Page 60 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 60
PAO. ê DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 18 DECEMBRIE 1969
ranităţii lor asupra resurselor
Au luat sfîrşit lucrările dării prăpastie! mereu cres- Cuvîntarea preşedintelui
naturale, a necesităţii lichi
cînde dintre nivelurile de dez
voltare ale ţârilor bogate şi I.B. Tito Ia Plenara
sărace.
Adunării Generale a O.N.U. O Prezidiului U. C. I.
Şi la această sesiune
legaţia României a avut de
un
NEW YORK 17. — Co abordate în discursurile ma sul tratativelor spre realiza rol activ, făcînd cunoscută ZAGREB 17 (Agerpres). —
respondentul Agerpres, C. jorităţii covirşitoare a dele rea dezarmării generale şi poziţia ţării noastre faţă de Luînd cuvintul la Plenara care au demonstrat în repe
Alexandroaie, t r a n s m i t e : ga Ui lor. totale, au determinat statele marca majoritate a proble Prezidiului U.C.I., la care s-au tate rînduri că sint adversari
Miercuri dimineaţa au luat Opinia predominantă, care ca, la această sesiune, sâ în melor aflate în dezbatere. Ea înverşunaţi ai comunităţii so
sfîrşit lucrările celei de a 24-a dc altfel constituie şi una din cerce identificarea unor noi a participat la elaborarea u discutat problemele dezvoltă cialiste iugoslave si care edii.
Iosip
rii activităţii U.C.I.,
sesiuni a Adunării Generale a concluziile esenţiale ale se căi şi mijloace capabile să nor importante proiecte de Hroz Tito, preşedintele Uniu ''â astăzi tineretul eondamnînd
Organizaţiei Naţiunilor Unite. siunil, este că atît timp cît u contribuie la crearea premi rezoluţii ţintind spre înfăptui nii Comuniştilor din Iugosla în cele mai aspre cuvinte sis-
Pe agenda sesiunii s-au a ncle state mai continuă să re selor necesare progresului pc rea universalităţii organizaţiei «vmul nostru — a spus pre
via, a declarat că situaţia so
flat 107 puncte, marea lor m a curgă la acţiuni contrare eti calea dezarmării. Printre a st întărirea rolului ei în viata cială a t^rii necesită în p re şedintele Tito. Se pare eâ am
joritate gâsindu-şl concretiza cii şi dreptului internaţional, cestea se numără rezoluţia internaţională. România a zent o mai mare activitate şi acţionat prea încet din punct
rea în cele aproximativ 130 promovlnd o politică de în care cere comitetului pentru fost coautoare la proiectele angajarea tuturor organizaţii de vedere politic pentru a pre
de rezoluţii adoptate de A călcare a principiilor suvera dezarmare de la Geneva să de rezoluţie privind armele lor şi membrilor U.C.I. pentru veni apariţia acestor elemen CANADA. - In Canada a avut loc o campanie naţională
dunarea Generală. Dintre a- nităţii şi independentei, nea întocmească un program com chimice şi bacteriologice, re a se asigura o dezvoltare so te ostile“. de protest împotriva continuării războiului de agresiune ^ oî
cestoa sc detaşează, ea pre- mcsteeului în treburile in plet de dezarmare generală si tragerea trupelor străine din cială mai rapidă şi mai de Preşedintele Tito s-a refe S.U.A. în Vietnam. In întreaga ţară au avut loc mitinguri de
zc.ntînd o deosebită însemnă terne. egalităţii în drepturi, totală. O altă rezoluţie cere Coreea dc sud, codificarea şi plină, relatează agenţia Ta- rit in încheiere la rolul impor masă, demonstraţii unde participanţii ou cerut retragerea ime
tate. problemele dezarmării, ncreeurgorii la forlâ sau la comitetului să dezbată pro dezvoltarea progresivă a unor niug. Reamintind hotârîrile tant care revine presei iugo diată o trupelor americane din Vietnam şi încetarea copartici
decolonizării şi dezvoltării, ameninţarea cu forja, a drep blema încheierii unei conven Drincîpii fundamentale ale Congreselor al VlII-lca şi al slave în opera de perfecţio pării Canadei la această agresiune. . . . .
