Page 49 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 49
Anul XXI PROLETARI o in t o a t e t a r il e , u n i ţ i v ă ! Redacţia
Nr 4651 şi administraţia
ziarului
Mărfi
D E V A . Str D r P e t r o G r o t a nr 35
16 decembrie teleloona : redocfo» şef - 11588 j re
dactat şei adjunct, seoetoi de «edoeţi*
şi administioţio - 12138 secţiile cui
1969 turâ-sport şi protieme cetăţeneşti -
72317 5 secţia scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; lelelon de
serviciu intre orele 16*24 - 11585
4 PAGINI. 30 BANI
Raportează îndeplinirea
CUVlNTAREA TO V A R Ă Ş U LU I
planului antal :
NICOLAE CEAUŞESCU întreprinderea Staţia
teritorială de Simeria-Triaj
aprovizionare me toate cerinţele de
Satisfăcind in întregi
w
1
a
r
@
v r a g
I
ss
f
____ i f a l a î n c h e i e r e a l u c r ă r i l o r Deva transport, colectivul sta
-
ţiei C.F.R. Simeria
Triaj a reuşit să-şi Înde
Printr-0 telegrama a
dresata redacţiei, tova plinească sarcinile de
răşul loan Albu, direc plan pe anul 1969 cu
torul întreprinderii teri mult înainte de termen,
toriale de aprovizionare ne informează tovarăşul
— Deva, ne face cunos Ion Jura, funcţionar la
Deva.
C F.
Regionala
ş e d i n f e î p l e n a r e a C .C . a l P .C .R . cut câ unitatea pe care Majoritatea indicatori
o conduce şi-a realizat
lor au fost simţitor îm
înainte de termen toţi
indicatorii anuali de bunătăţiţi în cursul a-
plan. S-ou desfăcut pinâ nufui şi mai ales in ul
in prezent unităţilor so timele luni.
cialiste materiale şi pie Calitatea muncii co
Stimaţi tovarăşi, răspundere linia politică a partidului. Partidu' vn ajunge Kn 65.7 la sută faţă de 60 la sută in pri dezvoltarea electronicii, electrotehnicii şi îndeosebi se de schimb in valoare lectivului care lucrecrâ
Plenara Comitetului Central a dezbătut proble nostru a desfăşurat, in această perioadă, o amplă mul an ol acestui cincinal. a producţiei de ulilaje complexe, pc mărirea şi di de 214 milioane lei, in aici se exprimă prin o*
me de mare însemnătate actuală ale acliviiâţii pu> - muncă organizatorică şi politică pentru mobiliza Un obiectiv de primă importanţă al planului versificarea producţiei de utilaje pentru construc condiţiile in care in pri ceea câ staţionarea va
tidului şi statului, ale dezvoltării societăţii noastre rea energiei şi spiritului de iniţiativă al oamenilor pc anul 1970 este dezvoltarea si folosirea cît mai ţii si a producţiei de maşini agricole In vederea mele 10 luni la cheltuielile goanelor in tranzit fără
socialiste. In cadrul plenarei au fost examinate ir. muncii în lupta pentru îndeplinirea şi depăşire;, judicioasă «i bazei proprii dc materii prirru In a creşterii contribuţiei acestei rumuri la dotarea teh de circulaţie s-ou înre- manevră a fost îmbună
mod aprofundat proiectele planului şi bugetului dc sarcinilor de plan. pentru punerea tot mai largă cest scop se prevăd sarcini importante în dome nică a economici. Ministerul Industriei Construc gis'.rat economii supli tăţită cu 2,0 1, o crescut
ţiilor de Maşini, împreună cu celelalte ministere
stal pe anul 1D70 — ultimul an al cincinalului — în valoare a marilor rezerve şi posibilităţi de cart niul industriei miniere, a cărei producţie urmen economice. \<i trebui să stabilească măsuri şi pro I mentare în valoare de tonajul pe tren de la
6-au discutat propunerile privitoare la majorarea dispune economia noastră socialistă Lin rol impor zâ să crească in anul viitor cu 12.3 la sulă. îndeo peste 272 000 lei. 1 460 la 1 478 tone şi ou
pensiilor ţăranilor cooperatori, au fost analizate tnnl a avut în acest sens întrecerea pornită la în sebi pe seama majorării extracţiei dc cărbuni si grame concrete pentru asimilarea de noi maşini si fost exoediaţi 266 555
măsurile pentru organizarea şi funcţionarea comi ceputul anului intre organizaţiile judeţene dc par minereuri de cupru, plumb si zinc In vederea rea ulilaje, de înaltă tehnicitate, necesare diferitelor călători.
