Page 61 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI
Ieri, la Nr. 4654

Bucureşti, Vineri

19 decembrie
au 1969

continuat A PAGINI. 30 BANI

LUCRĂRILE SESIUNII MĂRII ADUNĂRI NAŢIONALE Tovarăşul Emil S raţiu escu

a ieşi decorat ca „ • f i l i a l

Joi dimineoţo, Moreo Adu- sa legătură dintre Pionul de Deputatul Aurel Vijoli, pre­ preşedintele cooperative) a­ Comitetului Executiv ol CjC- al aprobat Legea pentru adopta­ Muncii“ c la s a i
nore Naţională a Republicii stat şi Bugetul de stat, Biroul şedintele Comisiei economîco- gricole de producţie din co­ P.C R., preşedintele Consiliului rea planului de stat ol econo­
Socialiste România şi-a con­ Morii Adunări Naţionale pro­ finonciore, o expus raportul muna Grmdu, judeţul Ialo­ Central al Uniunii Generale a miei naţionale pe anul 1970.
tinuat lucrările cu dezbaterea pune ca dezbaterea celor do­ comun al unor comisii per­ miţa, loachim Moga, prim-se- Sindicatelor, Eugen Jebeleanu, In continuarea lucrărilor, s-o
Planului de stat şi a Bugetu­ uă proiecte de legi sâ se fa­ manente ale M.A.N. asupra cretar al Comitetului judeţean scriitor, vicepreşedinte al Con­ trecut la discuţia pe articole Preşedintele Consiliului de cu, Ştefan Voitcc, losif Banc,
lui de stat pe 1970, ultimul an că împreună, urmînd ca dis­ celor două proiecte de legi Hunedoara al P.C.R., preşe­ siliului Naţional al Frontului o Proiectului de lege pentru Stat al Republicii -Socialiste Petre Blajovici, Miu Dobres-
al actualului pion cincinal, cuţia pe articole şi votarea prezentate Marii Adunări Na­ dintele Consiliului populor ju­ Unităţii Socialiste, Barbu Po- adoptarea bugetului de stat. România, tovarăşul Nicolae cu, Aurel Duca, Mihai Gere,
documente de mare impor­ lor sâ se facă separat. Pro­ ţionale spre dezbatere şi a­ deţean, Dumitru Mihoi, di­ pescu, adjunct al ministrului a- Cu amendamentul propus de Ceauşescu, a înmuiat, jii di­ Ion Iliescu, Ion Ioniţâ, Carol
tanţă pentru dezvoltarea punerea a fost adoptată in d opta re. rector general al Grupului de grîculturîi şi silviculturii, deputatul Constantin Sandu, mineaţa. tovarăşului Emil Kiraly. Ion Stânescu. Mihai
României socialiste. unanimitate. A început apoi dezbaterea uzine constructoare de auto­ George Bârânescu, rectorul In­ privind majorarea fondului de Drâgâncscu, membru al Co­ Marinescu.
Deputaţii şi invitaţii au în- Intrîndu-se în ordinea de generală Au luat cuvîntul de­ turisme - Piteşti, Odavian stitutului politehnic din Bucu­ rezervă bugetară Io dispoziţia mitetului Executiv al C.C. al Fclicitind pe sărbătorit in
timpinat cu puternice aplauze zi, deputatul Maxim Berghia- putaţii : Dumitru Popa, mem­ Cratchi, prim-vicepreşedînle ol reşti, Anton Breitenhofer, re­ consiliilor populare judeţene, R.C.R., vicepreşedinte al Con­ numele Comitetului Central
pe conducătorii partidului şi nu, preşedintele Comitetului bru al Comitetului Executiv Consiliului popular judeţean dactor şef ol ziarului „Neuei Proiectul de lege o fost supus siliului de Miniştri, „Ordinul al Partidului Comunist Ro­
statului Io sosirea lor in sala de Stat al Planificării, a pre­ al C.C. al P.C.R., prim-secre- Botoşani, Nicolae Agachi, mi­ Weg", ministrul industriei u­ votului deputaţilor. Marea A­ Muncii“, clasa 1. pentru m e­ mân. al Consiliului de Stat şi
de şedinţe. zentat expunerea la Proiectul tar ol Comitetului municipal nistrul industriei metalurgice. şoare. Ion Crăciun, şi Alexan­ dunare Naţională a aprobat rite deosebite in opera de al Consiliului de Miniştri, to­
In tribune se aflau nume­ de lege pentru adoptarea Bucureşti al P.C.R, primarul Ludovic Fazekas, prim-secre dru Boabă, ministrul industriei prin vot secret, cu bile. Legea construire a socialismului, eu varăşul Nicolae Ceauşescu a
roşi invitaţi, precum şi şefi ai Planului de stat al economiei genera) al Capitalei, Matei tar al Comitetului judeţeon chimice. pentru odoptareo bugetului de prilejul împlinirii vîrstei de arătat că înalta distincţie a-
misiunilor diplomatice acre­ naţionale pe anul 1970. Ghigiu, ministrul construcţiilor Harghita al P.C.R.. preşedin­ După terminarea discuţiei stat pe anul 1970. 50 de ani cordatâ este o apreciere a ac­
ditaţi Io Bucureşti. In continuare, deputatul industriale. Ileana Mihâiles* tele Consiliului popular ju­ generale. Proiectul de lege Seara, lucrările sesiunii s-au La solemnitatea care a avut tivităţii desfăşurate pînâ a ­
După deschiderea lucrări­ Florea Dumitrescu, ministrul cu, textilistă la Uzina 30 De­ deţean. pentru adoptarea planului de loc la Palatul Marii Adunări cum dc tovarăşul Emil Drăgâ-
lor şedinţei, preşedintele Ma­ finanţelor, a prezentat expu­ cembrie din Arad, Miron Ni- In şedinţa de după-omiază. stat a fost dezbătut pe arti­ încheiat, urmînd sâ fie reluate Naţionale nu hiat parte to­ nescu. ea constituind totodată
rii Adunări Naţionole, tova­ nerea la Proiectul de lege colescu, preşedintele Acade­ în continuarea discuţiei gene­ cole şi supus apoi votului se in cursul zilei de vineri. varăşii Ion Ghcorghe Maurcr, o anticipaţie pentru activita­
răşul Ştefan Voitec, o arătat pentru aprobarea Bugetului miei Republicii Socialiste rale au luat cuvîntul deputaţii creţ, cu bile. Fimil Bodnaras, Paul Nicules- tea viitoare în îndeplinirea
că, ţînîndu-se seama de strîn- de stat pe anul 1970. Românio, Anghel Mircea Dan, Florian Dânâlache, membru al Marea Adunare Naţională o (Agerpres) cu-Mizil, Virgil Trofin, Ilie sarcinilor încredinţate de par­
Verdeţ, Maxim Berghianu. tid.
Florian Dânâhnche. .lanos Fa- Preşedintele Consiliului de
Stat i-a urat multă sănătate
zclcas. Petic Lupu. Manca
şi succese în activitatea sa.
Mâncscu. Dumitru Popa. Du­
E X P U N E R E A L A P R O IE C T U L D E E X P U N E R E A A S U P R A mitru Popescu. Leontc Râutu, a m u lţu m it. călduros pentru
Tovarăşul Emil Drâgâncscu
Ghcorghe Stoica, Vasile Vil- înalta distincţie acordată.
L E G E P E N T R U A D O P T A R E A P R O IE C T U L U I B U G E T U L U I D E S T A T