care au concentrat întreaga tului popoarelor la autodeter ţii internaţionale pentru inter dreptului internaţional etc. iX-lea ale U.C.I., vorbitorul nare a construcţiei economice In fotografie : demonstraţie pe una din străzile oraşului To
atenţie a delegaţiilor celor minare, pacea şi securitatea zicerea fabricării, perfecţio Tot României îi ‘»parţine a subliniat că inlrucit acestea şi a organizării de stat. ppn ronto. Pe pancartele demonstra nţilor se poate citi : „Să înceteze
120 de state membre, pe par internaţională vor continua *â nării şi stocării armelor chi ideca. salutată de toate sta au fost aprobate pe baza unor popularizarea experienţei ob agresiunea americană în Vietnam 1“, „Libertate Vietnamului" şi
cursul celor 02 de zile, cît se afle sub o permanentă a mice şi bacteriologice. Statele tele membre ale O.N.U., pri discuţii foarte largi in rîndu) ţinute şl combaterea construc
au durat dezbaterile. Aceste menînţare. Atitudinea statelor Unite şi Uniunea Sovietică vind declararea unui ..dece tuturor membrilor U.C.I.. ale tivă a lipsurilor, oriunde s-ar „Să înceteze coparticiparea Ca nadei".
probleme. împreună cu războ în complexul relaţiilor inter sint chemate, se arată într-o niu al dezarmării“, paralel cu întregului popor muncitor, tre manifesta deficienţe.
iul din Vietnam, criza din naţionale contemporane nu altă rezoluţie, să inslituie un <~el do-al doilea -deceniu al buie să existe o deplină uni
Orientul Apropiat şi cea din poate fi judecată după procla moratoriu asupra experimen dezvoltării“. România a sprî- tate în îndeplinirea ¡or. „Da
Riafra, au fost abordate prin maţii verbale, ci după acţiu tării şi perfecţionării sisteme jinit, prin delegaţia sa. toate că vom consolida această u
prisma necesităţii întăririi se nile lor, după politica promo lor strategice termonucleare. iniţiativele menite să contri nitate in munca concretă, stn-
curităţii internaţionale, creă vată si întotdeauna în raport Problemele dezvollârîi ju buie (a dezarmare, dezvolta tem siguri că vom obţine re « C U R I E R
„General Dyna
Societatea
rii unei lumi a păcii şi cola cu fidelitatea lor fată dc orin- fost abordate prin prisma re si decolonizare, la crearea zultate“, a spus el. mics“, unul din cei mai mari
borării paşnice. între toate cipiîle fundamentale, unanim dreptului popoarelor la o ade unei atmosfere de colaborare, constructori de nave din
popoarele lumii. recunoscute, ale dreptului in- vărată independentă, a suve- pace şi sccuriţate in întreaga Preşedintele Tito a subliniat S.U.A., a propus unui grup de
Avind loc in ajunul sărbă ♦ernaţional. Exemplul războ lume. că în întreprinderi comuniş cinci mari companii petroliere
tii trebuie să se ocupe
mai
toririi celei dc-a 2f>-a aniver iului de agresiune din Viet m ult de problemele ivite la lo să comande petroliere subma
sări a fondării acestei orga nam a fost citat dc zeci de cui de muncă, in urma com rine uriaşe, propulsate de e
mai brutală a politicii de fo Vizita delegaţiei de activişti ai P.C.R.
nizaţii care şi-a înscris ca o- delegaţii ca fiind expresia cca portării birocratice a condu nergie nucleară, pentru traas-
bioctiv prioritar menţinerea cerilor din unele întreprinderi Delegaţia dc activişti ai P. C. R., condusă de Richard portul petrolului din Alaska
pârii şi securităţii internaţio losire a forţei în practica re sau a acţiunilor incorecte ale Wintei. membru al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comi pînâ pe coasta estică a State
nale. actuala sesiune a dezbă laţiilor internaţionale. în R.S.F. Iugoslavia departamentelor conducătoare tetului judeţean al I\C.R. Sibiu, a lost primită la sediul lor Unite, trecînd sub calota
tut şl analizat În mod critic Pericolul eresoînd pc care din ramurile de producţie. Co Comitetului Central al Partidului Comunist din Cuba de de gheaţă a zonei Arcticii. A
activitatea O.N.U, succesele ‘1 prezintă escaladarea cursei muniştii vor trebui să rezolve către Secundino Guerra, membru al C.C. al P.C. din Cuba, ceste submarine ar avea un
şi eşecurile organizaţiei in înarmărilor nucleare, lipsa o- la t»mp toate problemele care şeful secţiei organizatorice a C.C. Cu acest prilej a avut deplasament de 170 000 tone, o
îndeplinirea telurilor sale m a •rîcăror progrese semnificati BELGRAD 17. — Corespon la invitaţia Uniunii Comuniş creează dificultăţi muncitori loc o convorbire cordială, tovărăşească. A fost de faţă lungime de 300 metri şi vor
jore. care constituie însăşi r a ve în cadrul tratativelor p e n dentul Agerpres, N. Plopeanu. tilor din Iugoslavia face o vi lor. să nu lase soluţionarea Yasilc Muşat, ambasadorul României la Havana. putea dezvolta o viteză de 18
ţiunea sa de a*fi. Rolul şi tru dezarmare dc la Geneva, tra n s m ite : Miercuri diminea zită dc schimb de experienţă lor pentru mai lirziu, atunci noduri pe oră.
