Page 57 - Drumul_socialismului_1969_12

p r o l e t a r i o in t o a t e ţ ă r i l e , U N IŢI-V A !
Ieri au fost reluate

lucrările octuolei sesiuni a
Marii Adunări Noţionole au A
fost reluate miercuri diminea­
ţa în şedinţă plenoră. In pe­ IU
rioada de Io ultimo şedinţă
plenară, comisiile permanente
ou examinat proiectele de
legi înscrise pe ordinea de
zi.
In sală se aflau deputaţii
Morii Adunări Noţionole, pre­ şedinţă
cum şi numeroşi invitaţi —
conducători de instituţii cen­ .* ->
trale şi organizaţii obşteşti,
activişti de portîd şi de stat,
personalităţi ale vieţii econo­
mice, ştiinţifice şî culturale,
ziarişti. plenară
Printre invitaţi se oflou, de
asemenea, şeii ai misiunilor
diplomatice acreditaţi Io Bu­
cureşti, precum şi corespon­
denţi aî presei străine.
Ora 10. Intîmpinoţi cu pu­ Să acţionăm cu toată energia pentru tradu-
ternice aplauze, sosesc con­ LUCRĂRILE SESIUNII
ducătorii partidului şi statu­ A
lui. In loja din dreapta in­
cintei au luat loc tovarăşii cerea ni viaţă a lilotăririlor plenarei C.C. al
Nlcoloe Ceauşescu, Ion Gheor-
ghe Maurer, Emil Bodnoroş,
Paul Niculescu-Mizil, Virgil P.C.R., isă asigurăno îndeplinirea riguroasă a
Trofin, llie Verdeţ, Moxim Ber- MARII ADUNĂRI NAŢIONALE
ghionu, Florian Dănăloche,
Constantin Drăgon, Emil Dră-
gănescu, Janos Fazekas, Pe­ tuturor sarcinilor economice pe anul in curs
tre Lupu, Manea Măneseu,
Dumitru Popa, Dumitru Po*
pescu, Leonte Răutu, Gheor-
ghe Stoica, Vasile Vilcu. Expunerea tovarăşului şi io perspectivă
In loja din stingă se aflau
membrii Consiliului de Stat.
Deschizînd şedinţa, preşe­
dintele Morii Adunări Noţio-
nale, tovarăşul Ştefan Voitec, ION GHEORGHE MAURER
a anunţat proiectele de legi RECUPERAREA D E F ia ilII Di COCS.
înscrise pe ordinea de zi care
urmeozo a fi dezbătute şi o-
doptate în actuala sesiune : asupra proiectului de lege privind organizarea
- Proiectul de lege privind
organizarea şi funcţionarea
Consiliului de Miniştri al Re­ 0 DAIURIE DE (DALTĂ RÂSPDIDERE
publicii Socioliste România. şi funcţionarea Consiliului de Miniştri
- Proiectul de lege privind
regimul străinilor în Republi­ Reeenta plenară a C.C. al înaltă responsabilitate econo­
ca Socialisto România. de afirmare a iniţiativelor lo­ să favorizeze îndeplinirea în rca activităţii de elaborare a P C R . a pus in faţa colective­ mică ?
- Proiectul de lege pentru a­ Stimaţi tovarăşi deputaţi, rit mai bune condiţii a rolu­ proiectelor de plan. de la lor de sidei’urgîşti sarcini de Ne adresăm tovarăşului
doptarea Planului de Stat ol cale. lui său in viaţa ţârii. Acestei dispunerea de măsuri pentru a acţiona cu deosebită energie Gheorghe Pavel. inginer şef Au îndeplinit
economiei noţionole pe onul Îmi revine sarcina de n pre­ In acelaşi timp, in aceeaşi necesităţi ii răspunde proiec­ asigurarea aprovizionării teh- ■pentru reducerea consumului al uzinei cocso-clnmice.
