Page 58 - Drumul_socialismului_1969_12

PAG 2 aim un ■mi Him n 'u ■him i w i tf1 DRUMUl SOCIAUSMUIUI - JOI 18 DECEMBRIE 1969

Principatul ste ca TOŢI
lou cămin pentru nclamilişti

DATORIA

* i Pentru Exploatarea minic tea, tot pentru minerii Dîl-
! râ Uilja s-au executat. în jei. şantierul Valea Jiului al
Consiliu] popular nl comu­ tale susţinută pentru ca loca­ bucură de prestigiu în rîndul j ultimul timjj lucrări impor- T.L.C. a terminat lucrările
nei Geoagiu a obţinut anul a­ lităţile noastre să capete tot membrilor cooperativei agri­ j tante menite sâ Ic creeze la un cămin de 300 de j
cesta rezultate bune in pri­ mai pregnant nota unor aşe­ cole. D.ir calităţii sale de de­ i minerilor condiţii mai bune locuri Noul cămin, executat J
vinţa gospodăririi şi înfru­ zări civilizate, demne de e- putat nu-i putem adresa cu­ i de muneâ si dc viaţă Amin­ după jjroinet lip, modern din I
museţării localităţilor, a ridi­ poea pc care o trăim. La cen­ vinte de laudă, dimpotrivă. ; lim prinţi c acestea complexul punct de vedere al utilităţii. |
cării nivelului lor edilitar. La trul de comună, deputaţii Si- De multă vreme consiliul
aceasta o contribuţie însem ­ mina Sumoilcscu, loan Ghcor- jjojjular vrea sâ se constru­ j soci«!] - administrativ dotat este destinat cazării nefami-
nată au adus-o deputaţii. In ghiu. Silvia Meza, loan Bá- iască un pod peste rîul Geoa- : cu cele nccesuic. Zilele aces­ li.ştilor.
legătură cu aportul lor In în­ irînu. Aurel Pera şi alţii sini giului, intr-un loc ee se «află
deplinirea sarcinilor economi­ mereu în mijlocul cetăţenilor, chiar în eircumscrijjţia in care
ce şi socuil-culturale, am avut ii mobilizează permanent Ia este deputat, iar el nu mani­ i
o discuţie cu tovarăşul Aurel acţiunile ce le întreprindem. festă nici un interes pentru
Zaharia, prCvŞedintcle Comite­ Şi în satele aparţinătoare dc- aceasta. Tovarăşul Girjob nu „CARAVANĂ MUZEISTICĂ“ j
tului executiv al Consiliului inilnţii loan La) (Geoagiu- vine nici la sesiuni cu re­
popular al comunei Gcongiu. Bâi). Ştefan losif (Renghet) si gularitate. O astfel de critică
— Ce obiective mai impor­ alţii sint apreciaţi de toţi cc- aş vrea sâ adresez şi deputa­ I Duminică, la căminul cultu- şi tradifiilc dc iarnă ale po­
tante şi-n stabilii consiliul lăţcnii pentru interesul şi tului Nieodim Florea din sa­ : ral din Crislur a poposit „Ca­ porului român", au vorbit cer­
popular comunal anul acesta răspunderea eu care îşi înde­ tul Bozeş. Fac aceasta eu i ravauu muzeistică",
in privinţa gospodăririi si în­ plinesc sarcinile ce decurg dorinţa de a-i atrage aten­ Secţia de finisai textil din cadrul Fabricii „Viscoza" Lupeni. Aici obiectivul aparatului de ţ Despre „File din istoria sa­ cetătorii V. Găinam şi I. V.
frumuseţării localităţilor ? din mandatul primit. ţia că la anul cetăţenii de aici fotografiat le-a surprins pe bobinatoarele Ileana Suciu >1 Profira Tufaru, doua din muncitoarele ; tului Cristur" şi „Obiceiurile Todea.
vor sâ înceapă construcţia u ­ fruntaşe ale secţiei care in acest an şi-au depăşit sarcinile de plan în medie lunară cu 30 la
— Trebuie să spun eâ n- nui cămin cultural. Aceasta sută, ____ _______ i I
nu) acesta am avut un plan cere deputaţilor, deci şi tova­
bogat de acţiuni gospodăreşti. DEPUTAŢII răşului Florea. mai mult in­
Contribuţia bănească a cetă­ teres şi iniţiativă. Un pas necesar în activitatea
ţenilor a fost estimată- !a ŞI ALEGĂTORII Solicitaţi din necesitate, sau
110 000 lei. iar valoarea lucră­ — Sînt în curs de desfăşu­
rilor executate prin munci ÎN DIALOG rare adunările populare pen­ instructorilor artistici
patriotico — ia 040 500 lei. tru votarea lucrărilor ce 6e
Voi enumera doar eîteva lu­ DE LUCRU vor executa în anul 1970. Ce
crări mai importante efectua­ se întrevede ? pentru a „îngrăşa“ stocurile?
