Page 51 - Drumul_socialismului_1969_12

DRUMUL SOCIALISMULUI - MAJ1J1 1* DECEMBRIE f M "AO S

CUVlNTAREA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CE

*ă ia măsuri pentru orientarea coresnunzâtoare a toarelor vieţii sociale impun sarcini deosebite în ca âcestea sâ-şi .poată exercita în bune condiţii a- mente componente ale unui angrenaj unitar, pe ba­
producţiei. domeniul pregătirii şi formării de noi cadre de tribuţiilc, sâ-şi poată îndeplini rolul important ce za unui program general In vederea progresului ar­
ÍU tM A « WN PAG. a i o )
Este necesar ca măsurile stabilite privind cu­ muncitori, tehnicieni şi specialişti In anul 1970 le revine in viaţa economică. monios şi rapid al întregii economii naţionale.
noaşterea preţurilor pc piaţa mondială, conjunctu­ urmează să fie calificaţi în şcoli circa 93 000 de In urma reorganizării ministerelor, aparatul a d ­ îmbunătăţirea activităţii d t conducere a econo­
ptaiâ activitatea de proiectare de unităţile economi­ ra pieţei şi perspectivele ei să fie rapid aplicate, muncitori, 30 000 de cadre medii de specialitate, ministrativ s-a redus cu 39 la sută, rcaîizîndu-se o miei ne cerc sâ luptăm cu toată fermitatea împo­
ce. descentraiîzindu-se institutele exagerat de mari, atît de organele de comerţ exterior cit şi dc orga peste 25 000 de specialişti cu pregătire superioară. economie de peste 8 500 posturi. Trebuie arătat însă triva birocratismului. Subliniez acest lucru, deoa­
trecîndu-se la crearea de secţii, servicii, ateliere sau nele de planificare şi financiare, care trebuie nu Aceasta necesită, atît din partea Ministerului In- că. din personalul disponibil, la unităţile direct rece. doşi s-nu luat măsuri pentru reducerea sub­
birouri de proiectare in cadrul centralelor, cnmbi numai să facă contabilitate şi să plătească diferen vâţâmintului cit şi a ministerelor şi întreprinde productive, şi mai cu scamă In Judeţe, s-a reparti­ stanţială a aparatului ministerelor şi organelor
natelor industriale şi trusturilor de construcţii, pre­ lele de preţ, dar şi să analizeze temeinic şi să in­ iilor economice, să sc ia toate măsurile pentru zat un număr scăzut. In provincie s^a repartizat nu­ centrale, acestea nu se preocupă suficient de schim­
cum şî de grupe de proiectanţi pe şantiere şi in u- tervină efectiv pentru a asigura o desfăşurare nor pregătirea temeinică şi buna folosire a noilor ca­ mai 16 la sută din personalul disponibil ; înlr-o se­ barea corespunzătoare a stilului dc muncă, mani­
2lne. mală a comerţului nostru exterior. Totodată, pre dre care vor intra în activitatea practică ric de judeţe, care resimt in mod deosebit lipsa dc festă încă tendinţa dc a rezolva problemele în vir­
Trebuie spus că asigurarea cadrelor necesare,
Vor trebui luate măsuri hotârite pentru utiliza­ ţurilc existente pe piaţa mondială trebuie să fie îndeosebi a cadrelor de muncitori calificaţi, con­ specialişti, dintre cei eliberaţi din ministere au a­ tutea vechilor concopţii şi metode, fără un contact
rea pe scară largă a proiectelor tip, a proiectelor cunoscute de ministerele producătoare, de între­ tinuă să râmlnâ una din problemele economice juns extrem de puţini. Ace«nsta este o situaţie ne- strîns şi nemijlocit cu unităţile economice. Condu­
corespun2âtoare. Noi nu reducem personalul ocu­
refolosibile In acest scop, este necesar să se stabi­ prinderi, de centrale, de grupurile industriale. cele mai importante pentru anul viitor şî pentru pat în munci administrative pentru ca, pc căi oco­ cerea centralizată, existenţa unui plan central nu
lească sarcini precise, pe fiecare minister în parte, S-a arătat aici — şi intr-adevăr aşa este — că anii următori. Ministerele, întreprinderile trebuie lite. sâ /ajungă tot in astfel de munci, ci pentru a înseamnă ca fiecare lucru sâ se facă numai după cc
prin însuşi planul de stat. Se impune, de asemenea, tovarăşii din acest sector s-au obişnuit să spună să ia măsuri serioase pentru a asigura intr-un acoperi mai bine nevoile dc cadre specializate alo a trecut prin zeci de aprobări O asemenea practi­
ea prin lege, să se interzică elaborarea şi folosirea <â problemele comerţului exterior constituie secrete timp scurt pregătirea cadrelor prin cursuri do producţiei, pentru a asigura ca cea mai mare parte că trebuie înlăturată cu hotârire. Sâ nu sufocăm
de proiecte unicate pentru acele genuri de lucrări de stat. Or. ce secrete sint acelea care se referă la scurtă durată, prin pregătirea la locul de muncă, activitatea vie a unităţilor economice, spiritul de
la care există proiecte tip. pentru a realiza atît folosirea deplină a capaci­ a forţei de muncă sâ lucreze nemijlocit acolo undo iniţiativă în noianuri de avize, de hîrtii ; factorii
un domeniu hotărîtor al dezvoltării economice a sc creează valorile materiale. de răspundere din ministere şi organele centrale nu
Este necesar să se continue, cu toată hotârîrea. tării ? In toată lumea, aceste probleme se dezbat tăţilor existente, cit şi înzestrarea cu personal co
acţiunea de reducere a ponderii lucrărilor de con- pe larg în viaţa economică Numai cu fraze gene­ respunzâtor a capacităţilor ce urmează a fi pir,.- In această ordine de idei, trebuie, de asemenea, trebuie sâ-şi bazeze munca pe referate, ci sâ mear­
strucţii-montaj In totalul investiţiilor. Se prevede rale nu putem deveni competitivi. Numai ar.alizincl, in funcţiune. combătute tendinţele ce s-au manifestat in unele gă jos — in întreprinderi, combinate, centrale —
ca acestea să reprezinte în 1970 un procent de 46.3 arătind şi cc-i bun, şi ce-i rău, demonstrind de ce ministere, de a constitui aparatul centralelor, com­ pentru a cunoaşte nemijlocit realitatea $i a soluţio­
la sută. faţă de 47.0 la sută în 1969 ; deşi se planifi­ unele din produsele noastre nu sint competitive, vom Tovarăşi. binatelor şi grupurilor industriale prin preluarea u­ na concret problemele ridicate de viată, pentru a
că o anumită scădere, totuşi continuăm să execu­ putea să punem ordine deplină în acest domeniu nui număr mare de specialişti din întreprinderi — acorda unităţilor un sprijin real şi competent.