1970. zenta Marii Adunări Naţiona­ suită de preocupări se înscrie tul de lege pe care am onoa­ nico-materiale, pinâ la politi­ specific de cocs. Refcrindu-se
- Proiectul de lege pentru a- le. spre dezbatere t>\ adopta­ înfiinţarea centralelor, combi­ rea să vi-1 prezint. ca de selecţionare şi promo­ la necesitatea gospodăririi cu — Sîntem pe deplin conşti­
par­ planul
doptorea Bugetului de Stat pe re, proiectul de lege cu pri­ natelor şi grupurilor de între­ Mă voi opri, in continuare, vare a cadrelor, la educarea mai mare răspundere a aces­ enţi de gravitatea râminerii
vire la organizarea şi func­
prinderi, ca verigă principală
onul 1970. ' ţionarea Consiliului de Mi­ în sistemul de organizare, asupra acelor prevederi din lor in spiritul unei înalte exi­ lui preţios combustibil, pen­ În urmă, de necesitatea impe­
- Proiectul de lege privind niştri. document menit să slu­ conducere şi planificare a e­ proiect care aduc elemente genţe şi responsabilităţi in tru procurarea căruia statul rioasă a recuperării pe
regimul produselor şi ol sub­ jească îmbunătăţirii activită­ conomici naţionale. Crearea noi. arâtind pe scurt raţiunile muncă face eforturi mari, secretarul cursul anului viitor a unei cît
mai mari părţi din
cocsul
stanţelor stupefiante. ţii acestui înalt for. să creeze acestor organisme, investite cu pe care se întemeiază. Lste in afară de orice îndo­ general al partidului, tovară­
- Raportul Comisiei specio- un cadru mai propice pentru lnrgi atribuţii. înseamnă. în­ Componenţa, organizarea şi ială că dispunînd de aseme­ şul Nicolae Ceauşescu, a cri­ pierdut, .şi doresc să exprim anual
le o Morii Adunări Naţionale dinamizarea întregului angre­ tre altele, apropierea conduce­ funcţionarea Consiliului de nea largi atribuţii, vicepreşe­ ticai faptul că la crearea defi­ hotârîrea fermă a colectivului
nostru de a face tot ce ne stă
împuternicită să verifice do- naj al organelor şi aparatului rii de producţie, făurirea pre­ Miniştri oferă un cadru priel­ dinţii Consiliului de Miniştri citului de cocs a contribuit şi
îoreo cu aparatură medicală, nostru de stat. miselor pentru rezolvarea pe nic pentru desfăşurarea între­ vor putea să pătrundă mai a- intîrzierea lucrărilor de repa­ in putinţă pentru a ne înde­ I.G.C.L. BRAD
plini cu cinste datoria ce ne
de cercetare şi invăţămînt în Semnificaţia proiectului apa­ plan local, la scara diferite­ gii activităţi corespunzător dinc în problematica cu care raţii capitale la bateria de revine. La fel ca multe alte In- j
unităţile clinice şi învăţămîn- re şî mai clar dacă îl rapor­ lor unităţi, a celor mai varia­ principiului muncii şi condu­ sint confruntate ministerele, cocsificare nr. 1 de la Hune­ treprinderi de pe raza jude­
tul preclinic, precum şi folo­ tăm la totalitatea preocupă­ te probleme de ordin tehnic, cem colective. Ca şi în cele­ centralele şi întreprinderile, doara. Principala noastră obligaţie ţului Hunedoara, colectivul
sirea si reportizoreo cadrelor rilor mereu mai stăruitoare economic sau organizatoric, lalte organisme sociale unde să intervină mai activ pentru Bateria nr. 1. care după 14 este asigurarea tuturor condi­ I.G.C.L. Brad raportează că
medicale pe teritoriul tării. ale partidului şi statului nos­ astfel incit producţia să dobin- acest principiu a fost promo­ soluţionarea ei, să acţioneze ani de „foc continuu" a tre­ ţiilor pentru ca procesul de planul dc producţie — pre­
- Proiectele de legi pentru tru pentru perfecţionarea deascâ întreaga mobilitate im­ vat. şi in munca Ruvcrnului cu mai mare operativitate şî buit să fie reparată capital, uscare şi încălzire n bateriei staţii pc anul 1909 a fost în­