siilor pe probleme la Comitetul Central şi la orga tid. Din datele preliminare rezultă câ in majorita Uzării acestor sarcini. Ministerul Minelor si eoni sectoare de producţie. O deosebită atenţie este Ceferiştii din triajul
nele locale dc partid, au fost stabilite sarcini pen tea judeţelor angajamentele vor fi îndeplinite ş* binalele miniere ou datoria să ia măsuri' pentru necesar să se acorde producerii de instalaţii pe Onorînd integral co Simeriei au expediat su
tru îmbunătăţirea consultării şi informării activu depăşite, rezultate bune obţinind în special jude creşterea gradului dc mecanizare a lucrărilor şi baz«i cooperării cu întreprinderi din ţările socialis menzile de livrare pri te de trenuri marşrute
lui de partid, a comuniştilor şi celorlalţi oameni ai ţele Iaşi, Maramureş. Prahova. Braşov, Neamţ. Cluj. mărirea vitezelor de înaintare in galerii. perfec te sau din alte state. mite la materiale lem spre marele combinat
muncii asupra activităţii organelor de partid şi dc Vrancca, Satu Marc, Suceava şi Galaţi Se prevede ţionarea metodelor de exploatare şi a tehnologiilor Doresc să mă opresc in mod deosebit asupra ne noase pentru construc al Hunedoarei, in Valea
stat, a politicii interne şi internaţionale a partidu obţinerea, in cadrul întrecerii, peste plan. a uno; dc preparare, să stabilească programe concrete dc cesităţii de a îmbunătăţi înzestrarea tehnică a ca ţii, laminate şi textile, Jiului, precum şi spre
lui şi guvernului. Plenara a analizat şi aprobai însemnate cantităţi dc fontă, oţel laminaţi1 pregătire a exploatării in fiecare mină tn parte pacităţilor existente în sectorul construcţiilor de pionul anual de desfa şantierul energetic de la
de asemenea, activitatea delegaţiei noastre ia în- fibre sintetice, tricotaje, încălţăminte ele. Este adevărat, unele din zăcămintele noastre au maşini. Avem un şir de uzine câror«n le-«im dat cere a fost depăşit sub- Mintia, iar pinâ la sfir-
lîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din ţă Desigur, rezultatele din acest an puteau fi şi un continui util mai sărac. dar. folosind tehnolo sarcina să producă utilaje chimice, de exemplu 1 stonţial. şitul anului vor depune
rile socialiste» care a avut loc la Moscova in zilele mai bune dacă în activitatea economică nu s-ar fi gii avansate, ele pm deveni eficiente, pot sluji in dar acestea sint lipsite dc înzestrarea necesară Evaluînd posibilităţile noi eforturi pentru o ob
dc 3--J decembrie a.c. Desfăşurarea lucrărilor în menţinut o scrie dc lipsuri care influenţează nega tcreselor economiei naţionale cu rezultate bune şi penlru îndeplinirea acestei Sînrcmi. Astfel, uzina g existente în cadrul în-
grupe de lucru şi în şedinţe plenare a dat posibi tiv eficienţa producţiei, gradul dc utilizare a re de aceea trebuie asigurată explorarea si utiliza Griviţa — care a fost profilată cu cîţiv.i ani in | treprinderii, tovarăşul ţine frumoase rezultate
litatea unui mare număr de tovarăşi să-şi spună surselor noastre materiale şi umane. Ţin să subli rea Ier mai intensă Dată fiind ponderea însern- urmă in acest scop pe motiv câ în trecut a efec v Albu ne face cunoscut cu care să întimpjne
cuvîntul asupra problemelor la ordinea de zi. să niez incâ o dată acest lucru pentru câ avem dato n.itâ pe care produsele petroliere o deţin în balan tuat lucrări dc eazangerie si câ utilajul chimic „«ar că la sfîrşitul anului noul an.
formuleze aprecieri pozitive şi critice, propuneri şi ria să desprindem cele mai serioase învăţăminte ţa dc materii prime a ţârii, este necesar ca Minis fi lot un fel de eazangerie’' — funcţionează aproa planul de desfacere va
sugestii pentru îmbunătăţirea continuă a activităţii din modul cum s-a desfăşurat activitatea în trecut, terul Petrolului să sc preocupe eu mai multă holâ- pe cu aceeaşi înzestrare ca în trecut ; în afara < I- fi depăşii cu peste 20
noastre viitoare. să acţionăm cu toată hotârîrca pentru lichidarea rîro dc perfecţionarea tehnologiilor dc exploatare, torva măsuri de reaşezare a maşinilor, unele de alt însemnări de reporter
milioane lei.
