Page 46 - Drumul_socialismului_1969_12

ffAO.9 m DRUMUL SOCIALISMULUI DUMINICA 14 DECEMBRIE 1969

REALIZĂRILE IHI PRODUCŢIE— „BAROMETRUL“ m a .. u rn ii -

ACTIVITĂŢII COMUNIŞTILOR se wm im ?

Munca organizaţiei de par­ suri practice pentru îmbună­ liniind faptul că unele secţii
tid, a tuturor comuniştilor se tăţirea aprovizionării fabri­ au ajuns să lucreze la nive­ Despre restanţele înregistra­ ca ceea ce râmîne sâ ia calea
oglindeşte in rezultatele acti­ cii cu materie primă, domeniu lul prevederilor de plan din te la livrarea laptelui de că­ valorificării in contul obliga­
vităţii economico-iinanciarc în care au fost întimpinate trimestrul I al anului 1970. au tre cooperativele agricole din ţiilor contractuale. Exemple
ale întreprinderii, in calitatea cele mai mari greutăţi, recu­ solicitat să se ia toate mâsu judeţ, precum şi despic cau­ pozitive în acest sens există
şi cantitatea muncii intregu perarea râmînerilor in urmă. rile pentru aprovizionarea zele care generează o astfel suficiente. C.A.P. Cristur, I3o-
lui colectiv, în disciplina şi îmbunătăţirea calităţii produ­ tehnico-materialâ n fabricii de situaţie, s a mai scris in şorod, Bretea Mureşanâ, Prî-
răspunderea cu care acţionea­ selor. amplasarea maşinilor şi corespunzător sarcinilor anu­ ziarul nostru. Asigurările pri­ cuz şi altele sînt cîteva din u-
ză acesta pentru realizarea utilajelor in flux tehnologic lui viitor, asigurîndu-se în a­ vind redresarea producţiei mtâtile unde întreaga cantita­
sarcinilor de plan şi angaja­ mai raţional, extinderea şi cest fel desfăşurarea norma­ marfă primite din partea or­ te de lapte după scăderea con­
mentelor luate in întrecerea folosirea mai bună a spaţiilor lă şi ritmică a procesului dc ganelor agricole judeţene nu sumului viţeilor se realizează
socialistă. Realizările obţinu­ dc producţie Toate acestea, producţii' S-nu făcut, de ase­ sc confirmă nici de această ca marfă.
te în producţie, datorită acti­ îmbinate cu munca depusă menea, propuneri pentru spo­ dată. Sint însă şi cooperative a-
vităţii desfăşurate de organi­ pentru ridicarea calificării şi rirea exigenţei faţă de calita­ Nu mai insistăm asupra fac­ gricolc unde mii de litri de
zaţiile de partid pe cele mai tea produselor, inlârindu-se torilor care influenţează nega­ lapte se scurg prin alte „ro­
diverse planuri. reprezintă controlul şi asigurîndu-se o tiv producţia de lapte pe cap binete", diminuind substan­
barometrul intregii activităţi a asistenţă tehnică competenta de vacă, considerind că este tial .veniturile unităţilor O
pentru
în toate schimburile,
comuniştilor. inlârirra disciplinei muncii si datoria conducerilor C AP. şi diferenţă apreciabilă — peste
9 000 litrj — intre cantitatea
Punînd în centrul preocupă­
rilor sale — cu o necesitate Adunări de dări a celei tehnologice, realizarea a cadrelor tehnice sâ analize­ de lapte rezultată după scă­
ze cu toată răspunderea pro­
si
de prim ordin — îndeplinirea de către toţi muncitorii a nor blema respectivă, ei vom re­ derea consumului viţeilor la
sc înlilncşte
cea marfă,
integrală a sarcinilor econo­ de seamă în melor, folosirea tot mai depli­ leva un alt aspect în aparen­ C A P Gurasada. Producţia
mice, organizaţia de partid, nă a capacităţii maşinilor şi ţă dc mică însemnătate, dar respectivă echivalează cu mai
comuniştii de la Fabrica dc organizaţiile spaţiilor de producţie, redu­ ru serioase implicaţii de ordin mult dc .10 la sută din res­
blănuri „Vidra" din Orâştie cerea normelor de consum la economic. Este vorba despre tanta înregistrată la onorarea
au acţionat intr-un front co­ de partid materia primă, iniţierea şi aşa zisele ..consumuri interne" contractului. Această practică
mun. ţinind in permanenţă organizarea unor cursuri de dc lapte Din cantităţile tota­ a „consumurilor interne" atîr-
seamă de interesele majore ridicare a calificării şi specia­ le de lapte obţinut, scâzind nâ destul de greu în balanţa
ale economiei naţionale, pen­ lizării cadrelor. partea care revine pentru financiară a cooperativei, vo
tru mobilizarea întregului co­ Propunerile făcute, angaja­ creşterea viţeilor, este firesc niturile fiind diminuate cu
lectiv şi dezvoltarea Ja acesta peste 15 000 lei.
