Page 54 - Drumul_socialismului_1969_12

PAG. 2 m — — — DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 17 DECEMBRIE m *
A
însoţind minerul DE LA
(UftMMl OIN PAO 1»

indoío
I. Bordan : Do. Fora
sesc sincer, iubesc tineretul, mă GURA MINEI PlNĂ ACASĂ
lá... şi să ştiţi că mâ preocupă şi
această problemă. Vă mărturi­
mmm ia sporirea producţiei entuziasmează realizările Iul pe Drumul acesta, sau mai bi­ portă pc cei 250 dc muncitori do 3 decembrie, aproape In ie­
toate tărimurile şi sînt olălud
de el la oricare succes pe core i
obţine. De altfel, spectocolele ne zis o etapă din el, l-am la mina est — c ameninţat şirea din schimb. ..hain“ se
..pregătea" să i înlîmpine po
mai sli abătut o dală. Timpul
ni se spune, a sc bate îna­
pe care le pregătim in codrul scurs de alunei şi pinâ acum poi. I.G.C.L. Hunedora. cu ca­ mineri cu npâ rece chul afa­
Trecerea întreprinderilor ţii au analizat linele aspecte derilor planului de venituri ţii spre realizarea In mod clubului se realizează cu tineri e destul de lung. dar şi re­ re mina Glielar a încheiat ră temperatura era sub zero
pentru mecanizarea agricul­ importante privind orienta­ pe fiecare secţie oglindeşte exemplar a tuturor indicato­ şi pentru tineri, dor aceasta este zolvarea unora dintre proble­ convenţie să transporte mun­ grade.
turii la funcţionarea pe prin­ rea eforturilor mecanizatori­ faptul că o serie de rezerve rilor de plan şi buna deser­ încă prea puţin. mele ridicate cerea timp, fiind citorii. refuză să înnoiască an­ Aici, la mina „centru" fac
cipiul gestiunii economice lor spre îndeplinire'* sarcini­ au fost slab valorificate, în­ vire a unităţilor cooperatiste, De mult mă preocupă asigu­ vorba de investiţii. gajamentul de la 1 ianuarie, baie aproape 300 de munci­
proprii a marcat un pas lio- lor încredinţate, in cele mai deosebi datorită existentei u­ in scopul sporirii producţiei rarea unor acţiuni cit moi priel­ Din capul locului afirmăm molivindu-şi refuzul prin ren- tori mineri şi de alte profe­
târitor pe linia creşterii răs­ multe cazuri nu s-a urmărit nor serioase deficiente de or­ la hectar. nice pentru distracţie şi în dce- (ă s-au făcut eforturi pentru tuhllitatca scăzută a cursei sii. Tendinţele sint spre extin­
punderii mecanizatorilor fală < u suficientă răspundere fi­ din organizatoric Astfel. in Kcferindu-se la sarcinile ce laşi timp educotive, pentru tim­ a îmbunătăţi condiţiile socia­ respective Râmînc să aprecjo- dere şi aici ca si la Glielar
de utilizarea cu randament nalizarea măsurilor stabilite. timp ce 4 secţii şi-au depăşit revin agriculturii in 1970, in pul liber al tinerilor. In cadrul le ale minerilor (le la Glielar ze Consiliul popular munici­ est Baia minerilor, in schimb,
a rămas la fel ea acum* nu se
maxim a tractoarelor şi ma­ Ba mai mult, au existat şi si­ veniturile cu citc 4-19 procen­ cuvinlarea ţinută la plenara clubului om încercat în acest incepind cu.spaţiul dc Ia ie­ pal Hunedoara dacă 32 000 lei ştie cili nni: un cazan ncco-
şinilor agricole, precum şi fa­ tuaţii eînd in loc să ofere ex­ te. celelalte 0 au rămas sub CC. «I P CH. din 10 13 decem­ sens să organizăm unele acţiuni« şirea din nună şi pinâ acasă lunar, cit încasează I.G.C.L. respunzâtor înlr-o baracă
de la exploatare pentru auto­
tă de soarta recoltelor obţi­ emple demne dc urmat pentru prevederi cu citc 4-34 pro­ brie ac., tovarăşul Nicolac însă ombianta şi condiţiile de E vorba aiq (Ic condiţiile (le buzul in cauză, e o sumă ren­ (chiar dacâ-i din cărămidă) in
nute de cooperativele agrico­ loti mecanizatorii, unii comu­ cente. Cu toate că secţia din Ceauşcseu a subliniat necesi­ aici, pe care le cunoaştem, nu transport la şi de la locul de tabilă sau nerentabilâ. După care nu intri decit cu cizme
le deservite In ce măsură s a nişti nu s-au achitat de sai- Tuştca are condiţii mai grele tatea folosirii cu maximă efi­ ne permit să obţinem rezultotul muncă, de condiţiile de baie părerea noastră I.G.C.L., refu­ de cauciuc, plus un jgheab cu
concretizat această cerinţă — ; ini. norealizindu-şi planul dc de lumi (locit secţiile din Ha­ cientă a fondurilor şi mijloa­ dorit. şi păstrare a hainelor de lu­ zând reînnoirea convenţiei, do­ robinete In care to poţi spăla
cru şi de stradă, (le mnsa ce­
de a desfăşura o activitate venituri stabilit pc linelor, ţeg sau Pcstcana veniturile celor cu cate este dotată a- Oraşul Deva neavînd deocam­ lor ce mânincâ la cantina ex­ vedeşte incâ o dală o practi­ cel mult pc nhini şi pe faţă...