Partidul nostru subordonează toate eforturih
tăm construcţii supradimensionate, greoaie, cu fini de activitate? Cred că va trebui să introducem ca îndreptate spre dezvoltarea economiei naţionale ceea ce poate avea efecte negative asupra activită­ Trebuie, de asemenea, schimbată in mod radical
saje excesive. In anul 1970 se prevede reducerea In o regulă ca tovarăşii dc* la comitetele Judeţene dc ţelului suprem al societăţii noastre: îmbunătăţi­ ţii unităţilor direct productive. optica asupra răspunderii in muncă. Există obiceiul
construcţii cu 1 f» la sută a consumului de metal, o partid să cunoască buletinul preţurilor de pe piaţa rea continuă a nivelului de trai al întregului în procesul constituirii noilor organisme econo­ aminârii la nesfirşit a rezolvării unor probleme
reducere cu 12 lo sută a consumurilor dc cherestea, mondială, pentru a putea să analizeze cu conduce­ popor. Trebuie arătat râ hotârîrilc Congresului al mice s-au luat măsuri de natură sâ ducă la concen­ mai complexe : unele organe şi cadre evită sâ-şi
precum şi reduceri la alte materiale. trarea şi specializarea producţiei Este vorba doar asume răspunderea pentru diferite acţiuni ce in­
rile întreprinderilor cum se realizează desfacerea IX-lea cu privire la îmbunătăţirea condiţiilor dc de un început, dar care se dovedeşte bun şi trebuie
O problemă importantă a planului dc investiţii o produselor la export. viaţă ale maselor se realizează in bune condiţii. continuat ; in felul acesta ponto fi realizată în con­ tră in competenţa lor, se limitează sâ facă consta­
constituie asigurarea lo timp a utilajelor ; se impu­ In acest sens. Comitetul Executiv a examinai o In anul 1969. o dată cu generalizarea noului tări. rapoarte, sâ întocmească studii şi analize. Nu
ne o preocupare sporită pentru a corela livrările — serie de măsuri menite să asigure o mai slrînsă sistem de salarizare. în 16 ramuri ale economiei diţii mai bune şi mai economic activitatea de pro­ in felul acesta trebuie concepută,activitatea de con­
iectare. întreţinere, aprovizionare şi desfacere, ac­
atît dc pe piaţa internă cit şi din import — cu ne­ legătură între rezultatele economi jo-finaneiare ale s-au majorat salariile intre 0.4 şi 19,1 la sută ; ca tivitatea financiară şi dc planificare. Este neraţio­ ducere ! Nu dc documente justificative şi acoperiri
cesităţile de montaj, cu stadiul de execuţie a clădi­ unităţilor productive şi activitatea lor de import­ urmare, un număr de 2,7 milioane salariaţi au nal de a perpetua stările de lucruri de «astăzi, cînd administrative avem nevoie, ci de o muncă vie.
rilor. Neajunsurile în acest domeniu creează mari export, lichidîndu-se situaţia de astăzi, cînd între­ primit venituri suplimentare de 2,5 miliarde lei. creatoare, plină de răspundere, pentru soluţiona­
greutăţi în realizarea investiţiilor, duc la imobili­ prinderile nu sint interesate să cunoască cit se iar pe un an întreg majorările efectuate repre­ fiecare întreprindere tinde să producă dc toate A- rea operativă şi temeinică a problemelor. A tără­
tît ministerele, centralele şi grupurile industriale,
zări însemnate de fonduri Este necesar să se redu­ obţine în valută pentru mărfurile pc care le pro­ zintă circa 5 miliarde lei găna holârîrile. deciziile, punerea lor în aplicare,
că importurile de instalaţii complexe, trecîndu-se duc. In viitor, veniturile întreprinderilor, inclusiv Planul şi bugetul de stat pe anul viitor prevăd cit şi organele de partid trebuie sâ «acţioneze hotâ­ a te limita doar la sesizări4’ şi studii — acesta
pe scară mai largă la proiectarea lor în institutele partea din beneficii ce sc repartizează la sfirşitul fondurile şi măsurile necesare pentru creşterea rit în această direcţie, sâ treacă In mod ferm la a- este un mod de a lucra birocratic, lipsit de răs­
la asigurarea
dtncirea specializării şi cooperării.