aprobarea decretelor cu pu­ continuă a mecanismului so­ pusă dc ritmul vertiginos al el se dovedeşte un factor fun­ eficienţă. Acestor scopuri tre­ înregistrează o întirzicre de să sc desfăşoare în modul ccl deplinit la data de 12 de­
tere de lege emise de Consi­ cial în ansamblul său. ca şi a progresului tehnico-ştiinţific damental al optimizării deci­ buie să le slujească, evident, aproape 3 luni faţă de terme­ mai riguros după prescripţi­ cembrie. Aceste realizări au
liul de Stat. fiecărei verigi a acestuia, da­ contemporan. Concomitent, mi­ ziilor, al îndeplinirii în con­ aparatul Consiliului de Mi­ nul planificai de 273 de zile. ile tehnice si în conformitate fost obţinute în principal la
Preşedintele Morii Adunări că avem în vedere in întreaga nisterele şi celelalte organe e­ diţii superioare a sarcinilor de niştri, imbunâtâţindu-se in Cauza râminerii in urmă este cu graficul întocmit. sectorul de preslâri in con­
Naţionale o anunţat că de la sa amploare programul dc conomice centrale au fost de­ conducere. Aşa cum s-a sub­ mod corespunzător organiza­ cunoscută dc factorii de răs­ — Ce concluzii rezultă din strucţii pentru populaţie,
ultimo şedinţă plenară, Biroul făurire a societăţii socialiste grevate de un număr aprecia­ liniat adesea, munca şi con­ rea şi funcţionarea sa. pundere de la Centrala in­ confruntarea evoluţiei acestui unde planul s-n depăşit cu
Morii Adunări Naţionale o multilateral dezvoltate bil de sarcini de gestiune şi ducerea colectivă îşi vădesc Prevederile proiectului re­ dustrială şi de la Ministerul proces cu graficul dc încălzi­ peste ¿00 000 lei şi la div'er- j
primit din partea Consiliului In cadrul acestor preocu­ administraţie caic, in trecut, insă eficienţa numai în m ă­ feritoare la atribuţiile prim- Industriei Metalurgice. re ? se alte prestări de servirii
le absorbeau o mare parte a sura in rare se bizuie pe res­ vi/'cpre.şcdinteluî şi vicepre­
dc Miniştri Proiectul de lege pări, un loc deosebit îl ocupă, Orice intervenţie pentru a — Uscarea şi încălzirea sc i 1h populaţie. Faţă de reali­
privind organizarea activităţii cum e şi firesc, organizarea activităţii şi le limitau serios ponsabilitatea individuală a şedinţilor îşi găsesc o fireas­ reduce din această intîrzicre desfăşoară inlr-un spaţiu larg i zările obţinute pînâ la data j
posibilităţile dc a aborda pro­
tuturor membrilor colectivu­
de cercetare ştiinţifico In Re­ activităţii statului, componen­ blemele de perspectivă Legile lui. Aceasta implică, se înţe­ că întregire prin articolul ca­ este dc-acum tardivă Inzidi- impus de tehnologie, cuprins ; de 12 decembrie a c , colcc- :
publico Socialisto România şî tă principală a suprastructu­ recent adoptate, de organiza­ lege. aportul substanţial dc re precizează principalele a- rea bateriei — operaţie grea intre 23 octombrie si 13 m ar­ tivul întreprinderii asigură
a propus ca acest proiect să rii noastre socialiste. Pornim, re si funcţionare a ministe­ gindire şi activitate al fiecă­ tribuţiî ale celorlalţi membri şi extrem dc dificilă ce a pre­ tie 1070, cind vom produce pînâ )u finele anului o de­
fie înscris pe ordineo de zi în această privinţă, de la relor. ca şi a celorlalte orga­ ruia. atil in elaborarea deci­ ai Consiliului de Miniştri — supus punerea in operă dc primii piloţi de cocs. Dc la a­ păşire a planului de pro- j
ducţie-prestaţii cu peste un
a sesiunii. ideea majoră, evidenţiată de ne centrale de stat. stabilesc, ziilor. cît şi in înfăptuirea conducători de ministere sau către şamotorii I.C.S.H a u- cest program nu sc admite j milion dc lei.