fel vechi de 70—60 dc am. nu s-a făcui nimic pen
Cum era si firesc, in cadrul dezbaterilor plena neajunsurilor manifestate, dintre care unele dăi de reducerea pierderilor în extracţia şi transpor tru a se crea baza tehnică modernă necesară con
rei problemele economice au ocupat locul principal nuie dc mai mult timp, să luăm măsurile cuvenite tul ţiţeiului, dc utilizarea forajului de mare adîn- strucţiei de utilaje chimice. In această situaţie sc
Vorbitorii s-au referit la principalele probleme ale pentru a asigura îndeplinirea riguroasă a tuturor rime şî reactivarea fondului dc sonde inactive — găsesc şi alto usine. Este-necesar ca Mimsterul In
îndeplinirii planului în curs. au desprins concluzii sarcinilor dc ordin cantitativ şi calitativ ale planu în vederea valorificării maî bune a rezervelor şi dustrici Construcţiilor de iMosini să acorde o aten Confirmări
pentru anul cc vine, au examinat atent posibilită lui pe 1970, de care depinde traducerea în viaţă a asigurării cantităţilor dc produse petroliere pentru ţie deosebită înzestrării, în primul rînd. a capaci
ţile dc care dispun ministerele, judeţele, întreprin prevederilor întregului plan de 3 ani industria prelucrătoare, prevăzute în pionul d'' tăţilor existente, precum si folosirii lor cu maxi
derile economice pentru realizarea prevederilor pla Aţi remarcat, desigur, din examinarea proiecţii stat Aceasta presupune ca alît Ministerul Minelor mum de eficienţă tehnică şi economică Noi inves ale unor căutări
nului pe 1 r>70. au subliniat direcţiile princi lui de plan prezentat plenarei, câ şi în anul 19/0 cit şi Ministerul Petrolului sâ-si imbunâtâţrasi â tim anual miliarde de Ici în uce.nslâ ramură, dar
pale către care trebuie să ne îndreptăm eforturile se va menţine un ritm înalt do creştere economică, mai rapid activitatea. să lichideze lipsu tovarăşii nu se ocupă tocmai de organizarea şi uti
pentru a atinge ţelurile pe care ni le propunem care va asigura nu numai realizarea ci. în multe rile care s-au manifestat. îndeosebi în sectorul mi larea tehnică a capacităţilor existente. Este necesar pasionante
Desigur, criticile aduse aici, propunerile csrc au privinţe, chiar şi depăşirea prevederilor iniţiali* nier. în ultimii ani. să asigure ca activitatea în sec ca ministerul de resort, ca si Comitetul de Stat ¿il
fost făcute vor trebui analizate în mod aprofund.it ale cincinalului ; pentru 1970 se planifică realiza torul minier şi petrolier să sc desfăşoare cu rezul Planificării să reanalizezc situaţia dotării întreprin
atîl dc ministere, cil şi de organele Comitetului rea unei producţii industriale in întreprinderile tate mai bune. derilor noastre constructoare de maşini, să rezolve Penlru ochiul vizitatorului. O Se j 11 e câ, în condiţiile de
Central si de Consiliul de Miniştri. Organele noas socialiste de 295 miliarde lei. a unei producţii u- In scopul lărgirii bazei de materii crime. Corni într-un timp scurt înzestrarea lor tehnică corespun bondo ce tronsporto coram.- oxl. cind os'ităm Io o o/o-
tehmeo-
tre dc partid şi de stat vor trebui să examineze cu gricolc dc aproape 117 miliarde Ici. precum şi obţi telul de Stat a! Geologiei şi ministerele din ramu zătoare. Numai aşa vom putea realiza în condiţii u le n eceia'e ¿id m i unui bloc, lansă de inform at" ujor »ă
econam ee este moi
de pildă, nu ole»ă ceva deo
atenţie toate problemele reieşite din dezbaterile nerea unui venit naţional de circa 213 miliarde Ici rile extractive vor trebui să elaboreze un program hune programul vast pe care ni-1 propunem pen jebii. eo îndeplinind rolul de creexl un lucru, dacii să ve
plenarei, să ia măsuri pentru soluţionarea lor cu Totodată, in anul viitor economia noastră va cu special de cercetări' geologice, slrîns legat de ne tru cincinalul următor de dezvoltare a construcţii coious Acest omdnunt. deve rifici dacă ol nu a (ost reo-
Hiot cindvo, do către cm avo.
