Page 53 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 53
Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA ! Redacţia
Nr. 4652 şi administraţia
ziarului
Miercuri
D E V A , sir. D r P e t r u G r o t a nr. 3$
17 decembrie (eleloane : (edocloi şei - 11588 , »e
doctor >el adjunct, secretar de redacţie
şi administioţia - 12138 \ secţiile cui-
1969 turâ-sport şi piobieme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documenlaie ji
externe - 12317 ; secţiile industrie Şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
ORGAlfAL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL i C.R Şl AL CQNSILIULU 1 POPULAR JUDEŢEAN seiviciu intre orele 16-24 - 11585
4 PAGINI. 30 BANI
SĂ ACŢIONĂM CU TOATĂ ENER6IA PENTRU TRADUCEREA IN VIAŢA A HOTflRIRILOR PLENAREI Şedinţele comisiilor
C. C. AL P. C. R., să asigurăm îndeplinirea riguroasă a tuturor sarcinilor economice pe anul permanente ale Marii
Adunări Naţionale
în curs şi în perspectivă
In cursul zilei de marţi, 19 tru aprobarea decretelor cu-
decembrie, au continuat discu prinzind norme cu putere de
ţiile în comisiile permanente lege, emise de Consiliul de
Centrala cărbunelui ale Marii Adunări Naţionale, Stat între sesiuni. ra
în legătură eu proiectele dc
Comisiile au întocmit
legi de pe ordinea dc zi a se
siunii. poartele şi au desemnat rapor
torii la uncie proiecte de legi
Tovarăşul Constantin Stă
Petroşani să între Icscu. secretarul Consiliului dc In şedinţele plenare ale Marii
ce urmează sâ fie dezbătute
Stat, a prezentat in faţa comi
siilor proiectele de legi pen Adunări Naţionale.
prindă măsuri eficace „Festivalul filmului la sate“
Zilele ,,Festivalului filmu
pentru a îmbunătăţi lui la sale" prilejuiesc nume colac Uulu şi Mai i tis Itocn-
nici, dc la şcoala din locali
tate. A urmat filmul artistic
roase manifestări euJlurulc in
localităţile rurale «lin judelui „baltagul".
nostru Astfel, în (aţa unui La Să laş u dc Sus, s-au de
aprovizionarea numeros public, In cinemato cernat elevilor premiile con
cursului cinematografic „Să
graful sătesc «lin Pui u avui
no cunoaştem patria",
apoi
loc rceenl un medalion „Mi
s-a desfăşurat un interesant
halţ Saduveanu", orga ni/.al simpozion pe marginea filmu
dc biblioteca municipală De
minelor! rea cinematografică interju lui spaniol „Vlridiuna".
va, împreună cu întreprinde
Vedere generala a Urinei de preparare a minereurilor Teliuc. De-a lungul unui întreg flux tehnologic, minereul de fier deţeană. Despre viaţa şi acti ION STEGARESCU
de Io minele din Poiona Ruscâi este preparat, co apoi sâ ia drumul furnalelor Hunedoarei. Foto : V. ONOIU vitatea marelui prozator ro de la punctul cinematografic
mân nu vorbii profesorii N'i- Haţeg
Aprovizionarea tchnico-mntennlâ a întreprinderilor
constituie unu clin pîrghiile hotăritoarc ale procesu
lui de producţie. Asa cum se subliniază în cuvintarea
tovarăşului iNicoiiie Ceauscscu, la recenta plenară a
C.C. al P.C.R., nu o dală practica a demonstrat că 0EVA MERITĂ 0 AGENDĂ CEL TURMĂ
atunci cinci aprovizionarea se desfăşoară anevoios, ne-
litmic. implicaţiile ci se răsfring negativ asupra in Raportează îndepli
trecii activităţi economice, aducînd prejudicii intre-
prindcrilor. Această cerinţă elementară a producţiei TELEX
capătă o însemnătate aparte în sezonul de iarnă, cînd
datorită condiţiilor atmosferice neprielnice se înlîm- nirea pianului anual:
pină o serie de greutăţi. mai bogată ş i mai reprezentativă
Avînd in vedere că în acest an producţia de căr
bune din Valea Jiului a plătit vin greu „tribul“ lipsei
de materiale, piese de schimb, utilaje şi altele am COMBINA DE ZAPADA
Întreprins in acest sens o anchetă la cileva exploatări întreprinderea întreprinderea
miniere, adresind factorilor răspunzători întrebarea : Red. : Sintem la sfirşitul unu I. Bordan : Sînt multe... In Uzina mecanică „Nicolina"
sinteţi precâtiti din punct de vedere lehnico-malci ial de transporturi de panificaţie an de activitate şi începutul u primul rînd avem în proiect trei din Iaşi a rcali/.at un nou u