sîntem pe
•— Intr-adevăr,
te în anul in curs. In cam pa­ terminate eu aceste adunări. DE LA RUTI
nia electorală şi chiar mai
înainte, cetăţenii din satul Avem însă şi deputaţi care F.ste concludent faptul eâ toţi
Renghet au propus să se ini­ dovedesc pasivitate în înde­ cetăţenii doresc să participe Un capitol important în ca­ întreprinderea judeţeană de vagoncţi solicitaţi în loc sâ
ţieze construirea unui drum plinirea îndatoririlor. Mă voi cu entuziasm la lucrările ee drul planului de producţie şi aprovizionare a C A P ., cu servească scopului propus stau
spre sal Cu ajutorul deputa­ referi doar In ciţivn dintre ei. Ic propun. In centrul de co­ LA CREAŢIE financiar al C A P . este toate câ ele ar fi fost atît dc ncfolositi în dcjjozitele între­
ţilor de aici lucrarea a înce­ Tovarăşul Dan Galu. dejjut.at, mună va continua strîngerea aprovizionarea lehnico-mnte- necesare in campania de prinderii judeţene de aprovi­
put şi de curind a fost ter­ membru în comitetul execu­ banilor pentru construirea ţi­ rialâ. Pornind de la posibili­ toamnă, la transportul recol­ zionare a C.A.P. De.şi sînt de
minată. S-a făcut un drum de tiv al consiliului jjopular, se­ nui cămin cultural. Paralel eu Pentru a putea vorbi de o educativ era evident pe tim ­ tăţile dc care dispun unităţi­ tei. Aceeaşi soartă o au şi eelc acută necesitate, tot in depo­
pul cînd funcţiona.
3 kilometri. Aici s-au aşter­ cretarul comitetului U.T.C, aceasta vom continua acţiunile adevărată eficacitate a muncii le şi ţinînd seam«i de necesi­ îl mori eu ciocănele, în valoa­ zite îşi fac stagiul 33 de prâ-
nut 400 metri cubi de piatră. din comună, nu răspunde cum de gospodărire, întreţinere şi cultural-educative de masă. Considerăm câ o astfel de tatea asigurării desfăşurării în re de peste 40 000 lei fiecare, şitori cu tracţiune animală co­
Toţi cetăţenii satului au m un­ se cuvine obligaţiilor ce-i re­ înfrumuseţare, de îm bunătă­ pentru a răspunde în Lapte in­ «activitate, la earcm ai putem a- condiţii cît mai bune a proce­ comandate dc eoopcr«itivele a­ mandate de C.A .P. Bârâşti,
Ohaba.
Câstâu,
Clopotiva,
vestiţiilor materiale făcute dc
cit eu entuziasm pentru con­ vin. Multă vreme a venit la ţire a asistenţei medicale şi de stat in acest domeniu este ab­ dâuga şi alte aspecte (munca sului dc producţie, in fiecare gricole din Nanclru, Batiz. Să­ Riu Alb şi altele. Preşedinţii
struirea drumului. In salul consiliul jjojjular pentru ca aprovizionare. De asemenea, solut necesară rezolvarea şti­ jjoliticâ, desfăşurată alături an coojîcrativ ele agricole îşi laş. Zam şi altele. Înainte de acestor cooperative au uitat)
Geoagiu-Bâi era planificat sâ «acesta sâ cedeze un teren care astfel de acţiuni se vor între­ inţifică â selecţionării activiş­ de directorul casei de cultură, stabilesc utihijclc, materiile .şi a solicita astfel de utilaje, oare câ este o datorie a lor
se construiască 500 mp de să fie am enajat ea arenă de prinde în toate satele aparţi­ tilor culturali, mai ales a ce­ expunerile în cadrul între­ materialele care sc vor procu­ conducerile cooperativelor res­ de prim ordin sâ urm ăreas­
pective nu s-au gîndit oare în
trotuare şi s-au realizat 2 000 fotbal. După ee acesta a fost nătoare. In cătunul Poienari lor care vin în cont«!ct direct prinderilor. controlul bibliote­ ra, precum şi sursele băneşti ce scop şi din ce surse se vor că materilizarea punct cu
cii) în care se vede aportul
— fonduri proprii sau credi­
mp. eliberat (încă din vară) org.i- se v«! introduce iluminatul e­ cu publicul larg din rîndul personal, ceea ce numim „no­ te — penlru plata lor. Cum se procura acestea ? j>unct a obiectivelor înscrise
S-nu efectuat şi alte lucrări nizaţia U.T.C., în frunte cu lectric. în Bozeş. Renghet. Ră­ cârma sint recrutaţi artiştii a- ta de autor", ar trebui sâ ste.i respectă insă prevederile pla­ Jocul de-a comenzile a prins în planurile de producţie şi