a iniţiativei şi a răspunderii specializării oamenilor, întă­ mentele exprimate de comu­ La unul din locurile „frun­
pentru îndeplinirea exempla­ rirea disciplinei de producţie, nişti, măsurile stabilite şi taşe" in ceea ce priveşte di­
ră a sarcinilor de plan şi a au condus în final la creşte­ scrise în planul de măsuri minuarea nejustificatâ a pro­
contractelor economice pri­ rea producţiei şi productivită­ doptat dc adunarea de dare ducţiei de lapte marfă can­
vind livrarea in lerrpcn a ţii muncii, îmbunătăţirea cali­ O r g a n iz a r e a ştiinţifice didează şi cooperativa agricn-
produselor la export şi la be­ tăţii produselor, la mai buna de seamă, dovedesc grija şi lâ din Sîncrai, unde pînâ la
neficiarii interni. Orientin- folosire şi utilizare a materiei preocuparea organizaţiei de începutul lunii deecmbrio
du-şi activitatea politică şi prime. partid pentru soarta produc­ s-au trecut la capitolul „con­
organizatorică spre soluţiona­ Planul pe acest an se înde­ ţiei, dorinţa comuniştilor dc a sumuri interne'’ peste 4 500 1
rea unor probleme stringente plineşte cu succes — spuneau dobindi rezultate tot mai va­ Siderurgiştiî din Colan sa se im p ună cu lapte, în timp ec obligatiilu
ridicate de viaţă, organizaţia in cuvintul lor tovarăşii loan au depăşit prevederile la fondul (le stat nu erau în­
de partid a reuşit, aşa cum au Probsdorfer. Ilie Her. loan loroase, care sâ-i permită co planului Io producţia glo­ deplinite nici in proporţie de
remarcat In cuvintul lor to­ Târâbuţâ, Gheorghe Voju şi lectivului acestei fabrici sA se bală cu peste 8 milioane ganizarc ştiinţifică a produc­ 05 la sută. Aproape identică
varăşii Vasile Raşca, Mihail alţi participanţi la discuţii — situeze atit în acest an cit şi de lei. Aportul sectorului ţiei il constituie faptul că şi «sie şi situaţia întilnilâ la
Szeghedy. Ştefan Hengher, şi aceasta dovedeşte maturita­ în cel care vine în rindnnle cocserie, de unde vă pre­ a u to rita te In prezent se intirzie nejusti­ C AP. Ostrov. Deşi unitatea
Margareta Ciocan. Vasile Câ- tea şi răspunderea de care zentăm această imagine, ficat in elaborarea studiilor in are neonoratâ o restantă d»
râbuţ şi mulţi alţii, să reali­ dau dovadă comuniştii în colectivelor fruntaşe din .n- e semnificativ. comparaţie cu termenele pla­ peste 200 hi la contract, s-au
zeze o slrînsâ legătură intre conducerea politică a activi­ dustria judeţului nostru, Foto : V. ONOIU La l.C.S. Hunedoara s-a nificate. sc insistă insuficient „valorificat" pe alte căi peste
sarcinile muncii politice si tăţii de producţie, in înfăptui­ elştigat o experienţă lăudabilă pentru aplicarea în producţie 4 200 1 lapte. Cantităţi destul
cele economice. S-a remarcat rea sarcinilor trasate de par­ N. BADiU HC23E$38H la folosirea metodei drumu­ a studiilor datorită tărăgănă­ de mari — cite 1 000—4 000 l
că, tocmai datorită acestui tid. Cu toate acestea — au lui critic la programarea lu­ rii aprobării lor în comisiile lapte — au fost sustrase de In
fapt, s-au obţinut rezultate subliniat vorbitorii — trebu­ crărilor de construcţii-montaj, tehnice ale întreprinderilor. fondul centralizat şi la coope­
pozitive in realizarea sarcini­ ie mobilizate şi mai mult for­ Din interesul manifestat de ajungindu-se ca astăzi sâ fie In situaţia actuală, cînd rativele agricole din Batiz.