rentabilă si a spori producţia cxecutînd lucrări de slabă că­ realizate pe tractor sint mai ccastâ ramură de producţie dată un lăcoş de cultură la ploatării. de casa în care că cunoscută : nu mâ leg la da(â-li mai dă ceva ghes s-o
la hectar —. care sînt rezer­ In scopul înfăptuirii cerinţei dorm cei ce nu au familia in cap, dacă nu mâ doare. faci inlr-o zi de „ghinion'*
vele ncvalorif ic ale şi în ce di­ respective, între altele, se pre­ Glielar. Despre faptul că transpor­ cum a fost cea din 3 decem­
recţie vor trebui orientate e­ vede ca secţiile Întreprinderi­ tul spic satele îndepărtate ar brie.
forturile mecanizatorilor de I i lor de mecanizare să funcţio­ IN PKIVINTA TRANSPOR­ putea fi îmbunătăţit prin in­ Minerii care lucrează la
IM.A. Haţeg pentru ca In vi­ Adunări de dări de seamă neze nemijlocit în cadru) co­ TULUI — UN PAS SPICE troducerea de autobuze spe­ Glielar est n-o au nici pe a-
itor realizările să fie substan­ operativelor agricole de pro­ cial construite pentru drumuri coea S-au investit sume mari
ţial îmbunătăţite? Iată cîlrva în organizaţiile de partid ducţie, sub directa îndrumare BINE grele, am mai vorbit. Am li- intr-un modern complex so­
din problemele abordate in a conducerilor acestora. Ast­ Ea mina Glielar sînt 00 do dical-o ca problemă şi., pro­ cial pe care o unitate de con­
cadrul adunării de dare de fel va fi posibil ca numărul salariaţi care se deplasează blemă a rămas. strucţii. foarte „operativă",
seamă a comuniştilor de la de zile în care mecanizatorii CULTURALA spre Hăşdâu. 55 spre Bunila — I T.A. nu nc or asigura n-a reuşit să-l termine în a­
unitatea amintită. lucrează efectiv să crească şi 250 care fac navei,i între astfel dc mijloace — ne spu­ proape 3 ani Păi cum sâ-l
lítate şi în afara limitelor c- mari cu peste 10 000 lei. Cu ne tovarăşul Chirilâ. E drept, termine 7 In ziua amintită lu­
In ceea ce priveşte planul de un bilanţ nesatisfâcâlor se simţitor, să contribuie în mai Glielar şi mina est, vreo 5
venituri al întreprinderii, există pocii optime. prezintă secţiile din Teliuc şi mare măsură la scăderea pre­ km distantă nu am pus problema aceasta crau la complex... 3 zugrăvi
o nerealizare dc peste 300 000 Dacá Manasié Dábucean, Bretea Română, care şi-au ţului de cost al produselor a­ — Transportul, ne infor­ la I.T.A.. (Icoarcee nici mun­ şi vreo 2-3 zidari. Instalatorii,
lei, echivalînd cu fi procente, Mirón HAIjoni. losif L)aj, Iu­ îndeplinit numai <W1 şi respec­ gricole. nivelul cerinţelor, m-a lăcul să mează tovarăşul Constantin citorii noştri nu nc-au pus-o dc care era cea mai mare ne­
nouă. dar ştim că nu se poa­
voie să termine cazanele, in­
iar producţiile obţinute de lian Crăciun şi alţi comunişti tiv 79 procente din planul Faptul că pentru anul ur­ mo glndesc la utilizarea în sco­ Chirilâ — secretarul comitetu­ te din încercarea pc care am stalaţiile la duşuri, cele H4
către cooperativele agricole au reuşit să se situeze in de venituri, in timp ce chel­ mător in fala colectivului de pul de moi sus o sălii „Arta“. lui dc partid, se face cil cami­ făcut-o dc a înlocui autobuzul ventilaţie etc., dăduseră bir
deservite sint departe de rt fruntea întrecerii, să fie apre­ tuielile s-âu efectuat în pro­ mecanizatori de la I M A Ha­ Cred că cedarea aceste! săli, oane acoperite pentru cei cc IG.C L. dc la mina ost cu au­ cu fugiţii.