«6
ne o
locul
prilejul definitivării prevederilor de plan cit şi in noaşte noi schimbări calitative, de ordin structural voile economici, care să asigure scurtarea perioadei lor de maşini-unelte şi utilaje Ţinind scama do nit coudion. o otenţte aporie - Inform area în aetivilolea
unnonm cu
întreaga activitate practică ce se va desfăşura pen prin dezvoltarea susţinută a ramurilor industriale de exploatare, intensificarea activităţii în zone noi. importanţa acestei ramuri, dc faptul câ în ultimii conţinutul brevetului de in de creotie este moi mul« de-
tru înfăptuirea acestora. moderne, lărgirea şi perfecţionarea bazei tehnico- mai greu accesibile, investigarea cuprinzătoare a ani a fost creat un mare număr de institute în ventator semnal de 'com unis cit necesară, a»Mel e iistin d
r i icul să se inveníate, să te
domeniul construcţiilor dc maşini, este necesar să
Cunţon.
loon
Io
tul
maistru
In realizarea marilor sarcini stabilite pentru materiale a agriculturii, a construcţiilor şi transp.nr- rezervelor geologice din ţara noastră organizăm mai bine activitatea de cercet.ire pen oglomcrotor ul nr 1 din com- cheltuiască im aginaţie, rolen»
1H70 nc sprijinim pc o bază economică trainică si turilor, prin intensificarea participării la coopera Trebuie r,â menţionez faptul că analiza planului tru ca aceasta să aducă o contribuţie proprie, tot binolul î'deiu rgic hunedoreon. ji efort pentru lucruri desco
perite
ce
rdjlO'm
Pe
lilele
măsură
pornim totodată de la rezultatele bune obţinute in rea economică şi tehnico-stiinţifică internaţională pe acest an a pus în evidenţă câ activitatea geo m«ii substanţială, la perfecţionarea maşinilor şi uti brevetului, dorinţa de o vedeo - R ijcu i e»te evident po»i-
acest an. Este apreciabil faptul că Ja producţia in la schimbul dc valori, mondial. logică se desfăşoară incâ într-un ritm ncsatisfâeâ- lajelor pe-care le producem io lucru dispoiillvul outomol b'l. înain te de a primi breve
tul mi j ou tnm 's de Io Bucu-
de
dustrială se preiiminâ în 1969 un ritm de creştere O caracteristică principală a planului pc 3 970 tor. câ cercetarea in zonele noi se face anevoios Este necesar să se intensifice preocupările pentru de c en trjie o benzile» Apa rejti moi multe Iroduceri m
tronspou
cîjtigâ intere»
faţă de anul trecut de 10.7 la sută. Activitatea in este punerea unui accent deosebit pe ridicarea efi Cu acest prilej s-a ajuns la concluzia câ Intr-un valorificarea mai rapidă în această ramură — ca roiul de o »implitote Iropcn- core inventatori de peste ho
e>
pro
abordai
(■
dustrială a fost orientată mai holârit anul acesta cienţei întregii activităţi economice. conccnlrin 1 timo cil mai scurt trebuie să reorganizăm întreaga de altfel şi in alte domenii ale economici — a li lâ rezolvă uno dm probleme tare ou reg lării outomote o
blemei
le mojore ce o fromlniot c o
spre asimilarea de produse noi, cu tehnicitate su eforturile ministerelor, centralelor şi întreprinde activitate geologică, legind-o mai strins de unităţile cenţelor achiziţionate din străinătate, deoarece du lectivul oni in jir ; a n g uro ben»ilor Am lâm os la iolu-
perioară. spre extinderea ramurilor moderne lega rilor spre folosirea cît mai raţională, cu randament de producţie in zonele cunoscute, creînd totodată rata dc punere in producţie, de integrare in fabri rea ritmicităţii în oproviiiono- t'O de lo core om plecot de-
rco mojiniloi de oglomcrot cu
te de revoluţia tehnico-ştiinţificâ contemporană, maxim, a capacităţilor de producţie, spre micşora organisme geologice pentru studierea zonelor noi caţie a acestora este în prezent exagerat de mare materialele necesare ,.Neli- OOICCC râ»punde cel moi bme
co n d it"'o r sp e o lice dm secllo
spre valorificarea superioară a resurselor noastre rea consumurilor de materii prime şi combustibil, unde. fără îndoială, vor putea fi descoperite resur Avem licenţe achiziţionate cu 7—6 ani în urmă mor.taieo benzilor. dotoroto noastră, confecţionarea e le
materiale ; a sporit şi mai mult contribuţia indus ridicarea într-un ritm mai intens a productivităţii se suplimentare de minereuri. Această necesitate care nici pinâ astăzi nu au fost puse în producţie1 unor defecţiuni de fabricaţie mentelor dispoxitivului nu ri
probleme
dc
dică
d ificúltale
triei la dotarea tehnică a economiei naţionale. Pe muncii şi reducerea costurilor de producţie Dato se resimte mai de mult. dar s-a intimat luarea In condiţiile dc astăzi, este evident ce pierdere re sou îmbinărilor incorecte ale lelm lcă. Iunc\ionoreo lui este
inventa
capetelor
-
sublimo
ansamblul industriei republicane, productivita rită proceselor pozitive care au avut loc in econo măsurilor practice : va trebui ca in primul trimes prezintă o asemenea neglijenţă. Pe viitor va trebui torul - au generat itognon, perfectă. De altfel, in viito
ji
de bcnji.