de interes obştesc. Planul secretarul său, n-a mai m a­ ci ia. Homorod. Mermezeu şi mutori şi căruia ii sint dedi­ în atenţia tuturor activiştilor nurilor, in ee măsură sînt rădăcini adinei şi la C. A. P. financiare, inclusiv a celor de
nual la contribuţia bănească nifestat aceeaşi grijă, jjcntru Văleni vor fi întreprinse mari cate In totalitate «ictiv ilâţile culturali din judeţ. Fiecare are triin.spuse în viaţă holârîrile Geongiu. unitate care nu «! ri- la capitolul care priveşte a-
este aproape îndeplinit : pînă a face amenajările cuvenite, acţiuni de construire. repa­ culturale. Ne referim la di­ datoria ca la specificul locali­ adunărilor generale ale coope­ provi2 ionarca lehnico-materia-
Ia sfîrşitul anului îl vom rea­ iar tinerii din comună n-au rare şî întreţinere de drumuri rectorii căminelor culturale si tăţii sâ găsească ceva nou, o ratorilor privind «aproviziona­ lâ a C.A.P. ?
liza. La contribuţia in m un­ nici acum un teren de fotbal O bună jjarte din obiectivele caselor dc cultură, metodiştii modalitate eficientă de muncă rea C A P .şi dezvoltarea ba­ Aprovizionarea inexplicabilă este şi situa­
că ne-am depăşit planul cu Aşteaptă cumva ea vîrstnirii stnbi 1 ite vor ii încredinţate şi bibliotecarii acestora. De culturală. zei tehnico-m«ilcriale a unită­ ţia ÎiUilnitâ în cazul coope­
org,Tnizaţiilor de masă şi co­
aproape 200 000 de lei. să facă această treabă ? Noi mitetelor de cetăţeni, «asigurînd ci depinde in cea mai mare Căutările, noul. trebuie să ţilor ? cooperativelor rativei agricole din Dcnsuş.
— Cum apreciaţi acfivllatea le-am spus că dacă nu vor astfel o p.irlicipnre şi mai măsură dacă aşezâmîniul cul­ conducă în tot momentul ac­ Dacă in majoritatea cazuri­ De^i unitatea a ridicat un
tural e cu adevărat un focar
deputaţilor la îndeplinirea nc- Largă a deputaţilor şi cetăţe­ dc cultură, un susţinător al tivitate«! celor ce se ocupă dc lor sc constată eâ există o agricole tractor, jîcntru care plata nu
ţî ii ni lor ce le întreprindeţi pc întreprinde nimic, in prim ă­ nilor la înfăptuirea obiective­ focului sacru al acesteia, sau munca culturală. Continua lor )>rcocuj>arc susţinută penlru «i s-a asigurat integral, acesta
linia gospodăririi comunei si vară vom găsi o altă destina­ lor ce nî le-nm propus. o simj)lâ clădire pe care a- instruire e condiţia sine cju.i rcsjîecta punct cu punct înde­ dicat utilaje — o remorcă stă ncfolosit de peste 4 luni,
deoarece nu s-au repartizat şi
plinirea s«ireinilor de plan Li
satelor aparţinătoare? ţie «acestei suprafeţe, şi aşa lirnâ o firmă si a lila tot. non a unor sj^cctacolc reuşi­ fiecare cn joi toi. nu mai jmţin jjentru tractor, o maşină pen­ fondurile necesare procurării
— Marca majoritate a de­ vom face. Interviu realizat de Dorind sâ aflăm opinii pri­ te. date de «u lişti amiilm i bine «idevâr«it este râ un număr tru sfârîmal ingrăşămintelc remorcii Cu toate câ nu şi-a
pregătiţi In «iccst sens, exem ­
putaţilor desfăşoară o activi- Tovarăşul loan Gjrjob 3 0 C. ARMEANU vind rolul «ictiviştilor culturali plul lui A Vjlonieâ. do hi însemnat dc cooperative agri­ chimice şi alta pentru tratat j>rc\ âzut in plan aproviziona­
în impulsionarea vieţii spiri­ Clubul din Lupeni, care refu­ cole nu-.şi îndeplinesc nici pe seminţe — în valoare de pe­ rea cu linie decovil şi plasă
tuale a localităţilor, am ini­ ză sâ urmeze cursuri dc instru­ dej)«!itc obicclivcle stabilite. ste 50 000 lei. De asemenea, de dc sirmâ. acum conducerea
ţiat o anchetă in rîndul cî- Imobilizările in storuri acu­ mullâ vreme — din prim ăva­ unităţii s-a trezit câ are ne­
Petroşani, Deva. ateliere de torva instructori artistici pen­ ire. c un model dc ccc-a ee nu mulate la întreprinderea jude­ ră — batozele de porumb cu voie de ele !
