Page 52 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 52
PAC 4 asapas DRUMUL SOCIALISMULUI MARJI 16 DECEMBRIE 1969 m ra o M
RADIO
C U V Í N T A R T O V A R Ă Ş U L U I M unco Ji a c»«io 1 ■»o i■; 9.30 A- muzical de dim ineaţă (conţi*
PRO G RAM U L
6.05-9.30
I:
nuorc) ; 8.10 toi in cin te; 6,25
M uiico
cultcKoU
«la i
IO.Oj
populoro; 10.30 R od io-jcoolo; Mori ,nio rp re('j 9.00 Cinlcce
populo'e; 9.10 Cu<s de limba
10,50 M uncă u jo o ia ; »I.Oj M i franceză; 9 30 Coiul căm inu
niaturi d 'tu o c i'v e , 11,20 M u n lui Cu i iu 'O i d'n comuna r*u»no:
co p opulo ro; l i . <15 Sloiul me 9.45 M atineu de oppră, II.CO
dicului 12.00 M unco u io o id l ProIucroii de folclo r; 11,20 A*
12.25 Ş lilrtlo Io i i . '2,30 M e rii cin» operele, 11.30 M elod'l
lodii p opulo 'e; 13.00 Rodioju'- de Tem, si ode Popa }i louren-
ICOLA C E A U Ş E S C U d'cnb 13.22 G o to Algo Fio- rruncolo dc lo M oscova. 13,00
13.10 Avonprcmtord coti-
nol.
| 'u P io lefo ; 12.03 Avanprem ie
ră cotidiono;
12.15 Piese in-
Urum cntole.
12.30
Emisiune
releu ji Alm Norcanu
13 45
M unco populoro; 14.10 Calei-
doicop m u zical;
14,40 Rodo-
mogozmul fem eilor; 14.03 M u
p u b licito la; 14 50 lo cobză, Concert de prin* 13,30 Radio-
Ion Zlotea, 15.00 R adio-şcn alo: zică p opulară: 14.30 M uzicieni
15.25 Com poiilorul soptâm m ii; tomăni de o ii dejpro m uzici
16.00 R ad io ju rn a l: 16.20 M elo eni romoni de ie ri; 14.55 S»'*
dii populoro; 16,30 Ce e nou m ia la z i; 15,00 Pagini din o
In judeţul no itru : 16,50 Cinte pero ..M orin Pescorul* de
tregii societăţi. Un cercetător dacă a greşit o cx rilăţii jx? continentul nostru Contactele avute Consiliului de Securitate din 1067 ; este necesară cui sâptom lnii; 17.05 Antena M ot(ion N egreo; 15.30 M elo
tineretului, 17.30 S o lip i
foi-
dii cintotc de C rljt.o n V o sile ;
pencnlá, poale începe alta. In vial«» socială, in dc guvernul ţârii noastre cu mai toate gu retragerea trupelor israeliene din teritoriile «irabe m olii o riijtice de amatori 15 40 Rodio p ub licitate; 16.00
(URMAU OIN RAO. o ) o) conducerea politică, orice experienţă se răsfrînge vernele statelor europene ne-au dus la conclu ocupate, respectarea dreptului la existenţă inde 18 10 R adiotim p oiion ; 10.30 O R o d iojurno': 16.20 M uzică sim
fonică ; 16,55 Sfoiul m edicului;
asupra vieţii întregului popor — şi de aceea in zia că sînt create condiţii pentru a se pune astăzi pendentă şi integritate teritorială a fiecărui stat. melodie po odreio duinneo- 17.00 M uzica u jo o ră; 17.35 E
19.00 G oteto rad'O
u co zlră;
acest domeniu nu se pot admite improvizaţii, tre problema organizării unei conferinţe consacrate rezolvarea problemei populaţiei palestiniene, ecca 19,30 Sâptom ino unui m elo m isiune lite rară: 10.00 V or,«,
buie o pregătire temeinică securităţii europene ce ar corespunde atît intereselor popoarelor din m an; 20,05 Toblela de je o ro ; lo ji m uzîeole: 19.30 Ediţie ra
derî ţi a comitetelor de partid comunale, orăşe Eu pun această problemă In faţa Comitetului Schimbările înnoitoare care au loc pe continen această regiune cît şi cauzei generale a păcii şi se 20,i0 M une6 populoro; 20.20 d io fo n ică; 19.30 Noapte b u n a ,
co p ii; 20.00 Suita o H a in sl
Em lneicio no; 20,25 Zece m elo
neşti. municipale şi judeţene se mâsoarâ in cele Central, a principalelor noastre cadre dc condu tul nostru se reflectă şi în viaţa politică din Re curităţii internaţionale. dii preferote, 21.00 Lumea de mmor de Johonn Sebostion
din urmă în rezultatele obţinute în indoplinin\i cere, pentru a înţelege că este necesar să depu publica Federală a Germaniei. Recentele «alegeri Lucrările întilnirii de la Moscova au reprezentat o zi; 21.20 O rcheitro Jean Io- B o cii; 20.25 Com andantul de
