Page 60 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 60

PAO.  ê                                                                                                                                                     DRUMUL  SOCIALISMULUI  -   JOI  18  DECEMBRIE  1969












                                                                                                     ranităţii  lor  asupra  resurselor
                  Au  luat  sfîrşit  lucrările                                                       dării  prăpastie!  mereu  cres-   Cuvîntarea  preşedintelui
                                                                                                     naturale,  a  necesităţii  lichi­
                                                                                                     cînde  dintre  nivelurile  de  dez­
                                                                                                     voltare  ale  ţârilor  bogate  şi    I.B.  Tito  Ia  Plenara
                                                                                                     sărace.
            Adunării  Generale  a  O.N.U.                                                                        O                         Prezidiului  U.  C. I.
                                                                                                       Şi  la  această  sesiune
                                                                                                     legaţia  României  a  avut   de­
                                                                                                                             un
             NEW    YORK     17.  —  Co­  abordate  în  discursurile  ma­  sul  tratativelor  spre  realiza­  rol  activ,   făcînd  cunoscută   ZAGREB  17  (Agerpres).  —
            respondentul   Agerpres,   C.   jorităţii  covirşitoare  a  dele­  rea  dezarmării   generale   şi   poziţia  ţării  noastre  faţă   de   Luînd  cuvintul  la  Plenara   care  au  demonstrat  în  repe­
            Alexandroaie,   t r a n s m i t e :  ga Ui lor.            totale,  au  determinat  statele   marca   majoritate  a  proble­  Prezidiului  U.C.I.,  la  care  s-au   tate  rînduri  că  sint  adversari
            Miercuri  dimineaţa  au   luat   Opinia  predominantă,  care   ca,  la  această  sesiune,  sâ  în­  melor  aflate  în  dezbatere.  Ea               înverşunaţi  ai  comunităţii  so­
           sfîrşit  lucrările  celei  de  a  24-a   dc  altfel  constituie  şi  una  din   cerce  identificarea  unor  noi   a  participat  la  elaborarea  u­  discutat  problemele  dezvoltă­  cialiste  iugoslave  si  care  edii.
                                                                                                                                                         Iosip
                                                                                                                                   rii  activităţii  U.C.I.,
           sesiuni  a  Adunării  Generale  a   concluziile  esenţiale  ale   se   căi  şi  mijloace  capabile   să   nor  importante  proiecte   de   Hroz  Tito,  preşedintele  Uniu   ''â  astăzi  tineretul  eondamnînd
           Organizaţiei  Naţiunilor  Unite.  siunil,  este  că  atît  timp  cît  u   contribuie  la  crearea  premi­  rezoluţii  ţintind  spre  înfăptui­  nii  Comuniştilor  din  Iugosla­  în  cele  mai  aspre  cuvinte  sis-
             Pe  agenda  sesiunii  s-au  a­  ncle  state  mai  continuă  să  re­  selor  necesare  progresului  pc   rea  universalităţii  organizaţiei         «vmul  nostru  —  a  spus  pre­
                                                                                                                                   via,  a  declarat  că  situaţia  so­
           flat  107  puncte,  marea  lor  m a­  curgă  la  acţiuni  contrare  eti­  calea  dezarmării.   Printre  a­  st  întărirea  rolului  ei  în  viata   cială  a  t^rii  necesită  în  p re­  şedintele  Tito.  Se  pare  eâ  am
           joritate  gâsindu-şl  concretiza­  cii  şi  dreptului  internaţional,   cestea  se  numără   rezoluţia   internaţională.   România   a   zent  o  mai  mare  activitate  şi   acţionat  prea  încet  din  punct
           rea  în  cele  aproximativ  130   promovlnd  o  politică  de   în­  care  cere  comitetului  pentru   fost  coautoare   la  proiectele   angajarea  tuturor  organizaţii­  de  vedere  politic  pentru  a  pre­
           de  rezoluţii  adoptate  de  A­  călcare  a  principiilor  suvera­  dezarmare  de  la  Geneva   să   de  rezoluţie  privind   armele   lor  şi  membrilor  U.C.I.  pentru   veni  apariţia  acestor  elemen­  CANADA.  -   In  Canada  a  avut  loc  o  campanie  naţională
           dunarea  Generală.  Dintre  a-   nităţii  şi  independentei,  nea   întocmească  un  program  com­  chimice  şi  bacteriologice,  re­  a  se  asigura  o  dezvoltare  so­  te  ostile“.  de  protest  împotriva  continuării  războiului   de  agresiune ^  oî
           cestoa  sc  detaşează,  ea  pre-   mcsteeului  în  treburile   in­  plet  de  dezarmare  generală  si   tragerea  trupelor  străine   din   cială  mai  rapidă  şi  mai  de   Preşedintele  Tito  s-a  refe­  S.U.A.  în  Vietnam.  In  întreaga  ţară  au  avut  loc  mitinguri  de
           zc.ntînd  o  deosebită  însemnă­  terne.  egalităţii   în  drepturi,   totală.  O  altă  rezoluţie   cere   Coreea  dc  sud,  codificarea  şi   plină,  relatează  agenţia  Ta-   rit  in  încheiere  la  rolul  impor­  masă,  demonstraţii  unde  participanţii  ou  cerut  retragerea  ime­
           tate.  problemele   dezarmării,   ncreeurgorii  la  forlâ  sau   la   comitetului  să  dezbată   pro­  dezvoltarea  progresivă  a  unor   niug.  Reamintind   hotârîrile   tant  care  revine  presei  iugo   diată  o  trupelor  americane  din  Vietnam  şi  încetarea  copartici­
           decolonizării   şi   dezvoltării,   ameninţarea  cu  forja,  a  drep­  blema  încheierii  unei  conven­  Drincîpii   fundamentale   ale   Congreselor  al  VlII-lca  şi  al   slave  în  opera  de  perfecţio­  pării  Canadei  la  această  agresiune.   . .  .    .