să primiţi iarna fără griji ? nui nou an. Aţi putea să ne re De vorbă cu IOAN BORDÂN, premiere, dintre pare un con tilaj necesar deszăpezirii ar
— Din acest punct dc vedere sînlom pregătiţi mai auto Deva lataţi cîteva aspecte mai carac instructor artistic la Clubul cert de muzică uşoară ş« popu terelor dc circulaţie : combi
bine ca in alţi ani. este dc părere tovarăşul Dan Fires Petroşani teristice in ce priveşte rezulta sindicatelor Deva lară. cu noi debutonţi, un nou na dc zăpadă. Omologată a
eu. şeful biroului depozite dc la KM. Aninoasa. Ne tele obţinute şi proiectele d/ spectacol de estradă. Tema ? Ti nul acesta, combina poate
mai lipsesc cileva sortimente de materiale ea balast, „Întreprinderea de transpor Incepind de ieri, colective de viitor ? nereţea, optimismul şi voia bu degaja straiuri de zăpadă dc
nisip, cherestea, lemn esenţă tare, insă în cantităţi turi auto Deva, care îşi des lor de muncă care şi-au rea nă Anunţăm şi o premieră pen maximum llă cm grosime,
cate se pot aprov iziona în scurt timp. făşoară activitatea pe raza lizat incinte de termen pionul I. Bordan : Da, acest an o selie la estradă", spectocol cu tru stagiunea de toamnă In prin aruncare laterala libe
In mod special aş aminti că ducem mare lipsă de judeţelor Hunedoara şi Alba, anual li s-a alăturat şi cel al fost penlru noi destul de fruc care am şi început, in oşo zisa olară de acestea, colectivul nos ră sau prin uruncorc direc
piese dc schimb. Pentru procurarea lor am intervenit raportează jndeplinireo pla întreprinderii de panificaţie tuos în ce priveşte octivitoteo stogiune’ de toamnă, turneul in tru a considerat necesar să se tă într-un mijloc de trans
Ja forurile competente in toi cursul anului, iar acum nului anual Io producţia glo din Petroşani. crtistică de amatori. Pregătirea judeţ. Poote o sâ vă miroţi cînd studieze şi să se facă unele pre port.
cu ocazia analizelor de pregătiri pentru iarnă am bală exprimată in tone kilo pentru o serie de manifestări o să vă spun că acesta este un puneri privind viaţo artistică şi Combina va intra în dota
relansat cererile noastre, dar pină la ora actuală nu metrice convenţionale, in zi După cum ne informează interesante a preocupot conti spectacol ol debutului culturolâ a oraşului nostru rea întreprinderilor dc gos
s-a rezolvat nimic. ua de 15 decembrie a.c." tovarăşa Rodica Popescu, nuu colectivul noslru : concursul podărie orăşenească, ca pu
Tovarăşul Mircea Coroban. inginerul şef nl minei funcţionară la serviciul plan ol IX-leo, - Io care a partici Red. : Adică ? Red. : Aţi putea să ne rela ţind ii folosită penlru desză
l.Tieani. abordează problema intr-o manieră mai ca Este mesajul pe care ni l a din cadrul întreprinderii, pină pat formaţia de estradă -, spec- taţi citeva din propunerile dv. ? pezirea arterelor de circulaţie
tegorică adus Io redacţie o telegramă acum s-au livrat pentru con tocolul folcloric prezenlot de I. Bordan : In această toamnă înguste sau largi, asfaltate,
— Pornind dc la greutăţile ce le-am inlimpinat în semnată de tovarăşul Mircea sumul populaţiei diferite pro ansamblul „Ţarina" la festivalul am organizat un concurs de I. Bordan : Do. cu plăcere De betonate sau pavate, iu stare
Bâgâianu, inginerul şef al în
primul trimestru al anului din cauza slabei pregătiri treprinderii. duse de panificaţie în valoare dm lugoslovia care o reţinut selecţie pentru noi talente. cu oltrel, aceste proiecte de viilor normală (fără denivelări,
pentru iarnă, in luna noiembrie am întocmit un plan de peste 67 milioane lei. Pină o parte din artiştii noştri, spec core sâ întărim formaţiile artis ou şi fost sintetizate intr-un spărturi sau corpuri străine
de măsuri care să asigure condiţii favorabile desfăşu Succesul se datorează în la sfirşitul anului vor fi satis tacolele de sărbătorire o jubi tice şi, spre satisfacţia noastiâ, moleriol core o fost depus pen de dimensiuni mari).