locul O.N.U. în viaţa interna perspectiva experimentării în ţă. delegaţia dc activişti ai in RJS.F. Iugoslavia, a fost cînd se fac promisiuni El a
ţională. necesitatea întăririi ei viitor a vinor noi sisteme stra Partidului Comunist Român, primită de câlre tovarăşul Hu- subliniat, de asemenea. ră ♦ O *
In scopul de a răspunde po tegice termonucleare. radio condusă dc tovarăşul Bujor dislav Şoşkiei, membru al trebuie luată o poziţie clară La invitaţia C.C. al T.C. din atît pe căile oficiale stabilita O treime din întreaga popu
zitiv aşteptărilor si speranţe logice şi cu raze laser, care ar ■Sion, şef de secţie la Comi Biroului Executiv al Prezi şi categorică împotriva tutu Cehoslovacia, miercuri » so dc Fondul Monetar Interna laţie a Libanului a contractat
lor popoarelor lumii au fost îngreuna şi mai mult progre- tetul Central al P.C.R., care. diului U.C.I. Cu acest prilej, ror elementelor ostile. îm po sit la Praga într-o vizită de ţional. cit şi pe piaţa liberă. gripă, anunţă ziarul libanez
h avut loc o convorbire, care triva celor care dăunează co prietenie Janos Kadar, prim- „Le Jour“ . Citind surse medi
munităţii socialiste iugoslave.
s-a desfăşurat într-o atmo «Nu putem tolera elemente secretar al C.C. al P.M.S.U ♦ O * cale oficiale, ziarul menţionea
ză că populaţia ţârii (2 mili
După cum informează agenţia
Evoluţia situaţiei politice italiene sferă cordială, tovărăşească. CTK, /a sosire, pe aeroport, Guvernele republicilor Chi oane de locuitori) a cheltuit,
In ultimele două- sâptămîni. ir*
el a fost intlmpinat dc Gustav
Husak. prim-secTClar al C.C le, Ecuador şi Peru au reafir proximativ cinci milioane de
dolari, pentru procurarea me
Cazul F BL“ a fost elucidat al PC. din Cehoslovacia, şi de mat hotârtrea comună de a
ROMA 17. — Coresponden ruptâ din iniţiativa socialiş guvern cvadriparlit“, întrucît dicamentelor necesare comba
tul Agerpres, N. Puicea, trans tilor o asemenea acţiune ar repre »7s- alţi conducători dc partid ce nu renunţa la dreptul lor de terii epidemiei.
mite : După ce conducerile p a r ti zenta acum o cedare faţă de RIO DE JANEIRO 17 (A- misarul Nogueira — au rivu hoslovaci. a stabili limita apelor terito
riale, în ce priveşte resurselo
Propvinerea făcută de pri delor socialist şi republican campania grupurilor reacţio însă la rezultate surprinză ♦ O #
mul ministru italian,* Maria şi-au expus punctele dc ved e nare şi conservatoare gerpres). Circumstanţele în toare : „Escadronul morţii“ marine, la 200 mile. Un co Epidemia dc gripă care bin*
această problemă
municat în
no Rumor, cu prilejul întîlni- re asupra refacerii coaliţiei Jn continuare, documentul care au avut loc 95 la sulă nu este compus numai din po La 17 decembrie, în capitala tuic în Europa se cxlindc în
rii sale cu secretarii celor pa rvadriparlile. urmează să se cere tuturor organizaţiilor din cele 174 dc asasinate mis liţişti. cum sc credea, ci dis R S. Croaţia au avut loc fes a fost difuzat la Lima după grijorător şi în Republica Fe
tru partide ale fostei coaliţii pronunţe asupra acestei p ro P C I . tuturor forţelor m unci terioase atribuite ..Escadronu- pune de mulţi „voluntari". tivităţile consacrate împliniri* consultări care au durat o derală a Germanici. După
sâptâmînâ între reprezentanţii
