Page 50 - Drumul_socialismului_1969_12

PAO. 2 1— H I mu hu i ■■■■ ^ — DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 16 DECEMBRIE 1969 i

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU

rate ca minime O deosebită atenţie va trebui acor­ ce se resimte lipsa forţei de muncă. In Industria trebui sâ reexamineze normativele privitoare la nlmli In scopul întăririi răspunderii pentru înde­
dată, in ţoale ramurile economiei naţionale, acţi­ minieră, in construcţii, in construcţia de maşini nu scoaterea terenurilor din circuitul agricol şi sâ ia plinirea sarcinilor de plan, in cooperativele agrico­
A JIN A « UţH FAQ. 1)
unii de roproicclare a produselor realizate din me­ putem încă acoperi in întregime necesităţile de for măsuri pcnlru a se asigura păstrarea şi buna le sc va trece, treptat», Ia organizarea In cadrul a­
tal. revizuirii şi perfecţionării tehnologiilor de fa ţâ de muncă Societalea noastră, economia româ­ gospodărire a fondului funciar al ţârii cestora a fermelor dc producţie cu gestiune econo­
bricaţie. Pinâ la definitivarea viitorului plan cinci­ nească In plină evoluţie asigură posibilitate de lu­ In producţia vegetală, principala preocupare mică internă proprie. Se vor lua măsuri ca secţiile
sâ se lichide/e desele defecţiuni care au loc la ma­ nal. Comitetul de Stat al Planificării. împreună cu
rile combinate chimice şi care provoacă serioase Ministerul Industriei Metalurgice, Ministerul In cru fiecărui cetăţean ; este vorba insă de necesita­ trebuie sâ o constituie sporirea recoltelor medii întreprinderilor de mecanizare sâ funcţioneze ne­
pierderi de producţie duslriei Construcţiilor de Maşini şi Ministerul Con tea imperioasă, dictată de cele mai profunde raţi­ la hectar ; trebuie spus eâ în comparaţie cu alte mijlocit in cadrul cooperativelor agricole de pro­
Trebuie să atragem încâ o dală atenţia Minis­ strucţiilor Industriale vor trebui să ela-borez< uni sociale, de a repartiza forţa de muncă în con ţâri obţinem încă producţii insuficiente, chiar in ducţie. sub directa îndrumare a conducerilor aces­
terului Industriei Chimice şi Ministerului Comei un program detaliat dc măsuri care să asi­ formitale cu nevoile economiei, de a asigura ca rc întreprinderile de st.it agricole, care dispun dc tora Un obiectiv principal al măsurilor ce sc pre­
tului Exterior de a folosi intr-o măsură mai marc gure, începind cu anul 1971, reducerea radica tribuirea sâ reflecte aportul concret al fiecăruia In terenuri bune, de mijloace tehnice şi ingrâşâmin conizează este îmbunătăţirea planificării produrţici.
forţele noastre interne şi de a nu apela cu uşurin lâ a normelor de consum, corespunzător per îndeplinirea sarcinilor de producţie. te relativ îndestulătoare, dc un număr mare de a organizării muncii în cooperative, dezvoltarea a-
ţa cu care se apelează astăzi la importuri E cunos­ k/rmanţelor mondiale Este necesar ca în ciţivn* Consiliul de Miniştri trebuie sâ intervină pentru specialişti. Pcnlru a asigura recolte ridicate. Mi­ vululuj obştesc a) acestora, întărirea spiritului co­
cut, de exemplu, că România a fost printre primele a nu 6e mai acorda unităţilor fond de salarii supli nisterul Agriculturii şi Silviculturii, împreună cu lectivist şi a disciplinei în muncă, participarea la
lân care au produs amoniacul Cu toate acestea, şi ani, mai precis in 2-3 ani. sâ realizăm produse com mentar docit In strînsâ concordanţă cu realizarea Academia de Ştiinţe Agricole, trebuie sâ asigure activitatea de producţie a tuturor membrilor coope­
astăzi noi mergem la import de utilaje, tehnologii parabile din toate punctele de vedere cu cele simi planului depăşirea fondului de salarii planific.il neintirziat seminţe de marc productivitate la griu ratori, inclusiv a conducerii, perfecţionarea forme­
şi procese tehnologice pentru fabricarea amoniu lare dc pc piaţa mondială La înlăturarea eonsumu se ponte admite numai acolo unde in mod efectiv sc porumb, plante tehnice, legume şi alte culturi lor de retribuire a cooperatorilor, Incit veniturile a-
culm : se pare că avem specialişti buni in acest do lui exagerat dc metal trebuie să-şi aducă conlribu obţin produse peste plan Nu de „producţie globa Trebuie spus că in ce priveşte activitatea din eesora sâ fie legate direct de munca prestalâ. do re­
meniu ş*i dacă i-am folosi mai bine, am putea ob (ia şi industria metalurgică care are obligaţia de a lâ". obţinută adesea prin umflarea artificială a cir domeniul cercetării agricole nu putem fi mulţu­ zultatele ei concrete.