putea fi considerate ca satis­ ciaţi pentru modul cum au porţie de peste 05 la sută faţă ţeg sint puse sarcini mult o dată pe soptămină, în zilele sc deplasează spre Bunila şi tobuze l.T.A. — Ce. îs fraieri să stea ca
făcătoare. Rezultatele respec­ înţeles să-şi facă datoria, u- de sarcina anuală stabilită. sporite necesită ca din nea­ de duminică dimineaţa, pentru ilâşdâu şi cu autobuze I.G.C.L. noi aici pe salariu de regie ?
tive reflectă nemijlocit, aşa mtatea nu se poate mindri cu Cifrele amintite oglindesc junsurile semnalate să fie organizarea unor acţiuni cu ti­ pentru cei ce se deplasează de n AIA LA „CENTRAL“ TOT — ne spun zugravii. S-au dus
cum s-a arătat în darea de contribuţia adusă de Ion Mun­ faptul că în activitatea orga trase maximum (le învăţă­ nerii or îl numoi în folosul lor la Glielar la mina est. Cind O PROBLEMA. c e f a c e m . acolo unde au fost înccpulo
seamă si in discuţii, eficienta tean. Constantin Bal. Lh iu nizaţiilor de partid din aceste minte. Condiţiile înfăptuirii o­ Organlzorea cu factorii care drumurile devin impractica­ lucrări.
activităţii desfăşurate de către Modola, Ion Dolha, Vnsile Că­ secţii s-au manifestat unele biectivelor stabilite se pregă­ concură Io viaţa culturală a o- bile. atunci spre Bunila şi O MAI RIDICAM SAU O KE- Dacă e aşn sau nu, nu ne
cele 12 organizaţii tic partid ruţ, Petru Costin sau Ghcor- lipsuri care privesc munca de tesc încă de pe acum Iotă de roşulul (mă gindesc aici la nu­ Hăşdâu se întrerupe transpor­ 7,OLV AlM ? pronunţăm. Ştim doar atit că
care, in cazul dc fată, nu h ghe Contor la materializarea educaţie in rindul mecanizato­ ce adunarea a cerut comitetu­ meroasele comisii culturale de tul, iar muncitorii sint cazaţi Nu ştim dacă spre ,,noro­ n-am dat pc acolo de picior
fost pc măsura cerinţelor şi obiectivelor cave au stat In rilor, respectarea disciplinei, lui de partid să aibă perma­ pe lingă ţoale organele) a u­ in Glielar la cămine. cul" nostru sau spre ghinionul dc instalator şi mai ştim că
Pasul spre bine dc care vor­
aşteptărilor Deşi comitetul dc faţa secţiilor de mecanizare. slaba răspundere personală nent in atenţie cileva proble­ nor monilestd|il complexe in beam — autobuzul ce trans­ conducerii exploatării in ziua „metoda" de ,.a lua caimacul”
me esenţiale care
hotărăsc
partid şi organizaţiile pe sec­ Stadiul îndeplinirii prove- pentru îndeplinirea atribuţi­ soarta rezultatelor economi­ aceste dimineţi ca : dezbaterea şi a o întinde pc alte şantiere se
ilor încredinţate şi grija faţă Io maso rotundă a unor proble­ practică la TC.M.M. (căci
de avutul obştesc Referin- ce. Intre acestea, locul prin­ me majore care privesc tinere­ despre el o vorba) Din aceas­
cipal ¡1 ocupă efectuarea unor
du-se la asemenea aspecte, tul, scurte expuneri pe teme ac- tă cauză şantierele trustului
comuniştii Ion Medrca. Ion reparaţii de calitate, ridica­ luole, programe orlistice, dîl*?» duc ani de zile un batast de
lucrări pinâ cind beneficiarii
rea calificării profesionale a
rile forme de concursuri etc. des­
Îmbunătăţirea Bogdan. Liviu Alexandru, mec an i zaţuri lor. imbunâlâţi- făşurate pe o perioodo de 2 ore, Semnalele critice sc plictisesc şi fac ci în regie
Victor Copcţ, ¿»ebastian Sora.
proprie ceea ce antreprenorul
rea calităţii lucrărilor execu­
cu o sală plină cu tineri, cred
Ion Voîcu şi alţii au arătat că
atit comitetul de partid cil şi tate in CA P, întreţinerea in că ar fi foarle, foarte utilă. n-a făcut înlr-un limp exas­
perant de lung
perfectă stare dc funcţionare
birourile organizaţiilor pc sec­ şi utilizarea cu randament In oraşul Deva există încetă­ Cc să mai lungim vorba ?