planului dc producţie, a planului la export, a pla ncm eforturi pentru ridicarea continuă a cunoş din Republica Federală a Germaniei sînt o dova o manifestare importantă a colaborării şi priete n e icu : 21.30 Momeni poct'c: p io n ie ri; 20 40 Cintece de Mi-
ha'I Jaro. pe versuri de Tudor
21.35 R ecilolul se rii; 22.00 Rn-
nului do investiţii şi a celorlalte sarcini econo tinţclor noastre, sâ învăţăm permanent, aceasta dă grăitoare a tendinţelor realiste ce se mani niei dintre ţările socialiste, o contribuţie preţioasă d iojurnol; 22,20 Spo ri, 22.30 Arg hezi, 21,05 AplouZe pentru
mice. Este necesar ca organele şi organizaţiile de fiind una din sarcinile de bază ale tuturor comu festă in opinia publică din această ţară. Consti Ia cauza unităţii lor. Ţările participante şi-au a Concert de le o ro ; 0,03-5,00 m iin c; 21,45 M elodii liric e ;
partid sâ concentreze atenţia colectivelor de mun niştilor, ale tuturor ca d re lo rd cp a rtid sid e sta t.d e tuirea guvernului Br.indt-Shcel şi .programul de Estrada nocturnă 22,30 Pagini anfologlce din li-
leroturo u n ive rsală; 22,50 C o
că. a cadrelor din economie spre utilizarea raţio care depinde perfecţionarea conducerii societăţii politică externă si internă enunţat de acesta sînt firmat dorinţa de a dezvolta schimbul de păreri si PRO G RAM U L M : 6.00 Pro ruri ce le b re ; 23.05 Prime au d i
nală a fondurilor materiale şi băneşti, organi noastre o expresie a acestor schimbări. consultările in problemele majore ale vieţii inter gram m urîcol de dim lneoţâ ; ţii rad io fo n ice: 0.03—1.00 Mu
zarea ştiinţifică a producţiei, creşterea calitativă In vederea îmbunătăţirii în continuare a activi începerea convorbirilor dintre Uniunea Sovie naţionale. în lupta pentru salvgardarea păcii mon 7.00 R odiojutnol; 7,10 Progrom zică sim fonică.
a activităţii economice, sporirea eficienţei sale. tăţii de partid, pe baza hotârîrilor Congresului al tică $i Republica Federală a Germaniei in legă diale
Sarcini deosebite revin organizaţiilor de partid X-lea al P.C.R., plenara noastră a examinat mă tură cu un acord privind renunţarea la folosirea Ţara noastră consideră că pentru rezolvarea com
dc la sate. care trebuie să militeze neobosit pen surile propuse de Comitelui Executiv cu privire forţei are o importanţă deosebită pentru secu plicatelor probleme internaţionale care înfruntă
tru dezvoltarea şi consolidarea economică a uni In organizarea şi funcţionarea comisiilor pe pro ritatea si pacea pc continentul nostru şi în in lumea contemporană şi pentru asigurarea dezvol
tăţilor agricole socialiste, pentru întărirea spiritu bleme la Comitetul Central şi la organele locale treaga Uinvc. De «asemenea apreciem pozitiv per tării libere, fără nici o îngrădire, a fiecărui popor,
lui de disciplină şi ordine in toate întreprinde de partid Considerăm că adoptarea şi transpu spectiva organizării convorbirilor polono — vest este necesar ca toate statele, mari şi mici. să-şi
rile de stat şi cooperativele dc- producţie, să asi nerea în viaţă a acestor măsuri vor duce la întă germane in legătură cu problemele ee interesează unească eforturile şi sâ acţioneze In spiritul răs
gure prin inlrcaga lor activitate participarea Iar rirea principiului muncii colective şi a răspunde cele două state punderii faţă de destinul şi interesele majore ale
gă a ţărănimii, a tuturor lucrătorilor din agricul rii personale a membrilor org«inclor alese ale par După cum este cunoscut. România s-a pronun umanităţii. In acest spirit va milita neobosit Româ
tură la înfăptuirea măsurilor pe care partidul şi tidului, vor «asigura o participare mai activă ţat şi se pronunţă consecvent pentru normaliza nia, dczvoltîndu-şi continuu relaţiile cu toate sta
statul nostru Io iau pentru dezvoltarea susţinută a acestora la dezbaterea şi soluţionarea proble rea relaţiilor dintre ţările socialiste şi Republica tele. alît din Europa cit şi de pe alte continente.