noastre, urmînd să se achiziţioneze din străinătate anului pentru premii şi gratificaţii, vor fi legate salariilor în industria minieră, construcţiile de condiţiilor pentru realizarea producţiei dc scrie pundere Problemele economico sint de aşa natură,
numai părţile de instalaţii ce nu pot fi produse în de încasările ce se realizează alit in ţară, cit şi în maşini, industria construcţiilor, transporturi, cir­ marc, cu eficienţă superioară. îneît nu permit amînare ; tergiversarea soluţionă­
ţară. străinătate Ne gindim. tovarăşi, să punem între­ culaţia mărfurilor, cercetarea ştiinţifică, institu­ rii lor poate avea implicaţii negative serioase în
O atenţie sporită trebuie acordată scurtării ter­ prinderile producătoare in situaţia de a se ocupa ţiile de cultură şi artă. reţeaua sanitară, sistemul In condiţiile organizării centralelor, grupurilor activitatea noastră, poate costa mult societatea.
menelor dc execuţie a lucrărilor de construcţii Sc nu numai de producţie, dar şi de a şti pentru co financiar, in administraţie şi celelalte ramuri ale industriale şi combinatelor. în mod firesc întreprin­ Este necesar ca, în afara măsurilor organizatorice
constată tendinţa generală a ministerelor, precum produc, cum sc vinde ccca ce fabrică — aşa cum economici Majorările de salarii efectuate în anul derile sint degrevate de unele activităţi. Este nece­ pe care le-am luat pînâ acum şi care sînt fără
şl a Comitetului de Stat al Planificării, dc a împin­ e normal : ele trebuie să ştie ceea ce produc pen­ 1969 şi cele prevăzute pentru anul 1970 duc la sar însă şi pe viitor ca întreprinderile sâ dispună indoialâ bune. sâ schimbăm mentalitatea unor ca­
ge termenele de punere in funcţiune a lucrărilor tru străinătate, cui vind şi cu cc preţ desfac pro­ sporirea veniturilor anuale ale salariaţilor cu a- de independenţa lehnico-economicâ necesară pen­ dre cu munci administrative. Sâ introducem mai
tru a-şi putea desfăşura în mod normal activitatea.
spre sfirsitul anului. Aceasta este o orientare dău­ dusele. In raport dc preţul pc care îl vor obţine proximaliv 10 miliarde lei. Consider, de acera, că infiintarea noilor organisme multă răspundere şi iniţiativă în muncă ; sâ dăm
nătoare. care duce la o aglomerare excesivă dc ce­ sc vor «aprecia şi rezultatele economice ale între­ Se prevede, de asemenea, ca în anul viitor vc economice nu numai că nu trebuie sâ ducă la dimi­ mai multă libertate de acţiune fiecărui tovarăş pus
reri de materiale de construcţii şi de forţă de mun­ prinderii. Pentru a asigura o legătură directă între niturile băneşti ale ţărănimii să sporească cu cir­ nuarea rolului comitetelor de direcţie din între­ într-o muncă, dar sâ asigurăm şi creşterea spiritu­
că, la un volum mare de lucrări dc construcţii şi producţie şi activitatea dc comerţ exterior, chiar ca 1,3 miliarde Ici. Potrivit hotârînlor Congresu­ prinderi, ci, dimpotrivă, sâ asigure ca. în limita a- lui de răspundere «nl acestuia pentru activitatea
montaj — ceea ce creează serioase greutăţi în în­ de la începutul anului următor, îuUcâ de la 1 ia­ lui a! X-Jea. actuala plenară a Comitetului Cen­ tribuţlilor ce le revin, acestea sâ exercite conduce­ pc care o desfăşoară. Este timpul sâ se înţeleagă
deplinirea planului de investiţii şi cu deosebire în nuarie. ministerele economice, centralele şi com­ tral a aprobat ca incâ in anul 1970 să fie majo­ rea efectivă a producţiei, sâ contribuie «nctiv la fo­ că nu sc mai pot soluţiona problemele cu 2cei de
asigurarea punerilor în funcţiune. Trebuie să de­ binatele vor răspunde nemijlocit dc modul in ca­ rate pensiile ţăranilor cooperatori ; prin aceste losirea mai bună a capacităţilor şi a forţei dc m un­ avizări. Am pus un ministru, i-am aprobat un plan,
punem eforturi pentru a scurta durata de execu­ ic sînt valorificate pe piaţa externă produsele lor. majorări, ţăranii cooperatori pensionaţi vor primi că. la sporirea rentabilităţii, la punerea largă In i-am dat o răspundere — el trebuie sâ acţioneze,
ţie şi totodată dc a începe în 1970 unele obiective In felul acesta, ministerele, centralele, întreprin­ în anul 1970 in plus aproape 390 milioane lei. A- valoare a rezervelor existente în producţie. Este iar dacă nu-şi îndeplineşte obligaţiile, sâ suporte
vcm convingerea că această măsură va constitui
prevăzute pentru 1971. derile vor acţiona in cunoştinţă tic cauză, vor în­ un factor mobilizator in activitatea ţărănimii coo­ necesar ca. in stilul dc muncă al organismelor c- consecinţele. Am pus un preşedinte de consiliu
Ministerul Construcţiilor Industriale şt consiliile ţelege că trebuie să-şi asume întreaga răspundere peratiste. conomico create sâ se încetăţenească de la bun în­ popular, sâ-i dăm şi răspunderi corespunzătoare,
populare judeţene trebuie să ia măsuri mai hotâ­ pentru buna desfăşurare a activităţii economice. Partidul şi statul acordă o deosebită atentic îm­ ceput metoda şi principiul de a consulta in mod ne­ dreptul de a acţiona şi sâ nu-1 obligăm sâ vină