lor economice. in educarea ţele întregului colectiv pentru către cadrele tehnice şi econo­ lot mal frecvent utilizate me­ planează permanent pericolul Riu Alb, Dineu Marc, Gînţaga,
Nucşoara şi altele.
Greu de
poliliro-ideologicâ a salaria­ ea prevederile planului de INTOIRE CU „BARBÂ-C0T“ mice din întreprinderile jude­ tode superioare ale cercetării învechirii tehnicii, ştiinţa con­ explicat este şi uşurinţa eu ca
ţilor. in întărirea rîndurilor producţie pe acest an să fie ţului fa\â de tot ceea ce este operaţionale, care au contri­ ducerii şi organizării are rolul re consiliul de conducere al
partidului. De asemenea. în­ îndeplinite eu cel puţin şaptv După o serie de spectacole prezentate atit în de­ nou în domeniul organizării, buit Ja obţinerea unor pro­ de a asigura aplicarea rapidă C A P. Briznic a acceptat ea
deplinirea planului de stat pe zile ineinte de termen. ca plasare cit şi Ia sediu, micii artişti amatori ai Tea­ rezultă adeziunea masivă, u­ ductivităţi ridicate, de ordinul in producţie a rezultatelor in unele luni sâ se vindâ în
11 luni la toţi indicatorii, pro­ producţia marfă să poată fi trului de copii de pe lingă clubul sindicatelor Sirnc- nanimitatea opţiunilor pentru a flă—90 000 lei pe salariat a­ cercetării ştiinţifice şi de a sat la diverşi cetăţeni cite
ducerea peste prevederi a livrată şi să se încaseze bani: ria vor susţine un nou spectacol in deplasare. De experimentarea, aplicarea şi nual. crea condiţii pentru folosirea 90-50 1 lapte. în vreme ce o-
29 000 perechi mânuşi si 13 000 pe ca de la beneficiari Nu astă dată ei vor ii oaspeţii Casei de cultură din Orâş­ generalizarea metodelor teh­ Elaborarea şi aplicarea de deplină n noilor tehnici şi hligaţiilc contractuale asuma­
nologice moderne, cu produc­
diferite articole de blănărie, se poale vorbi de eficienta tie. unde duminică 14 decembrie ac. la orele 16 vor tivitate şi eficienţă ridicată către specialiştii f C.S H a tehnologii, prin metode şi for­ te dc unitate nu erau îndepli­
me organizatorice corespunză­
programului de calcul al in­
atestă că organizaţia de par economică a producţiei atit prezenta, pentru a 5-a oară de Ia premieră, cunoscuta In exploatările miniere din toare acestora. Tocmai de a ­ nite.