           care  au  concentrat   întreaga   tului  popoarelor  la  autodeter­  ţii  internaţionale  pentru  inter­  dreptului   internaţional   etc.   iX-lea  ale  U.C.I.,  vorbitorul   nare  a  construcţiei  economice   In  fotografie  :  demonstraţie  pe  una  din  străzile  oraşului  To­
           atenţie  a  delegaţiilor   celor   minare,  pacea  şi  securitatea   zicerea   fabricării,  perfecţio­  Tot  României   îi   ‘»parţine   a  subliniat  că  inlrucit  acestea   şi  a  organizării  de  stat.   ppn   ronto.  Pe  pancartele  demonstra nţilor  se  poate  citi  :  „Să  înceteze
           120  de  state  membre,  pe  par­  internaţională  vor  continua  *â   nării  şi  stocării  armelor  chi­  ideca.  salutată  de  toate  sta­  au  fost  aprobate  pe  baza  unor   popularizarea  experienţei  ob   agresiunea  americană  în  Vietnam  1“,  „Libertate  Vietnamului"  şi
           cursul  celor  02  de  zile,   cît   se  afle  sub  o  permanentă  a   mice  şi  bacteriologice.  Statele   tele  membre  ale  O.N.U.,  pri­  discuţii  foarte  largi  in  rîndu)   ţinute  şl  combaterea  construc­
           au  durat  dezbaterile.  Aceste   menînţare.  Atitudinea  statelor   Unite  şi  Uniunea   Sovietică   vind  declararea  unui  ..dece­  tuturor  membrilor  U.C.I..  ale   tivă  a  lipsurilor,  oriunde  s-ar   „Să  înceteze  coparticiparea  Ca nadei".
           probleme.  împreună  cu  războ­  în  complexul  relaţiilor  inter­  sint  chemate,  se  arată   într-o   niu  al  dezarmării“,  paralel  cu   întregului  popor  muncitor,  tre­  manifesta  deficienţe.
           iul  din  Vietnam,  criza   din   naţionale  contemporane   nu   altă  rezoluţie,  să  inslituie  un   <~el  do-al  doilea  -deceniu   al   buie  să  existe  o  deplină  uni
           Orientul  Apropiat  şi  cea  din   poate  fi  judecată  după  procla­  moratoriu  asupra  experimen­  dezvoltării“.  România  a  sprî-   tate  în  îndeplinirea  ¡or.  „Da
           Riafra,  au  fost  abordate  prin   maţii  verbale,  ci  după  acţiu­  tării  şi  perfecţionării  sisteme­  jinit,  prin  delegaţia  sa.  toate   că  vom  consolida  această  u­
           prisma  necesităţii  întăririi  se­  nile  lor,  după  politica  promo­  lor  strategice  termonucleare.  iniţiativele  menite  să  contri­  nitate  in  munca  concretă,  stn-
           curităţii  internaţionale,  creă­  vată  si  întotdeauna  în  raport   Problemele   dezvollârîi   ju    buie  (a  dezarmare,  dezvolta­  tem  siguri  că  vom  obţine  re   « C U R I E R
                                                                                                                                                                                                                                        „General  Dyna­
                                                                                                                                                                                                                              Societatea
           rii  unei  lumi  a  păcii  şi  cola­  cu  fidelitatea  lor  fată  dc  orin-   fost  abordate   prin   prisma   re  si  decolonizare,  la  crearea   zultate“,  a  spus  el.                                       mics“,  unul  din  cei  mai  mari
           borării  paşnice.   între  toate   cipiîle  fundamentale,  unanim   dreptului  popoarelor  la  o  ade­  unei  atmosfere  de  colaborare,                                                                          constructori   de   nave   din
           popoarele  lumii.             recunoscute,  ale  dreptului  in-   vărată  independentă,  a  suve-  pace  şi  sccuriţate  in  întreaga   Preşedintele  Tito  a  subliniat                                          S.U.A.,  a  propus  unui  grup  de
             Avind  loc  in  ajunul  sărbă­  ♦ernaţional.  Exemplul  războ­                          lume.                         că  în  întreprinderi  comuniş­                                                           cinci  mari  companii  petroliere
                                                                                                                                   tii  trebuie  să  se  ocupe
                                                                                                                                                          mai
           toririi  celei  dc-a  2f>-a  aniver­  iului  de  agresiune  din  Viet­                                                  m ult  de  problemele  ivite  la  lo                                                      să  comande  petroliere  subma­
           sări  a  fondării  acestei  orga­  nam  a  fost  citat  dc  zeci   de                                                   cui  de  muncă,  in  urma  com­                                                           rine  uriaşe,  propulsate  de  e­
                                         mai  brutală  a  politicii  de  fo­ Vizita  delegaţiei  de  activişti  ai  P.C.R.
           nizaţii  care  şi-a  înscris  ca  o-   delegaţii  ca  fiind  expresia  cca                                              portării  birocratice  a  condu­                                                          nergie  nucleară,  pentru  traas-
           bioctiv  prioritar   menţinerea                                                                                         cerilor  din  unele  întreprinderi   Delegaţia  dc  activişti  ai  P.  C.  R.,  condusă  de  Richard   portul  petrolului  din  Alaska
           pârii  şi  securităţii  internaţio­  losire  a  forţei  în  practica  re                                                sau  a  acţiunilor  incorecte  ale   Wintei.  membru  al  C.C.  al  P.C.R.,  prim-secretar  al  Comi­  pînâ  pe  coasta  estică  a  State­
           nale.  actuala  sesiune  a  dezbă­  laţiilor  internaţionale.            în  R.S.F.  Iugoslavia                         departamentelor  conducătoare      tetului  judeţean  al  I\C.R.  Sibiu,  a  lost  primită  la  sediul   lor  Unite,  trecînd  sub  calota
           tut  şl  analizat  În  mod  critic   Pericolul  eresoînd  pc  care                                                      din  ramurile  de  producţie.  Co­  Comitetului  Central  al  Partidului  Comunist  din  Cuba  de   de  gheaţă  a  zonei  Arcticii.  A­
           activitatea   O.N.U,  succesele   ‘1  prezintă  escaladarea  cursei                                                     muniştii  vor  trebui  să  rezolve   către  Secundino  Guerra,  membru  al  C.C.  al  P.C.  din  Cuba,   ceste  submarine  ar  avea  un
           şi  eşecurile  organizaţiei   in   înarmărilor  nucleare,  lipsa  o-                                                    la  t»mp  toate  problemele  care   şeful  secţiei  organizatorice  a  C.C.  Cu  acest  prilej  a  avut   deplasament  de  170 000  tone,  o
           îndeplinirea  telurilor  sale  m a­  •rîcăror  progrese  semnificati­  BELGRAD  17.  —  Corespon­  la  invitaţia  Uniunii  Comuniş­  creează  dificultăţi  muncitori­  loc  o  convorbire  cordială,  tovărăşească.   A  fost  de  faţă   lungime  de  300  metri  şi  vor
           jore.  care  constituie  însăşi  r a ­  ve  în  cadrul  tratativelor  p e n ­  dentul  Agerpres,  N.  Plopeanu.   tilor  din  Iugoslavia  face  o  vi­  lor.  să  nu  lase   soluţionarea   Yasilc  Muşat,  ambasadorul  României  la  Havana.  putea  dezvolta  o  viteză  de  18
           ţiunea  sa  de  a*fi.  Rolul   şi   tru  dezarmare  dc  la  Geneva,   tra n s m ite :  Miercuri  diminea­  zită  dc  schimb  de  experienţă   lor  pentru  mai  lirziu,  atunci                                   noduri  pe  oră.