ţii nu au depus suficiente c- sporit a parcului dc tractoare ţenii un obicei, moştenit de Problema băii dc la mina
aprovizionării forturi pentru ridicarea nive­ şi maşini aflate in dotare. cind erom şi eu elev, şi onu- prim esc răspuns „central" a lunglt-o destul ex­
lului politic şi ideologic
al
me ocelo ol neporticiporii tine­
mecanizatorilor, pentru a dc Cunoscind direcţiile in caic retului studios la viaţa cultura­ ploatarea (există toate condi­
ţiile, toate rezervele pentru a
tru ei amortisment, dar re­ termina pe fiecare membru trebuie acţionat, stă in posi­ lă a oraşului, decit în codrul Dc ourînd. am primit la re­ Adresa Comitetului jude­ amenaja o baie mai ca lu­
bilitatea celor peste 120 co­
cuperarea acestuia se face pe (le partid să contribuie cu în­ munişti dc la I.M.A. Haţeg să manifestărilor organizate de da« tir două răspunsuri pc ţean pentru cultură şi artă mea) iar pc cea de la „est“ a
ZS seama producţiei la care ei treaga capacitate si putere dc asigure mobilizarea susţinută şcoli. Din cauza aceasta, mu'li marginea articolului „Mai in- vine în completarea răspunsu­ lungit-o T.C.M.M.-ul. Vorba o:
lui primit dc la Comitelui c-
nu participă. muncă la înfăptuirea sarcini­ a întregului colectiv de meca­ tineri tolentoţi nu se pot mani- tîi să ne găsim pc noi", pu­ mai suportă întinderi „elasti­
S-a format o bază de apro­ lor economice ce revin între­ lesto in codrul altor instituţii de blicat in numărul 4 (100, din 17 xcculiv al Consiliului popular cul" promisiunilor?
Judecind după modul cum vizionare şi transport, dar nu prinderii. De asemenea, se im­ nizatori la îndeplinirea sarci­ cultură, neavînd permisiuni'). octombrie, al ziarului nostru, al comunei Dobra : „... in a- Am reţinut faptul că atunci
am fost asiguraţi cu piese de rezolvă integral nici o proble­ punea ca in mai marc măsură nilor ce revin acestei între­ Cied că şi aici or trebui făcut in care semnalam necesitatea lentia bibliotecarei va sta şi cind drumurile devin imprac­
schimb ’pinâ in prezent, sc mă. Sint chiar unele treburi comitetul de partid sâ-şi exer­ prinderi din Directivele Con­ cevo - să le acordăm liberta­ unei preocupări mai intense problema atragerii unui nu­ ticabile spre Bunila şi Hăş­
întrevede că şi in anul viilor mărunte in aprovizionare care cite rolul dc conducător, orien- gresului al X-lca al partidu­ tea de monifestore. bineînţeles pentru munca cu cartea la bi- măr sporit de cititori spre dâu, coi circa 140 de munci­
potenţialul nostru productiv -jenează să le lot repetăm. I)c lind munca organizaţiilor (le lui. ale recentei plenare a CC. cu o supraveghere atentă şi cu blioloca comunală din Dobra, lectură, al11 in localitatea cen­ tori |x)t fi cazaţi la căminele
va fi mult diminuat. Este o pildă, pentru un s3bot dc lo­ tineret, sindicat, a comitetului al P C H. cu cititorii in general. Comite­ tru de comună, cit şi la filia­ din Glielar Cei mai mulţi din­
problemă cunoscută, discuta­ comotivă trebuie să intervii condiţia obţinerii rezultatelor tul executiv al Consiliului lele din Lâpuşnie şl Roşcani. tre ci. insă preferă să ..bată"
unor
In sprijinul organizării
tă şi paradiscutată Ja toate pinâ la director Deşi in fond de direcţie si a şefilor dc sec­ N. TiRCOB bune Io învăţătură. popular al comunei Dobra, manifestări variate şi atracti­ cile 12-15 Iun pe jos dus-in-
nivelurile, insă practic obser­ este o piesă simplă fără teh­ prin persoana tovarăşului A- ve vor fi trimise bibliotecari­ tors. decit să lâminâ in Gho-
văm că nu se găsesc soluţii nicitate. ea nu se introduce (h ian Costa, preşedintele co­ lor dc la nivelul judeţului trei Inr Practic, ei pierd cu dru­
dc rezolvare. Am să enwncar în operă la U.U.M. Petroşani mitetului executiv, ne răspun­ materiale : două medalioane mul ccl puţin 5 orc din ■ zi.
doar cileva din piesele de pe motiv că nu asigură ren­ de următoarele : .Cele relata­ literaro („Anton Pann” şi „A I I-nr ispiti ceva să râmînă o
schimb importante al căror tabilitate. Situaţia dc la noi te sini reale, iar pentru îm­ lexandru Vlahuţâ") şi o seară sâptâminâ izolaţi de familie ?