rite pentru îmbunătăţirea organizării muncii pe Desigur, prin aceasta nu trebuie să se înţeleagă bunătăţirii aprovizionării populaţiei cu mărfuri mijlocit conducerile întreprinderilor în toate pro­ mereu la Bucureşti pentru a cere Comitetului pen­
şantiere, pentru extinderea mecanizării lucrărilor. râ Ministerul Comerţului Exterior va răspunde de consum pe măsura posibilităţilor pe care Ic blemele «activităţii lor. in elaborarea si adoptarea tru Administraţia Locală aprobări : sâ-i dăm in­
Pe multe şantiere un volum mare do lucrări se mai puţin de desfăşurarea activităţii de comerţ oferă economia noastră la ora actuală. Planul pc tuturor măsurilor şi holârîrîlor. dependenţă în rezolvarea problemelor — fireşte
execută incă manual, deşi există posibilităţi pen­ exterior. Dimpotrivă, noi considerăm că răspun­ 1970 prevede o creştere cu peste 0 la sută a des­ Perfecţionarea generală a structurii organizatori­ cu respectarea legilor ţârii, ale căror rigori Ic va
tru a produce în ţară o gamă variată dc utilaje dc derea lui va creşte, nvind sarcina să asigure în­ facerilor de mărfuri prin comerţul socialist. în­ ce a economiei trebuie sâ fie urmată şt de îmbună­ suferi dacă le încalcă. Am creat centrale, combina­
construcţii. Trebuie totodată arătat că nici parcul drumarea şi conducerea întregii activităţi de or­ semnate sporuri se vor realiza la produsele ali­ tăţirea corespunzătoare a legislaţiei economice, care te — trebuie sâ Ic dăm posibilitatea de a avea ini­
ganizare a producţiei
destinate exportului, pros­
de utilaje, cu caro sînt dotate in prezent orgunizn- pectarea pieţelor, găsirea celor mai corespunză­ mentare do bază — carne şi preparate din carne, sâ asigure cadrul juridic adecvat desfăşurării in ţiativă, libertate de acţiune.
..ţiile de construcţii, nu este folosit In mod satisfă­ toare căi pentru valorificarea produselor noastre conserve, produse lactate, ouă. legume şi fructe bune condiţii a «activităţii tuturor verigilor.
cător.-Pe şantiere persistă mari neajunsuri în Í.'- peste hotare. Va trebui, de asemenea, întărită Vor creşte, de asemenea, in mod substanţial des­ In actuala sesiune a Marii Adunări Naţionale ur­ Discutăm de mult problema contractelor ; am pri­
losirca forţei de muncă, dezordine, abateri grave preocuparea Consiliului de Miniştri, a Comitetu­ facerile de mărfuri nealimcntarc ; sc va pune un mează sâ fie supuse dezbaterii şi aprobării un «in mit un proiect dc lege care de fapt prevede sâ nu
sc schimbe nimic, ca totul sâ sc planifice dc sus.
de la disciplina de producţie ; din această cauză, lui dc Stat a) Planificării şi Ministerului Finan­ accent mai mare pe dezvoltarea şi diversificarea samblu de legi de importanţă deosebită pentru îm­
nivelul productivităţii muncii este scăzut Aseme­ ţelor. a alter organe dc* sinteză, pentru creşterea prestărilor de servicii pentru populaţie. Desigur, bunătăţirea activităţii economice şi sociale — prin­ iar întreprinderea numai sâ semneze contractul,
fie că c sau nu dc acord cu cl, pc baza repartiţiei
nea stări dc lucruri trebuie lichidate fără inllrzie- competitivităţii produselor româneşti pe piaţa ex­ sintem conştienţi că uncie nevoi ale populaţiei nu tre care legea de organizare şi funcţionale a Con­
re. de aceasta fiind răspunzătoare atît ministerele ternă. pentru creşterea eficienţei întregii activităţi sint satisfăcute în mod optim, dar fără indoialâ siliului dc Miniştri, legea contractelor economice, din plan. Ce fol dc contract economic este acesta 7
de resort cit şi organele locale de partid şi de stai. dc comerţ exterior că. pe măsura realizării sarcinilor pe care ni le legea organizării, planificării şi execuţiei investiţi­ ’ inii prim-soeretari de comitete judeţene de partid
Comitelui dc Stat pentru Economia şi Adminis­ In cadrul planului pc 1970, un loe de rea mai propunem, a dezvoltării economiei, se vor crea ilor. legea organizării activităţii dc cercetare şti­ sau miniştri au arătat că nu nu rep.nrtiţie pentru
traţia Locală şi Ministerul Muncii trebuie să se mare importanţă ocupă dezvoltarea şi perfecţio­ condiţii pentru îmbunătăţirea continuă a deser­ inţifică. Trebuie sâ fim însă conştienţi că actele acoperirea producţiei — dar nu unităţile şl minis­
preocupe cu toată răspunderea de incndrarru orga­ narea activităţii dc cercetare care, in condiţiile virii celor cc muncesc. normative nu pot rezolva de la sine problemele şi terele trebuie sâ sc ocupe dc aprovizionarea şi des­
In bugetul pe anul 1970 sînt prevăzute creşteri
nizaţiilor (V? construcţii din toate Judeţele — în­ actualei revoluţii tchnico-.şthnţificc. exercită o tot însemnate şi la cheltuielile pentru asigurări so­ că este nevoie de o preocupare susţinută, la toate facerea producţiei ? Acestea trebuie sâ încheie con­