a acestei ramuri dc bază a economiei noastre na melor care se ridică în diferite sectoare de activi Federală a Germaniei. In acest spirit, România Ţara noastră nu doreşte sâ aibă o poziţie pasivă
ţionole talc, vor spori capacitatea întregului nostru partid intreţine relaţii cu Republica Federală a Germa faţă de marile probleme internaţionale actuale ; ea 16.00 Deschiderea emisiunii; 20.00 Raf lector;
niei şi se pronunţă pentru dezvoltarea colaborării
Fiecare organizaţie dc pait'd şi fiecare comu de a organiza şi conduce, cu rezultate tot mai economice, ştiinţifice, tehnice şi culturale cu a- este şi va fi întotdeauna un factor activ in marea Lumea cop ii lor: Univer- 20,10 Filmul artistic ..Teilomen-
bune. opera complexă a edificării orinduini so
sol-jalron;
tul unui paşa";
nist trebuie să poarte răspunderea pentru modul cialiste în patria nuastră. ceastâ ţară. considerînd că aceasta este atit in bătălie a popoarelor, a forţelor progresiste pentru 16.30 Gimnastică; 21,40 Arte frumoase. Prin *■-
cum se desfăşoată activitatea în cadrul unităţii Un rol deosebit de important în această pri interesul ambelor popoare, cit si al tuturor sta pace. pentru destindere, pentru securitate. In acest Cupa Inlervizlunii; Trans poziţii;
misiune de la Berlin;
in care lucrează, să se preocupe permanent de vinţă îl va avea si apli'carea măsurilor — dez telor de pe continent. fel nc îndeplinim misiunea de comunişti, ne achi 19.00 Telejurnalul de seoroi 22.00 Telejurnalul de noapte;
îmbunătăţirea muncii proprii şi sporirea contri bătute în cadrul plenarei — cu privire la îmbu tăm de datoria faţă de propriul popor şi faţă de 19,20 La volan — emisiune pen 22,20 Actualităţi literate;
buţiei sale In rezolvarea problemelor pe care le nătăţirea consultării si informării «activului dc Doresc, totodată sâ menţionez în cadrul plena întreaga omenire. lru conducătorii auto; 22,45 Ritm — muzică UfOOtâ;
ridică îndeplinirea prevederilor de plan in ţoale partid, a comuniştilor si celorlalţi oameni «ai mun rei. in spiritul politicii generale a partidului nos Cerinţele luptei pentru progres social şi pace în 19.30 Atomul — această necu 33,05 închiderea em isiunii.