rării normale a procesului de producţie. In cm mai principal exploatării raţionale făcute în întregime cererile leului de 700 de ani al Devei tru studiu Io comisia culturală
mare parte măsurile s-au realizat, raminind in sus □ porcului de maşini, întreţi consumatorilor, iar valoarea şi, bineînţeles, spectocolele cu o Consiliului judeţean ol sin MAŞINI PENTRU EXPORT
pensie aprovizionarea cu unele materiale şi piese de nerii acestora, prelungirii du producţie! suplimentare va dicalelor
schimb Nu avem constituite stocurile necesare pre ratei de funcţionare între creşte simţitor. rente core au lăcut ca. pe par Scena şi viata Esentiolul in propunerile noas Zilele acestea au fost expe
văzute dr noi pcnlru timpul friguros Ia bolţari, ci două reparaţii etc. De asemenea productivita cursul onului 1969, întregul co tre o fost : permonentizarea diate noi loturi dc maşini u
ment, cherestea, carbid şi altele. Pină la sfirşitul anului co tea muncii a crescut faţă de lectiv să /ie în contact perma muncii artistice, ridicarea ei pe nor parteneri comerciali dc
lectivul de muncă al între prevederile anuale cu 280 lei nent cu publicul. o treoptă mai înaltă şi. ceea ce peste hotare. După cum in
A. MOLDOVAN prinderii de transporturi auto cm reuşit să selectăm cileva e cred că este moi interesanl, or formează întreprinderea dc
pe salariat, iar în primele 11 ganizarea unor manifestări cul- comerţ exterior „Aulo-Trnc-
C. DUMITRU Deva este hotărit să-şi spo luni s-au obţinut 300 000 lei Red : Aminteaţi de specta lemente cu reale posibilităţi de tor" au (ost trimise în Bel
rească eforturile pentru ca la economii suplimentare la pre colele dv. curente. Aveţi ceva ofirmore pe linie ortislîcă. Pu turol-ortistice cu trod'tie în o gia, Grecia, Franţa, R. D.
succesul obţinut să adauge blicul spectator a şi făcut cu raşul Deva. Printre manifestările Germană, India şi Spania a-
M11NU4II IN MO. « 1 0| altele şi mai frumoase. ţul de cost şi 177 000 lei be noutăţi in această direcţie ? noştinţă cu cîţiva din ei : tine propuse pot cita organizarea u proapc 2 000 dc tractoare,
neficii peste plan.