           locul  O.N.U.  în  viaţa  interna­  perspectiva  experimentării  în   ţă.  delegaţia  dc  activişti   ai   in  RJS.F.  Iugoslavia,  a   fost   cînd  se  fac  promisiuni  El  a
           ţională.  necesitatea  întăririi  ei   viitor  a  vinor  noi  sisteme  stra­  Partidului  Comunist   Român,   primită  de  câlre  tovarăşul  Hu-   subliniat,  de  asemenea.   ră                                 ♦  O *
           In  scopul  de  a  răspunde  po­  tegice  termonucleare.   radio­  condusă  dc  tovarăşul   Bujor   dislav  Şoşkiei,   membru   al   trebuie  luată  o  poziţie  clară   La  invitaţia  C.C.  al  T.C.  din   atît  pe  căile  oficiale  stabilita   O  treime  din  întreaga  popu­
           zitiv  aşteptărilor  si  speranţe­  logice  şi  cu  raze  laser,  care  ar   ■Sion,  şef  de  secţie  la  Comi­  Biroului   Executiv  al  Prezi­  şi  categorică  împotriva  tutu­  Cehoslovacia,  miercuri  »  so­  dc  Fondul  Monetar  Interna­  laţie  a  Libanului  a  contractat
           lor  popoarelor  lumii   au  fost  îngreuna  şi  mai  mult  progre-  tetul  Central  al  P.C.R.,  care.  diului  U.C.I.  Cu  acest  prilej,   ror  elementelor  ostile.  îm po­  sit  la  Praga  într-o  vizită  de   ţional.  cit  şi  pe  piaţa  liberă.  gripă,  anunţă  ziarul  libanez
                                                                                                     h  avut  loc  o  convorbire,  care   triva  celor  care  dăunează  co­  prietenie  Janos  Kadar,  prim-                 „Le  Jour“ .  Citind  surse  medi­
                                                                                                                                   munităţii  socialiste  iugoslave.
                                                                                                     s-a  desfăşurat   într-o  atmo­  «Nu  putem   tolera  elemente  secretar  al  C.C.   al  P.M.S.U   ♦  O *               cale  oficiale,  ziarul  menţionea­
                                                                                                                                                                                                                             ză  că  populaţia  ţârii  (2  mili­
                                                                                                                                                                   După  cum  informează  agenţia
            Evoluţia situaţiei politice  italiene                                                    sferă  cordială,  tovărăşească.                               CTK,  /a  sosire,   pe  aeroport,   Guvernele  republicilor  Chi­  oane  de  locuitori)  a  cheltuit,
                                                                                                                                                                                                                             In  ultimele  două-  sâptămîni.  ir*
                                                                                                                                                                   el  a  fost  intlmpinat  dc  Gustav
                                                                                                                                                                   Husak.  prim-secTClar  al  C.C   le,  Ecuador  şi  Peru  au  reafir­  proximativ  cinci  milioane  de
                                                                                                                                                                                                                             dolari,  pentru  procurarea  me­
                                                                                                     Cazul           F  BL“ a  fost  elucidat                      al  PC.  din  Cehoslovacia,  şi  de   mat  hotârtrea  comună  de  a
             ROMA  17.  —  Coresponden­  ruptâ  din  iniţiativa  socialiş­  guvern  cvadriparlit“,  întrucît                                                                                                                 dicamentelor  necesare  comba­
           tul  Agerpres,  N.  Puicea,  trans­  tilor                  o  asemenea  acţiune  ar  repre­            »7s-                                            alţi  conducători  dc  partid  ce­  nu  renunţa  la  dreptul  lor  de   terii  epidemiei.