alte organe centrale ale adm i­
Biroul Morii Adunări Na­ întreaga experienţă istorică a după cum ştiţi, atribuţiile a- lor. Mai mult decît atît. răs­ nistraţiei de stat. Cuprinderea proape 3 700 tone dc cărămi­ absolut nici o derogare. Men­
ţionale a propus, d® aseme­ construirii socialismului, po­ eestor instituţii, orientîndu-le punderea personală presupune lor in proiect subliniază răs­ dă refractară, in peste 330 do ţionez că deşi !n înzidire s-a j ALTE UNITĂŢI
nea, să se includă pe ordinea trivit căreia, întărirea siste­ cu precădere către probleme­ hotârîrca de a îndeplini în punderea miniştrilor pentru formate — s-a executat în lucrat în ritm foarte alert şî I
de zi alegereo unui vicepre­ matică a statului, perfecţio­ le mari de studiu şi prognoză mod exemplar sarcinile încre­ îndeplinirea sarcinilor ce le 161 de zile, uscarea incepînd am intrat în perioada dc iar­ i Tovarăşa Elena .Toca. ne |
narea necontenită a formelor
şedinte ol Consiliului de Stat. şi metodelor prin caic îşi în­ privind tendinţele dezvoltării dinţate, o desâvirsitâ corecti­ revin atît in calitate de con­ la 23 octombrie. nă puţin propice pentru ase­ ! face cunoscut că secţia me- |
Marea Adunare Naţională deplineşte funcţiile sale, ca in fiecare domeniu, precum şi tudine în aprecierea rezulta­ ducători de instituţii centra­ Deficitul de cocs trebuie in­ menea operaţii încălzirea se i canică din cadrul I.I.L. O- ■
o adoptat în unonimitate instrument dc bază al edifi­ măsurile ce se impun pentru telor, a situaţiei existente in­ le dc stat. cît şi de membri să recuperat prin toate căite desfăşoară norma! Ne-o do­ ' râştic, a realizat şi depâ- j
completarea ordinii de ri o cării noii orinduiri. reprezintă a imprima un curs tot mai tr-un domeniu sau altul, chiar ai organului-'colectiv suprem şi mijloacele, aceasta consti­ j şil prevederile anuale la i
sesiunii cu punctele propuse. o condiţie esenţială a succe­ rapid, modern şi eficient vie­ dacă lucrurile nu sc prezintă al administraţiei de stat — tuind pentru colectivul uzinei vedesc ultimele măsurători ale j producţia globală şi marfă, j
Primit cu puternice o- sului in opera de transform a­ ţii economice şi social-cullu- favorabil, dreptul şi datoria Consiliul de Miniştri. Aceste cocso-chimicc, pentru comu­ dilataţici zidărie? caro nu ri­ j evidenţiind pentru conţii- j
plauze, a luat apoi cu- re a societăţii. ralc la dimensiunile domenii­ de a interveni prompt şi do atribuţii urmează a fi exerci­ niştii dc acolo, pentru condu­ dică pînâ acum nici un fel de : buţia adusă la obţinerea a- j
vîntul tovarăşul Ion Gheor­ Vă este cunoscut că in ulti­ lor respective. a lua de sine stătător măsuri­ tate în condiţiile stabilite prin cerea combinatului şi specia­ probleme j cestui frumos succes pc in- 1
; gincrul Iosif Szabo, maiştrii i
ghe Maurer, preşedin­ mii ani. şi îndeosebi după Ca organ suprem al adm i­ le care se impun pentru bu­ legile de organizare şi func­ liştii săi. pentru comitetul de j Lnurean Lucoiu şi Alexan- j
tele Consiliului de Miniştri, Conferinţa Naţională a parti­ nistraţiei de stat. Consiliul de nul mers al treburilor, de a ţionare a organelor dc stat partid şi consiliul de adm i­ — Asigurarea pornirii co­ i dru Scurlu şi pe muncitorii j
care o prezentot expunerea Io dului. au fost adoptate o se­ Miniştri parcurge, de aseme­ declanşa efortul colectiv a­ respective ^sau prin alte legi. nistraţie o sarcină dc onoare, AL. VALERIU ; loan Pricâjan, Gheorghe j
Proiectul de lege privind or­ rie dc măsuri şi acte norm a­ nea. un proces de îm bunătăţi­ tunci i inci nevoile o cer. Cul­ Stimaţi tovarăşi! o datorie de cea mai marc răs­ | Dârâbnn, Solomon Voina şl j