(ine rezultate superioare Trebuie-să ne gindim spori producţia de oţeluri superioare, de a livra in culaţiei interne avem nevoie — ei de cît mai multe miţi ; reorganizarea caic a avut loc recent trebuie Pentru punerea mgi largă in valoare a posibili­
dacă nu există şi alte domenii ale chimiei unde am duslriei prelucrătoare profile multiple la dimensi produse fizice necesare satisfacerii nevoilor con sâ ducă la lichidarea rapidă a lipsurilor mari tăţilor de care dispune ţărănimea avevm, de aseme­
putea soluţiona unele probleme cu forţe interni uni fixe. corespunzător nevoilor concrete ale între crete ale economici şi consumului. In general, îr •are există in acest domeniu de activitate. Avem nea. in vedere dezvoltarea acţiunilor inlercoopera-
apcliod mai puţin la importuri. De altfel, la Mi prinderilor. planificarea economică în evaluarea rezultatelor aproape 0 000 de lucrători in acest sector al cei tislo precum şi a unor forme de conlucrare econo­
nistcml industriei Chimice sint elaborate o scrie Cu deosebită energie va trebui sâ sc acţioneze, concreie ale ramurilor şi întreprinderilor — şi. con eetârii ştiinţifice — socolindu-i şi pe coi din sta­ mică intre cooperative şi întreprinderile dc stal Co­
de procese tehnologice, unele de ani de zile. care de asemenea, pentru reducerea consumurilor speci comitent. în stimularea unităţilor de producţie şi a ţiunile experimentale ; ci pot şi trebuit“ sâ acţio­ mitetul Executiv a adapiat şi uncie măsuri pentru
intre timp sint puse în valoare pe piaţa interna­ fice de cocs şi lemn dc mină. unde se face Încă salariaţilor — va trebui sâ se dea prioritate indica neze cu rezultate mai bune in această direcţie sprijinirea unităţilor cooperatiste slab dezvoltate
ţională ; la noi însă ele sint ţinule la »documente multă risipă. Ministerul Induslriei Metalurgice Şi lorilor fizici. Astăzi. prin sistemul producţiei glo Dispunem in institute şi staţiuni experimentale de cu cadre, asistenţă tehnică. înlesniri financiar^,
secrete", deşi nu mai constituie un secret pentru Ministerul Minelor trebuie sâ asigure pe viitor gos­ bale. ajungem la creşteri de miliarde pe economic aproape 60 000 dc hectare suprafaţă arabilă, deci pcnlru a favoriza sporirea producţiei acestora şi
nimeni, în nici un caz pentru cei care se ocupă de podărirea cu mai marc răspundere a acestor mate care nu-şi găsesc reflectarea In producţia fizică, ci de o bună bază dc cercetare şi dc producţie dc întărirea lor, pc această bază. din punct de vedere
cercetare in domeniul chimiei Problema valorifi­ riale pentru procurarea cărora economia noastră numai in circulaţia de la o întreprindere la alta. în seminţe selecţionate. Cu toate acestea, rezultatele economic şi organizatoric.
cării eficiente a cercetării proprii in domeniul clii face eforturi mari. Tovarăşilor de la Hunedoara adăugarea de beneficii — uneori chiar peste plan sint nesatisfâcâloare. Iată dc cc considerăm nece­ In cadrul acestui ansamblu dc măsuri un loc im­
miei este o problemă deosebit de importantă şi tre­ care ne-au vorbit de rezultatele bune obţinute, in — şl de diferite impozite pe circulaţie : in esenţă sar ca în cel mai scurt timp — in cursul acestei portant îl ocupă îmbunătăţirea aclivitâţii direcţiilor
buie să-şi găsească cît mai rapid rezolvarea cores­ tr-adevâr. în activitatea lor Ic-aş reaminti totuşi fondul de marfă râmine însă acelaşi. Va trebui sâ luni sau cel mai lîrziu in ianuarie — să se ana agricole judeţene — organe dc lucru, de Îndrumare
punzătoare. Trebuie să spun că din păcate, niri inlîrzicrea de peste 3 luni a punerii în producţie a punem capăt în modul cel mai holâril acestui sis lizczc serios situaţia, împreună cu cadrele şi cer­ tehnică, nemijlocită a producţiei —- perfect ion a rea
pinâ acum conducerea Ministerului Chimiei nu a eocseriei, coca ce a provocat un serios deficit dc tem de planificare şi calcul economic, 6â introdu cetătorii din domeniul ştiinţelor agricole şi sâ se
tras toate concluziile şi nu a acţionai aşa cum (re cocs Iată de cc este necesar sâ se ia măsuri pentru eem in planificarea noastră indicatori care sâ re stabilească măsuri concrete care sâ permită ca muncii uniunilor cooperatiste care urmează sâ şi
buie in această direcţie. ea lucrările acestea sâ fie realizate in cel mai scurt flecte şi să stimuleze creşterea efectivă a volumu ştiinţa noastră agricolă să-şi sporească contnbu desfăşoare activitatea sub conducerea directă a Co­
timp şi în bune condiţii ; in cazul în speţă, nepune ţia la creşterea producţiei vegetale şi animale. Si­ mitetului Central şi a comitetelor judeţene de
In industria lemnului, producţia urmează sâ rea în funcţiune se datoreşte. de fapt greşelilor în lui de bunuri materiale. partid
sporească îndeosebi pe seama valorificării mai bu­ executarea lucrărilor Desigur, vina aparţine şi mi­ S-a vorbit mult în ultimii doi ani despre organi­ tuaţia din acest an trebuie sâ constituie un serios