rele Horvath Eva şi Hodoş I.,
I. Bordan : Da. Ultimo noas soliste de muzică uşooră, Henţ nui concert onuol al celor mai realizate dc constructorii bra
buni i cîntăreţi de muzică uşoară,
tră premieră se intitulează „Ve Virginio, Codâu Vasile, solişti de intitulat „Concertul primăverii", şoveni. Totodată, au fost ex
portate în Columbia, Ceho
muzică populoră In cadrul for în prima zi de primăvară ; săp- slovacia, Cuba, R. I). Germa
maţiei de dansuri putem re tămino „Toamna culturală de- nă, R. L. a Germanici şi Iran
veano", care ca idee nu esie
marca cîţiva tineri talentaţi ca
„Convorbiri O nouă hală de prelucrare Timar loan, Aron Liviu, Turdea- ceva nou. în schimb în conţi 1 000 autoturisme dc teren
M-461 şi 2(10 autoutilitare TV
a maselor plastice n ziarul de azi: nu loan. nutul manifestărilor am ţinut în R.AU. şi R. D. Germană.
hunedorene“ Aceşti tineri, care in prezent, cont de specificul oraşului nos „GEOGRAFIA VĂII
tru ; organizarea unor expoziţii
La Fabrica chimică din Orăştic, a intrat în func prin instructorii clubului - Grea- DUNĂRII"
ţiune la termenul prevăzut o nouă hală tehnologică dr vu Adrian, Banciu Vaier şi Oraş cu colecţii originale, concursuri
marc capacitate pentru prelucrarea maselor plastice, cu public şi altele. Fiecore din
I Manifestarea culturahartis- fiind dotală cu maşini de injecţie modeme şi alte $ UN APORT MAI SUBSTANTIAL DIN PARTEA MECANIZA Liviu - îşi desăvîrşesc pregăb- oceste manifestotii este expusă Valea Dunării a făcui obi
[ li că „Convorbiri himcrlnre- utilaje de maro produclivilute, noua construcţie asigura TORILOR LA SPORIREA PRODUCŢIEI AGRICOLE reo artistică, pnntr-o muncă ceiul unor îndelungate obser
vaţii, care au avut ca efect
- ne", iniţiată de către Comi- un spaţiu corespunzător concentrării întregii producţii perseverentă (de care de altfel pe Iorg in materiolul sus-amin- acumularea unui marc volum
| telul judeţean pentru cultură dc repere din mase plastice. dau dovadă) vor dobindi suc tit. dc date. Studiile au fost in-
| şi artă, a debutat duminică Hala de prelucrare a maselor plastice este a doua ® DE CE IN LOC SA LUCREZE, AUTOVEHICULELE TRAG. . PE
Red. : In activitatea dv. aveţi
tocmilc insă fie pe anumite
I la Casa de cultură din Brad. capacitate dc producţie dată anul acesta in exploatare, DREAPTA ? cese frumoose în foţa publicu multă contingenţă cu tineretul o- sectoare ale Dunării, fie ui
I A ii citit din scrierile lor poe- după secţia de fabricare a pigmenţilor dc fier, Ia care lui spectotor. Bucurio succese roşului Deva. Credeţi că s-ar mind în detaliu un anumit as
| ţii Radu Selcjan, Iv Marti- s-nu atins şi depăşit cu o lună şi jumătate mai devre $ ÎNSOŢIND MINERUL DE LA GURA MINEI PINA ACASA lor lor este şi bucuno noast'ă, pect fără a se ajunge la o
novici, Traian Filimon, Eugen me pa ramei iii proiectaţi. S-a creat astfel posibilita putea face mai mult pentru ti vedere de ansamblu asupra
Fvu şi Silvia Faur, după ca tea sporirii cu peste 30 milioane lei a producţiei în a celor care i-om descoperit şi neret pe linie cultural-educati- întregului curs al fluviului.
re, în cadrul unui „Medalion treprinderii în 1970 faţă dc realizările acestui an Tot- O BLOC NOTES COTIDIAN îi creştem. De aici a i/.voril necesitatea
plastic", pictorul loan Şeu a oilala se asigura şi di versificarea gamei sortimentale adunării, completării şi (.(în
făcut un scurt expozeu al Ju- cu circa 70 noi piese* din maso plastice. Red. : Dacă aţi vrea sâ ne semnării datelor intr-o sin
crărilor artiştilor plastic» hu- ® SECVENŢE INTERNAŢIONALE spuneţi ceva despre proiectele (COkllNUAlE M M a a H teză geografică iu caic Va
nedoicni loan Pjrvan, Viclor anufui 1970... lea Dunării să fie caracteri
Mihăilcscu, Inşii Fngel, Petre zată în mod unitar, pc mată
Suciu, loan Hozcşai», Vasile întinderea ei. de la intrarea
Viorel şi Erncst Kovacs.