de centru-stînga, de îi se re bleme demorrat-ercslinii si toreşti şi populare .,«ă întă lui morţii" sint acum lămuri a 308 de ani dc la înfiinţarea cum informează Agenţia Fran
lua „colaborarea organică“ « socialiştii unitari. rească acţiunile politice uni te, a anunţat comisarul de po După cum n afirmat Noguei Universităţii clin Zagreb. A celor trei ţări. ce Presse, 50 la sută din ele
demoerat-creştinilor cu socia Evoluţia situaţiei politice i- tare împotriva ameninţărilor litie Lisis Nogueira. însărci ra, cele 174 asasinate miste cest important for dc cultură, vii şcolilor din landul Bavaria
liştii, socialiştii-unitari şi re talicne este urm ărită cu a şi şantajului dreptei, pentru o nat de Ministerul brazilian al rioase anchetate au fost între care în 1944 avea doar 7 fa sînt bolnavi. In consecinţă,
publicanii pe plan guverna tenţie si dc celelalte partide «otiturâ democratică, pentru Justiţiei să întreprindă anche prinse numai in zona oraşu cultăţi, dispune în prezent d® numeroase şcoli au fost închi
mental, se află in studiul con şi organizaţii, caic îşi dau un guvern orientat spre stîn- ta asupra crimelor comise de lui Rio de Janeiro, tratam en 27 dc facultăţi la care învaţă se.
ducerilor partidelor respecti seama de importanţa actualu ga". această organizaţie clandesti tul aplicat victimelor. în cea 10 000 dc studenţi Marti a fost semnat la
ve. lui moment pentru viitorul La rindul său. Direcţiunea nă ce şi-a propus să lupte mai marc parte răufăcători, Varşovia un protocol co ♦ O *
Luni s-au întrunit direcţiu tării. Luni s-a întrunit Biroul Partidului Socialist Italian al cu aceleaşi arme împotriva lu fiind întotdeauna acelaşi : pe ♦ O * mercial pc anul 1970 în Aproape trdikfet'i Ia sută din
nile partidelor socialist şi re Politic al Partidului Comu Unităţii Proletare afirmă că mii interlope. % cadavrele abandonate pc te La Moscova a fost semnat, tre R. P Polonă şî R. P. plantele care âcum în A.
publican care, în esenţă, sc nist Italian care a exam inat „orice' tentativă reacţionară E) a precizat că mai puţin renuri virane erau plasate marţi, un acord dc colaboram Albania. Documentul pre frica provin de pe continentul
declară disponibile pentru o problemele actuale. In com u poate şi trebuie să fie înfrin- de 5 la sută din aceste crime „cărţi dc vizită" cu iniţialele culturală intre Uniunea Sovie vede o creştere a schim american şi au fost aduse la
astfel de colaborare Din co nicatul dat publicităţii sc sub lă plin unitatea forţelor de au drept aulori poliţişti care _E M " (Escadronul morţii). tică şi Luxemburg. Din împu burilor dc mărfuri din bordul navelor ce transportau
municatele date publicităţii liniază că Biroul Politic „con stingă şi democratice, prin lucrează ca „justiţiari inde ternicirea guvernelor lor. a- tre cele două ţâri în sclavi, relevă in ultimul său
rezultă insă că problema nu sideră gravă propunerea de a continuarea luptei la toate ni pendenţi" Primele rezultate S.U.A. Incidente în Cordu), care prevede lărgirea compaiaţie cu anul în număr revista „Sănătatea în
este încă uşor de rezolvat şi se crea, în acest moment, un velurile“. ale anchetei — a declarat- co- colaborării culturale între cele curs. precizează agenţia lume**, publicaţie a Organiza
că mai există multe obstacole două ţâri, a fost semnat de PAP. ţiei Mondiale a Sănătăţii.