deosebi din cele recent înfiinţate — cu ingineri, mai importantă influentă ,asupra producţiei m a­ ciale, invâţâmint. ocrotirea sănătăţii şi alte ac­ n ’velelc, pentru perfecţionarea continuă a activită­ tracte cu 6 luni sau chiar cu un an înainte (Ic In
arhitecţi şi ceilalţi specialişti necesari. Nu este ad­ teriale. In ultimii ani s-au făcut unele progrese ţiuni social-culturale de care beneficiază gratuit ţii noastre economice. «Să luăm, de pildă, planifica­ ceperea planului. Planul trebuie sâ se bazeze pe
misibil ca. după doi ani de la înfiinţarea judeţelor, în orientarea cercetării spre nevoile practicii, nu populaţia ; totalul cheltuielilor social-culturale sc rea ; oricît de bună ar fi o lege a planificării, ca nu contracte corespunzătoare capacităţilor — şi atunci
unele din acestea să nu dispună încă de cadrele de fost soluţionate o serie de probleme legate de va­ va ridica Ia 36.9 miliarde Ici, depâşindu-se cu 2.5 poate oferi dccit coordonatele generale ale acestei cl va fi rea! Nu trebuie sâ se aştepte întii repar­
care au nevoie. Tovarăşii care se ocupă cu această lorificarea mai bună a resurselor materiale, de miliarde Ici nivelul din 1969. activităţi, principalul constituindu-1 temeinica fun­ tiţia şi pe urmă sâ sc încheie contractul Contrac­
problemă nu au acţionat cu toată fermitatea, nu perfecţionarea tehnologiilor dc fabricaţie şi a ca­ In domeniul învăţămintului, planul pe 1970 pre­ damentare ştiinţifică, profund realistă a planurilor tul trebuie sâ fie un instrument economic, să sta­
tiu luat măsurile cele mai energice pentru a repar­ racteristicilor tehnice ale unor produse — îndeo­ vede darea în folosinţă a peste 3 000 săli dc clasă — alit ale întreprinderilor şi centralelor, cît şi ale bilească relaţii economice intre întreprinderile pro
tiza cadrele de care este nevoie în judeţe. Nu se sebi in domeniul chimici, industriei miniere şi — cu 1 270 săli mai mult dccit s-a prevăzut în ministerelor şi economici naţionale în ansamblu. ducătoare şi consumatoare. Este necesar ca el sâ
poale conduce sectorul dc construcţii fără ingineri petroliere, precum şi in alte domenii. Totuşi, sin- cincinal — asigurîndu-sc spaţiul necesar pentru De multe ori, indicatorii dc plan nu sint insă sta­ nrcvarlă obligaţii şi de o parte şi dc alta, Inclusiv
şi arhitecţi, fără organizaţii judeţene de construc­ icm încă departe de a face din ştiinţă ccca co generalizarea învăţămintului dc 10 uni şi cuprin-^ biliţi in urma unui sludiu temeinic al stărilor de obligaţii economice .şi juridice, aşa cum prevede
ţii înzestrate cu utilajele necesare. trebuie să fie — o imixirtanlă forţă de producţie dorea în şcoli a copiilor in vîrstâ dc 6 ani : statul fapt, a*, posibilităţilor reale ale unităţilor, ei pc ba­ orice contract. Numai aşa sc va asigura ca între­
O problemă centrală a activităţii de investiţii o in dezvoltarea societăţii. După cum se ştie, avem va cheltui in 1970 pentru un elev din ş-oala de za unor considerente generale, a însumării propu­ prinderile sâ nu aştepte din Bucureşti sâ li se sta­
constituie asigurarea punerii la termen în funcţi­ un însemnat potenţial de cercetare — un mare cultură generală circa 1 330 lei. pentru col din li­ nerilor făcute dc întreprinderi şi ministere. Şi mai bilească ce sâ producă. Desigur, sint unele produ«»
une a noilor obiective, atingerea cit mai rapidă a număr de cadre, o bază materială în continuă ceele dc specialitate — 3 600 lei. iar pentru un negativ este faotul că. uneori, in cursul elaborării «an* trebuie planificate, dar chiar pentru aecslca
earamclrilor proiectaţi la aceste capacit/iţi Nea­ modernizare — dar, cu toate acestea, rezultatele student — 13 200 lei planurilor — aiît la unităţi şi ministere, dar şi în întreprinderile trebuie sâ încheie contractul ; uzi­
junsurile caic se manifestă In această privinţă se activităţii de cercetare contribuie încă prea puţin Pentru dezvoltarea reţelei de ocrotire a sănătă­ cadrul Comitetului de Stat al Planificării — nu se nele trebuie sâ discute cu beneficiarii din ţară şl
«buoreazâ şi faptului că nu există un sistem rigu­ la progresul genera) al economiei. ţii vor fi date în exploatare, in anul viilor, circa urmăreşte cu loatâ stăruinţa punerea deplină în va­ din străinătate. Planul central, planificarea econo­
ros de răspunderi intre proiectanţi, constructori, Planul pe 1970 orientează eforturile de cerce­ 3 950 noi paturi in spitale. Va continu.n în ritm loare n rezervelor existente. Munca de planificare nu mici nu înseamnă impunerea unor produse indife­
furnizori de utilaje şi beneficiari pe întreg par­ tare spre o scrie de probleme dc interes major susţinut programul construcţiei de locuinţe. Pciv- este orientată totdeauna spre asigurarea unor indica­ rent dc cerere, ci înseamnă ca întreprinderile sâ
cursul realizării investiţiei. Se impune de necea pentru producţia materială — cum sint vnlorifi- tru anul următor sc prevede să se construiască tori de eficienţă, pe măsura eforturilor ce se fac pentru producă ceea ee are nevoie economia, ceea ce sc