noscută :
domeniile. cii asupra activităţii organelor de partid şi dc lru. eâ România consideră necesar sâ se realizeze întreaga lume impun mai mult ca oricind intensi
O îndatorire importantă a organelor şi organi stat. precum şi asupra problemelor politicii inter recunoaşterea de către toate statele a Republicii ficarea eforturilor pentru refacerea şi dezvoltarea
Democrate Germane şi sâ se ajungă ha relaţii
zaţiilor de partid este dc a sprijini şi stimula e- ne şi internaţionale a partidului şi statului nos pe baza dreptului internaţional intre Republica unităţii dintre ţările socialiste, a unităţii mişcării
fortunle penlru ridicarea competenţei cadrelor tru. Democrată Germană şi Republica Federală a Ger comuniste si muncitoreşti mondiale de care depind
din economie, a pregătirii profesionale şi politice Aceste măsuri vor asigura cunoaşterea mai te creşterea forţei şi coeziunii tuturor forţelor antiim-
a muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor, a tutu meinică de către comunişti, de către toţi oamenii maniei pcria.liste, înfăptuirea aspiraţiilor înaintate «ale po
ror oamenilor muncii — aceasta fiind o condiţie muncii a hotârîrilor de partid şi dc stat. mobili Desigur, tovarăşi, noi nu uităm nici un moment poarelor. Noi considerăm, dc asemenea, că întărirea u-
primordială a soluţionării corespunzătoare a pro zarea lor mai intensă la îndeplinirea acestor hotă că in Republica Federală a Germaniei mai acţio nitâţii fiecărui partid este o condiţie a forţei şi unităţii Vind molar loial lemne burg itare perrectă. Simarla
blemelor tot mai complexe pe care le ridică dez rî r i, sporirea spiritului lor de iniţiativă, vor în nează forţe revanşarde, neonaziste, dar tocmai a- mişcării «antiimperialiste internaţionale. Credincioa „D enii“ 0 HP ji unul de 3 HP Cimpulur 9.
voltarea economiei noastre în etapa actuală. tâi» forţa şi capacitatea de acţiune a partidului < est fapt impune sâ ducem o politică care sâ îm se liniei lor polilire internaţionaliste, Partidul Co benzină, lanculescu - Reia, ♦ 0 4
Tolesti.
piedice dezvoltarea reacţiunh. sâ contribuie la as
Unii tovarăşi s-au referit la necesitatea pregă noslru. legăturile sale cu masele largi, vor contri censiunea forţelor realiste, democratice. munist Român, guvernul Republicii Socialiste - ♦ © ♦ Vlnd acvariu complet. Do
.
.
tirii conducerilor combinatelor. întreprinderilor şi bui la adincirca democraţiei socialiste, la îndepli In vederea înfăptuirii securităţii şi păcii noi România vor milita şi în viitor pentru a-şi aduce Vmd cosă nouă, mafină Wart bra, sir. 23 August, nr. 66.
chiar a lucrătorilor din ministere pentru noile nirea în şi mai bune condiţii a rolului Partidului milităm pentru lărgirea şi dezvoltarea relaţiilor contribuţia la consolidarea unităţii ţârilor sistemu
sarcini ce le vor reveni In general cred că ar tre Comunist Román dc forţă conducătoare a socie dintre toate statele continentului nostru pe baza lui socialist mondial, a solidarităţii dintre detaşa
bui să ne gîndim la un program de pregătire te tăţii noastre socialiste. phncipiiloi egalităţii în drepturi, neamestecului mentele mişcării comuniste şi muncitoreşti interna
meinică a conducerilor centralelor şi noilor uni in treburile interne, respectului suveranităţii ti V R E M E A
tăţi economice ; să organizăm cursuri pentru a le Tov arăşi, independenţei naţionale, integrităţii teritoriale şi ţionale, la întărirea continuă a coeziunii si forţei
ajuta să cunoască şi să înţeleagă cum să desfă După cum ştiţi, recent a avut loc la Moscova inîangibilitâţii frontierelor existente. Numai pe de luptă a marelui front antiimperialist. în inte
şoare activitatea ; la fel să procedăm şi cu con*- inlîlnirea conducătorilor de partid şi de stat din baza acestor principi* se poate înfăptui securita resul cauzei socialismului şi păcii în întreaga lume. PENTRU 24 ORE
ducerile de întreprinderi, de cooperative. Trebuie ţările socialiste la care a participat şi o delega tea europeană. Realizai ea securităţii europene im Vremea te incălteite uşor. trivit din «ud-eit Temperatura
să acordăm mai multă atenţie cunoaşterii, de că ţie a ţării noastre Noi considerăm deosebit de pune tuturor ţârilor, mari şi mici, fără deosebire Tovarăşi, Cerul va li variabil, moi mult minimă vo IJ cuprinsă Intre
tre cadrele noastre, a problemelor economice. A util schimbul de păreri, de considerente si idei dc orînduirea socială, iniţiativă, realism, recepti noroi Vini slab pini lo po* minus i |l 2 grade Iar meu*
cesta este un lucru esenţial pentru buna desfăşu care a avut loc cu acest prilej intre reprezentam vitate in explorarea tuturor posibilităţilor pentru Prin multitudinea problemelor dezbătute. prîn mo intre 2 |l 3 grade.