tivarea unei asemenea concep­
ganizarea şî funcţionarea tive vîzînd îmbunătăţirea or­ re a activităţii, conform noi­ ţii asupra responsabilităţii pe pundere. I llie Ocolişan. j
Consiliului de Miniştri ol Re­ ganizării şi activităţii organe­ lor cerinţe In condiţiile creş­ întreaga scară ierarhică şi in Progresul multilateral al pa­ — Cum priveşte colectivul ; De la Zam, tovarăşul Iri- j
terii atribuţiilor şi răspunde­
publicii Socioliste România. lor de stat centrale şi loca­ rilor ministerelor şî unităţilor toate verigile organismului so­ triei. atingerea obiectivelor ş! conducerea uzinei corso- i mie Sima ne transmite: |
trasate de Congresul al X-lea
In continuore, deputatul le. Caracteristic tuturor aces­ economice şi teritorial-admi- cial este o condiţie obliga­ al partidului reclamă îm bună­ chimice această îndatorire d^ j „Cooperativa de consum din i
Dumitru Bolalio, preşedintele tor măsuri este faptul că ele nistrative, a devenit posibil ca torie a progresului societăţii tăţirea permanentă şi sub toa­ ; localitate a îndeplinit inte- j
Comisiei permanente pentru îmbină intr-o indisolubilă u­ guvernul să se consacre în noastre. te aspectele a activităţii or­ | grai sarcinile anuale la j
consiliile populare şî admi­ nitate perfecţionarea meca­ mai mare ^măsură soluţionă­ In această viziune, proiectul ganelor dc stat. exercitarea cu | conlraclâri-achiziţii. S-au j
nistraţia de stat, o prezentot nismului conducerii centrale, rii problemelor de ansamblu de lege defineşle mult mai competenţă şi spirit dc răs­ : obţinut rezultate bune in- i
roportul acestei comisii şi ol cu lărgirea autonomiei func­ ale ţârii, să-şi îndeplinească precis si mai detaliat atribu­ pundere a îndatoririlor ce le In Editura politică a apărui: | deosebi la achiziţia de ouă, j
Comisiei juridice la proiectul ţionale a unităţilor de bază, mai bine sarcinile sale consti­ ţiile prim-viceprcşedintelui si incumbă. Consider eâ prin i păsări, pene, fasole şi mie- j
de lege. prin preluarea unor atribuţii tuţionale de îndrum are şi con­ ale vicepreşedinţilor Consiliu­ adoptarea de către Marea | rc de albine
Io discuţia generală ou luat de la organele centrale. Acolo trol a modului cum se înfăp­ lui de Miniştri privind în­ Adunare Naţională a prezen­ ( Meşteşugarii cooperativei j
cuvintul deputaţii Nicolae Mi- unde au fost Judicios înţele­ tuieşte politica partidului în drumarea. controlul şi elabo­ tului proiect de lege. Consi­ NICOLAE CEAUŞESCU: I „Progresul" Deva au înde- ■
se şi aplicate, măsurile la ca­
: plinit şi depăşit sarcinile a- ■
haî, prim-secretor ol Comite­ re mă refer dau rezultate po­ cele mai variate sectoare. rarea de măsuri în ramurile liul dc Miniştri va putea răs­ î nualc la producţia marfă şi i
tului judeţean Brăila ol P.C.R., zitive, concretizate în elimi­ Activitatea desfăşurată de şi domeniile dc care răspund. punde tot mai bine acestor ! liv rări de mărfuri către f o n - j
preşedintele Consiliului popu­ narea unor fenomene dc biro­ guvern, experienţa acumulată Ceea ce distinge prevederile cerinţe, indeplinindu-şi la un Cuvîntarea la Plenara Comitetului j dul pieţei — ne relatează j
lor judeţean, loan Avram, mi­ cratism, într-o mai înaltă re­ prin aplicarea hotărîrilor Con­ în această direcţie este aria nivel calitativ' superior rolul, ; tovarăşul A Nichif. Chcltu- j
nistru! industriei construcţiilor ceptivitate faţă de cerinţele ferinţei Naţionale, au pus în extrem de largă şi variată a ea instrument in înfăptuirea Central al Partidului Comunist Român ! ici i 1 c la 1000 dc Ici produc- j