urgentarea adoptării unor reglementări precise c.orcn unor minereuri metalifere şi nemelalifcre. din fondurile centralizate ale statului şi din fon­ înzestrare«» tehnică a unităţilor economice ; sint si soJirjtâ în interior şi pe piaţa externă. In acest
elaborarea unor utilaje noi în construcţia de ma­
pentru întărirea conlucrării dintre toţi factorii care şini, in special maşini-unclte eu comandă pro­ durile populaţiei, cu sprijinul statului, 94 730 a­ cazuri cînd. chiar prin plan, se admit norme de sens va trebui sâ sc elaboreze legea contractelor,
participă la execuţia noilor obiective, pentru creş­ gram, fabricai ca unor noi produse chimico per­ partamente consumuri materiale exagerate, nivele scăzute ale care sâ «acţioneze încă din anul viitor. Vrem *a
terea răspunderii materiale a acestora şi legarea fecţionarea unor licenţe achiziţionate. Este ne­ Organele de partid şi consiliile populare, mi­ productivităţii muncii, o slabă utilizare a capacită­ atunci cînd ne vom întîlni cu planul pentru 1971,
nemijlocită a veniturilor lor de punerea la timp cesar ea ministerele, unităţile de cercetare, Con­ nisterele economice, unităţile cooperaţiei trebuie ţilor de producţie, valorificarea necorespunzâtoaro întreprinderile sâ nu mai poată spune că n-au re­
In funcţiune a capacităţilor de produci ¡<v a/* alin siliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice să ia lóale să acorde în continuare o deosebită atenţie valo­ a mărfurilor la export. Asemenea practici trebuie partiţie. ci sâ ne spună că au încheiat contractele
cerea parametrilor proiectaţi. măsurile pentru îndeplinirea in bune condiţii a rificării unor resurse suplimentare in vederea îm­ «urmate cu hotârirc, deoarece ele transformă pla­ şi au rezolvat problemele. In spiritul acesta trebuie
bunătăţirii aprovizionării pieţei, adaptării mai o­
acestor sarcini, pentru aplicarea in producţie a perative a producţiei la cererea de consum, ridi­ nificarea, dintr-un important instrument al condu­ sâ găsim căi de a înfăptui ceea ce au stabilit Con­
Tovarăşi. rezultatelor cercetării, să asigure o tot mai strin- cării activităţii comerciale la un nivel calitativ cerii raţionale a economiei, intr-un mijloc dc justi­ ferinţa Naţională şi Congresul al X-lea, şi anume
sâ conlucrare intre cercetare şi întreprinderile superior — pentru a satisface tot mai deplin ne­ ficare şi tolerare a lipsurilor. In mynca de plani­ aşezarea «activităţii noastre pc baze economice, pc
Doresc să mă refer în continuare )a cîtcva pro­ producătoare voile oamenilor muncii de la oraşe şi sate. De a- ficare nu se foloseşte incă metoda Variantelor, atît relaţii economice. îmbinînd conducerea centrală,
bleme ale activităţii dc comerţ exterior. După cum Am mai subliniat de multe ori necesitatea de semenca. marile fonduri alocate dc stat pentru In faza de elaborare a propunerilor — pentru a planul centra), cu iniţiativa, cu libertatea dc «ac­
«ste ştiut, ţara noastră dezvoltă colaborarea .şi co­ a scurta durata cercetării, dc a urgenta valorifi­ nevoile social-culturale alo cetăţenilor trebuie fo­ putea alege din mai multe soluţii pe cea mai avan­ ţiune a producătorilor din toate domeniile de acti­
operarea cu ţările socialiste membre ale C A.ER, carea rezultatelor sale. Uneori chiar prin plan sc losite cu maximum de eficienţă pentru a contri­ tajoasă — cît şi în cursul îndeplinirii planului, pen­ vitate. Aşa vom obţine succese şl vom marca noi
<u toate statele socialiste, participă activ la divi­ admit perioade foarte 'ungi, în medic de I—5 ani, bui efectiv la îmbunătăţirea continuă a condiţii­ tru a asigura adaptarea operativă a economiei la paşi pc calea construcţiei societăţii socialiste.
ziunea internaţională socialistă a muncii ; totoda­ pentru finalizarea unor corectări. în timp re în lor de trai ale tuturor celor ce muncesc de la ora­ schimbări neprevăzute survenite. Este ştiut, de e- Noi am pus cu tărie în evidenţă în cadru! ple­
tă. România extinde legăturile sale economice şi alte ţări probleme similare se rezolvă in mai pu­ şe şi sate. xomplu, că în agricultură realizările pot sâ difere narei lipsurile din «activitatea noastră, nu pentru
tchnico-ştiinţifice cu celelalte state, indiferent de ţin dc 1—2 an» Va trebui ea planurile activităţii foarte mult1 de ceea ce se stabileşte iniţial, şi. cu că lucrurile ar merge în general prost — întrucit
toate acestea, nu se pregătesc din timp programe
nrlnduirea lor politică, participă la schimbul dc ştiinţifice să conţină termene concrete, rit se poa­ Tovarăşi. de acţiune pentru â f«ice faţă unor ipoteze şi situ­ este ştiut că. pe ansamblu, economia se dezvoltă
bunuri materiale pe plan mondial O expresie a le mai scurte, cu privire la principalele faze ale aţii variate. impetuos, avind un ritm de creştere de 10.7 la sută.