stoc in depozitele noastre es'.o in ceea ce priveşte .piesele de bunătăţirea activităţii biblio­ literară închinată zilei dc „30 După atmosfera cnre.-3ic-a în-
tecii. in planul dc muncă pc
limpinnl pc noi la ora 14 —
zero: lanţuri, stocuri, piniou- "schimb Yste genoralâ~la toate trimestrul IV a.r., s a prevă­ Decembrie". deci cind se apropia vremea
ne conice pentru transportoa­ mmrlr din Valea Jiului. lu­ zut o creştere cu 400 cititori şi Aceste măsuri trebuie să fie
re, coluri şi reducţii pentru cru re ar trebui să constituie difuzarea unui număr (Ic 2 300 puse in practică, iar din par­ ca schimbul I să iasă dm
Vine
mină — nu-i ispiteşte
aer.ij, cablu pentru instalaţiile un motiv în plus pentru lua­ cârti în plus fată dc planul tea bibliotecarei, a directoru­ omul din mină. friguros şi i
de semnalizare, laminate ele. rea unor măsuri cit mai ui iniţial. La fel. în cadrul bi­ lui căminului cultural, se cere se oferă un pat într-o cameră
— Cum o să vă descurcaţi gente. bliotecii de centru, vor fi or­ o muncă mai intensă în sco­ i ccc.
In această situaţie ? Ultima intervenţie am fă ganizate seri literare, simpozi­ pul îmbogăţirii activităţii Dar povestea cu căldura e
— Vom apela din nou la cut-n la baza de aproviziona- oane. recenzii, seri (le calcul, culturale a comunei dc centru delicată şi la căminele unde
posibilităţile noastre interne, ro-lrnnsport şi serviciul plan- călătorii pc hartă, montaj li­ şi satelor afiliate locuiesc permanent muncitori
prin tot felul de improvizat**, aprovizion.irc din cadrul Cen­ mineri In ziua cind am vizi­
deşi ele s-au dovedit că nu tralei cărbunelui Petroşani. terar clc". M. BODEA tat căminele sc (listribuiscrâ
sini cele mai eficiente. Contabil sef al bazei. Ion lemne.
— Aţi făcut cunoscut Cen­ Dobrin. după re ne-a prezen­ — Lemnele acestea, nc spu­
tralei cărbunelui Petroşani tat atribuţiile bazei de a exe­ nea un locatar al căminului,
lipsa acestor stocuri ? cuta repartiţiile obţinute de nc ajung ccl mult pînâ miine
— Desigur, d.u tovarăşii de l.i serviciul de resort a con­ dimineaţă Apoi trebuie să ne
Ia serviciul de specialitate se cluzionat <ă stocurile pentru A crescut capacitatea procurăm noi.
apără întotdeauna, argumen- iarnă nu sint in totalitate con­ Tovarăşul Constantin Chiri­
lind că cele solicitate de n >i stituite. lâ. care ne-a insolit peste lot
constituie materiale deficita­ Cu lotul alta este pâinea de transport auto in raidul nostru, nu neagă ,i-
re la nivel dc* economic. Eu inginerului Nicolac Sabo. şe­ <castă stare dc luc ruri multu-
nu spun că nu se intimpmâ ful serviciului plan-aprovizio- mindu-se să adauge :
greutăţi in aprovizionare, dar nare din cadrul centralei caro (Vrerilor mereu sporite ale beneficiarilor şi ce­ — Lemnele se dau exact
cu toate acestea dacă s-ar nu împărtăşeşte punctul de tăţenilor, întreprinderea dc transport auto Deva după normativ..
depune mai mult interes re­ vedere al interlocutorilor noş­ Ic-a răspuns în acest an atit prin raţionalizarea Şi dacă cu normativul acosta
zultatele ar ii altele. Dacă in tri. Mai mult, ne-a prezentat transportului pe căile rutiere, cit şi prin sporirea ca­ oamenii tremură dc frig, oe-i
cadrul centralei s-ar abando­ o situaţie a stocurilor defal­ pacităţii. dc făcut ? Noi inlrcbâm con­
ducerea exploatării miniere şi
na principiul birocratic ,.hir- cate pe fiecare exploatare in Pentru călători, bunăoară, au fost deschise tra­ am dori să răspundă printr o
lia de acoperire este mai b u ­ parte, din care rezulta cu see noi care leagă oraşele judeţului nostru cu cele rezolvare în folosul oamenilor.