pe teritoriul României pină
In continuare, regizorul la vărsare.
ce-şi
activităli
Multiplele
Constantin Dicu, dc la Tea găsesc aplicabilitatea în cadrul adaugă intervenţia unor loca Lucrai ca intitulată „Geo
trul „Valea Jiului" din Pe Hune Cum ne organizăm activitatea pentru a tari in instalaţiile de apă şi grafia Văii Dunării" redacta
troşani, a dezvălui! „secre Întreprinderii de gospodărie încălzire, ceea ce produce de tă dc cercetătorii Institutului
tele" montării unui spectacol comunală şi locativa reglări in alimentarea cu apă dc gcnhieie-gcograiic din Bu
şi intenţiile dc viitor ale tea doara ridică in faţa comite şi căldură. Pentru a nu mai cureşti arc tocmai acest me
trului, iar secretarul literar lui dc direcţie o scrie dc pro da posibilitatea să manevreze rit.
Mircea Munteami a prezentat bleme a căror rezolvare com oricine vanele şi robinbtele
piesa „Transplantarea inimii petentă contribuie )a o mâi răspunde prompt cerinţelor populaţiei s-au asigurat încuietori, dar HANDBAL
necunoscute", in scopul înţe bună servire a populaţiei şi, la unele blocuri subsolurile
legerii .semnificaţiilor unor implicit, la realizarea indica tehnice sînt folosite ca be Continuîndii-şi turneul în
torilor de plan. O primă sc
idei reieşite dînlr-un frag rie de probleme, dintre cele ciuri penlru alimente. Şi la R I\ a Germaniei. echipa
ment interpretat de actorii unui continuu proces dc selec dat în funcţiune în luna iu ne judecă după exigenţele lor me dc organizare penlru sa întreţinerea fondului locativ masculină dc handbal a ora
Elisabcta Bclba şi Costin mai importante, care au stat ţionare. S-au extins traseele nie <i acestui an un nou foraj mereu crescîndc şi pc caic va tisfacere u întregului volum de se manifestă unele lipsuri, mai şului Bucureşti a intilnit la
şi vor sta în atenţia comitetu
Hieseu. lui de direcţie, ca : asigurarea interioare .şi exterioare cu în cu un debit de 90 litri pe se - trebui sâ le satisfacem in cel prostaţii solicitat. ales în ceea cc priveşte cali Flenssburg n selecţionată lo
„Cileva consideraţii asupra cadrelor competente în servi că 7 km. Dirijarea circulaţiei cundâ. s-au adus îmbunătăţiri mai scurt timp, in totalitate. Avem in vedere şi lipsurile tatea lucrărilor şi acoperirea cală cu care a terminat In c-
baletului modern" an fost ciile de bază. dezvoltarea ca se face de către un birou de şi vechilor foraje S-a slu Necesarul dc reparaţii pentru care se manifestă încă in ac întregului volum de lucrări eu galitatc i 13-13 (6-6). Din for
expuse de Vasile Chevereşan. pacităţilor de producţie şi a mişcare din staţia dc centru, dial, în funcţie dc debilul de populaţie cit şi penlru secto tivitatea salariaţilor noştri. forţă de muncă. maţia română s-au remarcat
dc la Casa judeţeană a crea bazei tclinico-malcnalc, impri după un program adoptat in apă şi consum, cel mai .idee rul socialist in materie dr Conducătorii auto nu respec Sîntcm conştienţi că se im
ţiei popul.m\ iar balerinii marea unei discipline cores funcţie dc orele dc vîrf. S a v ut program care să satisfacă construcţii şi transport dc lot tă programul dc circulaţie, pune o şi mai profundă anali Cristian şi Nica, caic au mar
Ana Marin Aszlaloş şi Istvan punzátoare, pot fi considerate înfiinţat Ja grupul dc lami în condiţiile actuale, cînd sur felul înregistrează creşteri produc multe imohilizân din ză a fenomenelor generatoare cat 3 şi respectiv 2 goluri.