timp cit produsele se află în­ piesă „Barbâ-Cot" — în 2 acte şi 6 tablouri de Ion dicatorilor de plan denumit Un calcul sumat demon­
lid, comuniştii de aici au ştiut lliescu. Valea Jiulu; se solicită lot „Program de analiză şi locali­ crea, în cadrul preocupărilor
că in secţii, in diferite faze viitoare, studiile vor trebui sâ strează că numai la coopera­
să antreneze întregul colectiv dc lucru, ci numai atunci cînd Deplasarea de duminică constituie un bun prilej de mai mult dotarea abatajelor zare a activităţii şantierelor" abordeze probleme ale eva­ tivele agricole amintite s-au
cu combine, elemente metali­
la muncă. marfa a fost livTată şi banii destindere atit pentru micuţii artişti simerieni cit si ce de susţinere, extinderea a­ (PALAS) şi a programului luării capacităţilor de produc­ adunat peste 280 hl lapte care,
„Necesarul de materiale ope­
La rezultatele bun° aminti­ cuveniţi pe ea Încasaţi. bineînţeles pentru spectatorii lor de astă dată din O- batajelor frontale ctc. Impor­ rativ" (NEMO) înlătură o se­ ţie, analiza critică şi urmări­ în loc să fie livrat în contul
răştic.
contractelor încheiate ru sta­
te s-a putut ajunge şi datori Anul 1970 — ultimul an al împreună ei vor petrece momente de neuitat din tant de reţinut este şi faptul rie de neajunsuri legate de rea folosirii lor intensive, căi­ tul, a fost valorificat pc alte
tâ grijii şi preocupării comite­ actualului plan cincinal — lumea basmelor. că utilajele deja existente în planificarea activităţii şantie­ le de realizare a acestor de­ răi Să nu mai amintim ca
ziderate. Se impun a fi apli­
dotare sint mai judicios folo­
tului de partid care a îndru­ pune in faţa colectivului fa­ IOSIF MERCEA site, în comparaţie cu situa­ relor. necesarul şi dinamica cate cu prioritate metodele astfel de aspecte negative se
forţei de muncă pe meseni şi
mat comitetul de direcţie şi bricii de blănuri „Vidra* sar­ directorul clubului Simeria ţia de acum cîţiva ani subunităţi, servind la deter­ matematice in programarea şi semnalează şi in alte coope­
rative agricole, toate acestea
l-a sprijinit in luarea de mă­ cini sporite. Comuniştii, sub­ La Centrala industrială Hu­ minarea volumelor de lucrări urmărirea operativă a produc­ soldîndu se cu însemnate pier­
nedoara, problema principală pe un grup de devize precum ţiei. metodele cercetării ope­ deri pentru unităţile în cauză.
a acestui an a consliluit-o şi pentru stabilirea necesaru­ raţionale
preluarea atribuţiilor de cen­ lui materialelor cuprinse în a­ Organizarea mai bună a Procedeul respectiv face no­
trală pc structura organizato­ celaşi grup de devize Toate producţiei şi a muncii este tă discordantă cu preocupa­
rică a combinatului siderurgie, aceste calcule se fac cu ajuto­ condiţională în mare măsură rea şi răspunderea mfmrfcsta-
tc de conducerii^1 njuVltor uni­
în aşa fel incit mecanismul rul calculatorului electronic. de aprovizionarea tchnico- tăţi cooperatiste’ din judeţ ea*
producţiei sâ funcţioneze nor­ Merită de asemenea a fi matorialâ dar. in acelaşi timp. rc. punînd la inimă interesele
mal. fără dereglări. Astăzi, se scoasă in evidenţă preocupa­ nu trebuie scăpată din vede­
poate menţiona ca o acţiune rea pentru îmbunătăţirea ac re gestiunea stocurilor Aceas­ generale ale statului şi ale co­
pe deplin izbutită faptul că, livilâţii plin conlucrarea tă problemă trebuie sâ stea operativelor. se străduiesc şi
in prezent. întreprinderile ca­ slrinsâ cu proiectanţii si sta­ mai mult In atenţia unităţilor reuşesc sâ contribuie cu can­
re alcătuiesc Centrala indus­ bilirea de comun acord cu a- economice. îndeosebi a consi­ tităţi cit mai mari de produ­
trială Hunedoara sint condu­ ro-şlKi a diverselor tehnici şi liilor de administraţie ale cen­ se animaliere la fondul cen­
se mai competent, iar fluxul tehnologii in construcţii-mon- tralelor industriale Hunedoa­ tralizat.