ne a masei lemnoase. Ministerul Agriculturii şi Sil nisterului. dar ministerul e in Bucureşti, iar comi­ zarea ştiinţifică a producţiei şi a muncii şi. trebuie învâţâminl . este cunoscut că. deşi starea timpului Vor fi. de asemenea, luate măsuri pentru stimu­
viculturii, Ministerul Industriei Lemnului, orga­ sâ spunem. în multe locuri s-a şi acţionat cu rozul impunea sporirea atenţiei faţă dc calitatea lucră­ larea iniţiativei şi răspunderii organelor lóenle în
nele silvice şi combinatele pentru industrializarea tetul judeţean este acolo şi trebuie să urmărească late pozitive Trebuie spus însă că aceasta nu con rilor agricole. Ln multe cooperative şi intreprin sporirea producţiei agricole. Începind chiar din a ­
cu ţoală atenţia desfăşurarea lucrărilor. Şi în
in
lemnului au datoria să ia măsuri pentru exploa­ slîluie Încă o preocupare permanentă a tuturor uni deri dc stat s-a făcut simţită o slabă organizare nul 1970. o parte din produsele vegetale şi animale
tarea mai raţională a fondului forestier ; trebuie sâ dustrla chimică trebuie întărită răspunderea pen tâţilor economice. Pentru punerea largă în valoare a acestor munci — şi aceasta s-a tradus in pier­ — îndeosebi la carnea dc porc. d« ovine şi păsări,
fie înlăturată cu desâvîrşire practica de a exploata Iru economisirea materialelor ; consumurile înre­ a rezervelor şi posibilităţilor de creştere a produc­ deri de recoltă. Este imperios necesar ca in pc la ouă — care se vor realiza peste plan. după înde­
pădurile tinere, abordindu-se in viitor şi zonele gistrate la unele produse chimice depăşesc pînâ la tivităţii muncii, de ridicare a eficienţei economice noada ce urmează sâ acordăm o atenţie deosebita plinirea obligaţiilor către fondul de stat. vor râmine
dublu nivelele proiectate şi alte nivele realizate in
greu accesibile străinătate Deşt am importat tehnologii moderne este necesar sâ se analizeze permanent situaţia fie­ îngrijim culturii griului, să organizăm operativ la dispoziţia consiliilor populare judeţene Acest
Marele volum de investiţii pe care II avem de care prevăd un consum specific redus, pînâ acum cărui loc de muncă, asigurîndu-se adaptarea conţi aplicarea îngrăşămintelor pc suprafeţele ocupate plus de producţie va putea fi folosit pentru satlsfa
realizat impune sâ acordăm o atenţie deosebită dez­ nuâ a organizării producţiei şi muncii la cerinţele de această cultură, spre a asigura o bună recoltă cerea nevoilor de consum in cadrul judeţului v-iu
voltării industriei materialelor de construcţii Pen­ multe din acestea nu au realizat consumurile res­ tehnicii şi organizării moderne in anul viitor In general, trebuie sâ ne pregătim va putea fi schimbat cu produse agricole din alte
pective De aici şi greutăţile economiei in asigura­
tru a înlătura în cit mai scurt timp râmineroa rea materiilor prime necesare Consumuri ridicate Cabinetele tehnice, care au fost create în aproape in mod temeinic de pe acum, din aceste luni dc Judeţe. De asemenea, organele locale vor putea
în urmă existentă in această ramură, in 1970 se toate Judeţele, in scopul promovării organizării şti iarnă, pentru a asigura desfăşurarea in condiţii vinde la export produsrip obţinute suplimentar,
prevede creşterea producţiei cu 13.] la sulă. Tic există şi In industria materialelor de construcţii în inţifice a producţiei şi a muncii, nu trebuie sâ dc toi mai bune a lucrărilor dc primăvară la toate procurind in schimb mărfuri sau utilaje necesare
buie spus că această creştere este insuficientă industria uşoară, precum si in alie ramuri industr: vină cabinele de propagandă şi de conferinţe, ci culturile agricole. întreprinderilor lor
ale Se risipesc, de asemenea, prin consumuri exa­
faţă de nevoile economiei noastre şi se impune gerate. însemnate cantităţi de energie electrică şi instrumente active care sâ ajute întreprinderile in Deoarece în discuţiile din aceste zile unii to­ Aplicarea tuturor măsurilor la care m-am refe­
ca atit Ministerul Industriei Materialelor de Con­ organizarea producţiei, să asigure îndrumare teh­ varăşi prim-secrelari ai comitetelor judeţene dc rit vu crea condiţii pentru un nou avînt al agricul­
strucţii, cit şi consiliile populare — care încep sâ combustibil .Se impune ea Ministerul Energiei E- nică. sâ ofere ajutor şi soluţii de organizare mai bu­ partid au ridicat problema unei anumite lipso dc turii noastre cooperatiste şi creşterea nivelului de
ocupe un loc important in producerea acestor ma­ leclrice. împreună eu celelalte ministere şi instituţii nă a activităţii întreprinderilor Numai astfel aces­ forţă dc muncă in unele unilâţi ugricele cred râ trai al ţărănimii, pentru sporirea contribuţiei aces­
teriale — să găsească noi posibilităţi pentru ca centrale, să pună ordine in această privinţă, să sta te cabinele îşi vor justifica existenţa ! Pentru a- ar Ircbui sâ mai reflecteze dacă, in condiţiile eînd tui sector la progresul general al economiei naţio­
încă în cursul anului viitor sâ se asigure spori­ bileascâ de urgenţă măsuri pentru Încadrarea fie­ ccasta se impune ca ele sâ fie reorganizate şi trecu peste 50 la sulă din populaţia activă lucrează în nale. al întregii noastre societăţi.