           mite  :                         După  ce  conducerile  p a r ti­  zenta  acum  o  cedare  faţă  de   RIO  DE  JANEIRO  17  (A-   misarul  Nogueira  —  au  rivu   hoslovaci.         a  stabili  limita  apelor  terito­
                                                                                                                                                                                                riale,  în  ce  priveşte  resurselo
             Propvinerea  făcută   de  pri­  delor  socialist  şi   republican   campania  grupurilor  reacţio­                    însă  la  rezultate   surprinză­                                                           ♦  O #
           mul  ministru  italian,*  Maria­  şi-au  expus  punctele  dc  ved e­  nare  şi  conservatoare  gerpres).   Circumstanţele   în   toare :   „Escadronul   morţii“                     marine,  la  200  mile.  Un  co­  Epidemia  dc  gripă  care  bin*
                                                                                                                                                                                                           această  problemă
                                                                                                                                                                                                municat  în
           no  Rumor,  cu  prilejul  întîlni-   re  asupra  refacerii   coaliţiei   Jn  continuare,   documentul   care  au  avut  loc  95  la  sulă   nu  este  compus  numai  din  po­  La  17  decembrie,  în  capitala   tuic  în  Europa  se  cxlindc  în­
           rii  sale  cu  secretarii  celor  pa­  rvadriparlile.  urmează   să  se   cere   tuturor   organizaţiilor   din  cele  174  dc  asasinate  mis­  liţişti.  cum  sc  credea,  ci  dis­  R  S.  Croaţia  au  avut  loc  fes­  a  fost  difuzat  la  Lima  după   grijorător  şi  în  Republica  Fe­
           tru  partide  ale  fostei  coaliţii   pronunţe  asupra  acestei  p ro ­  P C I   .  tuturor  forţelor  m unci­  terioase  atribuite  ..Escadronu-   pune  de  mulţi   „voluntari".   tivităţile  consacrate  împliniri*   consultări  care  au  durat  o   derală  a  Germanici.   După
                                                                                                                                                                                                sâptâmînâ  între  reprezentanţii
           de  centru-stînga,  de  îi  se  re­  bleme   demorrat-ercslinii   si   toreşti  şi  populare   .,«ă  întă­  lui  morţii"  sint  acum  lămuri­           a  308  de  ani  dc  la  înfiinţarea                      cum  informează  Agenţia  Fran­
           lua  „colaborarea  organică“   «   socialiştii  unitari.    rească  acţiunile  politice  uni­  te,  a  anunţat  comisarul  de  po­  După  cum  n  afirmat  Noguei­  Universităţii  clin  Zagreb.  A   celor  trei  ţări.  ce  Presse,  50  la  sută  din  ele­
           demoerat-creştinilor  cu  socia­  Evoluţia  situaţiei  politice  i-   tare  împotriva  ameninţărilor   litie  Lisis  Nogueira.  însărci­  ra,  cele  174  asasinate  miste­  cest  important  for  dc  cultură,   vii  şcolilor  din  landul  Bavaria
           liştii,  socialiştii-unitari  şi  re­  talicne  este  urm ărită  cu  a­  şi  şantajului  dreptei,  pentru  o   nat  de  Ministerul  brazilian  al   rioase  anchetate  au  fost  între­  care  în  1944  avea  doar  7  fa­  sînt  bolnavi.   In  consecinţă,
           publicanii  pe  plan   guverna­  tenţie  si  dc  celelalte  partide   «otiturâ  democratică,   pentru   Justiţiei  să  întreprindă  anche­  prinse  numai  in  zona  oraşu­  cultăţi,  dispune  în  prezent  d®   numeroase  şcoli  au  fost  închi­
           mental,  se  află  in  studiul  con­  şi  organizaţii,  caic   îşi   dau   un  guvern  orientat  spre  stîn-   ta  asupra  crimelor  comise  de   lui  Rio  de  Janeiro,  tratam en­  27  dc  facultăţi  la  care  învaţă   se.
           ducerilor  partidelor  respecti­  seama  de  importanţa  actualu­  ga".                   această  organizaţie  clandesti­  tul  aplicat  victimelor.  în  cea   10 000  dc  studenţi    Marti  a  fost  semnat  la
           ve.                           lui  moment   pentru   viitorul   La  rindul  său.   Direcţiunea   nă  ce  şi-a  propus   să  lupte   mai  marc  parte   răufăcători,                    Varşovia  un  protocol  co­  ♦  O *
             Luni  s-au  întrunit  direcţiu­  tării.  Luni  s-a  întrunit  Biroul   Partidului  Socialist  Italian  al   cu  aceleaşi  arme  împotriva  lu­  fiind  întotdeauna  acelaşi  :  pe   ♦  O *  mercial  pc  anul  1970  în­  Aproape  trdikfet'i  Ia  sută  din
           nile  partidelor  socialist  şi  re ­  Politic  al   Partidului  Comu­  Unităţii  Proletare  afirmă   că   mii  interlope.   %  cadavrele  abandonate  pc  te­  La  Moscova  a  fost  semnat,   tre  R.  P  Polonă  şî  R.  P.   plantele  care   âcum  în  A.
           publican  care,  în  esenţă,   sc   nist  Italian  care  a  exam inat   „orice'  tentativă   reacţionară   E)  a  precizat  că  mai  puţin   renuri  virane   erau  plasate   marţi,  un  acord  dc  colaboram   Albania.  Documentul pre­  frica  provin  de  pe  continentul
           declară  disponibile  pentru  o   problemele  actuale.  In  com u­  poate  şi  trebuie  să  fie  înfrin-   de  5  la  sută  din  aceste  crime   „cărţi  dc  vizită"  cu  iniţialele   culturală  intre  Uniunea  Sovie­  vede  o  creştere  a  schim­  american  şi  au  fost  aduse  la
           astfel  de  colaborare  Din  co­  nicatul  dat  publicităţii  sc  sub­  lă  plin  unitatea  forţelor   de   au  drept  aulori  poliţişti  care   _E M "  (Escadronul  morţii).  tică  şi  Luxemburg.  Din  împu­  burilor  dc  mărfuri  din­  bordul  navelor  ce  transportau
           municatele   date  publicităţii   liniază  că  Biroul  Politic  „con­  stingă  şi  democratice,   prin   lucrează  ca  „justiţiari  inde­               ternicirea  guvernelor  lor.  a-   tre  cele  două   ţâri   în   sclavi,  relevă  in  ultimul  său
           rezultă  insă  că  problema   nu   sideră  gravă  propunerea  de  a   continuarea  luptei  la  toate  ni­  pendenţi"   Primele  rezultate   S.U.A.  Incidente  în­  Cordu),  care  prevede  lărgirea   compaiaţie  cu  anul  în   număr  revista  „Sănătatea  în
           este  încă  uşor  de  rezolvat  şi   se  crea,  în  acest  moment,  un  velurile“.        ale  anchetei  —  a  declarat- co-                            colaborării  culturale  între  cele   curs.  precizează  agenţia   lume**,  publicaţie  a  Organiza­
           că  mai  există  multe  obstacole                                                                                                                       două  ţâri,  a  fost   semnat  de   PAP.                   ţiei  Mondiale  a  Sănătăţii.