informaţional, posibilităţile ra­ laj. cum ar fi folosirea prefa­ ra Petroşani şi Deva. a comi­ Problema înlăturării consu-
pide şi mai largi de a lua şi bricatelor. industrializarea tetelor de direcţie dc In I M. munlor interne exagerate de
transmite decizii, au îmbună­ construcţiilor, eliminarea so­ Hunedoara. I P.B. Cnstur, lapte prezintă o deosebită in
semnalate, existind condiţii ca
luţiilor ineficace ele. C E I L. Deva. Direcţia regio­
tăţit substanţial activitatea lor nală CT R . Direcţia judeţea­ şi pe această cale sâ se influ­
economică. Trebuie menţionat că ase nă a industriei locale. Trustul enţeze favorabil situaţia eco­
menea studii şi măsuri dc or­
Intre alic realizări de pres­ ganizare mai bună a condu­ de construcţii Deva şi altele, nomici a unităţilor, lată dc
tigiu sc remarcă urmărirea cerii producţiei şi a muncii unde se menţin stocuri supra- ce consiliile de conducere şi
cadrele tehnice din C A P mi
prin jnlcrmediul calculatoru­ au fost operate în toate între­ normntivc de materii prime, datoria sâ închidă ncîrUirzial
materiale şi produse In valoa­
lui a disciplinei contractuale, prinderile judeţului nostru, cu re de multe milioane lei. orice „robinete" prin care se
realizarea producţiei marfă şi rezultate economice aprecia­ In stabilirea direcţiilor prin. scurg veniturile băneşti ale u-
a beneficiilor. In vederea creş­ bile. Sc constată insă că nu in cipale nle acţiunii de organi­ nitâţilor şi cooperatorilor
terii producţiei de metal s-au suficientă măsură cadrele teh­ zare ştiinţifică pentru 1970. N. TlRCOB
consiliile de administraţie şi
investigat soluţii optimizate nice şi economice din unele comitetele de direcţie trebuie
de organizare care sâ valori­ unităţi sint receptive la nece­ sâ pornească de la premisa
fice la un grad ma; înalt re­ sităţile reale de îmbunătăţire că. dară în organizarea de an­
In secţia confecţii blănuri fac practică elevii anului II ai şcolii de calificare care sub conducerea brigadierei Florica zervele existente, îndeosebi la a activităţii. samblu a întreprinderilor I De la universitatea
Munteanu execută covoare din blană. oţelârii. laminoare şi în sec­ L'n mare neajuns în activi­ s-au făcut paşi sensibili îna­
torul de reparaţii siderurgice. tatea compartimentelor dc or- inte, in organizarea locurilor serală de marxism-
de muncă mai avem încă | leninism Deva
multe probleme de rezolvat. j
In ¿ţcest sens trebuie formate i luni, 15 decembrie 1969
ora 17, în sala festivă a Con­
echipe complexe de tehnicieni, : siliului popular judeţean
matematicieni, economişti, me­
m m mEPEWfm la LEC1IE cu propuneri pentru îmbună­ i Hunedoara va avea loc e*-
vină
dici, psihologi, care sâ
j punerea temei a 4-a din pro-
tăţirea activităţii locurilor de j gram :
j „Dezvoltarea social-politică
muncă sub toate aspectele. . ! a societăţii noastre in etapa
Forţa motricâ a acţiunilor o- este nota. In care se concreti­ ţie motivează numărul mare de dica profesorului de limbi străi­ ne; un răspuns scurt la o între­ vilor spre un autocontrol în Organizarea ştiinţifică a ! actuală. Rolul conducător al
muJui este determinată in mare zează succesul activităţii de în­ lucrări de control aglomerate ne cit dc des să-şi repartizeze, bare cheie din lecţia de istorie, procesul de învăţare pentru în­ producţiei şi a muncii va pu­ j clasei muncitoare in societate.