rea suplimentară a producţiei Este do asemenea, cărei unităţi in consumuri de energie raţionate in te treptat pe principii economice de gospodărire. agricultură, există intr-adevăr lipsă dc forţă dc Tovarăşi,
necesară Începerea construcţiei de noi capacităţi, mod strici Totodată, cred că este necesar sâ atra­ Totodată este necesar sâ acţionăm cu mai multă muncă sau este vorba dc lipsuri in organizarea şi
ţinind seama de creşterea continuă a necesarului gem atenţia Ministerului Energiei Electrice asupra hotârire pentru întărirea ordine» şi disciplinei in folosirea raţională a acesteia. Este ştiut că in Actualul stadiu de dezvoltare a economic; n ^u ro
de materiale de construcţii in cincinalul următor faptului că In ultimele luni au avut loc o serie de muncă ; trebuie sâ punem capăt cu hotârire fluc­ cooperativele agricole dc producţie — ca sâ mă Impune <> deosebită preocupare şi pentru imbunâ-
Trebuie intensificată acţiunea de diversificare a defecţiuni in sistemul energetic al ţării care au a tuaţiei forţei de muncă, indisciplinei care se mai refer doar la acest sector — lucrează milioane dc lăţirea activităţii în domeniul transporturilor. După
sortimentelor, de introducere în fabricaţie a unor dus prejudicii serioase industriei noastre, indeosebi manifestă in unele sectoare dc activitate Desigur, oameni. La aceasta mai trebuie să adăugăm pe rum este cunoscut, transporturile feroviare au fost
materiale noi de construcţii, uşoare şi eficiente. industriei chimice — si trebuie sâ sc pună capăt de în această privinţă sint necesare şi măsuri eco­ cei peste 66 0U0 de mecanizatori care deservesc Înzestrate cu mijloace moderne In anul următor,
In planul Anului viitor se acordă o atenţie deo­ urgenţă acestei stări dc lucruri Este bine, intr-ade­ nomice ; noul sistem de salarizare pe care il cu­ cooperativele agricole şi care. dc asemenea, nu acestei ramuri i şc vor repartiza încă P 700 de va­
sebită ramurilor industriale care produc pentru văr. că facem eforturi mari pentru a asigura dez­ noaşteţi, precum şi sistemul dc acordare a pri­ sint folosiţi in modul cel mai raţional Dacă ani goane marfă. 290 de vagoane călători şi aproape
consumul populaţiei, satisfacerii in condiţii tot voltarea cu un pas Înainte a industriei electrice, că melor şi gratificaţiilor discutat in Comitetul Exe­ lizâm media zilelor-muneâ in agricultură, in coo­ 170 de locomotive Diesel şi electrice. Trebuie spus
mai bune a cerinţelor oamenilor muncii, creării am impînzit ţana cu o vastă reţea de transport al cutiv şi care va fi introdus dc la începutul anului perative. ca este anul acesta dc 120—125 de zile însă că modul în care sînt folosite mijloacele ma­
condiţiilor pentru ridicarea gradului de confort acestei energii, dar trebuie in acelaşi timp. să luăm viitor — ee leagă acordarea primelor şi gratifica­ pe un cooperator Şi trebuie avui in vedere ş» teriale pe care statul le-a pus la dispoziţie acestui
al vieţii materiale. Producţia industriei bunuri­ măsuri pentru exploatarea ei raţională, pentru a ţiilor de la sfîrşitul anului dc creşterea reală a faptul că accas'â medic reprezintă mai puţine zile sector este încâ nesatisfâcâtor Ministerul Transpor­
lor de consum va cunoaşte în continuare un ac­ avea deplină siguranţă In sistemul nostru energetic beneficiilor obţinute ca rezultat al producţiei fi­ efectiv lucrate. întrucit unele persoane execută turilor împreună cu ministerele beneficiare, tre­
centuat proces dc diversificare îndeosebi prin Ministerele şi organele economice de îndrumare zice — vor crea condiţii pentru întărirea stabili­ intr-o zi două zile-muncâ. Cifrele oglindesc desi­ buie sâ ia măsuri energice pentru a curma această
sporirea sortimentelor realizate din materii prime şi control trebuie să urmărească sistematic cum s^* tăţii cadrelor Ne gindim. dc asemenea şi la alic gur o situaţie nesatisfâcătoai e a folosim forţei de situaţie ; trebuie sâ se elaboreze un program eşalo­
existente in ţară Întreprinderile Ministerului In­ realizează consumurile planificate. să ia măsuri măsuri economice. In acelaşi timp trebuie intonsi muncă. La rindul lor. mecaniz,.lorii nu Iu:T'\:zn nat. cuprinzînd măsuri pentru utilizarea cit mai ra­
dustriei Uşoare şi Ministerului Industriei Alimen­ pentru sancţionarea abaterilor de la norme şi pen ficatâ munca politică, activitatea sindicalelor şi efectiv mai mult dc două sute dc zile pe an. eu ţională a vagoanelor, aeordlnd o deosebi lâ atenţie
tare. cît şi unităţile cooperaţiei meşteşugăreşti şi tru recuperarea de la cei vinovaţi a pagubelor adu­ organizaţiilor dc tineret şi luate măsuri liotârite toate că primesc salariu pc un au inheg .o a ia creşterii eaparitălii de încărcare şi descărcare a
ale industriei locale trebuie să se preocupe cu se economici prin depăşirea consumurilor stabilite împotriva color caic. prin actele lor. produc de­ acestea influenţează desigur negativ asupra pre­ mărfurilor la marile unităţi economice, dotării a
mai multă constanţă de ridicarea calităţii acestor Aceasta impune, de asemenea, comitetelor jude­ zordine in viaţa întreprinderilor Există norme ţului de cost in agricultură ceslora cu instalaţii de mecanizare
produse, a particularităţilor lor estetice şi de du­ ţene de partid, organelor de partid din întreprin­ precise în această priv inţă şi trebuie sâ facem ca Este necesar sâ sc îmbunătăţească in mod ra­ Se discută de mull timp despre necesitatea elimi­
rabilitate deri sâ se preocupe nu In general, cu prilejul unor toţi acei care le nesocotesc, rare se plimbă în mod dical activitatea in sectorul legumicol, pcnlru a nării transporturilor încrucişate, dar nu se Iau m ă­