de maşini, şi Iosif Rotb, vice­ noi. in rezolvarea mai opera­ lumină necesitatea ca in or­ competenţelor ce se acordă :• politicii partidului dc edifica­ : tic marfă au fost reduse cu j
preşedinte al Consiliului popu­ tivă .şi totodată mai com pe­ ganizarea şi funcţionarea Con­ de la organizarea şi controlul re în România a societăţii so­ i 31 de Ici si s-au dat benefi- j
lar judeţean — Timiş, din 10-13 decembrie 1969.
tentă a problemelor. în lărgi­ siliului dc Miniştri să inter­ aplicării hotărîrilor de partid cialiste mullilolcral dezvol­ i cii suplimentare do peste j
In codru! dezbaterilor pe rea considerabilă a terenului vină unele modificări, menite şi de stat pînâ la îndruma- î 300 00(1 Ici i
articole o proiectului de lege tate.
ou luat cuvintul deputaţii :
Miu Dobrescu, Constantin Din-
culescu, Mihai Levente, Bră­
duţ Covaliu, Ion lliescu, Petre nu se poale desprinde felul cum
ghe Maurer, a răspuns la în­ însemnate reduceri R e c e p tiv ita te s p o rită în re z o lv a - au fost rezolvate. La unele
Blajovici.
Preşedintele Con­
siliului de Miniştri, Ion Gheor­
depăşeşte cu mult timpul acor­
trebările puse de deputaţi şi dat dc lege în soluţionarea pro­
blemelor. De asemenea, nu în
o făcut precizări în legătură toate cazurile scrisorile şi sesi­
cu amendamentele propuse în zările sint Încredinţate spre re­
timpul dezbaterilor. Proiectul de preţuri la vînza- re a s e s iz ă rilo r ş i p ro p u n e rilo r zolvare celor mai competenţi
de lege cu amenda­ tovarăşi.
mentele propuse şi apro­ l-a întreprinderea dc gospo­
rarliclparca in diverse forme
Cetăţenii oraşului ni s-au n-
bate o fost supus apoi a oameni lor muncii la activi tn- lor spre soluţionarea celor mai şît să sc execute lucrările de (Ircsal şi cu alte probleme pri­ dărie comunala şi loiulivă. in
ictuale şi importante probleme
nolă a odoptot Legea privind rea televizoarelor Ira desfăşurată de organele lo­ din toate domeniile. Din acc.st lucrează la construirea trotua­ vind aprovizionarea, asistenţa o scrisoare, sesizare sau audi­
canalízale, lărgirea şi moderni­
acest an nu s-a înregistrat niv i
in întregime votului secret, cu
zarea şoselei, iar în prezent se
bile. Moreo Adunare Noţio-
cale ale puterii şi administra­
punct de vedere
audienţele,
interes personal
medicală, de
enţă. Această stare de lucruri
organizarea şi funcţionarea ţiei de stat contribuie substan­ scrisorile şi sesizările, reprezin­ relor. etc. In toate cazurile scrisorile nu reflectă realitatea, deoarece
ţial la îmbunătăţirea continuă a
tă un izvor nesecat de vitaliza­
sint numeroşi locuitori ai ora­
Consiliului de Miniştri ol Re­ Printr-o Hotărire a Consi­ trare a populaţiei cu televi­ calităţii muncii acestora. Cere­ re continua a muncii noastre. O altă lucrare de mare în­ şi sesizările s-au încredinţat şului care s-nu adresat între­
spre cercetare şi soluţionare to­
publicii Socioliste România. liului de Miniştri, începind cu zoare, Consiliul de Miniştri al rile. reclamaţiile. sesizările şi De aceea, in toate cazurile, se­ semnătate pentru oraş a fost in­ varăşilor competenţi. O dată cu prinderii în scris sau verbal eu
In continuarea ordinii de data de ld decembrie a c. s-an Republicii Socialiste România propunerile cetăţenilor repre­ sizările. reclamaţiilc, sugestiile troducerea apei potabile — pro­
cercetarea şi soluţionarea pro­
zi deputatul Comei Onescu, redus preţurile de vinzare a hotărit reducerea preţurilor zintă un sprijin preţios în acti­ şi propunerile sint analizate cu blemă ridicată dc cetăţeni in blemelor s-a comunicat şi răs­ probleme locative, gospodăreşti,
de construcţii, de salubritate.