de unde
tea muncii creşte cu circa 5,3 la sută faţă de anul mie in ultimii ani, precum şi măsurilor ce se vor tru al anului viitor Consiliul de Miniştri să rezolve să sc precizeze chiar prin plan ce licenţe urmează avoiii motenol d eveno i. coie rul oprapiat fie d upontivul ]i ur
m ează
Io
să
montat
mult
trecut ; se preiiminâ, de asemenea, realizarea indi lua pentru sporirea eficienţei economice, se pre în mod eficient această problemă. să importăm, cum vor fi ele valorificate şi cum sc nebuio reincărcot monuol, jlte lin ii, e m tln d poS'bil'lo-
catorilor de plan în ce priveşte reducerea preţului vede realizarea unei creşteri mai accentuate a ve In industria energiei electrice, care în 1970 va va continua îmbunătăţirea acestora, în pas cu pro p ier/lnd use timp preţios *o- teo de o !■ g enerahiot pe
toată fabrico Pe de olto por
de cost. nitului naţional dccît a produsului social ; in timp produce aproape 3a miliarde* kWh — asigurind în gresul ştiinţei Trebuie eliminate cauzele care due Ion moteriole imporionle*". te. rucul de o cheltui energie
Pentru
nooiiro.
cun otifa lea
la deprecierea rapidă din punct de vedere tehnic
In agricultură producţia de porumb, floarea-soa- ce produsul social se va mări cu 10,3 la sulă faţă bune condiţii necesităţile economiei naţionale si «i unor produse fabricate pe bază de licenţe. Este Cu ojulorul maistrului Cunţon. pentru lucruri ce ou fost d es
poate fi redo» i'm-
coperite
rolui şi indeosebi de fructe a înregistrat creşteri de 1969. venitul naţional se planifică să crească consumul populaţiei — este necesar să se continue necesar ca, atunci cind se aprobă cumpărarea unei s o jnnulot }i eveniual'loieo litor Mo gindesc lo necesitó
cind moteriolul transpoMoi nu
faţă dc anul 1960. Deşi am avut de făcut faţă şi in Intr-un ritm de 12 la sulă. orientarea spre folosirea lot mai accentuată a re licenţe, să se prevadă si termenul de punere in code dm buncote e»oct pe le o Qigon!»orii unor acţiuni în
acest an unor condiţii climatice nefavorabile care Prin îndeplinirea prevederilor planului pe 1970 surselor de cărbuni, reducindu-se prin aceasta pon producţie, răspunderile organelor şi unităţilor eco mijlocul bentii. La început li core só lie im p ăriăjito evpe-
ţi cu deose
pozitivă,
nenţo
derea hidrocarburilor ee vor fi valorificate eu re
au determinat, la unele culturi, recolte mai mici, sc asigură baza materială pentru viitorul cincinal, zultate superioare prin prelucrarea industrială nomice chemate să o valorifice, obligaţiile institu ţio de piniă couciucotâ ovea bire să se sisiom otizeze cunoj-
tendin(o
datorită greutăţi' ne-
pe ansamblu putem spune câ producţia agricolă pentru înfăptuirea obiectivelor stabilite de Con telor cie cercetare de a-i aduct* perfecţionări dispuie uniform pe suptofoţo linte, descoperiri. D ificu ltăţi
reole intîm pinom ji dm ca u la
codrul
asigură aprovizionarea populaţiei cu produse acro- greşul al X-lca al partidului In acest scop se va In legătură cu aceasta, as dori să menţionez câ Exigenţele progresului tehnic contemporan im cJe o ieji d<n oportun bcnrîi. lipsei l.tenolurii de »pecio! itO-
Io
inso.