trebuie sâ facă un instructor
Cuprinderea teritorială producţie de artizanat şi artă tru a cunoaşte activitatea, a­ cultural adevărat. ţeană dc «!)>rovi2 ionnre n electromotor cerute dc coope­ vinţe» aprovizionării tehnico-
pri­
Capitolul „goluri" în
pojjularâ la Hunedoara Haţeg
portul personal, jjreocujjârile
din Bâcia,
rativele agricole
C A P ., caic însumează pesle
La «acţiuni proprii organiza­
si Brad. boiangerie-spălătoric
la Deva. Petroşani. Orâştie, şi năzuinţele lor. te de activiştii culturali am 700 000 lei, constituie o expre­ Jeledinţi şi Sâlerva işi aşteap­ matcriale a C.A.P. nu este
La Casa de cultură din P e­
nici j>e departe epuizat. Deşi
sie grăitoare în «iceastă )>ri-
tă beneficiarii care, din moti­
putea încadra şi iniţiativa to­
Brad şi Hunedoara, spaţii de troşani l-am Jnlilnit jjc tova­ varăşei Liliana Tcodorcscu. bi­ vinţă Dar. sâ ne referim la ve greu de înţeles. întîrzie sâ se ajjrcciazâ câ pentru anul
a âocaifiofiier cu prestan servire in comjLexcle comer­ răşul Gheorghe Negraru, care bliotecară la Casa de cultură eîteva aspecte concrete Din­ sosească. Tot din primăvară următor s-a pornit de la nece­
B
i u *
B • a u p * 1
ciale )a Deva,
Hunedoara şi
se ocupă intens de munca tul-
un selector clicoid.il dcslin.it
posibilităţile reale
sităţile şi
colo de unele deficienţe p ri­
din Petroşani. Măsura iniţială
Petroşani.
tural-educativâ si artistică. Ca
Strcisingcorgiu — care sc jni-
Paralel eu darea in folosin­ activist cu experienţă (a mai dc dînsa pentru a-şi crea un vind aprovizionarea Ia timp a cooperativei agricole clin ,-ilc cooperativ clor. o serie de
deficiente au apărut încă de
cooj3craliv clor agricole cu cele
de cititori
colectiv mai larg
ţă a noi obiective, se vor lua lucrat in trecut ca director de pentru viitor c binevenită. necesare, sc întilnesc serioase tea folosi in acest an — „în­ pc acum. ele fiind concretiza­
rlub la
Aninoasa)
cunoaşte
de servicii va capela măsuri de organizare a lucru­ foarte bine specificul, condi­ „Vreau să-mi clădesc Ui nive­ ră cu preluarea utilajelor co­ graşă" imobilizările în stocuri te in refuzul unor cooperative
neajunsuri mai ales in legătu­
la întreprinderea
ele aprovi­
lui in mai multe schimburi, de
agricole de a-.şi asigura m ate­
lul municipiului o nouă geno-
se
ţiile în
care
desfăşoară
stabilire a efectivelor de lu-
şurinţa cu caic
cooperatorii
,( râtori jjc fiecare imitate şi munca culturală în V.alea Jiu ­ _ţ;atie dc cititori. Dc aceea, mandate. Aceashi denotă câ zionare. Surprinde totodată u­ rialele jjentiu extinderea ac­
la întocmirea comenzilor a c-
tivităţii în legumicultura F a­
activitate, de cunoaştere a nu ­ lui. L-am remarcat cu prilejul caut sâ mâ ocup mai mult dc xistat o mare doză de super­ din Foit au solicitat teascurile ţă de o asemenea stare de lu­
elevi, sâ - i atrag cît mai mult.
mărului aparatelor de întreţi­ unei seri cultural-dislrnelivc sâ Ic cultiv gustul pentru lec­ ficialitate din p«irtca conduce­ jjcnlru struguri. Nu au oare cruri se imjjune c«i organele
un corectiv nut ee se vor afla în posesia la casa de cultură. în caro tură. pentru jjoczia .şi proza rilor cooperativelor agricole nevoie de ele ? Atunci de ce ru măsuri energice, aslfcl in­
agricole judeţene sâ intervină
conducea un concurs pe teme
pojjulaţiei, de stabilire a v olu­
care nu s-au preocupat sâ asi­
le-au comandat ?