ministrul afacerilor interne, o către populaţie la televizoa­ de desfacere la televizoarele vitatea organelor de stat, pen­ interesul cuvenit şi soluţionate. decursul anilor — şi care şi-a punsul petiţionarului. Că aceste sesizări nu sint evi­
găsit rezolvarea parţială,
prin
prezentot expunereo la Pro­ rele din producţia internă. din producţia internă cu 15 la tru o mai bună organizare a Astfel, în urma sesizărilor şi a construirea noii surse de către Pentru menţinerea legăturii denţiate se datoreşte faptului că
iectul de lege privind regimul In perioada 196G—1060. pro­ sută. De exemplu, ca urmare muncii, cunoaşterea şi înlătu­ propunerilor repetate făcute de fabrica chimică la care s-a ra­ nemijlocite cu masele la comi­ nu a existat din partea condu­
străinilor în Republica Socia­ ducţia internă dc televizoare a acestei măsuri, preţul de rarea unor neajunsuri în res­ cetăţeni, comitetul executiv al cordat şi alimentarea oraşului. tetul executiv este organizată cerii preocupare (ie a răspunde
listă România, iar deputatul a crescut de la 105 000 bu­ vinzare la televizorul „Venus pectarea intereselor şi drepturi­ consiliului popular orăşenesc, a primirea în audienţe. Programul cum se cuvine reclamaţîilur şi
Troian lonaşcu. preşedintele căţi, la 220 000 bucăţi. Conco­ E-47* se reduce de la 4 000 la lor legitime ale cetăţenilor. realizat în cursul anului 19(11) Pe baza numeroaselor propu­ este stabilit in unele zile îna­ sesizărilor.
neri şi sesizări, în oraş s-au e­
Comisiei juridice, o expus ra­ 3 400 lei. iar la televizorul Pentru re/.oh area cu compe­ numeroase lucrări de interes xecutat şi alte lucrări de inte­ inte de masă. iar în altele du- Lipsurile constatate la cele
portul acestei comisii. mitent cu creşterea producţiei „Miraj E-5D“ de (a 5 100 la tenţă şi operativ' a probleme­ obştesc. Mentă subliniată in h­ res obştesc. S-a modernizat par­ pă-masâ. In felul acesta se asi­ două întreprinderi au fost ară­
Proiectul de lege o fost de televizoare şi a diversifi­ 4 335 ici. lor ridicate de cetăţeni, comite­ i est sens sesizarea tăcută de cul mare al oraşului, prin ame­ gură o mai largă accesibilitate tate conducerilor, iar comitetul
discutat apoi pe orticole şi cării sortimentelor s-a extins tul executiv' al consiliului popu­ muncitorii lubricii chimice. în najarea aleii principale, s-au locuitorilor de a-şi manifesta executiv al consiliului popular
supus votului deputaţilor. Ma­ reţeaua dc emisiune care a ­ Prin această reducere de lar orăşenesc a căutat să orga­ care s-au arătat condiţiile neco- construit terenuri de sport şi dorinţele. In acest domeniu, au orăşenesc a stabilit măsuri de
rea Adunare Naţională o o- picturi, populaţia va realiza nizeze cit mai bine această ac­ respun/âtoare de circulaţie în­ s-au amcnaj'at locuri de joacă existat preocupări şi la unită­ remediere a acestora.