momentul
alimentare. satisface nevoile economiei naţionale. realiza un volum de investiţii ce depăşeşte cu 3,1 deşi de mai mult timp r.e-am propus să trecem la pun c«i organele de planificare. Ministerul Indus n.jte role -,de veghe"', dispu ie (eoojtfucţiî de mojini). P*
co'e
nu o găsejti Io cobineîul
Nu putem să nu menţionăm insă faptul că in e miliarde lei nivelul prevăzut pentru acest an in folosirea pe scară mai largă a energici nucleare in triei Construcţiilor de Maşini centralele si grupu se vert'Col. pun m luncliunc tehme. ruci in comerţ.
conomia noastră au existat în acest an şi o serie de actualul cincinal ; în 1970 se1 deschid circa 250 noi scopuri paşnice — avem chiar şi un program na rile industriale din construcţia de maşini să pună oiţele ollote in moteo de on- lo ngio mezcto/ul nr 1
gtenore. imprimindu-l* O nnu-
neajunsuri, atit in industrie cît şi în agricultură. lucrări pentru obiective economice importante. De ţional in acest scop. — rezultatele sint slabe, am un mai mare accent pc concentrarea şi specializa milo m ijco 'c de t'onilofie. «istă un ham ic ji inimos CO'
t n ovoto' i
Trebuie relevat îndeosebi faptul câ anul trecui nu asemenea, se va acţiona pentru lărgirea bazei du rămas în urmă în acest domeniu. Forţele existente rea producţiei, pc valorificarea avantajelor seriilor ceeo ce loce ca materialul lectiV de pa 'Cu m . desp<e De» Df€
s-au luat din timp măsurile necesare pentru asigu materii prime, sc vor lua măsuri pentru pregătirea sini dispersate ; dc problemele acestea, deşi avem mari de fabricaţie, asigurind astfel produselor o cărăuşit să uirrtete perfect ji diurni ii ehICO
ol
geometric
citotco intervenţiei sol# In s o
r eo b ă iu l
avui
rarea ritmică a aprovizionării tchnico-materiule : unui mare număr dc cadre calificate, precum si un comitet de folosire a energici nucleare in sco competitivitate sporită pc piaţa internaţională. In căilor cu role G io m o do de luţionarea d'verseloi probleme
serv.t
aprovizionarea a continuat să se desfăşoare anevo pentru participarea mai activă si eficientă a cor puri paşnice, se ocupă astăzi 7-6 instituţii': comi viitorul plan cincinal va trebui să se aibă în ve coc» moruni ce ne o dispărut ole producţiei ne putem lare
o imogine opelînd Io unu' din
o
e»perien',o
pentru
ios ceea cc a adus prejudicii activităţii Întreprin ectării ştiinţifice la soluţionarea problemelor dez tetul arc mai mult rolul dc a patrona schimbul de dere profilarea industriei constructoare de maşini d<n cimpul vituol. do» ntci un indicatorii ce măsoară 'itmul
derilor, muncii pentru realizarea planului. Aceste voltării economiei. păreri, de scrisori şi de nete intre diferite ministe corespunzător atît nevoilor şi posibilităţilor interne, grpm dm ocest combustibil oetivitol'i, co nd enjeoro, de
neajunsuri au făcut necesare eforturi suplimentare Fără îndoială, sarcinile cuprinse in planul pe re. circulaţia de avize, care, aşa cum sc ştie, în- cît şi cerinţelor unei lot mai largi cooperări eco preţios nu s-o vorsot pe jos. 0 111 el efortul întregului colec
tiv : product1 o ororo o monnli
- In ad ivitotea creativa, de
din partea întreprinderilor, a oamenilor muncii anul viilor cer eforturi deosebite — dar avem mormintcazâ activitatea vie. Sc impune să trecem nomice internaţionale. Trebuie să sc înţeleagă câ căutare >• volorilicore o uno» de oglomerot Cu cîtvo tunp
se
pentru îndeplinirea planului. Menţionez acest lucru toate condiţiile pentru a le îndeplini. Prevederii'.: In reorganizarea acestei activităţi, la concentrare.! fără a trece în mod practic la profilarea şi specia soluţii e i i stă perioada satii- 1 n urmă. in f.ccnre de oră a g lo
cind
tone
focţiilor
Dumncotootlro
v o d n e e a u
50
deoarece este necesar să tragem toate concluziile planului pe 1970 sint dimensionate in raport eu eforturilor consacrate folosirii în scopuri paşnice lizare«! producţiei în acest sector de activitate, nu a(i in cen o t un asem enoa mo merai ferot în primo ¡urnei-
pentru viitor. Tovarăşii care sc ocupă dc sectorul posibilităţile reale alo economiei noastre1, răspunzind a energici nucleare, inclusiv producerii de energic vom puica obţine o îmbunătăţire rapidă a condi ment : in timpul cind finali* Iote O onului nivelul imegi«