actuală Pentru aceasta discut
mului de încasări jjc un lu­ de muzică uşoară si alcătuire,i cu ci. organizez intilnin cu gure şi mijloacele financiare Este salutară iniţiativa co­ cit nc.ijunsurilc semnalate (nu
crător din reţo.iua de ser­ ad-hoc a celor mai reuşite e- poetul Radu Selcj.m, care le la termenele stabilite. Altă operativelor agricole din Brad, jjentru prima oară !) sâ fie
Directivele Congresului al noi unităţi de servire De a- vire. de extindere a servirii pigramc ale serii vorbeşte despre tendinţele, explicaţie nici nu se poate Dobra. Pcşti.şu Mare şa. dc înlăturate în timpul cel mai
X-lea al l’.C.R au stabilit ta semenca, s-a urmărit şi impul­ prin organizarea de prestări — Vă rugăm sâ ne enum e­ despre suflul nou cc adie în găsi pentru a motiva de ce, a mccaniza uncie procese de scurt.
in perioada 1971—1075, volu­ sionat realizarea planului la domiciliul clienţilor, pre­ raţi cîleva aspecte concrete a­ poezia şi juo 2 a actuală, orga­ din luna sejhembrie, 5 trac­ lucru în zootehnie. Aj>are însă
mul total a! serv iciilor, pe an ­ rle dezvoltare, rcuşindu-se ea cum şi în mediul rural pentru le muncii dumneavoastră La nizez audiţii, lecturi dram ati­ toare se află ncprcluate de la «alarmantă situaţia cînd cei 9 N. TlRCOB
samblul economici, sâ creasc ă pinâ Ia 1 noiembrie a.c„ sâ aeliv ilâţilc ce rev in ooojşora- ce aţi lucrat in ultimul tim p? zate". Nu ne îndoim câ o ase­
— In prezent pregătim un
cu 40—45 la sută, din care se înfiinţeze peste 40 noi uni­ ţiei meşteşugăreşti ctc. spectacol de estradă. K prima menea acţiune. In care sâ fie
încasările de la populaţie, rea­ tăţi de servire a populaţiei, In vederea asigurării servi­ diitâ eînd se încearcă asa ce­ folosite toate mijlo.icele de
lizate prin unităţile coojjctu- în majoritatea localităţilor u r­ rii populaţiei cu lucrări nşa- care dispune biblioteca, va
ţiei meşteşugăreşti, trebuie să bane ale judeţului (Hunedoa­ zis mărunte — călcat pălării, va la noi Spectacolul va cu­ da rezultate bune.
deţină o jjondcrr însemnată. ra, Teliue. Simen«'!. Haţeg. Rr»- transformări de confecţii, re­ prinde muzică uşoară, două Concluziile desprinse în ur­
Ţinind seama de rezervele troşani. Lupeni. Orăstie. lirad). paraţii de lenjerie pentru băr­ momente de dans modern, cu­ ma acestei anchete ne preci­
rare mai există in domeniul Par.doi eu înfiinţare«! de noi baţi si femei, broderie, eoa- plete. scenete, momente vese­ zează rolul deosebit dc imjjor-
dezvoltării şi diversificării unităţi s-au iniţiat activităţi pruzcric şi alte lucrări — pe le. Libretele jjenlru dans. mo­ tant pe care il au activiştii
serviciilor pentru populaţie. solicitate mai mult ele popu­ care unii responsabili de uni­ mentele vesele. în general eon- culturali din cadrul aşezămin­
UCFCOM a stabilit ca in noul laţie cum sint : prestări in tăţi nu sînt disjjuşi sâ le exe­ ccpti.i spectai olului. îmi ap a r­ telor în caic lucrează Aceş­
i incinal. în comparaţie eu n- construcţii, foto. blănărie, ro- cute. vom Iun pe ele o parte ţin Mai hu rez la un text )>en- tia trebuie sâ muncească cein-
nul 1070. încasările din servi­ jneărie. maroelnnâno. încălţă­ măsuri de sancţionare a aces­ iru brigadă — care sperăm trerupt jjentru a se autodepă-
cii prestate popuhiţici sâ minte comandă, croitorie după tor responsabili, morgînd pînă sâ I punem în scenă la sfîrşi­ şi. Munca lor impune şi un