măsură de necesitatea satisface­ suşirea cunoştinţelor. Dacă no­ în ultima parte a trimestrului in economia lecţiei, exerciţiile ştiinţe naturale etc.; rezolvarea suşirea cunoştinţelor, fapt deo­ ! Unitatea întregului popor sub
rii dorinţei de reuşită. In anii tarea este ritmică şi nota reu­ şcolar. Lneori extemporalele nu de scris, dictări, exerciţii gra­ unui exerciţiu sau a unei părţi sebit de important pentru acti­ tea face progresele dorite nu­ i conducerea Partidului Comu*
şcolarităţii, occaslă dorinţă ac­ şeşte să întruchipeze toate func­ se mai restituie elevilor, ci se maticale efectuate în clasă ctc., dintr-o problemă — Ia matema­ vitatea dc formare a personali­ mai printr-un sistem de mă­ j nist Român. Formarea şi der­
ţionează tntr-o formă evidentă. ţiile instructîv-cducativ e nece­ trece doar nota in catalog. fără de care nu se pot Însuşi tică ; transcrierea unei formule, tăţii. De altfel, in formarea de­ suri bazat pc cele mai noi : voltarea conştiinţei socialiste
In orice clasă, pot fi deosebiţi sare, ea devine un prilej dc bu­ Se intilnesc şi cazuri eînd corect cunoştinţele la o limbă explicorea ei — la chimie, fizi­ prinderilor de autocontrol un realizări ale ştiinţei şi prac­ a oamenilor muncii0.
elevi „ambiţioşi", care Îşi con­ curie. un stimulent al activităţii toţi elevii unei clase au dat lu­ străină. Profesorul va decide a­ că etc. Unii profesori practi- rol important II deţine motiva­ Expunereo va (i susţinută
centrează forţele intr-o muncă elevului. Lipsa ritmicităţii poa­ crare de control, dar note apar poi ce teme individuale să in­ cind des acest fel dc muncă in­ rea notei, făcută cu ocazia ori­ ticii, îndreptate cu precădere j de eoni, unîv, dr, Gheorghe
de învăţare neîntreruptă, năzu­ te ii o cauză reală a insucce­ in catalog numai la o parte din dice unor elevi. La limba româ­ dependentă, apreciind fiecare cărei forme de verificare a cu­ spre perfecţionarea tuturor e ­ | Trandafir.
ind spre un succes rnre să le n- sului la învăţătură, mai ales a­ ei. la cei cărora le sînt necesa­ nă, profesorul va putea hotărî, „lucrare", alcătuiesc din trei- noştinţelor. Aceasta motivare nu lementelor procesului muncii i Participă studenţii de la
xignrr un anumit Ioc In ierar­ tunci cînd nu se cunoaşte mo­ re pentru calcularea mediei prin intermediul lucrării de patru note o medie care con­ trebuie să semene cu o „scuză" din unităţile noastre econo­ | toate secţiile universităţii.
hia clasei sau a şcolii. Alţii, la dul concret dc manifestare a as­ Alteori, extemporarele se resti­ control, ce exerciţii independen­ tează in catalog ca o singură ci, prin ea, se impune orienta­
care acţiunile volitive nu pot piraţiilor spre succes a şcola­ tuie elevilor cu mare lntîrzie- te de creaţie liberă, de analiza notă. rea atenţiei elevului spre acele mice.
păstra o constanţă de prea lun­ rilor. re, şi atunci fiind doar notate, literară sau gramaticala sint Pe această cale, lucrările de probleme asupra cărora va tre­
gă durată In activitate, devin Profesorii motivează adesea control devin un mijloc de pre­ bui sâ insiste In activitatea sa
mai „abili" şl, în virtutea ace­ lipsa ritmicităţii în notarea ele­ gătire sistematică a tezei tri­ ulterioară spre a obţine un suc­
leiaşi dorinţe, tatonează mai o- vilor prin programa prea încăr­ mestriale. Teza nu mai apare ces mai evident, o notă mai bu­
Ics căile prin care insuccesul cată şi efectivele mari ale cla­ ca o sarcină izolată, deosebit dc nă, sau pentru a-.şi menţine no­
poale fi evitat. Nu este lipsit selor. Intr-adevăr, acestea sint Colocvii didactice complexă, pregătită numai teo­ ta primită.