           In  calea  reactualizării   coali­                                                                                      tre  roliţie  şi  organi­       Andrei  Gromiko,  ministrul  a*
           ţiei.  Chiar  şi  în  cea  mai  opti­                                                                                                                   facerilor  externe   a)  Uniuni*
            mistă  dintre  ipoteze  va  fi  ne­                                                                                       zaţia  „Panterele            Sovietice,  şi  de  Gaston  Thorn,                         ♦  O *
           cesar  m ult  timp  pentru  înlă­                                                                                                                       ministrul  afacerilor  externe  al                          Numărul  deceselor  provoca­
           turarea  poziţiilor   divergente               Evenimentele  din  Panama                                                         Negre“                 Luxemburgului,  care  se  afli   Greva  celor  400  de  salariaţi   te  la  New  York  de  consumul
           ale  componentelor  preconiza­                                                                                                                          într-o   vizită   oficială   in   de  la  căile  (erate  de  po  lingă   de  heroină  a  crescut  simţiter
            tei  coaliţii  de   centru-stînga.                                                                                       NEW  YORK  17  (Agerpres).    U.R.S.S.                     firma  olandeză   „Koninklijke   In  cursul  acestui  an  şl  această
            Este  vorba  îndeosebi   despre   CIUDAD  DE  PANAMA  ¡7   vera,  precum  şi  alţi  ciţiva  o­  rijos.  Cabinetul   de  miniştri,   Un  grup   de  militanţi  ai                    Hoogovens“  a  paralizat  aproa­  tendinţă  se  menţine,  a  decla­
           fricţiunile  existente  intre  so­  (Agerpres).  Revenirea  in  ca­  fiţeri,  au  fost  arestaţi.  existent  înainte   de  lovitura   populaţiei   de  culoare   din   ♦  O *        pe  In  întregime  producţia  ce­  rat  medicul  legist   Michael
           cialişti  şî  socialiştii  unitari.  pitala  Panamei  a  generalului   Colonelul  Jose  Pinilla,  nu­  de  stat,  va  fi  restabilit".   A-   S.U.A..  unpreunâ  cu  o  scrie   Ministrul  vest-gcnnaii  al  a­  lei  mal  mari  uzine  de  oţel  din   Baden,  tn  faţa  Comisiei  con­
             Pentru  moment,  socialişii  se   Omar  Torrijos,  care  a  preluat   mit  după  lovitura  de  stat  pre­  ecasta  înseamnă  că  Juan  Ma­  de  Jurişti  între  care  şi  fostul   facerilor   externe,   Walte»1   Olanda.  Hotârîrea  feroviarilor   sultative  a  statului  New York.
            angajează  să  sprijine  actualul   din  nou  controlul  asupra   si­  şedinte  provizoriu,  şi  colone­  terno  Vasquez.  ministru   în­  reprezentant   al   S.U.A.  la   Schee).  a  declarat  că  ţara  va   olandezi  de  a  întrerupe  lucrul   El  a  indicat  că  pînă  in  pre­
           cabinet   „monocolor“   d4mo-   tuaţiei,  la  48  de  ore  de  la  răs­  lul  Bolivar  Urrulia,  care   au   sărcinat  cu  afaceri  la  preşe­  O.N.U.,  Arthur  Goldbcrg,  au   urmăreşte  restabilirea  păcii  în   are  semnificaţia  unul  protest   zent,  numai  In  această  metro­
           crat-rreştin  şi  sâ-1  susţină  în                          semnat  numirile  lui  Ramiro   dinţie,  şi  Romulo   Ascohar                              Orientul  Apropiat  După  păre­  faţă  de  conducerea  uzinei  ca­  polă  au  decedat  820  de  toxico­
            acţiunea  întreprinsă  pentru  î-   turnarea  sa  dc  la  putere,   a                     Bathancourt,  ministrul  m u n ­  anunţat  formarea  urmi  comi­  rea  sa,  conflictul  din  această   re  a  anunţat  că  refuză  majo­  mani,  consumatori  de  heroină,
            dentificarea   autorilor  recen­  fost  marcată   de   puternice   Silvera  şi  Amado  Sanjur   în                      tet  care  să  ancheteze  inciden­  parte  a  lumii  creează  o  situa­  rarea  salariilor  acestei  catego­  iar  pină  la  1  ianuarie  1970  a-
            telor  atentate  teroriste.  In  ce   schimburi  de   focuri   intre   funcţiile  de  şef  şi  respectiv   cii,  consideraţi  „de  stingă*  a   tele  dintre  poliţie  si  organi­  ţie  periculoasă  în  relaţiile  in­  rii  de  muncitori.  ceastâ  cifră  va  trece  de  900.
            priveşte  înlocuirea  actualului   trupele  râmase  fidele  acestuia   adjunct  al  gărzii  naţionale,  se   căror  prezenţă  în  guvern  a   zaţia  „Panterele  Negre“   în   ternaţionale.
            cabinet  cu  un  gvivern  „orga­  şi  partizanii  autorilor  lovitu­  află  sub  stare  dc  arest  la  do­  fost  invocată  de  autorii  lovi­  urm a  cărora  numeroşi  m em ­
            nic  de  centru-stînga“.   P.S.T.   rii  de  stat.  Un  comunicat  al   miciliile  lor.   turii  de  stat  drept  una   din   bri  ai  acestei  organizaţii   au
            consideră  că  este  necesar  să   gărzii  naţionale  panameze,  al   Intr-o  conferinţă  de  presă,   principalele  cauze  ale  acţiu­  căzut  victime  atacului  poliţie­  La  Dar  Es  Salaam  s-au  des­  Ministrul  marocan  al  afacerilor  externe,  Abdelhadi  Bo-
            se  creeze  in  primul  rînd  cli­  cărui  şef  este  din  nou  Omar   rare  a  avut  loc  în  cabinetul   nii  lor,  îşi  vor  relua  funcţiile.  nesc.  „Sintem  profund  emo­  chis  lucrările  sesiunii  Adună­  utaleb,  sosit  într-o  scurtă  vizită  la  Alger,  a  înmînat  pre­
            matul  şi  condiţiile  favorabile   Torrijos,  a  anunţat  că  autorii   său  din  palatul  prezidenţial.   Marţi,  postul  de  radio   al   ţionaţi  de  recentele  inciden­  rii  Naţionale  a  Tanzaniei.  In   şedintelui  Houari  Boumedienc  un  mesaj  din  partea  rege­
            reluării  unei  colaborări  care                            Omar  Torrijos  a  declarat  că   eârzii  naţionale  panameze  a   te  dintr-o  serie  de  oraşe  am e­  cadrul  actualei  sesiuni,   caro
            --  subliniază  comunicatul  di­  loviturii  de  stat,  coloneii  A­  alegerile   generale  vor  avea   difuzat  o  proclamaţie  în  fa­  ricane  dintre  poliţie  si  mem­  se  va  desfăşura   timp  de  )0   lui  Hassan  al  Il-Iea.  Surse  oficiale  algeriene,  relevă  agen­
            recţiunii  —  nu  a  fost  intre-  mado  Sanjur  şi  Ramiro  Sil-  loc,  aşa  cum  este  prevăzut,  U   voarea  generalului   Torrijos.   brii  „Panterelor  Negre“,  a  d e ­  r.ile,  urmează  să  fie  examina*   ţia  Reutor,  au  făcut  cunoscut  că  mesajul  tnmînat  pre­
                                                                        începutul  lui  1970.   întrucît   Un  comunicat  a  anunţat  apoi   clarat  la  o  conferinţă  dc  pre­  te  un  număr  de  cinci-proiecta   şedintelui  Boumediene  se  referă  la  actuala   situaţie  din
                                                                        „un  incident  dc  48  de  ore  nu   „reinstalarea  vechiului  gu­  să  Arthur  Goldberg   de  lege  prezentate  de  comi­
                                                                        poate  afecta  un  plan  pe   un   vern*  a  fost  posibilă  datori­  între  tim p  numeroase  orga­  siile  şi  comitetele  parlamenta­  lumea  arabă  şi  la  evoluţia  relaţiilor  algero-marocane.