rare a activităţii, pentru ridicare«! nivelului efi ţii ţărilor socialiste asupra evoluţiei din ultimul reglementarea paşnică a problemelor în suspen hotârînle «adoptate, actuala plenară a Comitetului PENTRU URMĂTOARELE
cienţei economice. Nu vreau să jignesc pe nimeni, timp a situaţiei internaţionale, asupra probleme sie. penbu aşezarea pc baze noi, sănătoase a ra Central are o importanţă deosebită în activitatea 2 2ILE
dar chiar miniştrii, cadrele ccntr.hc. noi toţi — lor securităţii europene, inclusiv asupra schim desfăşurată dc partidul nostru. Vreme umedă cu cerul moi de ploaie, lapoviţă şi ninsao-
este necesar să nc aşezăm să studiem, sâ facem bărilor petrecute în politica R FC., ca urmare a porturilor interstatale Perfeeţionînd munca în toate domeniile înze mult oeoperil. Temporar vor re. Vini potrivit din vest. Tem-
schimb de păreri şi să ne clarificăm asupra unor instaurări» noului guvern. Participanţii la intîlnirc au examinat, dc ase cind eforturile celor aproape două milioane de codea precipitaţii sub tormâ peraturo slaţionoră.
probleme esenţiale ale dezvoltării sociale şi eco Aşa cum s-a arătat si în plomará, desfăşurarea menea. situaţia din Vietnam, unde continuă răz comunişti din patria noastră, mobilizînd activ ma
nomice ; altfel vom lucra fără perspectivă, rom evenimentelor internaţionale confirmă justeţea li boiul provocat de S.U.A. — război ce reprezintă sele largi ale celor ce muncesc de la oraşe şi sate
rezolva problemele cu mare greutate. Trebuie ea niei politice generale şi a activităţii internaţio o serioasă barîcrâ in calea destinderii, a normali — caic urmează cu încredere şi abnegaţie politica
îneepind dc sus şi pînă jos. să organizăm un pro nale a pai udului şi stratului nostru, îndreptate zării situaţiei internaţionale Solidar cu lupta partidului — sâ f.acem ca toate sarcinile ce ne
gram de discutare şi studiere a problemelor noi spre întărirea forţelor socialismului şi pârii, a dreaptă a poporului vietnamez, poporul român stau în faţă sâ prindă viaţă, astfel incit ultimul BALOOH KALMAN
pe care le ridică conducerea activităţii economice frontului antiimperi.ilist, spre destindere. secu îsî alătură glasul tuturor celor care ccr încetarea plan anual al cincinalului sâ fie îndeplinit cu suc
si sorinlc. ritate şi colaborare între popoare. In pofida poli agrcsiuhii din Vietnam, respectarea independenţei ces. mareînd infâotuirea deplină a măreţului pro
şi suveranităţii poporului vietnamez. Pentru a se
Dacă problema perfecţionării capacităţii dc ticii reacţionare a cercurilor imperialiste, caic gram trasat dc Congresul al TX-lca şi pregătind
condúcete se pune pentru un director de între se străduiesc să irineze procesele progresiste ale ajunge la soluţionarea paşnică a conflictului din totodată condiţiile necesare trecerii la realizarea
prindere. apoi cu atlt mai mult se pune pentru lumii contemporane, se confirmă neîncetat că Vietnam considerăm că este necesar ca S.U.A hotârîrilor Congresului al X-lea al partidului. La 14 decembrie 19G0, cesc, penlru ea genera
cadrele Investite cu răspunderi superioare. Să nu principala caracteristică a vieţii internaţionale ac să-şi retragă toate trupele, să se asigure formarea ora G dimineaţa, a înce ţiile viitoare sâ cunoas
considerăm că numai pentru faptul că sîntem co tuale este cată de voinţa fermă a popoarelor de a unui guvern de coaliţie care să permită dezvol Ne exorimâm încrederea că. punîndu-si în valoa tai din viaţă. în urma că o viaţă tot mai În
tarea democratică independentă a Vietnamului de
munişti. mai vechi sau mai noi. sinlem capabili bara ca'ea războiului, de a instaura o pace trai re clanul şi energia creatoare, eroicul nostru popor unei boli îndelungate şi florită
să soluţionăm orice probleme. Dacă nu învăţăm, nică pc pimînt. de afirmarea unor poziţii rea sud sc va dovedi si de acum înainte la înălţimea misi grele, tovarăşul Balogii Cu adincâ emoţie şi
nu vom fi in stare să nc îndeplinim sarcinile Cel liste în cercuri tot mai largi ale opiniei publice Laolaltă cu celelalte popoare ale lumii, poporul unii sole istorico de făuritor al societăţii noi. so Kalman. fiu devotat al respect ne luăm astăzi