In continuare vreau sâ mă refer la cîteva pro­
acestei activităţi o constituie creşterea an de an a cercetării, îndeosebi cele legate de aplicarea re­ bleme legale de perfecţionarea organizării şi con­ că venitul naţional sporeşte şi el într-un rimt înalt
comerţului nostru exterior. Pe primele 11 luni ale zultatelor în producţie ducerii economiei. Conferinţa Naţion.nlâ «n P.C.R. a Şi in domeniul aprovizionării lehnico^matrriale. Dar n-iim proceda bine dacă n-am dezvălui si
acestui an. volumul comerţului exterior a depăşit Se impune, de asemenea, să se acorde o aten­ adoptat un ansamblu de măsuri pentru îmbunătă­ problema se pune într-un mod asemănător. Un act lipsurile care mai există, ca sâ putem pune astfel
cu 6.3 la sulă nivelul realizat în perioada cores­ ţie sporită selectării Judicioase a temelor de cer­ ţirea structurii organizat orice a economiei, perfec­ normativ In această privinţă va fi neîndoielnic util şi mai multă ordine in activitatea noastră, sâ mer­
şî necesar, dar acesta nu va soluţiona dc la sine di­
cetare, corespunzător nevoilor reale ale econo­
punzătoare a anului trecut, contribuind la satisfa­ miei şi posibilităţilor de rare dispune tara noas­ ţionarea planificării, a sistemului financiar şi de ficultăţile existente în aprovizionarea tehnico-ma- gem şi mai rapid înainte, sâ înlăturăm neajunsu­
cerea unor importante nevoi ale producţiei şl con­ tră. Consiliul National al Cercetării Ştiinţifice, credit, a aprovizionării «ehnico-materiale şi « altor terialâ. Hotâritoare sînt şi aici eforturile pentru no­ rile. Ne preocupăm cu toată răspunderea sâ găsim
sumului, la valorificarea unei însemnate cantităţi împreună eu comisiile dc ramură, va trebui ea — laturi ale netivilâlii economico. Trebuie spus că în soluţii pentru a asigura perfecţionarea continuă
de produse româneşti pe pieţele externe. Pentru pe baza sarcinilor următorului plan cincinal, a aplicarea acestor măsuri organele de stat au dat do­ minalizarea din timp a producţiei planificate, înche­ «a activităţii în toate domeniile, accelerarea progre­
ierea de controcte si respectarea lor riguroasă, re­
anul viitor se prevede p creştere a comerţului exte­ orientărilor trasate de Congresul al X-Iea pentru vadă de lipsă dc operativitate, tntirziindu-se din a- ducerea consumurilor specifice — de care am vor­ sului neîntrerupt al societăţii noastre socialiste. Nu
rior cu 11,5 la sulă, din care exportul cu 17,1 la viitorul deceniu şi cxnminînd temeinic situaţia <*eastâ cauză experimentarea şi finalizarea lor în bit mai înainte — in(r-un euvlnt, măsurile tehnice trebuie sâ ne fie teamă sâ dezvăluim lipsurile, ci.
sută, iar importul cu 6,2 la sută — urmârindu-se fiecărei unităţi de cercetare — să stabilească d i­ practică. şi organizatorice de perfecţionare a conţinutului a- dimpotrivă, trebuie sâ vedem că ele sint inerente
realizarea unui sold pozitiv de circa 320 milioane recţiile de perspectivă cele mai corespunzătoare In ultima perioadă s-a trecut mai Ierni la Înfăp­ eestoî activităţi. muncii oamenilor — dar nota dominantă a activi­
lei valută. Aceasta i/npune o deosebită atenţie pentru dezvoltarea activităţii ştiinţifice în ţara tuirea măsurilor do perfecţionare a organizării si De asemenea, in ce priveşte investiţiile, noile or­ tăţii lor o reprezintă realizările, succesele. Trebuie
pentru realizarea şi livrarea ritmică a fondului de noastră conducerii economiei naţionale Astfel, s-au con­ ganisme economice trebuie sâ-şi asume sarcini tot sâ luptăm pentru a înlătura ce e râu în munca
marfă destinat pieţei externe. Sporirea eficienţei activităţii de cercetare de­ stituit centralele, combinatele şi grupurile de între­ mai importante în acest domeniu. In cadrul discu­ noastră, sâ ne îmbunătăţim necontenit activitatea,
Este necesar să luăm măsuri, încă din anul vi­ pinde si de îmbunătăţirea organizării unilăţilor. prinderi — unităţi puternice din punci de vedere tării planului s-a stabilit ca centralele şi unele în­ iar atunci cînd scriitorii sau istoricii vor scrie de­
itor. pentru a crea noi capacităţi dc producţie, de eliminarea dispersării excesive a forţelor rare economic, capabile sâ valorifice mai larg avantaje­ treprinderi sâ preia executarea în regie proprie <• spre planul cincinal 1966-1970 vor vedea, desigur,
pentru a produce sortimente noi de mărfuri desti­ există acum in arest domeniu Totodată este ne­ le cooperării .şi specializării în producţie De ase­ unor investiţii mici dc dezvollaro. Ministerele Iro nu numai lipsurile — pe care noi le arătam des­
nate exportului. cesar să se lichidez'' fermele birocratice, excesul menea. nu fost reorganizate ministerele şi organele tuie sâ analizeze lista tuturor investiţiilor şi sâ chis — ci ceea ce este esenţial, ecrv cc caracteri
Consider că principala problemă asupra căreia dc muncă administrativă ce răpesc o parte în '•entrale de sinteză, urmârindu-se legarea Jor mai stabilească co vor realiza unităţile economice In zoazâ in mod pregnant societatea noastră, progre­
este necesar să se concentreze organele economice semnată a timpului oamenilor dc ştiinţă, trecîn Mrînsâ de activitatea concretă a unităţilor econo­ viitor, chiar şi construirea unor obiective noi va sul ci susţinut, mersul înainte şi creşterea bună­
— atît Comitetul de Stat al Planificării, Ministerul du-se la forme adecvate «activităţii de cercetare mai mice trebui sâ cadă în sarcina centralelor, combinatelor stării întregului nostru popor.