doptot prin vot secret, cu bile. coperă in prezent marea m a­ însemnate economii, care. la tivitate. S-n făcut repartizarea tre oraş şi fabrică. Luîndu-se pentru copii. Dc asemenea, s-au ţile subordonate. Aplicînd cu conştiinciozitate
Legea privind regimul străini­ joritate a teritoriului tării. Cn nivelul anului 1970, repre­ problemelor pe servilii şi biro­ în studiu propunerea făcută pietruit străzile Mîhai Viteazu. La întreprinderea dc industrie măsurile stabilite dc partid, re-
uri. iar în cadrul acestora s-au
lor în Republica Socialisto efect al creşterii producţiei de zintă peste 170 milioane lei. nominalizat salariaţii care să pentru construirea unei alei, pa­ Cloşca, Crişan, Eroilor, M. Ko- locală. în cursul anului 19GU, zolvind cu principialitate şi so­
ralelă cu şoseaua, s-a trecut la
Remania. lelcvizoftrc şi al dezvoltării orimească. evidenţieze şi urmă­ fapte. Lucrarea este Ln curs de gălniceanu şi altele. Au fost s-au înregistrat 41 scrisori şi licitudine problemele ridicate
Lo omioză, lucrările şedin­ Această nouă măsură se în­ rească rezolvarea problemelor ((instruite trotuare pe străzile sesizări .şi s-au primit in audi­ de 'cetăţeni vom îndreptăţi în­
ţei plenore ou luat sfirşit, reţelei de emisiune a progra­ scrie in ansamblul politicii din cereri şi sesizări. execuţie şi in curînd aleea va fi Plantelor şi Oîtuz, s-n extins enţă peste 20 salariaţi. Proble­ crederea oamenilor munţii în
gata.
urmînd o fi reluate joi dimi­ melor de televiziune, în pre­ partidului şi statului nostru Legătura nemijlocită cu mase­ Pe baza propunerilor făcute conduela de apă potabila pe mele ridicate se referă la cali­ organul local al puterii dc stat,
vom strîngc şi mai puternic le­
neaţa. zent există 49 de televizoare de ridicare continuă a nive­ le, cunoaşterea aprofundată o de locuitori privind ridicarea străzile Orizontului. Viilor, Ar­ tatea produselor, salarizare, pro­ gătura cu masele, în scopul per­
Multe din
tecţia muncii etc.
-A* la 100 dc familii in mediul ur­ cerinţelor lor prin luate mij­ gradului urbanistic al oraşului matei şi Nicolae Bălcescu. Tn
După-omîozo ou ovul loc ban şi 8 televizoare la 100 fa­ lului de Irai material şî cul­ loacele permit confruntarea şi s-au întreprins lucrări dc mart' cursul anului 1969, prin munci problemele ridicate au contri­ fecţionării activităţii noastre.
şedinţe de lucru ale unor co­ tural al oamenilor muncii de veri fi ea rea eficienţei activităţii insemnâtate O astfel de lucra­ patriotice s-au executat lucrări buit la îmbunătăţirea muncii în
întreprindere Este însă necesar
misii permanente ale Mo milii în mediul rural. la oraşe şi sale. consiliului popular, a măsurilor te este modernizarea pieţei Re­ în valoare de peste 4 730 00(1 lei. sa arătăm şi uncie lipsuri dc la PETRU RUSU
rii Adunări Moţionale. In vederea sporirii in con­ adoptate pentru îmbunătăţirea publicii — centrul oraşului. In­ revenind 314 Ici economii pe ace.stă întreprindere. Evidenţe­ secretarul Comitetului executiv
tinuare a gradului de înzes- (Agcrpres) muncii lui, orientarea eforturi- tr-un timp relativ scurt s-a reu- cap de locuitor. le nu sint corect ţinute. Din ele al Consiliului populor al oraşului
Orăştie