aprovizionării tehnico-materiale trebuie să ia toa in acelaşi timp cerinţelor dezvoltării sale in ritm electrică, într-o singură mînâ Să facem din comi ţiilor tehnice de f«nbricatic. o eficienţă economică »area ideii >n invenţie o deve trai o Ion de opioiim oiiv <s0
tone
co
de
tri
in
pentru
nii certitudine sou in perioada
te măsurile ca această problemă să fie in sfîrşit susţinut. Capacităţile productive existente şi rele tetul pentru energic nucleară un organism viu, ridicată opllcotii ei in practică T mestrul III să se conierrmere
rezolvată. activ, aşa cum este energia nucleară însăşi şl nu Cel mai ¡nalt ritm dc creştere — de peste 21 la — O distincţie netă nu se o medie oro'ă de 67M tone
care vor fi puse in funcţiune în anul viilor per unul care vegetează Aceasta are o deosebită im poate loco deoarece fiecoie Aceste reol'lări DOOrtă S' sem
In ce priveşte agricultura, pe lingă greutăţile da mit nu numai realizarea integrală a nivelelor d'1 portanţă pentru asigurarea energici electrice şi în sută — ¡1 va cunoaşte şi in anul viitor industria Îmbunătăţire tehn.co. liccore nătura oceloro ce in orele li
corn-
sau
s1
pasiune
invenţie
cu
torate climei, trebuie să spunem că s-au manifestat producţie stabilite in toate ramurile, ci şi depăşi general pentru folosirea uriaşei forţe a atomului chimică ; sporul acesteia sc va realiza îndeosebi inovot'e o problematică oportc. bere depisteoră idei. răsp un
le tu-
dere
oortă
şi neajunsuri in muncii organelor agricole, a tova rea lor Există condiţii pentru a asigura aprovizio in dezvoltarea economiei' noastre naţionale. Cred prin creşterea producţiei de îngrăşăminte, mate Oe regulă, simtămintul buca* pun observaţiei atente opoi
riale plastice, fire şi fibre sintetice. Deoarece tova
răşilor care au îndrumat şi condus activitatea in narea tchnico-materialâ necesară înfăptuirii sar câ plenara trebuie să stabilească ca în cursul pri răşii de la Ministerul Industriei Chimice obişnu riei le înceorco atunci cind te le reunesc »ub infoti«a-en
nouo
o i m b u n o l o ‘ i • 11 o r tehni
acest sector, şi care au generat repercusiuni ne cinilor planificate, desfăşurării ritmice a activită mului trimestru al anului viitor această problemă iesc să ne spună eâ sectorul lor arc rezultate bune, convingi că ipoteio de Io c o ce. o movoţiilor menite so
re ai plecat a'C botele cele
gative asupra îndeplinirii planului de sporire a ţii economico. Oamenii muncii, cadrele din econo să-şi găsească soluţionarea pentru a putea fa ce. la dezvoltindu-se in ritmul cel mai înalt, trebuie să moi sol'de de conlumore Sint sporeo«co ro dnico m unci
producţiei agricole mie, organele şi organizaţiile dc partid nu acumu sfîrşitul anului, nu numai constatări despre impor subliniem aici câ această creştere se datoreşte in in»6 ji o seomo de greutăţi A. NAGY
fotă-
Io core trebuie să Iaci
Anul acesta realizăm un volum de investiţii de lat o valoroasă experienţă in activitatea economică, tunţn energiei nucleare, ci a ne prezenta cu re2ul vestiţiilor mari, importului de utilaje, intrării în
peste 62 miliarde lei : pinâ la 1 decembrie au fost in lupta pentru perfecţionarea continuă a acesteia, taie concrete în acest domeniu. producţie a noi capacităţi Sigur, dacă faci
puse in funcţiune 335 capacităţi industriale şi a si avem convingerea câ, mobilizîndu-şi înlrc.iga investiţi' şi aduci utilajele corespunzătoare,
gricole, care au făcut să sporească şi mai mult po capacitate creatoare, vor obţine noi succese in ex Planul pe 1970 prevede creşteri însemnate la pro poţi dubla uşor producţia î Fără îndoială Lucrările comisiilor
tenţialul economic* naţional. Se poate spune câ c- tinderea şi întărirea bazei tchnieo-matcrialc a ducţia metalurgică — cu circa 21 )a sulă la fontă. câ şi aceasta cerc un anumit efort din par
conomia noastră socialistă a cunoscut şi in acest an noii noastre orînduiri. asigurind condiţiile pentru 16 ],i sulă la oţel si 19 ia sută la laminate, depâ- tea celor rare muncesc in această ramură, dar rit
o evoluţie dinamică, s-a dezvoltai in ritmuri sus făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate. sindu-sc prevederile stabilite in pianul cincinal. Un mul de dezvoltare este determinai îndeosebi de di permanente ale M.Â.N.