nă decit rezolvarea cperativă foarte miri excepţii că stocu­ din judeţele limitrofe şi mai îndepărtate, ¡necum şi Sînlcm abia l.i începutul
a lucrurilor“ poale că şi depo­ rile de materiale sint asigu­ altele care înlesnesc transportul cetăţenilor din sa­ iernii şi după cum se vede Im
tele îndepărtate spre centrele urbane.
zitele noastre ar ii dotate rate. si. chipurile*, cele soli­ Glielar sc ridică multe proble­
mai bine cu cele necesare. citate de exploatări nu sini Iluslrihd ereşlcrea capacităţii de transport este me de ordin social Apreciem
Starea de lucruri de la l ’- leale. demn de relevat faptul că unităţile întreprinderii au ca hune şi oportune strădani­
ncam, aşa cum este prezentată — Cc nc pule(i spune totuşi fost dotate numai în ac«st an cil 58 do . Hobiizc noi. ile pentru a rezolva problem,i
do inginerul sof, este de bu­ despre lipsa unor materiale eu 212 autocamioane şi autobasculante echivalente spatiilor dc cazare a familiş­
nă seamă nccorcspunzâtoare chiar din depozitele bazei şi dc 5 tone, precum şi eu <10 de remorci, ceea cc a tilor plin eforturi proprii, dar
Continuăm insă investigaţiile a pieselor de schimb de la permis satisfacerea în condiţii mai bune a cerinţe­ şi stările dc lucruri semnala­
pentru a nc convinge da.:ă exploatări ? lor de transport pe arterele rutiere. te în r.aid trebuie să pri­
treburile sînt sau nu similare. — Pentru acestea nu am mească fără inlirzierc n rezol
— In formarea stocurilor primit repartiţii de la organul varo.
tampon de materiale de ma­ tutelar. Or, in această situa­ ION CIOCLEI
să şi lemnos intimpinăm o se­ ţie, nu putem fi acuzaţi ca
rie de greutăţi, nc spune din fiind vinovaţi. Problema pie­
capul locului tovarăşul Du­ selor de schimb este filai com­
mitru Velescu, şeful serviciu­ plicată. Furnizorii nil işi res­ In cadrul întreprinderii de
lui administrativ de la E.M. pectă obligaţiunile contractua­ transporturi auto Deva. Auto­ Şirul neregulilor ce persistă
Lupcni Baza de aprovizionare le, iar cele fabricate pe plan baza Brad, coloana Crăeiu- De ce în loc să lucreze, pe linia aprovizionării cu pic-
şi transport din cadrul cen­ local nu acoperă inireg nece­ neşli, sc „odihneşte" pc bu­ s<i de schimb pentru autove­
tralei nu ne-a asigurat în­ sarul. tuci, din primele zile ale lunii hicule este mult mai mare.
treaga cantitate de nisip, ci­ — Desigur argumente pen­ iunie a c,, o autobasculantă, cu Spaţiul nu ne permite să re­
ment, lemn fasonat pentru tru justificarea lipsurilor în o capacitate de încărcare dc latăm lot ceea ce am consta­
ghidaje, cherestea, traverse aprovizionare sc pot găsi mul­ 33 dc tone Tentru cumpăra­ autovehiculele trag... pe dreapta? tat cn ocazia raidului nostru
înguste şi speciale De ase­ te. Cum o să rezolvaţi nevoile rea acestei maşini s-a plătit o Esfc imperios necesar insă
menea. pentru terminarea u­ producţiei intr-o asemenea si­ mare sumă cţe bani. Maşina ea serviciile dc aprovizionare
nor lucrări care să asigure tuaţie ? n a apucat insă să arate ee din fiecare instituţie, între­
condiţii optime desfăşurării — Noi nc străduim şi in poate pentru că a tras pe... sînt puşi In situaţia dc a re­ ccastă întreprindere, ce stau prindere şi chiar cele din mi­
muncii pc timp de iarnă, no continuare să facem loi ce-i dreapta încă dc cind *«> curge la improvizaţii Ba mai pe post de ..trîntoii". O auto­ şini au ..decedat" in plină ti­ plin curier special la Ministe­ nistere să fie controlată şi ur­
nereţe.