In calea reactualizării coali tre roliţie şi organi Andrei Gromiko, ministrul a*
ţiei. Chiar şi în cea mai opti facerilor externe a) Uniuni*
mistă dintre ipoteze va fi ne zaţia „Panterele Sovietice, şi de Gaston Thorn, ♦ O *
cesar m ult timp pentru înlă ministrul afacerilor externe al Numărul deceselor provoca
turarea poziţiilor divergente Evenimentele din Panama Negre“ Luxemburgului, care se afli Greva celor 400 de salariaţi te la New York de consumul
ale componentelor preconiza într-o vizită oficială in de la căile (erate de po lingă de heroină a crescut simţiter
tei coaliţii de centru-stînga. NEW YORK 17 (Agerpres). U.R.S.S. firma olandeză „Koninklijke In cursul acestui an şl această
Este vorba îndeosebi despre CIUDAD DE PANAMA ¡7 vera, precum şi alţi ciţiva o rijos. Cabinetul de miniştri, Un grup de militanţi ai Hoogovens“ a paralizat aproa tendinţă se menţine, a decla
fricţiunile existente intre so (Agerpres). Revenirea in ca fiţeri, au fost arestaţi. existent înainte de lovitura populaţiei de culoare din ♦ O * pe In întregime producţia ce rat medicul legist Michael
cialişti şî socialiştii unitari. pitala Panamei a generalului Colonelul Jose Pinilla, nu de stat, va fi restabilit". A- S.U.A.. unpreunâ cu o scrie Ministrul vest-gcnnaii al a lei mal mari uzine de oţel din Baden, tn faţa Comisiei con
Pentru moment, socialişii se Omar Torrijos, care a preluat mit după lovitura de stat pre ecasta înseamnă că Juan Ma de Jurişti între care şi fostul facerilor externe, Walte»1 Olanda. Hotârîrea feroviarilor sultative a statului New York.
angajează să sprijine actualul din nou controlul asupra si şedinte provizoriu, şi colone terno Vasquez. ministru în reprezentant al S.U.A. la Schee). a declarat că ţara va olandezi de a întrerupe lucrul El a indicat că pînă in pre
cabinet „monocolor“ d4mo- tuaţiei, la 48 de ore de la răs lul Bolivar Urrulia, care au sărcinat cu afaceri la preşe O.N.U., Arthur Goldbcrg, au urmăreşte restabilirea păcii în are semnificaţia unul protest zent, numai In această metro
crat-rreştin şi sâ-1 susţină în semnat numirile lui Ramiro dinţie, şi Romulo Ascohar Orientul Apropiat După păre faţă de conducerea uzinei ca polă au decedat 820 de toxico
acţiunea întreprinsă pentru î- turnarea sa dc la putere, a Bathancourt, ministrul m u n anunţat formarea urmi comi rea sa, conflictul din această re a anunţat că refuză majo mani, consumatori de heroină,
dentificarea autorilor recen fost marcată de puternice Silvera şi Amado Sanjur în tet care să ancheteze inciden parte a lumii creează o situa rarea salariilor acestei catego iar pină la 1 ianuarie 1970 a-
telor atentate teroriste. In ce schimburi de focuri intre funcţiile de şef şi respectiv cii, consideraţi „de stingă* a tele dintre poliţie si organi ţie periculoasă în relaţiile in rii de muncitori. ceastâ cifră va trece de 900.
priveşte înlocuirea actualului trupele râmase fidele acestuia adjunct al gărzii naţionale, se căror prezenţă în guvern a zaţia „Panterele Negre“ în ternaţionale.
cabinet cu un gvivern „orga şi partizanii autorilor lovitu află sub stare dc arest la do fost invocată de autorii lovi urm a cărora numeroşi m em
nic de centru-stînga“. P.S.T. rii de stat. Un comunicat al miciliile lor. turii de stat drept una din bri ai acestei organizaţii au
consideră că este necesar să gărzii naţionale panameze, al Intr-o conferinţă de presă, principalele cauze ale acţiu căzut victime atacului poliţie La Dar Es Salaam s-au des Ministrul marocan al afacerilor externe, Abdelhadi Bo-
se creeze in primul rînd cli cărui şef este din nou Omar rare a avut loc în cabinetul nii lor, îşi vor relua funcţiile. nesc. „Sintem profund emo chis lucrările sesiunii Adună utaleb, sosit într-o scurtă vizită la Alger, a înmînat pre
matul şi condiţiile favorabile Torrijos, a anunţat că autorii său din palatul prezidenţial. Marţi, postul de radio al ţionaţi de recentele inciden rii Naţionale a Tanzaniei. In şedintelui Houari Boumedienc un mesaj din partea rege
reluării unei colaborări care Omar Torrijos a declarat că eârzii naţionale panameze a te dintr-o serie de oraşe am e cadrul actualei sesiuni, caro
-- subliniază comunicatul di loviturii de stat, coloneii A alegerile generale vor avea difuzat o proclamaţie în fa ricane dintre poliţie si mem se va desfăşura timp de )0 lui Hassan al Il-Iea. Surse oficiale algeriene, relevă agen
recţiunii — nu a fost intre- mado Sanjur şi Ramiro Sil- loc, aşa cum este prevăzut, U voarea generalului Torrijos. brii „Panterelor Negre“, a d e r.ile, urmează să fie examina* ţia Reutor, au făcut cunoscut că mesajul tnmînat pre
începutul lui 1970. întrucît Un comunicat a anunţat apoi clarat la o conferinţă dc pre te un număr de cinci-proiecta şedintelui Boumediene se referă la actuala situaţie din
„un incident dc 48 de ore nu „reinstalarea vechiului gu să Arthur Goldberg de lege prezentate de comi
poate afecta un plan pe un vern* a fost posibilă datori între tim p numeroase orga siile şi comitetele parlamenta lumea arabă şi la evoluţia relaţiilor algero-marocane.