                                                                        an".  El  a  precizat,  de  aseme­  tă  sprijinului  primit  din  par­  nizaţii  ale  populaţiei  dc  cu­  re  corespunzătoare.
                                                                        nea.  că  procurorul  general  şî   tea  principalelor   garnizoane   loare  din  Chicago  au  anunţat
                                                                        tribunalele  vor  hotărî  dacă  cei   ale  ţării,  îndeosebi  ale  unită­  instituirea   unei  „interdicţii   ♦  O *
                                                                        doi  foşti  colaboratori  ai   săi.   ţilor  specializate   în  „lunta   dc  circulaţie“  în  cartierele  ne­  Un  purtător  de  cuvint  al
                                                                        care  au  încercat  sâ-1  răstoar­  împotriva  tulburărilor  şi  m a­  gre  ale  oraşului  pentru  popu­  guvernului  dc  la  Pretoria  a  a­
                                                                        ne  de  la  putere,  „vor  fi  ju ­  nifestaţiilor“.        laţia  albă.  Această  interdicţie   nunţat  că  Republica  Sud-Airi-
                                                                        decaţi  dc  instanţele  în   drept   In  capitala  panamezâ   s-a   vizează  şi  pe  poliţişti  care.  in­  canâ  urmăreşte  să  încheie  un
                                                                        pentru  acte  de  subversiune“.   anunţat  eâ  Omar  Torrijos  va   tre  orele  18  şi  0  dimineaţa  nu   acord  cu  S.U.A.  referitor  la   C U R I E R   ■
                                                                        ..'rolul  va  râmînc  aşa  cum  era   -oşti  In  următoarele  zile   o   vor  avea  voie  să  pătrundă  în   vînzârile  de  aur  sud-african,
                                                                        înainte  de  plecarea  mea   în   euvîntare  televizată  adresată   cartierele  populaţiei  de   cu­
                                                                        Mexic,  a  spus  generalul  Tor­  naţiunii.                 loare  din  Chicago.


                                                                             E m o ţ i a   s u s c i t a t ă   d e   e x p u l ­                                                                                            c i e t ă ţ i l e   i n t e r e s a t e ,    s e    a f l ă
                                                                           z a r e a   a   40   d e    t e h n i c i e n i                                                                                                  la   o r i g i n e a   c o n f l i c t u l u i   d i n ­
                                                                           t u l   s o c i e t ă ţ i i   „C e n t r a m i n e s ",  „hune Afrique“  Republica  Africa Centrală                                              t r e   g u v e r n   şi  a c e s t e a ,    c o n ­
                                                                                               R e p u ­
                                                                                            î n
                                                                                   a c t i v i n d
                                                                           f r a n c e z i
                                                                           b l i c a   A f r i c a   C e n t r a l ă   i n   c o n ­
                                                                                                                                                                                                                            f l i c t   c a r e   a  d e v e n i t   r a p i d   a ­
                                                                           s p e c i a l i z a t ă    î n   e x p l o a t a r e a                                                                                           c u t. i n    c o n c e p ţ i a   c o n d u c ă t o r i ­
                                                                           d i a m a n t e l o r ,  c o n t i n u ă  s ă    fi e                                                                                            lo r   d e   la  B a n g u i ,   n o i l e   m ă ­
                                                                           v i e   la  P a r i s .   M i n i s t e r u l   d e   E x ­                                                                                      s u r i   t i n d   s ă   c r e e z e   c o n d i ţ i i ­
                                                                           t e r n e   f r a n c e z ,  c a r e   n u   a   d r a ­  luptă  pentru  apărarea                intereselor  sale                               le   p e n t r u   p r e l u a r e a   c o m p l e t ă
                                                                           m a t i z a t   t o t u ş i   s i t u a ţ i a ,   s e   r e ­                                                                                    d e   c ă t r e   s t a t   a   i n d u s t r i e i   d i a -
                                                                           z u m ă   p e n t r u   m o m e n t   la  a                                                                                                      m a n i i  f e r e ,    p r i n    c o n t r o l a r e a
                                                                           d e p l l n y c   f a p t u l   c ă   g u v e r n u l                                                                                            e x p l o a t ă r i l o r   şi  f o r m a r e a   d e
                                                                                                        •»t  ianuarie  1900,  a c t u a l u l   ş e f    p o r t u r i l o r )   a d u c e   ţ ă r i i   v a l u ­  't  s e r i e   d e   s c h i m b ă r i ,    In c e -    s e r i e   d e    m ă s u r i    e n e r g i c e ,
                                                                           d e   la  B a n g u i   n u   l-a   i n f o r ­                                                                                                  t e h n i c i e n i    p r o p r i i .   A c e a s t ă
                                                                                                        a l  R e p u b l i c i i   A f r i c a   C e n t r a ­  tă  in   v a l o a r e   d e   a p r o x i m a ­  p t n d   d i n   i a n u a r i e   1961,  c i n d    d e s t i n a t e   s ă   e v i t e    a n a r h i a ,
                                                                           m a t   a s u p r a   m o t i v e l o r   a c ţ i u ­                                                                                            p o l i t i c ă   n u   a  f o s t,   in s ă ,   p a