care vrea să conducă o activitate în viaţa socială, mondiale. român îşi exprimă profunda îngrijorare in legătură cialiste în România, va asigura prin munca sa neo clasei noastre muncitoa ultimul rămas bun de
să contribuie la conducerea societăţii noastre so In aprecierea situaţiei internaţionale, noi por cu perpetuarea atmosferei de încordare clin Orien bosită înflorirea continuă a României socialiste. re. vechi activist de la scumpul şi neuitatul
cialiste. trebuie să-şi perfecţioneze continuu cu nim de la constatarea că în ultima vreme se tul Apropiat, care «afectează în mod negativ situa (Cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu a fost partid şi al sindicatelor. nostru tovarăş de muncă
noştinţele, să studieze cu rîvnă ! Şi activitatea accentuează tendinţele spre colaborare intre sta ţia internaţională si menţine un serios focar de subliniată in repetate rînduri de participanţii la Balogh Kalman şi-a si de luptă
de conducere este o ştiinţă — ponte mai impor tele cu orinduiri sociale diferite în scopul întă primejdie de război Noi considerăm ca o necesitate plenară cu aplauze puternice, cxprimîiid aprobarea închinat întreaga sa
tantă decît alte domenii ale ştiinţei — deoarece ririi securităţii si păcii. Cercuri tot mai largi imperioasă sâ se facă totul pentru stingerea acestui deplină faţă de măsurile preconizate şi hotărîrea viaţă luptei pentru fe UN GRUP DE
pină la urmă are repercusiuni largi asupra în din Europa se pronunţă penlru înfăptuirea secu- conflict, acţionîndu-se pentru înfăptuirea rezoluţiei fermă de a asigura transpunerea lor în viaţă). ricirea celor ce mun TOVARĂŞI
A
întreprinderea de legume
şi fructe Deva
Preşedintele Consiliului de Miniştri al Duminică au avut
m
U.R.S.S. l-a primit pe ministrul forţelor
loc alegeri în Ciad SAIGON 15 (Agerpres). — se întreprind presiuni pentru Centrele penlru valorifi
Luni dimineaţa a avut Joc
armate ale Republicii Socialiste România FORT LAMY 15 (Agerpres). Tombalbay, care au expus, in o nouă ciocnire, a doua in ul înăbuşirea afacerii Song My.
Goodell a adăugat eâ. după
In Republica Ciad s-au des cadrul unor adunări, politico timele 12 ore: între unităţi părerea unora, soldaţii acuzaţi
MOSCOVA 15 — Corespon ministrului, secretarul Consi făşurat duminică alegeri par partidului şi guvernului. ale poliţiei saigoneze şi că de masacru n-ar fi decît niş carea legumelor şi fructe
dentul Agerpres. Laurent'u liului Politic Superior al ar lamentare. Toţi cetăţenii ţârii Noua Adunare Naţională, a lugări budişti. de origine te simpli executanţi ai unor
Duţă, transmite : Preşedintele matei. generalul-locotenent Io care au împlinit vîrsta de 21 subliniat preşedintele, trebuie khmeră, grupaţi în jurul pa ordine „primite de sus“. „Da
Consiliului de Miniştri al nel V«nsilc, «adjunct al minis de ani au fost chemaţi în faţa sâ devină intr-adevăr un or godei Chanteranscy din capita că faptele arată că ei trebuie
U R SS.. A N. Kosîghin. l-a trului. generalul-locotenent A- urnelor pentru a alege pe cei ganism de lucru, o verigă de la sud-vietnamezâ. Un purtă inculpaţi — a spus senatorul lor din judeţul Hunedoara
primit luni dimineaţă pe mi lcxe Vasile, comandantul a- 105 deputaţi ai noii legisla legătură cu masele populare, tor de cuvint al pagodei a de — atunci este important de
nistrul forţelor armate ale pârârii antiaeriene a terito turi a Adunării N.iţionule, pentru a traduce in viaţă clarat că. în urma acestei cioc v ăzut ca şi maiorii, coloneii şi
Republicii Socialiste Uomânu, riului. şi alţi membri ai de organul legislativ suprem al programul de transformâi i niri. un călugăr a fost ucis, generalii, in general superiorii
general-colonel Ion loniţă. a legaţiei. ţârii. social-economioe elaborat dc iar alţi 30 au fost răniţi. lor. sâ fie, de asemenea, urmă
flat inţr-o vizită oficială de A fost prezent Ion Ciubo- La campania cldetorală au Partidul progresului. După cum s-a mai anunţat, riţi în justiţie".