crească eu peste (>0 la sută. eom«inclâ. tricotaje, «irticolc de la scoaterea lor din muncă, tul lunii decembrie — la tex­ aspect pe care mulţi nu-1 cu­
Acest lucru impune o aten­ uz casnic şi gospodăresc, mo­ iar pc do altă parte vom cali­ tele prezentărilor, celorlalte nosc, sau il ignoră, acela al
formaţii, cărora le-am schim­
tă preocupare pentru continua bilă după comandă fica prin cursuri scurte oa­ bat rcjjerloriul şi. rum o fi­ croaţiei Continua căutare a
sporire şi diversificare a ga­ Dar faţă de s.ireinile sjjo- meni pentru meseriile la t a ­ noului, a unor activităţi atrâ-
mei de servicii, s.ilisfaccrca iile ))C (‘are lo «avem de rea­ re sintem deficitari rum sînt: resc. trebuie sâ le schimbăm gâto«!rc. impune într-adevâr o
cerinţelor populaţiei cu mai lizat in viitorii' ani se impune reparatori de umbrele, repa­ şi prezentările. muncă de creaţie. De aceea, ei
La capitolul ..alte aspecte a­
multă promptitudine si Inlr-o o cuprindere' mai corespunză­ ratori pentru obiecte din cau­ le activităţii dumneavoastră", trebuie să-şi folosească încli­
reţea de unităţi < ît mai bine toare a loialităţilor cu astfel ciuc. croitori jjcntru confecţii tovarăşul Negraru ne spunea naţia, j)C caic nu nc îndoim
amplasate in centrele cele mai de unităţi câ o au. faţă de munca pe ca­
aglomerate, in condiţii calita­ Se mai im|>nno întocmirea tţr oojîii. brodori, ceaprazari că fâcind |)nrte din comisia re o desfăşoară (şi pentru ca­
culturală a Consiliului jude­
tiv superioare, impunîndu-sc unui studiu amplu. fiind.i- 4>\ altele Aceste activităţi u r­ re au şi fost selecţionaţi) in
totodată adoptarea din timp menlat pc realităţile vieţii C- mează sâ funcţioneze alături ţean a! sindicatelor, are sar­ slujba unor adevărate acte
a măsurilor tehnx o-organi/ui- ronomice din fier arc localita­ ele altele, înrudite. cina de a sprijini <u livitntr.i culturale, care să întrunească
culturală de 1«! Aninoasa
si
torice prin care sâ se asigure te'. jjo cunoaşterea veniturilor Vulcan. Vreau sâ organizez şi sufragiile unui jjubtic din ce
baz.i materială a realizării populaţiei şi a cerinţelor aces­ GHEORGHE CERNAIAN
sjjorului de producţie trasat teia. tinîndn-se scama de si­ vicepreşedinte Ja Aninoasa o brigadă artis­ în cc mai exigent. Sectorul de cocsificare al UV. Câlan, care asigură combinatul hunedorean cu semicocs
ca sarcină tuaţia existenţă in fiecare ac­ la U.J.C.M. Deva tică. sâ activizez din nou „rn- şi cocs mărunt de fluidizare.
Conducerea uniunii noastre tivitate de proslăvi în parte dio-telcvizorul", al cărui rol B. MIRCESCU
şi aparatul său şi-au concen­ Studiul se întocmeşte pe baza
trat cu deosebire atenţia in unei tematici şi metodologii e­
ultimul ţimp s|>rc cuprinderea laborate fie UCHCOM şi se va
cît mai ojjlimâ a localităţilor încheia la sfîrşitul lunn ia­ Stadiul «actual de dezvoltare Gheorghe Rusu, directorul gru- In phinul de producţie eî au didactice este resimţit în com- tre cele m«!i bune. „Problema necesare la bancul dc lucru nu
cu unităţi si activităţi solici­ nuarie 1!>70. a industriei noastre socialiste jîului, elevii de anul I jirimesc trecută realizarea de; console jjortarca elevilor, în munca lor. care se |>une aici e aceea a spa_ se duce deloc lijjsâ, în schimb
tate de populaţie. In acelaşi scop se vor con­ reclamă, cum e şi firesc, reali­ în cadrul nlelierelor-şcoalâ pri­ verticale. console orizontale Un exemplu concludent îl con­ ţiului rcstrîns caic nu corespun­ mai sînt necesare unele maşini.