Trebuie să dăm mai multă independenţă şi au­ conferinţe sau lecţii despre economie, ci 1n mod nejustificat dc la o întreprindere la alta. sâ suporte asigura in bune condiţii şi in cursul întregului .in suri hotârîte în acest scop Va trebui ea, încă de la
tonomie întreprinderilor din acest sector de acti­ concret, anolizind situaţia din fiecare unitate şi sta­ consecinţele Trebuie sâ punem in modul cel mai aprovizionarea populaţiei, precum şi disponibili începutul anului viitor. Departamentul de aprovi­
vitate. Este necesar sâ se creeze condiţii organi­ bilind măsuri eficace pentru rezolvarea acestor pro- hotârit capăt indisciplinei ! Sâ creăm o opinie de lăţi pentru export. Se impune exercitarea unui zionare tehnieo-materială din cadrul Comitetului
zatorice. mai cu seamă în cazul industriei loiale b’eme Eu nu vreau sâ se înţeleagă că sint împo­ masă din partea colectivelor de întreprinderi im control riguros, ca întreaga producţie dc legume dc Stat al Planificării. împreună cu Ministerul
şi cooperaţiei meşteşugăreşti, ca unităţile sâ poată triva lecţiilor de economie ; dimpotrivă ele sint potriva acelora care generează dezordinea şi in­ planificată pentru anul viitor sâ fie amplasata pe Transporturilor şi celelalte ministere economico, să
produce o gamă mai largă din sortimentele ceru­ foarte necesare, dar trebuie sâ trecem de la lecţii si disciplina în producţie terenuri irigate. Va trebui ea — atit in cadrul în ­ asigure o corelare mai judicioasă Intre nevoile pro­
te de populaţie Nu trebuie sâ se mai aştepte ea conferinţe şl la activitate practică, concretă Numai Măsurile pcnlru mai buna folosire a maşinilor treprinderilor agricole de stat cit şi al coopera­ ducţiei şi furnizarea de materii prime şi materiale,
din Bucureşti sâ se stabilească ce produse trebuie aşa propaganda economică 1şi va găsi justificarea şi utilajelor, pentru reducerea consumurilor spe­ tivelor agricole - sâ se organizeze treptat unuâţi să stabilească mărfurile care au prioritate in peri­
să fie consumate la Baia Marc. la Suceava sau Paralel cu măsurile pentru reducerea eonsumu cifice şi ridicarea productivităţii muncii trebuie profilate in producţia dc legume. Totodată, sc in\ oada virfului de trafic, să emită repartiţii de la pro­
Argeş Prin centralizarea excesivă u planificării rilor specifice trebuie să se «sigure folosirea pe sâ sc oglindească în reducerea preţului de cos], pune ca in întreprinderile do mecanizare a agri­ ducătorii cei ruai apropiaţi, să ia măsuri pentru
s-a ajuns la o uniformizare a producţiei dc bu­ scară mai largă a unor înlocuitori ; cu toată dezvol­ în obţinerea — cu aceleaşi mijloace materiale şi culturii sâ so treacă la înfiinţarea dc secţii spo optimizarea transporturilor
nuri de consum, la încătuşarea iniţiativei colec­ tarea pe care a căpătat-o industria chimică. 1n folo­ băneşti — a unui volum sporit dc producţie şi dc cializatc pentru executarea lucrărilor in legumi De altfel, Ministerul Transporturilor are şi un
tivelor de muncă şi poate nicăieri ca in acest sec­ sirea Înlocuitorilor ea a făcut practic paşi foarte venit net. Pentru a ilustra însemnătatea deosebită cultură centru de calcul şi, după cît am fost informat, un
tor nu sc impune mai acut sâ acţionăm prompt timizi Această situaţie trebuie lichidată fără î n-tir- a acestei probleme este necesar sâ arătăm că in S-au luat in toamna aceasta un şir de măsuri studiu recent făcut de acesta a arătat că prin opti­
pentru a da posibilitate întreprinderilor să-şi ma­ z.iere anul 1970 fiecărui procent de reducere a preţului dar vreau sâ atrag atenţia că şi în anii trecuţi am mizarea transporturilor la unele produse poate fi
nifeste iniţiativa, sâ producă ceea ce solicită popu­ Ca să fim drepţi cu industria chimică — care are dc cost al producţiei industriale 1i vor corespunde primit asigurări că vom avea legume din belşug, economisită o capacitate de transport de circa 10 la
laţia, ceea ce se vinde ceea ce corespunde gus­ fără îndoială in această privinţă lipsuri deoarece economii de aproape 2.3 miliarde lei In toate ra­ pentru ea, in amil următor, sâ se înregistreze to­ sută. Ministerul Transporturilor va trebui să folo­
tului consumatorilor Pentru uncie produse de nu introduce în fabricaţie unele licenţe şi chiar pro­ murile trebuie intensificate preocupările pentru sească mai bine acest centru de calcul pentru efec­
scrie mică va trebui sâ se renunţe la fixarea pre­ cedee proprii de producere a înlocuitorilor — tre­ eliminarea risipei, a cheltuielilor necconomieoasc, tuşi deficienţe tuarea studiilor de eficienţă a transporturilor
ţurilor de la centru, deoarece oricît de capabil ar buie să spunem că si alte ministere nu vin în in- a imobilizărilor de mijloace materiale şi băneşti, Eu rog pc tovarăşii prim-seeretari, pe ceilalţi
O importantă problemă de perspectivă o consti­
fi Comitetul de preţuri, ii este imposibil sâ sta­ tîmpinarea industriei chimice, nu utilizează ea în­ pentru creşterea vitezei dc rotaţie a fondurilor şi tovarăşi din judeţe prezenţi la această plenară, tuie intensificarea transporturilor de mărfuri pe
bilească preţul pentru toate sortimentele şi pro­ locuitori o scrie de produse chimice pe care le fa­ reducerea continuă a costurilor de fabricaţie, pcn­ pc tovarăşii care sc ocupă de agricultură la Corni
dusele pe care le cere populaţia lru sporirea efectivă — prin efort propriu — a telul Central, la Consiliul de Miniştri, la Ministe Dunăre In această privinţă este necesar ca Mi­
bricăm rul Agriculturii şi Silviculturii sâ rezolve odată nisterul Transporturilor. împreună cu Comitetul de