ţinute asigurind creşterea venitului naţional, creînd spor însemnat va cunoaşte in acest an producţia recţia pc care o dăm investiţiilor Avînd in vedere*
noi posibilităţi pentru ridicarea nivelului de trai al Tovarăşi, de oţeluri «diate. prevăzută să atingă aproape câ industria chimică este un sector important în In ziua dc 15 decembrie, membrii romişiilor per
oamenilor muncii dc Ia oraşe şi sale. -100 000 de tone. Pentru realizarea acestor sarcini. econcimia noastră şi în genera! in economia mo manente ale Mani Adunări Naţianalc. întruniţi in
In continuare doresc să mă refer la cîtcva pro Ministerul Industriei Metalurgice trebuie să sc pre dernă. noi îi acordăm o atent ie deosebită, investi
Toate succesele dobindile in acest an în dezvol Ş'-dinţâ comună, sub prescdînţui tovarăşului Aurel
tarea economică a patriei sînt rodul muncii însu bleme mai importante ale activităţii noastre1 eco ocupe in mod deosebit dc imbnnâlăţirr<i indicilor ţiile depăşind aici nivelul de la aproape toate cele Vijoli. preşedintele Comisiei eeonomico-fl;i3nci«n:e.
de utilizare a agregatelor siderurgice, dc darea la
fleţite, pline de abnegaţie a clasei muncitoare, ţă nomice în perioada actuală. termen sau chiar devansarea punerii in funcţiune lalte ministere Dar atest ritm înalt dc dezvoltare au ascultai expunere«! tovarăşului Maxim l.’crghia-
rănimii şi intelectualităţii, care înfăptuiesc neabă Proiectul dc plan relevă eu claritate eâ in con a capacităţilor dc laminare prevăzute In plan. a ramurii impune Ministerului Industriei Chimice nu, preşedintele Comitetului de Slat j| Bi.mificâ-
tut politica marxist-lcninistâ a partidului de mu- formitate eu linia generală n partidului nostru de Trebuie să menţionăm câ aceste creşteri mari o preocupare sporită penlru realizarea într-un timp m. cu privire la proiectul planului de al
dernizarc continuă a forţelor dc producţie, sporire industrializare socialistă a ţârii vom acorda şj ¡n sini datorale faptului eâ intră sau au intrat in scurt <i parametri lor proiectaţi la to.ite capacităţile conomici naţionale pe anul 1970, precum şi expu
;i avuţiei naţionale, dc asigurare a progresului mul anul viitor o deosebită atenţii* dezvoltării indus producţie noi capacităţi, deci eforturilor iâruţe dv existente, pentru intrarea la termen in producţie nerea tovarăşului F)nrr«i Dumitrescu. ministrul fi
nanţelor, referitoare la proiectul bugetului de si.it
tilateral al societăţii noastre socialiste triei. stalul nostru pentru dezvoltarea acestui sector de a noilor obiective, pentru asigurarea bunei func pe anul 1970
La obţinerea acestor rezultate pozitive şi-au a Producţia industrială urmează să sporească >:i activitate. ţionări a tuturor instalat.iilor. Va trebui să se de,i Lucrările comisiilor nu loc în continuare in şr
dus din plin contribuţia organele şi organizaţiile 1970 cu 11.3 la sută din care grupa A cu 11.6 la Va continua să de dezvolte într-un ritm înalt o atenţie mai m a rc întreţinerii m im ic e a utilajelor, dînţe separale. in cadru] cărora sînt cxamînaie
de partid, comitetele orăşeneşti, municipale si ju industria eonstruclo«ire dc maşini, care. în 1970. prevederile din proiectele planului şi bugetului le
deţene ale partidului ; miile şi miile de comunişti sută. iar grupa B cu 30.2 )a sută Prin realizarea urmează să acopere circa 66 la sută din nc-ccsarul slîtl pe anul 1970. prem m *<i alic proiecte de legi
care lucrează în toate domeniile vieţii sociale si ac eslor prevederi ponderea producţiei industriale de utilaje- al ec onomiei, faţă de fd.it iSuiâ in acest (CO fltiN lM M IN *A & 9 ¿ o ) cc urmează să fie supuse dezbaterilor Marii Adu
care traduc in viaţă cu pasiune şi ¡nalt simţ de ¡n produsul social, calculată in preţuri constante. an Se va pune in continuare un accent deosebit pe nări Naţionale.