După cum relatează agenţi.n
prietenie in Uniunea Sovie laru. însărcinatul cu afaceri 'luat parte, in mod direct, Noul organ legislativ al ţâ călugării budişti de origine UPI. lucrările comisiei de an
khmeră au organizat. îneepind
tică. a.i. al Republicii Sochlislo membrii guvernului, liderii rii va fi mai reprezentativ, cu luna noiembrie, numeroa chetă asupra masacrelor, în
România in Uniunea Soviet! partidului de guvernâmint —
Ministrul forţelor «»imatc a întrucil numărul deputaţilor se dcmonstr«nţii. cerînd admi fiinţată de Subcomitetul Ca Unităţilor de alimentaţie
că Partidul progresului, în frun va creşte de la 75. ciţi erau în nistraţiei saigoneze sâ recu-
fost însoţit de generalul-loco merei Reprezentanţilor pentru
Din p.irtca sovietică, la in- vechea legislatură, la 105. no«nscâ vietnamezilor dc ori serviciile forţelor armate, au
tenent Ion Cotnan, adjunct al lîlnire au p<articîpat mareşa te cu preşedintele Ciadului. gine cambodgianâ drepturile fost suspendate pe neaşteptate
lul Uniunii Sovietice A.A. la un statut de minoritate et sîmbâtâ. de preşedintele aces publică, cantinelor, interna
Grcciko, ministrul apărării a> nică. Ca răspuns la aceste ce teia. Mendel Rivers. Această
U.R.S.S.. şi generalul dc ar jţfâşcarea sin d ic a lă reri, împotriva demonstraţi hotârîre a intensificat zvonu
ilor paşnice ale călugărilor au
Plenara C. C. mată P.N. L«iscenko fost mobilizaţi poliţişti, care rile privind presiunile exerci telor şi căminelor
tate pentru ca ancheta respec
întîlnirea s-a desfăşurat in au făcut uz de arme, bastoa tivă sâ nu mai continue. Po
al P. S. U. G. tr-o atmosferă caldă, tovără d in A stu cia ne de cauciuc şi gaze lacri trivit agenţiei France Presse,
şească. mogene. Ministerul Apărării S.U.A. s-a
BERLIN lo. — Corespon MADRiD 15 (Agerpres). — cârcel preşedintele Cortcsn- O arătat ostil anchetei întreprin
dentul Agerpres. St Drju. rilor. in care se revendică o se de această comisie, afir- Orice cantitate de mere, soiuri
in tinduille
In prezent.
transmite : L;i Berlin «j fost muncitorilor din Asluria „nouă lege sindicală", înte NEW YORK 15 (Agerpres). mind eâ ca nu-şi are rostul
d.it publicităţii 'omun; ntul (Spania) are loc o pulernuâ meiată pe principiile autono In Statele Unite încep sâ sc în condiţiile în care Pentago
eu privire la ce«» de*«i 12-a miei sindicatelor, recunoaşte facă auzite ghnsuri care afirmă nul întreprinde o anchetă pro superioare pentru masă.
plenară a Comitetului Central mişearc unitară, prilejuhâ dc rii dreptului l«o grevă si li că se încearcă muşamalizarea prie.
lupt«» împotriva
al P.S.U.G. Purtrcipanţii au Inaugurarea Institu dc lege sindicală. proiectului bertăţii întrunirilor. De ase scandalului provocat prin dez
examinat
discutat şi aprobat raportul menea. ei cer amnistierea văluirile masacrelor întreprin
Biroului Politic al CC. al tului internaţional al in prezent de Corlesuri (par muncitorilor arestaţi pentru se de trupele americane îm
P.S.U.G.. prezentat de Wcr- lamentul spaniol) O petiţie, activitatea lor sindicală ilega potriva populaţiei civile din
nrr Jarowinski. membru su drepturilor omului semnată de 49f) de conducă lă In acest document se a- satul sud-vietnamez Song My.