Desigur, trebuie sâ avem in vedere ca la pro O altă problemă căreia trebuie sâ-i acordăm o rentabilităţii producţiei In acest fel. industria i>i această problemă Avem toate premisele ca pro Stat al Planificării, să prezinte în scurt timp un
dusele de serie mare, la produsele industriei mari. importanţă deosebită in anul viitor este ridicarea vn aduce o tot mai importantă contribuţie la dez­ blema legumicultorii sâ poată fi rezolvată in bu siudiu amănunţit privind folosirea posibilităţilor pe
să asigurăm planificat sortimente ieftine pentru gradului de folosire a utilajelor, a capacităţilor de voltarea economică şi socială a ţârii, la ridicarea ne condiţii chiar In anul care vine care le oferă transportul pe apă, pentru creşterea
Aprovizionarea populaţiei. Dar pentru sortimen­ producţie a întreprinderilor. Cu prilejul întocmirii nivelului dc trai al poporului. capacităţii de transport fluvial şi utilizarea lui efi­
tele produse in cantităţi mici. care satisfac cerin­ planului dc stat pe 1970 a reieşit că in întreprin­ Tovarăşi. Progrese mai rapide este necesar sâ realizăm cientă
ţele variate ale consumatorilor, trebuie sâ dăm deri aparţinind Ministerului Industriei Construcţi­ Planul pe anul 1970 cuprinde sarcini însemnate in zootehnie. în sensul sporirii efectivelor de ani­ Neajunsuri importante există şi în srctorul trans­
posibilitatea organizaţiilor producătoare să stabi­ ilor de Maşini, Ministerului Industriei Materialelor şi In domeniul agriculturii : faţă de rezultatele male şi îmbunătăţirii raselor, tre'crn ia organiza­ porturilor auto, parcul fiind folosit, de asemenea,
lească ele preţul, ţinind desigur seama de cheltu­ dc Construcţii, Ministerului Petrolului. Ministerului din acest an, planul pentru 1970 prevede o creş­ rea de unităţi profilate pcnlru creşterea bovine­ incomplet ; indicele dc folosire a parcului auto re­
ielile de producţie şi limitînd beneficiul Va exis Transporturilor şi în alie ramuri ale economici e- tere a producţiei agricole globale de peste 16 la lor, porcinelor, păsărilor, atît în sectorul dc stat prezintă la ministerele economice, de regulă, 60—70
ta. astfel, Httt posibilitatea de a exercita controlul xistâ importante rezerve de ereşlerc a producţiei sută. cit şi In cri cooperatist. la sută faţă de cel realizat In Ministerul Transpor­
necesar, cit şi o larga iniţiativă a unităţilor pro­ pe baza folosirii complete a capacităţilor de care După cum ştiţi, agricultura deţine un loc prin­ Şi aici. tovarăşi, facem investiţii, eforturi, dar turilor, deşi nici randamentul obţinut de acesia nu
ducătoare dispunem Nu ne putem declara mulţumiţi dc felul cipal în activitatea economică a ţârii noastre, in rezultatele sînl încă slabe Există lipsuri serioase poate fi considerat ca maxim Este necesar ea toate
Prin realizarea de către fiecare ramură a sar­ cum este folosit in prezent fondul de maşini şi uti­ asigurarea producţiei bunurilor dc consum şi. în­ în cc priveşte dezvoltarea efectivelor, mai cu sca­ ministerele sâ asigure. încă 1n anul viitor, folosirea
cinilor de producţie prevăzute în planul pe 1970 laje pentru care stalul nostru investeşte sume consi­ deosebi. a producţiei bunurilor alimentare. Tre­ mă 'a vaci ; şi in cc priveşte creşterea parcului auto cel puţin la nivelul indicilor atinşi
industria noastră socialistă îşi va întări şi mai buie spus însă că, faţă de importanţa pe care porcilor, deşi facem investiţii mari, rezulta­ de Ministerul Transporturilor; numai după reali­
mult poziţia conducătoare în economia naţională derabile. E«Uc necesar sâ se asigure o înţ ărcare me- o are această ramură In economia naţională, in tele sint încă nemulţumitoare Este necesar
Îşi va spori capacitatea de a valorifica la un nivel die/a maşinilor de cel puţin 2,2-2,4 schimburi in toate ridicarea nivelului de trai al poporului, cu toate sâ luăm măsuri deosebite pentru a rezolva în- zarea acestor indiei, unităţile economice vor pute.-j
superior resursele materiale şi de muncă ale ţării, ramurile economici Împreună cu Direcţia Centrală eforturile făcute în cursul acestui cincinal, nu ne tr-un timp scurt problema dezvoltării zootehnici obţine ln viitor noi mijloace auto Pentru utilizarea
mai eficientă a parcului auto este necesar sâ
dc a satisface intr-o măsură to] mai largă cerin­ de .Statistică şi ministerele. Comitetul de Stat al putem declara satisfăcuţi de rezultatele obţinute ; In ţara noastră. Nu c un secret pentru nimeni că gindim la înfiinţarea unor organizaţii unice ne
de
ţele societăţii, de a contribui la ridicarea gradului Planificării trebuie sâ stabilească o metodologie totodată, nu putem sâ spunem că am făcut din o agricultură modernă nu se poate face fără o
de civilizaţie a patriei noastre. precisă de determinare şi evidenţă a capacităţilor punct de vedere material tot ceea ce ar fi trebuit zootehnie dezvoltată Iată de ce, ţinind seama dc transport pe centrale, grupe de întreprinderi, pe
In grupele de lucru, precum şi In plenul Comi­ de producţie, precum şi norme unitare de urmărire sâ facem pentru această ramură Dezvoltarea agri­ creşterea cerinţelor consumului de carne şi pro­ oraşe eventual, pentru unităţile situate în cadrul u­
tetului Central s-a acordat, pe bună dreptate, o a folosirii maşinilor şi utilajelor Organele de pla­ culturii, creşterea producţiei agricole nu se pot duse animaliere, se Impun nu numai eforturi fi­ nui oraş sau intr-o anumită zonă. prin concentra
mare atenţie problemelor legate de creşterea efi­ nificare sâ nu mAi emită repartiţii pentru achiziţio­ realiza numai prin conferinţe şi liotâriri Alocăm nanciare. ci şi măsuri de îmbunătăţire a raselor, rea mijloacelor aparţinind unităţilor respective şi
folosirea lor raţională.