                                                                                                        lă  a   i n i ţ i a t   o   s e r i e   d e   mii-   t i v   J00  m i l i o a n e   d o l a r i .   In   o r i c e   c e t ă ţ e a n   a l  ţ ă r i i   o b ţ i ­  p r i n   c o n t r o l u l   a s u p r a   c o l e c ­
                                                                           ni i   p r e ş e d i n t e l u i    B o k a s s a .                                                                                              p l a c u l   s o c i e t ă ţ i l o r    s t r ă i n e ,
                                                                                                        s u r i   v i z i n d   o b ţ i n e r e a    i n d e ­  c i d e n l e l e    e c o n o m i c e   a l e    a ­  n e   d r e p t u l   d e   a  p r o s p e c t a   şi   t ă r i i   şi  c o m e r c i a l i z ă r i i ,    s ă
                                                                           P e n t r u   a c e s t a   d i n   u r m ă   î n ­                                                                                              care,  a p r e c i i n d   c ă    r e f o r m a
                                                                                                        p e n d e n ţ e i   e c o n o m i c e .   In  u l ­  c e s t e i   b o g ă ţ i i   s î n t   m u l t i p l e    c o m e r c i a l i z a   p i e t r e l e   p r e ţ i o a ­  c o n t r i b u i e   la  d e z v o l t a r e a   d e
                                                                           să   l u c r u r i l e   s i n t   c l a r e   :  F r a n ­                                                                                      constituie  o  v i o l a r e   a  c o n ­
                                                                                                        t i m i i   a n i ,   a c e a s t ă    t e n d i n ţ ă    l a t ă   d e   c e   e x p l o a t a r e a    nu    se ,  e x p l o a t a r e a   d i a m a n t e l o r    a n s a m b l u   a   e c o n o m i e i ,   p r i n
                                                                           ţa   n u   e s t e   v i z a t ă   în   m o d   s p e ­                                                                                          v e n ţ i e i   d i n   20  i u n i e   1966,  a u
                                                                                                        s - a   a c c e n t u a t    S e   a p r e c i a z ă    p u t e a   f i  a b a n d o n a t ă   in   î n t r e ­  a  c u n o s c u t   u n   „ b o o m “  f ă r ă    i n v e s t i r e a   în   a l t e   r a m u r i   n
                                                                           c ia l,   d e c i z i a   d e   e x p u l z a r e   l o ­                                                                                        r e f u z a t    p l a t a    r e d c v e n ţ e l o r ,
                                                                                                        fn  p r e z e n t   c ă   p r e ş e d i n t e l e   a r    g i m e   s e c t o r u l u i   p r i v a i .  p r e c e d e n t ,   p r o d u c ţ i a   t r e c î n d    b e n e f i c i i l o r    r e a l i z a t e    p r i n
                                                                           v i n d   în  t o ţ i   t e h n i c i e n i i   f i r ­                                                                                          A n g a j l n d u - s e    in    a c e a s t ă
                                                                                                        i n t e n ţ i o n a   c h i a r   să  p r o c e d e ­                                  e x t r a c ţ i a   d i a m a n t e l o r   şî,  in
                                                                           m e i   „ C e n t r a m i n e s “,  f i li a l ă   n        P î n ă   î n   1960,  e x t r a c ţ i a   d i a ­  d e   la  70 000  c a r a t e   i n   1960   c o n f r u n t a r e   a  f o r ţ e l o r ,    g e ­
                                                                                                        z e   la  n a ţ i o n a l i z a r e a   a n u m i ­                                    f in e ,  s ă  pregătească   condi­
                                                                           c o w p a n e i    a m e r i c a n e   „ D i a ­          m a n t e l o r   a   c o n s t i t u i t   a p a t i a -  la  p e s t e   540 000  c a r a t e    in  n e r a l u l   B o k a s s a   d i s p u n e   î n ­
                                                                                                        t o r   r a m u r i   a l e   e c o n o m i e i ,   in                                 ţiile  p e n t r u   o b ţ i n e r e a    u n o r
                                                                           m o n d   D i s t r i b u t i o n   In c" .  I n ­                                                                                               c h i d e r e a   b i r o u r i l o r   v e c h l u l u t
                                                                                                        m o d    d e o s e b i t   a  e x t r a c ţ i e i                                      b e n e f i c i i    m a i    i m p o r t a n t e .
                                                                           v i t a t ă   sd  s e   a c h i t e   d e   s u m e l e                                                                                          o f ic iu .  In  f a ţ a   f e r m i t ă ţ i i   g u ­
                                                                                                        d i a m a n t i f è r e .   P r o d u c ţ i a   c e n ­                                M ă s u r i l e    p r e c o n i z a t e    s - a u
                                                                           d a t o r a t e   d e   m u l t ă   v r e m e   c u                                                                                              v e r n u l u i ,   o  p a r t e   d i n   s o c i e ­
                                                                                                        t r a l ă   a f r i c a n ă   d e   d i a m a n t e ,    DIN  PRESA  STRĂINA           m a t e r i a l i z a t ,   la   20  i u n i e   1966,
                                                                           t i t l u l   d e   r e d e v e n ţ e    a s u p r a                                                                                             t ă ţ i   d a u   î n a p o i .   F a c e   e x c e p ­
                                                                                                        c a r e   r e p r e z i n t ă   4,50  la  s u t ă                                      in   c r e a r e a   u n u l   O f i c i u    n a ­
                                                                           b e n e f i c i i l o r   o b ţ i n u t e   p r i n   e x ­  d i n   c e a   m o n d i a l ă ,   e s t e    a b ­   ţ i o n a l   a l   d i a m a n t u l u i ,   c a r e    ţ i e  societatea  „C en tram in es.