Şefii de garaje care
lipseşte vată minerală, cără­ posibil pentru completarea afla in dotarea Combinatului mult — deşi legile in vigoare basculantă dc 28 dc tone, a- s-au perindat pc aici n-au pus rul Minelor, D.G.M FS N , în mărite îndeaprnapb asilltra
midă refractară, tablă zinr.i- stocurilor necesare, vom ape­ siderurgic Hunedoara. interzic cu desăvârşire astfel dusâ din import, pentru care de loc preţ pe soarta autoca­ 12 Iunie 1907, serviciului me­ modului în care sc achită de
lă. Cu toate că solicitările la la posibilităţile noastre lo­ Prin scoaterea ci din circu­ de practici — cind o maşină s-au plătit cileva sute de mii mioanelor respective Cind tanie şef şi serviciului dc a- sarcini. De asedichea. $cliî de
provizionarc
răpit
garaje şi maiştrii (nbeahici ah
—
i-.i
noastre au fost înaintate din cale. astfel incit aproviziona­ laţie coloana auto ce deser­ sc strică şi este adusă in ga­ (Ic lei. a lucrat in acest an maşinile au dat semne de ,.a- maistrului nu mai puţin decit datoria de a controla fiecare
limp centralei, ele n-au fost rea să slinjcnenscâ cit mai vi şic cariera Crâciuncşli, este raj. intr-o zi-dmiâ. râmîne fă­ numai 4 luni La ora actuală nomic". conducătorii dc gara­ o lună de zile. Deşi in situa­ maşină în parte, alît la ieşire
onorate in totalitate Nu siiu pu|in producţia. nevoită să ..o ducă in spate“, ră piese. Se inlîmplă ca maşi­ stă în poziţia R K. (reparaţie je. in frunte cu şeful servi­ ţia respectivă era trecut ne- cit şl la iiitrârea acestora in
piuă cind vom continua în a- Din cele relatate de inter­ in sensul că maşinile celelalte na respectivă să fie lăsată nu­ capitală) şi aşteaptă s ă i so- ciului aprovizionare, Mircca «csarul dc piese pc 19GB (să garaje. Sini utili coiiducăttil i
eest mod deoarece san-iniU? locutorii noştri, opiniile in trebuie să i realizeze şi ei pla­ mai cu blocul motor, cabina şi nu mai amintim câ s-a făcut mito care nu exploatează râ-
noastre dc producţie sint tot legătură cu pregătirile de iar­ nul. Dacă ar avea o capacita­ şasiul. Atit. Aşa sc descurcă comandă şi pentru anul 1989), ţional autovehiculele ce lc-ati
mai mari. nă apar contradictorii După te mai mică, n-ar ii prea mare oamenii pentru a se evita sta­ nu s au adus dccît eîtcvu re­ fost încredinţate. La autocn-
problemă, insă f> maşini de 5
inginerul Nicolac Tivic. me­ părerea tovarăşului Sabo. oa­ tone abia realizează norma ţionarea şi a altor maşini. pere loana CrăellInCşti ni s-a spus
canicul şef al aceleiaşi nune, menii legali (lirei t de produc­ zilnică a gigantei basculante. O situaţie asemănătoare am R À I D Anii au trecui, iar In aceas­ că şoferii Romuliis Hirlş şi
completează : ţie nu-şi cunosc necesarul dc înlîlnit şi la Întreprinderea tă perioadă maşinile au func­ loan CleJ stau eu maşinile
— Lipsa pieselor dc schimb materiale ! Ba mai mult, în ...Sint zile însă cind râmin minieră Hunedoara Majorita­ ţionat cum au putut După mai mult in garaje, în vi bine
este arhicunoscută şi ca ata­ opinia şefului de serviciu, a- pe butuci 8-9 maşini din lipsii tea autocamioanelor. în spe­ <o s-au casat (cazul MAZ-uri- ce în carieră c mare nevoie
re nu voi încerca să enumăr provizîonarea exploatărilor unor piese mărunte — ne spu­ cial autobasculantele. sint lor) au sosit şi piesele do dc mijloace aiito. Acelaşi lu­
minusurile din magazii, l’oa- este bună înclinăm lotuşi să nea şeful de coloană Lu< ian folosite la transport dc mine­ scaseă piesele do schimb, r i­ Rodeanu (caic răspundea di­ schimb, retroactiv pc doi ani. cru se manifestă şi la cohdu-
tc o să se supere cineva din dăm dreptate tovarăşilor dc Râdoi. Din dala de 28 octom­ reu Conducătorii auto dc pe nă atunci insă in evidentele rect de acest parc auto), au Dar, maşinile erau de mult cătnrii auto Alexandru Horea,
brie a r autocamionul cu nr
centrală, dar pica mult a fost la exploatări, cei mai in mă­ dc circulaţie 31TID-J171 nu a aceste maşini — nc spunea contabile se înregistrează lu­ dai bir cu fugiţii, lăsindu-i pe ..incinerate" la I CM Alţi Petru Cnmgcanu şi Ioachihi
discuiată lipsa lor. prea nuil- sură să ştie nevoile reale. lucrat nimic fiindcă nu dis­ 'Laurenţiu l)uţ. şeful secţiei nar amortismente. Face sau dl ţii să sc d csi urce. bani. altă distracţie. Trebuiau Vlad, dc la I. IM Hunedoara.