cienţei activităţii noastre industriale Intr-adevăr, narea de maşini in condiţiile In care utilaje simila­ intr-adevăr investiţii mari. dar ele sint 1ncâ insu­ de creştere a productivităţii, de organizare.
mersul inainte al economiei noastre socialiste im­ re stau nefolosite în undo întreprinderi sau se uti ficiente pentru a asigura un progres rapid al agri­ O atenţie deosebită trebuie sâ acordăm iriga­ Planul pe 1970 prevede importante sarcini în do
pune astăzi — alături de asigurarea In continuare lizeazâ cu un grad scăzut Noile organisme econo­ culturii noastre. In definitiv, in venitul naţional ţiilor Anul 1970 este hot&rftnr pentru dezvoltarea meniul investiţiilor. In anul viitor, din fondurile
a unui rilm înalt de dezvoltare — o preocupare mice — centralele, combinatele, grupele de uzine — agricultura ocupă aproape a patra parte Dacă organizaţiilor specializate în amenajarea terenu­ centralizate ale statului sc vor investi 67 miliarde
susţinută pentru folosirea eficientă, cu randa­ au un rol deosebit în această privinţă şi. cu spriji­ adăugăm la aceasta şi ceea ce se produce in in lui pentru irigaţii Exlinderea. atît a sistemelor lei. din care lucrările de conslruetu-moniaj vor in­
ment maxim, a întregului potenţial industrial ; a nul ministerelor, al comitetelor Judeţene dc partid, dustria alimentară — care se bazează îndeosebi mari de irigaţie, cit şi a celor locale, impune o suma 31 miliarde lei ; în afară de acestea, se pro
materiilor prime şi materialelor, a capacităţilor vor trebui ea in cursul anului viitor sâ pună ordi pe agricultură — şl chiar o parte din produsele preocupare sporită din partea tuturor unităţilor vede, din fonduri necentralizate, realizarea unor
de producţie, a forţei de muncă ne in acest domeniu industriei uşoare, vedem că răspunderea pentru agricole pentru exploatarea raţională şi buna investiţii în valoare de 31.6 miliarde lc¡. Investiţiile
In această ordine de idei, una din Îndatoririle De importanţă majoră pentru realizarea planului înzestrarea acestei ramuri este deosebit de mare funcţionare a Acestora Ministerul Agriculturii şi centralizate din fondurile statului vor fi repartizate
esenţiale care trebuie sâ stea în centrul preocu­ economic pe anul următor în condiţii de eficienţă Or. Investiţiile pentru agricultură sc cifrează în Silviculturii trebuie să organizeze unităţi puter­ fn special ramurilor producţiei materiale ; din tr>
părilor tuturor ministerelor .şi unităţilor econo­ sporită este ridicarea susţinută a productivităţii jurul a 12—15 )a sută. Fireşte, in anul viilor nu nice, dotate cu mijloacele necesare, pentru buna tal. industriei i se alocă 57.8 la sută. agriculturii
mice. ale organelor şi organizaţiilor de partid muncii in fiecare ramură, in fiecare întreprindere vom putea face schimbări prea mari, deşi aşa Întreţinere a sistemelor de irigaţii şi asigurarea 12.3 la sută. transporturilor 11,3 la sulă
este reducerea consumurilor materiale S-a arătat Pentru 1970 se prevede ca productivitatea muncii cum s-a stabilit la Comitetul Executiv, va trebui funcţionării lor la parametrii stabiliţi în docu­ Pentru realizarea integrală a programului dc in­
în plenară şi s-a spus şi cu alte prilejuri că nor­ sâ se mărească cu 8.0 ta sută. Inregistrindu-se ast — pe măsura asigurării condiţiilor materiale şi mentaţiile tehnice. vestiţii pe 1970 trebuie să avem în vedere cünrna
mele de consum sint încă destul dc largi la noi. fel unul din cele ma¡ înalte ritmuri de creştere din creării premiselor care sâ ne dea siguranţa că Trebuie sâ ne preocupăm serios de asigurarea ca­ rea unor neajunsuri care dăinuie de mai multă
ducînd la utilizarea neraţională a materiilor pri­ actualul cincinal ; In unele ramuri — ca industria fondurile vor fi investite pentru producţie — sâ drelor necesare — specialişti şi muncitori — pentru vreme In modul de pregătire şi executare a lucrări
me. nestimulind introducerea unor tehnologii su­ chimică, industria construcţiilor de maşini — spo sporim creditele pentru cooperativele agricole. L.a cultivarea suprafeţelor irigate Ministerul Agricul lor pe şantiere, de dare In exploatare a noilor o*
perioare Fireşte, nu sc poate spune că In ultimii rul productivităţii muncii va fi şi mai accentuat A elaborarea cincinalului viitor va trebui sâ anali­ turii şi Silviculturii nu a asigurai pregătirea cadre­ blective
ani nu s-au obţinut unele realizări In economisi­ naliza situaţiei din majoritatea Întreprinderilor zăm însă foarte serios situaţia înzestrării acestei lor de care avem nevoie in acest sector de activita­ Greutăţi serioase In realizarea investiţiilor pro­