an". El a precizat, de aseme tă sprijinului primit din par nizaţii ale populaţiei dc cu re corespunzătoare.
nea. că procurorul general şî tea principalelor garnizoane loare din Chicago au anunţat
tribunalele vor hotărî dacă cei ale ţării, îndeosebi ale unită instituirea unei „interdicţii ♦ O *
doi foşti colaboratori ai săi. ţilor specializate în „lunta dc circulaţie“ în cartierele ne Un purtător de cuvint al
care au încercat sâ-1 răstoar împotriva tulburărilor şi m a gre ale oraşului pentru popu guvernului dc la Pretoria a a
ne de la putere, „vor fi ju nifestaţiilor“. laţia albă. Această interdicţie nunţat că Republica Sud-Airi-
decaţi dc instanţele în drept In capitala panamezâ s-a vizează şi pe poliţişti care. in canâ urmăreşte să încheie un
pentru acte de subversiune“. anunţat eâ Omar Torrijos va tre orele 18 şi 0 dimineaţa nu acord cu S.U.A. referitor la C U R I E R ■
..'rolul va râmînc aşa cum era -oşti In următoarele zile o vor avea voie să pătrundă în vînzârile de aur sud-african,
înainte de plecarea mea în euvîntare televizată adresată cartierele populaţiei de cu
Mexic, a spus generalul Tor naţiunii. loare din Chicago.
E m o ţ i a s u s c i t a t ă d e e x p u l c i e t ă ţ i l e i n t e r e s a t e , s e a f l ă
z a r e a a 40 d e t e h n i c i e n i la o r i g i n e a c o n f l i c t u l u i d i n
t u l s o c i e t ă ţ i i „C e n t r a m i n e s ", „hune Afrique“ Republica Africa Centrală t r e g u v e r n şi a c e s t e a , c o n
R e p u
î n
a c t i v i n d
f r a n c e z i
b l i c a A f r i c a C e n t r a l ă i n c o n
f l i c t c a r e a d e v e n i t r a p i d a
s p e c i a l i z a t ă î n e x p l o a t a r e a c u t. i n c o n c e p ţ i a c o n d u c ă t o r i
d i a m a n t e l o r , c o n t i n u ă s ă fi e lo r d e la B a n g u i , n o i l e m ă
v i e la P a r i s . M i n i s t e r u l d e E x s u r i t i n d s ă c r e e z e c o n d i ţ i i
t e r n e f r a n c e z , c a r e n u a d r a luptă pentru apărarea intereselor sale le p e n t r u p r e l u a r e a c o m p l e t ă
m a t i z a t t o t u ş i s i t u a ţ i a , s e r e d e c ă t r e s t a t a i n d u s t r i e i d i a -
z u m ă p e n t r u m o m e n t la a m a n i i f e r e , p r i n c o n t r o l a r e a
d e p l l n y c f a p t u l c ă g u v e r n u l e x p l o a t ă r i l o r şi f o r m a r e a d e
•»t ianuarie 1900, a c t u a l u l ş e f p o r t u r i l o r ) a d u c e ţ ă r i i v a l u 't s e r i e d e s c h i m b ă r i , In c e - s e r i e d e m ă s u r i e n e r g i c e ,
d e la B a n g u i n u l-a i n f o r t e h n i c i e n i p r o p r i i . A c e a s t ă
a l R e p u b l i c i i A f r i c a C e n t r a tă in v a l o a r e d e a p r o x i m a p t n d d i n i a n u a r i e 1961, c i n d d e s t i n a t e s ă e v i t e a n a r h i a ,
m a t a s u p r a m o t i v e l o r a c ţ i u p o l i t i c ă n u a f o s t, in s ă , p a
lă a i n i ţ i a t o s e r i e d e mii- t i v J00 m i l i o a n e d o l a r i . In o r i c e c e t ă ţ e a n a l ţ ă r i i o b ţ i p r i n c o n t r o l u l a s u p r a c o l e c