rlr importanţă nid numărul a- motive rare nu pot fi trecute retic şi individual de elevi. Ac­ Iată, deci, numai cîteva as­
irlor elevi cmc. în munca de cu vederea. Dar tocmai acestea tivitatea de pregătire a tezei se pecte din care reiese că lucră­
învăţare, se folosesc şi de ac­ impun reducerea „verbalismu­ va desfăşura în clasă şi va în­ rile de control nu mai pot râ-
ţiuni hotă rile ca cei „ambiţioşi", lui" în şcoală, înlocuirea aces­ cepe chiar din prima zi a tri­ mine doar un simplu mijloc de
dar şi dc anumite căi de evi­ tuia cu mai multă muncă inde­ fără a avea corectura ce justi­ necesare pentru ca elevdi sâ mestrului şcolar. Extemporalele,' notare, ci privite ca o formă e-
tare a insuccesului ta cei „a- pendentă efectuată de elevi. Ac­ fică nota şi lămureşte lacunele pătrundă temeinic sensul cu­ corectate şi analizate in clasă, ficîentâ a muncii independente,
l>i)i". In clasă, aceşti şcolari sînt tiv halea de învăţare desfăşurată existente in cunoştinţele elevi­ noştinţelor predate. La matema­ realizează o verificare promptă ele trebuie considerate ca uu
cunoscuţi ca fiind ,,mai puţin de elevi acasă se cere a ii mai lor. Din nefericire, sint prea tică. extemporalul poate indica a modului în care elevul învaţă, mijloc de organizare şi indivi­
ambiţioşi". Desigur, această sta­ prompt controlată, dirijată şi putini profesori care. corectînd profesorului dacă exerciţiile e­ a gradului de stâpînirc reală a dualizare a activităţii profeso­
re dc fapt a clasei nu presupu­ coreţ lată; mutată In acelaşi intr-un termen scurt extempo­ fectuate pentru Înţelegerea u­ cunoştinţelor, a lacunelor care rului şi elevilor, ca un exerciţiu
ne o rigiditate absolută, ca timp, într-o proporţie mai mare ralele, analizează in clasă gre­ nor cunoştinţe sînt suficiente tind să-şi facă loc. sau a nea­ .sistematic de formare a deprin­
ţine mai ales la dinamica parti­ de acasă în clasă. Aceste cerin­ şelile tipice, orientînd pc aceas­ sau dacă va trebui să se mai junsurilor ce trebuie înlăturate derilor dc exprimare scrisă
cularităţilor individuale ale ele­ ţe pot fi rezolvate printr-o mai tă bază activitatea de învăţare insiste asupra acestora. rapid din cunoştinţele elevilor. promptă şi corectă. Luîndu-se
vilor. care dau un colorit pro­ bună organizare a muncii inde­ ţn general a clasei şi in mod In general se obiectează că In acest fel sc realizează o le­ în seamă rezultatele obţinute de
priu aspiraţiilor şi activităţii de pendente a şcolarilor. Individual activitatea elevilor lucrările de control iau prea gătură directă Intre activitatea elevi şi particularităţile indivi­
învăţare in general, precum şi Intre formele dc muncă inde­ la care se observă anumite gre­ mult din lecţie şi supraîncarcă de învăţare a şcolarului şi ve­ duale ale acestora, profesorul
reacţiilor elevilor la succesul pendentă. in actuala structură utăţi In însuşirea cunoştinţelor activitatea profesorului cu co­ rificarea prin intermediu! tc/ei va putea cultiva, în mod deli­
obţinut. n procesului dc invâţămînt, un Extemporalul trebuie să înde­ rectarea. Practica, insa. dove­ trimestriale a cunoştinţelor sale. berai, dorinţa de reuşita a şco­