rea materiilor prime, dar acestea sint încă depar noastre arată că şi In acest domeniu există rezerve ramuri economice Totodată, trebuie sâ analizăm te. Trebuie sâ se ia urgent, in iarna aceasta, măsu­ voacă neasigurarea la timp a documentaţiilor tf*h
le de a fi epuizat rezervele existente considerabile, neval orifica te. Din cauza neajunsu­ modul cum sint folosite fondurile şi mijloiieele cu rile ce se impun nlco-ceonomlee Trebuie arătat că deşi anul acosta
In mod deosebit va trebui sâ procedăm hoiârîi la rilor In organizarea muncii şi a producţiei, multe rare dotăm agricultura, eficienţa acestora In legătură cu problemele agriculturii, aşa cum proiectul planului pe 1970 a fost cunoscut cu 6 h n i
reducerea consumurilor de metal Trebuie spus că întreprinderi din cadrul Ministerului Industriei Pentru dezvoltarea bazei tehnico-materialc o am arătat, Comitetul Executiv a examinat şi adop­ înainte. cre1ndu-se premise pentru realizarea din
in comparaţie cu realizările din alte ţâri, consumu­ Chimire. Ministerului Tnduslrioi Materialelor de agriculturii sc vor jepartiza acestui sector în anul tat. in cadrul unei şedinţe lărgite, la care au parti­ timp a studiilor tehnico-economier. nici in prezent
rile specifice do metal pentru laminate sint la noi Construcţii. Ministerului Industriei Alimentare nu viitor peste 11 000 dc tractoare, dintre care aproa­ cipat primii-secrelari ai comitetelor judeţene dc — la un număr însemnat dc lucrări noi — încă nu
nojuslificat de ridicate ; în industria construcţiilor şi-au realizat în acest an sarcina dc crcşlcre a pro pe 6 200 consacrate lucrărilor dc legumicullurâ s-au definitivat şi aprobai indicatorii tehnico-o-o-
de maşini există mulle produse Ia care consumul ducţtvilălîi muncii In general, trebuie considerai pomicultură, viticultură şi pe terenurile în pantă. partid, un ansamblu de măsuri pentru îmbunătăţi­ noniiei ; mari înlîrzieri există în această privinţă,
de metal depăşeşte de două iar cite o dată de trei negativ faptul că in 1969 pe seama creşterii pro De asemenea, vor fi livrate peste 720 000 tone in rea multilaterală a activităţii cooperativelor agneo la Ministerul Industriei Chimice, precum şi la aho
ori greulalen acestora La Comitetul Executiv, In duclivitâţii muncii s-a obţinut numai 53 la sută dîn grâşâminlc chimice — substanţă activă — cu le de producţie. ministere.
discuţiile cvi ministerele s-au dat numeroase exem sporul producţiei industriale aproape 100 000 tone mai mult docit in acest an Acest program porneşte de la cerinţa ca unităţile Esle necesar ca toate ministerele sâ ia de urc~n-
ple. din care rezullă că in comparaţie cu produse Este nevoie ea ministerele, crniralele. grupurile \'or creşte cantităţile de inseclofungiridc şi ierbi agriculturii noastre cooperatiste sâ valorifice mai ţâ măsuri pentru a recupera rămincrea în urmă u-
induslriale similare din alte ţâri produsele noastre induslriale sâ acţioneze mai hotârit penhu folosirea eide necesare întreţinerii culturilor. bine avantajele marii producţii socialiste, sâ se dez­ nitâţile dc proiectare lucrînd cu un regim do m>'n-
sint uneori de peste două ori mai grele Aceasta a raţională a forţei de munrâ. asigurindn-se ca în Sarcinile cc revin agriculturii în 1970 şi In anii volte ca unităţi puternice, bine consolidate din câ corespunzător nevorilor. Trebuie, totodată, apro-
rată ce mari rezerve există În domeniul eonsumu ficr.ve inireorinderr numărul de «alariaţi sâ cores următori impun măsuri hntârîtc dc Utilizare ra­ punct de vedere economic şi organizatoric, cu o
iilor materiale Planul pe anul 1970 prevede o re pundâ exact cerinţelor reale ah* producţiei Există ţională a terenurilor agricole — îndeosebi n rolo- producţie judicios profilată si un înalt grad de me­
ducere a normelor de consum do metal cu 0 la sulA ■“adre de conducere din'ceen.'mic care menţin în u arabile — dc lichidare a manifestărilor dc risipă canizare a lucrărilor, capabile sâ contribuie in m ă­ (CONTINUA«; IM
în construcţia dc maşini şi 15 la sută Ia lucrările ncle întreprinderi salariaţi peste necesar, in tim| » şi scoatere ncjustiiicatâ a unor suprafeţe do teren sură sporită la formarea fondului central dc produ­
de construcţii — dar aceste sarcini trebuie conside­ ce In alte unităţi de producţie şi sectoare economi­ din- folosinţa agricolă Consiliul de Miniştri va se agricole, precum şl Ia ridicarea veniturilor (ărâ