ni i p r e ş e d i n t e l u i B o k a s s a . p l a c u l s o c i e t ă ţ i l o r s t r ă i n e ,
s u r i v i z i n d o b ţ i n e r e a i n d e c i d e n l e l e e c o n o m i c e a l e a n e d r e p t u l d e a p r o s p e c t a şi t ă r i i şi c o m e r c i a l i z ă r i i , s ă
P e n t r u a c e s t a d i n u r m ă î n care, a p r e c i i n d c ă r e f o r m a
p e n d e n ţ e i e c o n o m i c e . In u l c e s t e i b o g ă ţ i i s î n t m u l t i p l e c o m e r c i a l i z a p i e t r e l e p r e ţ i o a c o n t r i b u i e la d e z v o l t a r e a d e
să l u c r u r i l e s i n t c l a r e : F r a n constituie o v i o l a r e a c o n
t i m i i a n i , a c e a s t ă t e n d i n ţ ă l a t ă d e c e e x p l o a t a r e a nu se , e x p l o a t a r e a d i a m a n t e l o r a n s a m b l u a e c o n o m i e i , p r i n
ţa n u e s t e v i z a t ă în m o d s p e v e n ţ i e i d i n 20 i u n i e 1966, a u
s - a a c c e n t u a t S e a p r e c i a z ă p u t e a f i a b a n d o n a t ă in î n t r e a c u n o s c u t u n „ b o o m “ f ă r ă i n v e s t i r e a în a l t e r a m u r i n
c ia l, d e c i z i a d e e x p u l z a r e l o r e f u z a t p l a t a r e d c v e n ţ e l o r ,
fn p r e z e n t c ă p r e ş e d i n t e l e a r g i m e s e c t o r u l u i p r i v a i . p r e c e d e n t , p r o d u c ţ i a t r e c î n d b e n e f i c i i l o r r e a l i z a t e p r i n
v i n d în t o ţ i t e h n i c i e n i i f i r A n g a j l n d u - s e in a c e a s t ă
i n t e n ţ i o n a c h i a r să p r o c e d e e x t r a c ţ i a d i a m a n t e l o r şî, in
m e i „ C e n t r a m i n e s “, f i li a l ă n P î n ă î n 1960, e x t r a c ţ i a d i a d e la 70 000 c a r a t e i n 1960 c o n f r u n t a r e a f o r ţ e l o r , g e
z e la n a ţ i o n a l i z a r e a a n u m i f in e , s ă pregătească condi
c o w p a n e i a m e r i c a n e „ D i a m a n t e l o r a c o n s t i t u i t a p a t i a - la p e s t e 540 000 c a r a t e in n e r a l u l B o k a s s a d i s p u n e î n
t o r r a m u r i a l e e c o n o m i e i , in ţiile p e n t r u o b ţ i n e r e a u n o r
m o n d D i s t r i b u t i o n In c" . I n c h i d e r e a b i r o u r i l o r v e c h l u l u t
m o d d e o s e b i t a e x t r a c ţ i e i b e n e f i c i i m a i i m p o r t a n t e .
v i t a t ă sd s e a c h i t e d e s u m e l e o f ic iu . In f a ţ a f e r m i t ă ţ i i g u
d i a m a n t i f è r e . P r o d u c ţ i a c e n M ă s u r i l e p r e c o n i z a t e s - a u
d a t o r a t e d e m u l t ă v r e m e c u v e r n u l u i , o p a r t e d i n s o c i e
t r a l ă a f r i c a n ă d e d i a m a n t e , DIN PRESA STRĂINA m a t e r i a l i z a t , la 20 i u n i e 1966,
t i t l u l d e r e d e v e n ţ e a s u p r a t ă ţ i d a u î n a p o i . F a c e e x c e p
c a r e r e p r e z i n t ă 4,50 la s u t ă in c r e a r e a u n u l O f i c i u n a
b e n e f i c i i l o r o b ţ i n u t e p r i n e x d i n c e a m o n d i a l ă , e s t e a b ţ i o n a l a l d i a m a n t u l u i , c a r e ţ i e societatea „C en tram in es.