pleant al Biroului Politic, se tori ai sindicatelor oficiale m nunţâ crearea unei ..platfor Senatorul Charles Goodell a
cretar al C.C al P.S.U.G. 10 000 dc muncitori asturieni. declarat. în cadrul unui in
STRASBOURG lo (Ager me a unităţii muncitoreşti",
A fost. de asemenea, discu a fost adresată recent lui A- regrupind toate forţele sin terviu televizat, că este in-
tat şi aprobat raportul eu pri pres) lcjandro Rodriguez de V^!- dicale din Asluriu. form.Tt că „din sfere înalte“
vire la planul de stat şi bu In prezenţa a numeroase
getul pe anul 1970. prezentul porsonalitâli politice şi ştiinţi întreprinderea minieră Hunedoara
de Giinter MiUag membru a) fice din Ficinţa si sirâinâtale,
Biroului Politic a) CC. al duminică a fost inaugurat o- Gangsterii şi-au primit pedeapsa
P.S.U.G.
firial la Strasbourg. Institutul
Plenara a aprobat artiviia- ATENA 15 (Agerpres) — un automobil de tip .Merce nul american de origine grea
tea deleg,»ţiei U.D Germane internaţional al drepturilor o Cei doi gangsteri vest-ger- des" în Grecia, unde s-au a- că P.intelis Atliinneos a fost
la întîlnirea conducătorilor de mului, fondat de cunoscutul mani — Hermaiin Duft şi puoat de hoţii La 17 februa ucis cu o bitâ : şoferul de taxi Angajează de
partid şi de stal din R.[\ jurist şi militant pe tărîin so Hans Wilhclm Bassvnnuer —, rie, o femeie a de.scoperit. cu l'Vangedakis. după re a fo.st
Bulgaria. R.S Cehoslovacă cial. Urne Cassin. laureat al cond.imnaţi In moarte de că totul intîmplător urme de jefuit, a fost uois cu lovituri
R D. Germană II P Polonă, Premiului Nobel pentru pace. tre instanţele greceşti, au fost singe pe radiatorul automobi de pumnal : la o staţie de
Republica Socialistă România. executaţi prin împuşcare. Ei lului aparţini«*] celor doi. benzină din localitatea Mn-
R P Ungară şi U R S S care Ceremonia a fost prezidată de fuseseră condamnaţi In moar roca ro a dus la aroMarea lor laknssa. şeful staţiei Tsout- - mecanici auto pentru Telîuc ;
a avut loc la Moscova in zi Maurice Ba,yen. rectorul Ar.v te la 23 iulie dc âtre un la Alona. Criminalii şi-nu snnis, a fost înjunghiat ; pe
lele de 3 şi 4 decembrie. dcmici din Strasbourg. tribunal din Atona, sub a mărturisii erimole ; astfel, şoseaua dintre Atena şi Co - muncitori necalificaţi pentru depozitele din Bircea.
In cadrul lucrărilor plena Printre cei care «au luat eu cu/.aţia dc ¿i fi făptuit în lu cu prilejul jefuirii unei sta rint muncitorul Gheorgluos
rei a luat euvîntul Walter vîntul la inaugurare a fost şi nile martie si aprilie ale a- ţii dc benzină in localitatea Papageorgiu a fost împuşcat Cei interesaţi se vor prezenta pentru angajare cu toole actele necesare.
Ulbrîeht, prîm-seeretar al ccslui an sase asasinule şi Theba. operatorul Nikolas Ka după ce bandiţii l-au oprit in
C.C. al P.S.U.G., preşedintele cancelarul Austriei. Joscf mni multe spargeri nari şi soldatul Konstantin timpul nopţii, rugîndu-1 sâ le Informaţii suplimentare se primesc la sediul unităţii sau telefon 2275 la biroul personal.
Consiliului dc Stat al R.D. Klaus, sosit special !la Slras- Cei doi vcst-gcrmnni nu so Koiilis au fost impuyaţi : in- dea ajutor la înlăturarea unei
Germane. bourg pentru acest eveniment. sii la 17 februarie 1999 cu Ir-o vilă din Atena, cctăţoa- pene de automobil.
TIPABULi îatrepriodereâ poligrafică Dota. aa nec