Cunoaşterea de către profesor rol deosebit II deţin lucrările plinească, pe lingă funcţia dc deşte râ această obiecţie este Ncpracticindu-se această formă larilor axata pe activitatea dc
a situaţiei concrete a clasei şi scrise : extemporalele >i te­ apreciere şi verificare a cunoş­ valabilă numai in cazurile in a muncii independente — de c- autocontrol in munca de învă­
a modului de manifestare indi­ zele Este vorba, după cum tinţelor. şi pe cea de exersare care lucrarea de control deţine iecluare a unui număr cit mai ţare. In felul acesta profesorul
viduală a aspiraţiilor dc sucres se vede, de activităţi cu­ independentă, individuală a e­ funcţia, simplist înţeleasă, de marc de lucrări scrise de con­ poate interveni cu tact In con­
ale tuturor elevilor arc o marc noscute de orice profesor. levilor, în însuşirea şi aplica­ notare. trol — profesorul ajunge sâ ve­ turarea şi elevarea aspiraţiilor
importantă atit In prevenirea Totuşi, practica şcolii re­ rea practică a unor cunoştinţe, Privit ca o formă dc munca rifice prin teza trimestriala cu­ şcolarului. în cultivarea treptată
insuccesului la învăţătură, care levă. în această direcţie, o se­ precum şi de organizare mai independentă. extemporalul noştinţe şi deprinderi la a că­ a unor motive Interne, reale, dc
poate să-şi facă loc in rîndul ric tic neajunsuri care vin tn bună a muncii profesorului cu poate fi efectuat în caietele dc ror formare nu a contribuit în învăţare, menite să-l ajute In
elevilor „abili" sau „nni puţin conflict ru cerinţele elicienţei clasa.. Analizind conţinutul ex­ (lasă, pc care profesorul Ic co­ nici un fel pc parcursul trimes­ concentrarea (‘forturilor pentru
ambiţioşi", t Ít şi pentru adopta­ învălămîntului şi chiar cu do­ temporalelor, profesorul va ara­ rectează şi Ic restituie in ace­ trului. Aceasta, de altfel, expli­ obţinerea succesului pc care ?- Pentru muncitorul frezor loan Buzgar de la Uzina de utilaj
rea unor măsuri de individua­ rinţa firească dc reuşită a co­ ta elevilor asupra cărora să in­ eaşi zi In aceste cazuri subiec­ ca marea discrepanţă intre no­ Jcvul este capabil şi spre care minier din Petroşani preocuparea pentru îndeplinirea exemplară
lizare u activităţii de învăţare pilului. Astfel, se constată dese­ siste în Învăţare pentru elimi­ tul extemporalului este mai re- tele pc care le obţin elevii la trebuie să aspire. o sarcinilor de plan este însoţită de grija pentru împărtăşirea
şi verificare a cunoştinţelor în­ ori situaţii in (arc profesorii narea neajunsurilor constatate, strîns: o dictare tic (inii minu­ scris, faţă de oral. propriei experienţe.
suşite de elevi, de cultivare a dau lucrări dc emilrul numai vi va reflecta, totodată, asupra te. traducerea unei propoziţii, răs­ Analiza sistematică tn clasă Prof S CONSTANTIN
unei motivaţii reale a muncii in scopul completăm notelor modului dc organizare a activi­ a lucrărilor de control va putea Institutul central de In fotografie: frezorul Buzgar într-o discuţie „pe viu" cu
de învăţare. necesare pentru calcularea me­ tăţii sale in clasă. Astfel, ana­ puns la o întrebare, conjugarea perfecţionare a cadrelor elevul Ştefan Obweger.
Un prim motiv al învăţării diei trimestriale. Această situa­ liza lucrărilor de control va in­ unui verb etc. — la limbi strâi- sâ orienteze treplot atenţia ele- didactice, Filiala Cluj
îi