p o r t u l d e d i a m a n t e , s o c i e t a s o r b i t ă în p r i n c i p a l d e S t a nit e x c l u s i v a l u n o r so c ie W66, L a o r a a c t u a l ă , e x p l o a g r u p e a z ă t o a t e s o c i e t ă ţ i l e considerată la Bangui „ r e
t e l e U n i t r . F i r m e l e c a r e a r lă ţi i n d u s t r i a l e f i n a n ţ a t e r,e p r e z e n t a n t a c e r c u r i l o r f i n a n
t e a a m e r i c a n ă n u a a c c e p t a i t a r e a „ p a r t i c u l a r ă “ f u r n i z e a d i a m a n t i f è r e . N o u l o r g a n a c i a r e c a r e î n c e a r c ă s ă - ş i d i c
p u t e a fi a f e c t a t e p r i n ţ r - o *>- c o n s o r ţ i i a m e r i c a n e , i s r a e l i ” f o s t î n s ă r c i n a t . fotodotiî. c u
să p l ă t e a s c ă , i n t r - a d e v ă r , d c - z ă c ir c a 35 la s u t ă d i n p r o - t e z e , p r i n p r e s i u n i , p o l i t i c a
r e n t u a l ă n a ţ i o n a l i z a r e t î n t ne. f r a n c e z e şi o l a n d e z e Ca il u c li a t o ta lă . c o l e c t a r e a şi c o m e r c i a l i z a r e a
c ît o p a r t e d i n d a t o r i i l e c o n a m e r i c a n e , i s r a e l i e n e şi u r m a r e a e c h i p a m e n t u l u i u A c e s t s u c c e s al e x p l o a t ă r i i d i a m a n t e l o r e x p l o a t a t o r i l o r a s u p r a g u v e r n u l u i H o t ă r l -
t r a c t a t e . In o c h i i g e n e r a l u l u i f r a n c e z e . l i l i z a t , î n v e c h i i d i n p u n c t „l i b e r e “ a a v u t l o t u ş i c o n '•n div idu ali. S - a s t a b i l i t , d e r c a p r e ş e d i n t e l u i B o k a s s a ,
în a p ă r a r e a i n t e r e s e
l u a t ă
B o k a s s a a c e a s t ă a t i t u d i n e D i a m a n t e l e r e p r e z i n t ă tn d e v e d e r e t e h n i c , a c e a s l i; s e c i n ţ e s o c i a l e şi e c o n o m i c e a s e m e n e a , c a o p a r t e d i n b e
l o r n a ţ i o n a l e , f ac e. in să , c a
p r e z e n t p r i n c i p a l a b o q ă ţ i e a a c t i v i t a t e , f o a r t e r e n t a b i l ă s u p ă r ă t o a r e , p r i n t r e c a r e n e f i c i i l e o b ţ i n u t e d e p c u r
NORVEGIA. - Pornite din puncte diferite, cele două tre e s t e c u a t î t m a i g r a v ă , c u a c e a s t ă o p o z i ţ i e a c e r c u r i l o r
R e p u t ) l i c i i A f r i c a C e n t r a l ă p e n t r u s o c i e t ă ţ i l e r e s p e c t i v e , r n n t r a b a n d a . p r a c t i c a t ă d c m a e x p o r t u l u i , şi a n u m e ¿0
nuri trebuiau să ajungă in staţia Majorstua. Dor, „luindu-se c it e a p o a t e d e v e n i u n p r e E x p o r t u l c e l o r 0 00 00 0 c a v a r ă m f n e a d e i m p o r t a n ţ ă m a r la s u t ă , s ă fi e v ă r s a t ă in bu o c c i d e n t a l e sJ fi e m a i c u -
la întrecere", s*ou ciocnit in gara Holmenkoll din Oslo. Din fe c e d e n t . t e e x t r a s e a n u a l (53,3 la s u q i n a l ă p e n t r u s t a t . G u v e r n a ' n u m e r o ş i i i n t e r m e d i a r i a m g e t u l d e s t a t . A c e a s t ă c if r ă , r î n d s a u m a i l i r z i u s o r t i t ă e
b u l a n ţ i . C e e a c e a d e t e r m i
ricire n-a fost nici o victimă omenească >i pagubele materia
D e la v e n i r e a sa la p u t e r e , tă d i n v a l o a r e a t o t a l ă a c x - a d e c i s a t u n c i să e f e c t u e z e n a t g u v e r n u l să e l a b o r e z e o c o n s i d e r a t ă e x c e s i v ă d e s o - ş e c u l u i .
le au fost neînsemnate.
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 23 11. 12 75. 15 85. — TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hunedoara—Deva. 44 0H5