însăşi realizarea sâ sădiţi în conştiinţo voastră cele mai superioa­
siune pentru o îndeletnicire, de aici începe să te tul nostru înţelegerea însuşirii culturii co o necesi­ de inimă, tineri entuziaşti, dornici să pună in viaţa drepturilor fundamentale acordate prin Constituţie re principii de viaţă.
stopineosco sentimentul mulţumirii sau ol nemulţu­ tate impusă de exigenţele progresului contempo­ aspiraţiile ce i animă - de a fi cit moi folositori Acum, cind, împlinind 18 anî, trăiţi momentul so­
mirii pentru ce oi făcut azi. ran ol societăţii socialiste, a societăţii umane in societăţii. . Pentru tinerii, core în acest an împlinesc vîrsta lemn şi grov ol trecerii într-o lume o răspunderi­
lor de toate naturile, gindul vostru să fie animat
Tinereţea este vîrsta core încorporează în ea prin­ general, lnţelegînd acest deziderat, tinerii ou do­ Ceea ce vă doresc, dragi tineri, este, repet, sa va majoratului, îndeplinirea obligaţiilor cetăţeneşti con­
cipalele trăsături ale caracterului omenesc. 18 om torio de o-şi îmbogăţi în permanenţă sfera cunoş­ căutaţi bine drumul în viaţă, iar cei care vă găsiţi stituie o contribuţie de seamă — în climatul politic de convingerea că I trăiţi înlr o ţară in core un
tinţelor — care practic nu ore limite - şi in ocelaşi
suflu de epopee eroico străbate întreaga existen­
e inceputul tinereţii. Colea pe core se ajunge lo vocaţie spre domeniul agriculturii îmbrăţişaţi o cu şi social promovat de partid - lo ridicarea Româ­
frumuseţea de caracter e munco. Indemnu meu timp să răspundă eforturilor, sacrificiilor ce le foce îndrăzneală. Veţi avea satisfacţii nebănuite să fiţi niei pe înaltele piscuri ale progresului şi civiliza­ ţă a poporului nostru. Ţoro oceosto, poporul aces­
pentru voi, tinerii core păşiţi peste progul celor 1B societatea pentru instruirea lor prin oclivilateo vh- participanţi activi la înflorirea acestei importante ra­ ta, va sărbătoresc majoratul plini de încredere în
toore ce o vor desfăşura în opero de edificare mul­
onî. e către acel minunot izvor, din core persono! tilaterală o socialismului. muri o economiei, o bunăstării materiale. ţiei umone. ceea ce promiteţi a fi.
am* sorbit cele moi mori mulţumiri ale vieţii.