In acest scoj}. s-au luat m ă­ strui şi da în folosinţă noi ca- zarea unor produse a căror ca­ mele noţiuni de lâcâluşerie, jientru 2 şi 4 izolatori, brăţări stituie obţinerea de către elevul de nici pe dejiarte unei temeini­ Problema s-a ivit lot cu prile­
suri de «i se înfiinţa eoojjcra- paeiiâţi de produci.ie cum litate sâ fie tot mai ridicată, juivind tivi.sarca metalelor, tăie­ j)cntru branşamente cu doi su­ Pa vel Laza a jjrcmiuliu înt îi în ce jiregătiri", ne spunea tovară­ jul unui concurs, cînd un elev
tive in or«işclc Câlan şi Vul­ sint : complexe de ateliere la corespunzătoare nevoilor econo­ rea, nituirca etc., unnînd ea a­ porţi, rame de fierăstraie etc. cadrul unui concurs republican şul George Mureşan, secretarul n-a putut obţine decît premiul
can. răm«ise în urmă in cec«*! Deva. Vaţa-Hâi. Hunedoara. miei ţârii noastre in plina as­ poi sâ sc treacă la lucrări com- Remarcăm buna organizare a cu lucrarea complexă a unui re­ organizaţiei P.C R. din .şcoal.4 «d doilea deoarece n-a ştiut să
ce priv-eşte activilalea de de­ Petroşani şi Simeria. rase de censiune. Pentru reuli/.ârea a­ jdexe jjc placa de iniţiere* re- jjracticii, important«! ce i se a­ leu. In primul i ind nu există săli lucreze cu maşina de găurit ra-
servire iu lucrări dujjâ co­ modă la Deva. Hunedoara şi cestui deziderat sint concentra­ hiindu-se uncie ojieraţii deja cordă. Atelierele sînt dotate cu „Rezultate deosebit de fru­ suficiente de clasă şi pentru diolâ. N-«! ştiut sâ lucreze deoa­
mandă şi prestări de servicii. Petroşani, ateliere de produc­ te eforturile tuturor factorilor, cunoscute şi trecîndu-sc la e- maşini de găurit, strunguri, po- moase înscriu şi elevii Şcolii telierul-şcoală. Acesta din urmă rece aceasta nu exis!,! in dota­
In rele două localităţi s a u ţie mixtă Ia Br.id. Câlan H a­ incepînd de cercetătorii şi xccutnrea de obiecte : cleşti, lizoare, foarfeci dc tăiat tablă profesionale din Simeria, nc are o singură sală — un capăt rea atcherului-şcoeslă.
înfiinţat anul acesta jjesle 15 ţeg. L.upcm, Orăşlie, Vulcan, jiroiectanţii ştiinţifici pînă la co­ compuse etc. In general se exe­ etc. Pe pereţi sînt atîmate pa­ sjuinca maistrul instructor Vcsa dc h«!lâ, in care. in anotimpul Concluziile pe urma celor
lectivele întreprinderilor — prin- cută lucrări pentru aulodotarea nouri cu regulile de protecţia Aurel. La un concurs desfăşu­ friguros, trage viului, iar cînd constatate se inijmn de la sine .
ci|>alii realizatori ai produselor La Grupul şcolar energetic Dc-
finite. In jirocesul de producţie, v.i se cere în continuare aceeaşi
acolo unde se făureşte obiectul muncă susţinută din jjartca ca­
finit, sînt necesari oameni cu
drelor didactice şi inaişlrilor-
un volum de cunoştinţe-şi o ex­
perienţă bogate, cu o calificare ATELIERUL - ŞCOALA — SUPORT instructori pentru instruirea şi
superioară. De aceea, calificarea educarea viitorilor muncitori < c
prin şcolile jjrofesionale şi lu se califică în cadrul şcolii, o-aten-
locul de munca stă în centrul ţic mereu sporită jjentru ru dra­
atenţiei conducerilor şcolilor goste.! acestora jjcntru mc-seria
işrofesionalc şi întreprinderilor. aleasă să nu fie nicicând umbri­
In dorinţa de a cunoaşte cum OLID AL UNEI TEMEINICE PREGĂTI tă dinlr-un motiv sau aHut. ,\-
vem atilca obiective cnergcii-
se pregătesc elevii in şcolile ce in cadrul judeţului penlru
jKoiesionale, ce condiţii le sînt carc se cer mereu noi cadre dc
create şi mai ales cum Iau jjri- muncitori şi maiştri bine pregă­
mut contact cu bancul de lucru,
cu pregătirea practicii, «om fă­ atelierelor şi laboratoorelor pro­ muncii, cu operaţiile din cadrul rat la Cluj, la c«!re am pârtiei- dincolo. în h«!la mure, tnccjj sâ tiţi.
cut o vizită prin atclicrclc-şcoa- prii, materiale didactice". unor lucrări. Am văzut multă l>at şi noi cu 7 elevi, am obţi­ lucreze muncitorii, procesul in­ La Şcoala jx ofesinnnlâ din Si.