ălezei de. la Teatrul de es în prezent parţial rezolvate. noare Peştis o casă dc* abona sa de apă osie deficitară, ali importante de la un an la al cauza accidentelor si exploa dc lipsuri în activitatea
tradă din l)cva au evoluat Hefei indu-ne la activităţile dc mente ce funcţionează 'zilnic, mentarea şi la etajele 3 şi 4. tul. In vederea satisfacerii ce tării neraţ tonale a autobuze I.G.C.L. Hunedoara, precum şi
inlr-on dans original, după bază, cu pondere importantă s a suplimentat numărul de Se lucrează în prezent la un rinţelor in prestaţii va trebui lor. Taxatoarele lipsesc siste de luarea măsurilor corespun
un montaj interesant al co in cadrul întreprindem, alît autobuze pe linia nr. 1?, unu nou foraj care va fi dat in sâ dezvoltăm sectoarele con matic dc la serv iciu. prezen- zătoare în continuare, pentru Aseară, In Oslrava, s-a dis
regrafului Titus Iturducca. < a plan. cit mai ales ca rczul dintre rele mai solicitate. Cui funcţiune la sfirşitul anului, slrucţii şi transport la un ni lînd drept justificare certifi Îmbunătăţirea activităţii în putat meciul internaţional a-
D esfăşu rate la iu» ridicol tate obţinute în ceea ce pri rujul de autobuze a fost asi iar în studiu se găseşte o nouă vel corespunzător ea dotare si cate medicale. Muncitorii dc toate sectoarele. Această răs »»»¡cal dc handbal dintre echi
nivel artistic, „Convorbirile" veşte deservirea populaţiei, gurat cu incâ două rămpi şi a- sursă dc apă. forţă dc muncă la alimentarea cu apă nu ur pundere revine comitetului de pele masculine ale României
s-au bucurat dc un binemeri putem spune că s-au adus li lelier dc mici reparaţii, cu o Pcnlru diversele avarii şi TârÎmuI pe caic ne desfăşu măresc susţinut debitul şi pre direcţie, care trebuie să co .şi Cehoslovaciei. Prostind un
tat succes. nele îmbunătăţiri, ca urmare chipe de întreţinere pe schim urgenţe, reclamate de loca răm activitatea fiind destul siunile pcnlru a face la timp ordoneze cu mai multă com joc excelent, hnmlhnliştii ro
a unui complex de măsuii ce buri. La atelierul mecanic lari, funcţionează un dispece de vast şi. mai ales. multitu i ,’glărilc necesare, din care petenţă întreaga activitate a mâni au obţinut victoria cu
M. ARDELEANU s-au aplicat în acest an Pen s au construit (> boxe încălzi rul eu echipe de intervenţii dinea activităţilor dc care ne cauză hi niveluri superioare ap t întreprinderii, să fie mai re scorul dc 20-Io (10-9).
inspector ta Comitetul tru a exemplifica vom arăta te şi o magazie de piese auto. pe meseni, dotate cu aulov i ocupăm impun mobilizarea tu nu ajunge conform programu ceptiv la sesizările cetăţenilor. Intilnirca revanşă va avea
judeţean pentru cultură râ în activitatea dc transport iar munca a fost organizată danjoze, furgoncte etc lui stabilit. Salariaţii dc la loc lot la Oslrava. joi IR de
şi artă In comun s-au angajai cadre pe două schimbul i. Bilanţul acestor realizări, luror salariaţilor la o muncă intervenţii nu prestează corect lng. LADISLAU PASCU cembrie
tehnice de specialitate, iar In alimentarea cu apă a o desigur, va trebui completat asiduă, la găsirea celor mai serviciile* solicitate dc loca directorul I G.C.L.
personalul de bord este supus raşulut, pe lingă faptul că s a cu opinia hunedorenilor, care bune metode de lucru şi for tari. La toate acestea se mai Hunedoara