                                                                           p o r t u l   d e   d i a m a n t e ,   s o c i e t a ­  s o r b i t ă   în   p r i n c i p a l   d e   S t a ­  nit  e x c l u s i v   a l   u n o r   so c  ie   W66,  L a   o r a   a c t u a l ă ,   e x p l o a ­  g r u p e a z ă    t o a t e    s o c i e t ă ţ i l e    considerată  la  Bangui   „ r e ­
                                                                                                        t e l e   U n i t r .   F i r m e l e   c a r e   a r    lă ţi   i n d u s t r i a l e   f i n a n ţ a t e   r,e    p r e z e n t a n t a   c e r c u r i l o r   f i n a n ­
                                                                           t e a   a m e r i c a n ă   n u   a  a c c e p t a i                                   t a r e a   „ p a r t i c u l a r ă “  f u r n i z e a ­  d i a m a n t i f è r e .    N o u l   o r g a n   a   c i a r e   c a r e   î n c e a r c ă   s ă - ş i   d i c ­
                                                                                                        p u t e a   fi  a f e c t a t e   p r i n ţ r - o   *>-   c o n s o r ţ i i   a m e r i c a n e ,   i s r a e l i ”   f o s t   î n s ă r c i n a t .  fotodotiî.  c u
                                                                           să   p l ă t e a s c ă ,   i n t r - a d e v ă r ,   d c -                             z ă   c ir c a   35  la  s u t ă   d i n   p r o -        t e z e ,   p r i n    p r e s i u n i ,   p o l i t i c a
                                                                                                        r e n t u a l ă   n a ţ i o n a l i z a r e    t î n t    ne.  f r a n c e z e   şi  o l a n d e z e    Ca    il u c li a   t o ta lă .  c o l e c t a r e a   şi  c o m e r c i a l i z a r e a
                                                                           c ît   o  p a r t e   d i n   d a t o r i i l e   c o n ­  a m e r i c a n e ,    i s r a e l i e n e    şi   u r m a r e   a  e c h i p a m e n t u l u i   u   A c e s t   s u c c e s   al  e x p l o a t ă r i i    d i a m a n t e l o r    e x p l o a t a t o r i l o r    a s u p r a   g u v e r n u l u i H o t ă r l -
                                                                           t r a c t a t e .   In   o c h i i   g e n e r a l u l u i    f r a n c e z e .  l i l i z a t ,   î n v e c h i i    d i n   p u n c t    „l i b e r e “  a  a v u t   l o t u ş i   c o n ­  '•n div idu ali.   S - a   s t a b i l i t ,    d e    r c a   p r e ş e d i n t e l u i    B o k a s s a ,
                                                                                                                                                                                                                                  în  a p ă r a r e a   i n t e r e s e ­
                                                                                                                                                                                                                            l u a t ă
                                                                           B o k a s s a    a c e a s t ă    a t i t u d i n e    D i a m a n t e l e   r e p r e z i n t ă    tn    d e   v e d e r e    t e h n i c ,   a c e a s l i;   s e c i n ţ e   s o c i a l e   şi  e c o n o m i c e    a s e m e n e a ,  c a   o  p a r t e   d i n   b e
                                                                                                                                                                                                                            l o r   n a ţ i o n a l e ,   f ac e.  in să ,  c a
                                                                                                        p r e z e n t   p r i n c i p a l a   b o q ă ţ i e   a   a c t i v i t a t e ,    f o a r t e    r e n t a b i l ă    s u p ă r ă t o a r e ,    p r i n t r e    c a r e    n e f i c i i l e   o b ţ i n u t e   d e   p c   u r ­
                   NORVEGIA.  -   Pornite  din  puncte  diferite,  cele  două  tre­  e s t e   c u   a t î t   m a i   g r a v ă ,    c u                                                                                   a c e a s t ă   o p o z i ţ i e   a  c e r c u r i l o r
                                                                                                        R e p u t ) l i c i i   A f r i c a    C e n t r a l ă    p e n t r u   s o c i e t ă ţ i l e   r e s p e c t i v e ,    r n n t r a b a n d a .   p r a c t i c a t ă    d c    m a   e x p o r t u l u i ,   şi  a n u m e   ¿0
               nuri  trebuiau  să  ajungă  in  staţia  Majorstua.  Dor,  „luindu-se   c it   e a   p o a t e   d e v e n i   u n   p r e ­  E x p o r t u l   c e l o r   0 00  00 0  c a v a    r ă m f n e a   d e   i m p o r t a n ţ ă   m a r    la  s u t ă ,   s ă   fi e  v ă r s a t ă   in   bu   o c c i d e n t a l e   sJ  fi e   m a i    c u -
               la  întrecere",  s*ou  ciocnit  in  gara  Holmenkoll  din  Oslo.  Din  fe­  c e d e n t .  t e   e x t r a s e   a n u a l   (53,3  la  s u ­  q i n a l ă   p e n t r u   s t a t .   G u v e r n a '    n u m e r o ş i i    i n t e r m e d i a r i   a m ­  g e t u l   d e   s t a t .   A c e a s t ă   c if r ă ,    r î n d   s a u   m a i   l i r z i u   s o r t i t ă   e ­
                                                                                                                                                                  b u l a n ţ i .   C e e a   c e   a   d e t e r m i ­
               ricire  n-a  fost  nici  o  victimă  omenească  >i  pagubele  materia­
                                                                             D e   la  v e n i r e a   sa   la  p u t e r e ,  tă   d i n   v a l o a r e a   t o t a l ă   a  c x -  a  d e c i s   a t u n c i   să   e f e c t u e z e  n a t   g u v e r n u l   să   e l a b o r e z e   o  c o n s i d e r a t ă   e x c e s i v ă   d e   s o -  ş e c u l u i .
               le  au  fost  neînsemnate.
                                                        REDACŢIA  SI  ADMINISTRAŢIA  ZIARULUI:  str.  Dr.  Petru  Groza  nr.  35,  telefon  23 11.  12 75.  15 85.  —  TIPARUL:  întreprinderea  poligrafică  Hunedoara—Deva.                  44 0H5
   55   56   57   58   59   60   61   62   63   64   65