1.4 ale cîtorva şcoli jjrntVsiona- In adevar, am rămas jdâcnt pieocujjarc din |>nrleo maiştri­ nut trei jiremn I, trei premii II structiv este mult îngreunat meria deocamdată condiţiile -Ic
1c. Destinate transmiterii |>rime- surjjrinşi vâzînd |>anoul eu scu­ lor c«!re urmăresc transmiterea şi un jjtemiu IU. Comjjarativ sau chiar întrerupt. Exemplul spaţiu nu sint dinlrc cele nv-ii
lor noţiuni practice cc stau la le executate dc elevii Şcolii corectă a noţiunilor teoretice, cu Uzina „Tcbnolfig" Cluj, c«!- este edificator; pc un spaţiu re- bune. .Acestea vor li rezolv;,ie
baza pregătirii oricărui munci­ juot'esionale energetice prezen­ demonstrarea riguroasă şi con­ re are o şcoală profesională cu strinx, Intr-un singur atelier îşi însă o data m ridicare«! noului
tor calificat, atellcrelc-.şi oală tat la expoziţia „Tehnica sc în­ cretizarea lor in juactic«!. lată peste 1 5()i) de elevi, şi care a dcsfăşoar.4 practica elevi ai a­ local dc şco.ilă planil'if at, după
sint adevărate teste, in urmări­ suşeşte încă din anii dc şcoa­ cc ne spunea maistrul V'csa Lo- obţinut doar un jjremiu II, noi nului inlîi, împărţiţi pe grupe: cum ne spunea directorul
rea şi verificarea înclinaţiilor lă" pentru care au primit di­ glun : „Sc predau mai inlîi no­ nc-am prezentat mult mai bine (18 dc la vagoane, 36 de la lă­ .adjunct, Miron Muntcanu.
elevilor, a modului cum aceştia ploma de onoare Dar nu numai ţiuni teoretice, se lacc schiţa pe jjre.gătiţi“. cătuşi mccanici-locomotive şi Pînă «atunci, conducerea
se pregătesc încă din primefe sculele dc pe acest tabţoo an tablă, se demonstrează procesul Meseriile în care sc pregă­ (ta dc la cazangeric. „Atelierul, L1 M. M. R. Simeria îm­
zile dc şcoala pentru meseria a- avut ilarul sâ nc impresioneze de lucru şi apoi sc licee la exe­ tesc elevii Şcolii profesionale dujjă cum spunea maistrul Vcsa, preună cu conducerea şcolii vor
Icasă. I-am văzut şi noi aplecaţi ci şi cele din bancurile perso­ cutarea piesei. Noţiunile dc din Simeria sînt cclc dc lăcă­ ar fi bun pentru o singură gru­ trebui să depună toate strădani­
asupra menghinelor dc la ban­ nale de lucru, ou caro oricare l>rotceţia muncii nu lipsesc de tuşi mecanici locomotive vii a­ pă. nicidecum pentru aiîţia c- ile in vedere«! rezolvării parţia­
cul ele lucru, privind jjrcocu- din muncitorii din producţie la nici o operaţie". .Am văzul buri. Diesel, electrice. lăcă­ levi". le a problemei spaţiului nece­
jîaţi la obiectul pc care îl tăiau s-ar putea mîndri. multa preocupare din ¡jartea tuşi mvumie- vagoane, cazangii, „Şcoala mai duce lipsă de ca­ sar instruirii elevilor (găsirea
sau pileau. Aveau deja dcjjrin- In trimestrul al doilea şî al conducerii şcolii Chiar directo­ lăcătuşi în industria construc­ dre didactice cu funcţia dc ba­ măcar a încă unui atelier). M ii
dorea de a niînui corect scule­ treilea, se trece deja la bura rul adjunct, tovarăşul loan Dră- toare de maşini şi prelucrării ză în şcoală. Acestea sint com­ sint încă (iţiva ani (localul nou
le. folosind regulile dc protec­ jie baza unui plan de jirodur- ghiri. lucra la executarea unui metalelor. pletate cu ingineri dc 1«! atelie­ de şcoală sc ca termin«! doar in
ţia muncii transmise la ricc.ire ţic si aulodnlarc. „Este prima redresor împreună eu maistrul Condiţiile în care îşi desfă­ rele l* M.M II . nc spunea di­ l(J7.1), vor mai termina încă cî-
oră dc jjracticâ. dală cînd elevii simt mîndria Xicolae NedeUea. Pâră îndoia­ şoară activitatea teoretică şi rectorul ndjiimt al şcolii, tova­ tova scrii dc absolvenţi şi pro­
,,La Grupul şcolar energetic fajjlului împlinit vâzînd obiec­ lă. exunjjlnl condu« erii şcolii, al jjiaclicâ elevii din anul intii al răşul Miron Muntcanu". In j>ri- blema deci sc cerc dc urgenţă
Deva, ne spunea tovarăşul tul concret ieşit din mina lor". maiştrilor şi al tuturor cadrelor acestei şcoli, nu sînt insă din­ vinţa dotării, dacă de sculele rezolvată.
M BODEA