le promisiuni s-au dat ca să Sc impune însă ca adevă­ punem dc acumulatoare de re­ auto — sînt foarte harnici. nu treabă, pc seama ci între­ Pomenind de lipsa pieselor găsiţi clienţi rare să cumpere Dar exemple dc atcastâ nalu-
nv.iî pot errdr că intr-un timp rul să fie elucidat dc către zervă Multe din maşinile ca­ Deşi lucrează in condiţii gre­ prinderea plăteşte 21)000 lei. dc schimb pentru mijloacele piesele respective. râ se pot inlilnî şi în alic u-
:mi prea îndelungat s-ar rezol­ consiliul de administraţie nl re circulă pe şosele sint echi­ le reuşesc să şi rcohzr/r cu ..Foamea“ de piese de auto din dolarr s-ar părea, Im Tare nc o teamă — ne măr­ nităfi. Tocmai de aceea or­
va lotul Văd iâ se merge pc Centralei cărbunelui Petro­ pate ncregulamenlar. Nu a ­ cinste sarcinile, chiar dacă li­ schimb este prezentă şi la a- început, că vina pentru ab­ turisea cu îngrijorare maistrul ganele tehnice, serviciile dc
â.nu ca liiai bine să imobili­ şani. Totodată este necesar ca v em becuri pentru semnaliza­ nii au in dotare maşini uzate. ( castă întreprindere. Sc prac­ senta lor o au şefii de ate­ loan Toadci* — si nu pâlun la aprovizionare şi conducătorii
zăm utilaje dc valori foarte in puţinul timp eare a mai re. nu avem saboţi pentru fii Astfel, ne spunea interlocuto­ tică acelaşi procedeu cu ma­ liere si maiştrii meciinici. Lu­ fel şi cil autobasculantele Be­ auto trebuie să se gîndcască
mari şi capacităţi de produc­ rămas pinâ la sfirşilul anului nâ. La 17 „Talie” de IU tone rul. conducătorii auto Sicoo şinile care v in în reparaţie ; crurile insă nu stau chiar aşa. laz Din 19ii7 nu am primit cu mai muilă răspundere la
Dânilâ. P.ivel
Sumilâ. loan
ţie ins< mn<il(* dccît să punem să se întreprindă măsuri rare* frinelc funcţionează numai pc Marinens, Alexandru Huru- descomph tarea lor de piese Pentru a confirma rele spuse, nici o pii*să de soliimh, deşi soarta autovehiculelor din do­
In parcul II al întreprinde­
piciorul in prag şi să acţio­ să ducă la lichidarea lipsuri 8 rolî. două fiind libere Dar. ban. loan Lucii. Sandu Gilea rii miniere Hunedoara sc gâ redăm mai jos cîleva aspecte. ;im trimis la Ministerul Mi­ tare. Nu trebuie uitat câ in
năm cu măsuri care intr-ade­ lor ce se manifestă in sfera cc să mai vorbim dc lamburi şi alţii vin foarte rar in ga­ scS( 1) maşini marca SR IU*. Maistrul mecanic loan Toa- nelor comandă fermă Intre fiecare maşină, fie ea cit dc
văr pol da rezultate bune. aprovizionării Este o m in tă de frine cind 5 ..Tatrc" nu nu raj cu defecţiuni. Nu avem S.lt. 131 şi 132. caro ard ..ga­ d( r. dc Li secţia auto a Între­ limp am umblat cu cerşitul mică. stalul a investit bani.
prinderii miniere Hunedoara,
Scopul investiţiilor făcute csfc
Din lipsa pieselor do schimb, majoră, dictată dc interesele rulat zile îndelungate din lip­ zul” de multă vreme Toate ne «i prezentat o situaţie in pe hi alte întreprinderi. Ba ca maşinile respective să func­
de exemplu, stilpi hidraulici product ici. iar pentru satisfa­ să de anvelope". necazuri cu ei. deşi maşinile sînt defecte, deşi ar trebui să «•are «‘iau trecute nu mai pu­ am fost puşi în situaţia să ţioneze şi în nici un caz să
dc toate tipurile, in valoare cerea ei deplină se cere «acti­ Datorită ..foamei'’ acute do pi* care Ic conduc au o nor­ funcţioneze. Dar. datorită uli- ţin decit 200 de repere. Pen­ cumpărăm o culie d<* viteză stea pc buluci.
pentru a folosi numai un pi­
dc peste 2 milioane lei. nu vat fără intir/iere si cu toată piese, conducătorii auto, me­ mă mare dc rulaj. lizâiii nerationale şi neingri- tru întocmirea Intrării respec­ nion. Ce era să facem, dacă i-
sini folosiţi. IMălini insă pen­ stăruinţa. canicii şi maiştrii (Ic ateliere Dar, sint şi maşini, In a- jirii la timp, toate aceste ma- tive — care a fost predată zolal nu l-am găsit (?l) N. PANAITESCU