Comerţului Exterior, cît şi celelalte organe centrale simple, menite să permită concentrarea exclusiva Acum este necesar sâ se acţioneze operativ pon- şi grupurilor industriale.
şi ministere — este eficienţa schimburilor noastre a cadrelor ştiinţifice asupra cercetării propriu-zise. iru ea centralele sâ preia în mod efectiv conduce­ Va trebui urgentată precizarea măsurilor privind Tovarăşi.
externe. Din păcate, preocuparea in acest domeniu Dc la 1 ianuarie, toate institutele de cercetare, rea activităţii luturor unităţilor subordonate. Se im­ îmbunătăţirea sistemului de finanţare şi creditare, înfăptuirea obiectivelor stabilite pentru anul
este nccorcspunzâtoare ; din cauza costurilor mari < u excepţia unora din domeniul .ştiinţelor sociale, pune. de asempnea. ea ministerele si organele Hc aceste reglementări fiind absolut necesare pentru 19/0. asigurarea perfecţionării activităţii de pro­
ale produselor noastre şi defecţiunilor in valorifi­ vor funcţiona pe bază de gestiune economică pro­ sinteză sâ dea un sprijin susţinut si efira^e noilor bunul mers al activităţii noilor organisme econom* ducţie în toate ramurile pun sarcini dc marc
carea lor pe piaţa externă, economia naţională prie Este neîndoielnic că atunci cînd fiecare o r­ organisme cronic. ?â le ajute sâ-şi organizeze s; cc. I*Mr necesar <-â sc întărească rolul creditului -«■ răspundere in faţa organelor şi organizaţiilor dc
trebuie să plătească destul de scump valuta obţi­ gan economic va plăti pentru cercetările coman­ să-şi desfăşoare munca în condiţii cît mai hune. al controlului financiar, sâ se sporească răspunde­ partid, impun creşterea rolului lor in conducerea
nută din vinzarea acestor produse. Este necesar, date, iar cercetătorii vor şti râ veniturile lor de «â şi îndeplinească de la început atribuţiile cu rare rea <vcon'>mi''â a întreprinderii pentru modul cum şi organizarea vieţii economice, in mobilizarea
de aceea, să sc acţioneze tot mai hotârit asupra pind de rezultatele obţinute in producţie prin n- ou fosi în/vostite Este necesar ca in cel mai scurt se utilizează fondurile băneşti şi materiale, sâ *e largă a oamenilor muncii Ia îndeplinirea sarcini­
cheltuielilor de producţie şi circulaţie, asupra di­ plicarca soluţiilor elaborate, se vor crea premise timp ministerele de ramură, împreună eu Ministe reflecte mai corespunzător efortul propriu ai între­ lor de plan Problemele economice la care m-am
feritelor adaosuri care încarcă în mod nejusiificat mai bune pentru legarea activităţii ştiinţifice dc rul Finanţelor. Ministerul Muncii si Consiliul Eco­ prinderilor in rentabilitatea acestora. referit trebuie sâ constituie principalul conţinut
practică. Este necesar r,i »^¡nă la sfirşitul anului
costul mărfurilor vindute peste graniţă. Sc impune, ministerele de ramură. Consiliul Naţional al Cer­ nomie. sâ ia măsuri pentru a asigura toate cadrele Mcrgînd pe ¡inia extinderii atribuţiilor centrale­ al activităţii tuturor organelor şi organizaţiilor
de conducere necesare bunei desfăşurări a activită­
în acelaşi timp. o preocupare sporită pentru a îm­ cetării Ştiinţifice să asigure ea toate unităţile dc ţii noilor organisme economice. lor. grupurilor industriale si combinatelor, acor dc p.irtîd din industrii, agricultuiâ. transporturi
bunătăţi structura livrărilor |x? piaţa externă, pu- cercetare să ir? heic contracte cu întreprinderile Trebuie spus. lovarăşi. râ incă nu »oale minlsiere- dînclu-lo drepturi largi in executarea unor con ctr.. a tulurrr comuniştilor. Munca politică şi or-
nlndu-se accentul pc produsele cu grad dc prelu­ şi alte organisme economice, să ia măsuri pentru lr acordă sprijinul necesar noilor organisme eco­ strucţii, investiţii, in realizarea comerţului exterior, ganiz,dorică a organelor dc partid din intreprin-
crare ridicat. Ministerele producătoare. Comitetul folosirea judicioasă a cadrelor şi a bazei mate nomice. că nu in toate sectoarele de ar»iviiato pu­ in a.sigiirarca aprovizionării si desfacerii în interi-
de Stat al Planificării şi Ministerul Comerţului riale în scopul îndeplinirii obligaţiilor asumate tem spune acestea au început sâ funcţioneze aşa '•r. este necesar să av<rr. in vedere că tolu! trebuie
Exterior trebuie să stabilească subramurilc şi pro­ prin contracte. cum es.ie de dorit Roc atit ministerele ni şi comi- sâ se desfăşoare conform planului central, s5 răs­
dusele <u rentabilitate ridicată si cu perspective Creşterea în ritm susţinut a economiei, a gra­ irlrlc judeţene de partid sâ «acorde o atenţie deose­ pundă inlcresoMr generale ale economiei. a!c so­
certe dc plasare la export şi, pe această bază. dului ei de complexitate, dezvoltarea tuturor sec­ bită sprijinirii noilor organisme economice, astfel cietăţii ; toate unilâţile trebuie sâ acţioneze ca cle­