P L A N U L U I D E S T A T A L E C O N O M IE I P E A N U L 1970

N A Ţ IO N A L E P E A N U L 1970 prezentată de deputatul Florea Dumitrescu, ministrul finanţelor

Prezentînd din însărcinarea mijloacelor circulante. Aceste conţinutului economiei noas­
prezentată de tovarăşul Maxim Berghianu, Consiliului dc Miniştri proiec­ măsuri urmăresc îmbinarea tre naţionale, partea covârşi­
tul bugetului de stat pe anul armonioasă a finanţării de la toare a veniturilor înscrise în
buget cu acoperirea de către
preşedintele Comitetului de Stat al Planificării 1970, vorbilorul a relevat im­ fiecare unitate economică, din proiect provine de la unităţi­
le de stat şi cooperatiste, ve­
portantele succese obţinute de
oamenii muncii în 19G9 in resurse proprii şi din credite, niturile din economia socialis­
Prezent înd. din însărcina­ nu s-ar fi menţinut unele te secţiunile sale şi se bazea­ toate domeniile de activitate a nevoilor curente de produc­ tă insumînd 135,9 miliarde Ici
rea Consiliului do Miniştri, neajunsuri şi deficienţe ; a- ză pc o strictă gospodărire a economică şi socială, care se ţie şi a cerinţelor dc dezvol­ sau 92.3 la sută din loialul ve­
principalele prevederi şi as­ eestea au făcut obiectul anali­ resurselor, pe respectarea ri- ' reflectă pozitiv şi în execu­ tare şi modernizare. In acest niturilor bugetare.
pecte ale dezvoltării economi­ zelor complexe efectuate cu guroasâ a disciplinei de plan tarea bugetului de slat. scop, o parte din beneficii va Acumulările băneşti ale c-
ci naţionale in 1970. tovarăşul prilejul elaborării planului pe şi contractuale, desfăşurarea Veniturile bugetului de stal ramine la dispoziţia unităţilor conomieî, principala sursă dc
Maxim Berghianu a subliniat 1970, iar măsurile stabilite ur­ ritmică a activităţii şi creşte­ pe anul 19G9 se preliminâ la economice pentru efectuarea formare a veniturilor bugetu­
că programul stabilit de par­ mează sâ stea în centrul a­ rea substanţială a eficienţei 149,2 miliarde lei, fiind cu de investiţii, creşterea mijloa­ lui de stat, vor creşte cu su­
tid pentru cincinalul in curs tenţiei întreprinderilor, cen­ economice in toate sectoarele. 10,5 miliarde lei mai mare de- celor circulante şi alte acţi­ ma de 0.5 miliarde lei faţă dc
se realizează cu. succes, dove­ tralelor. ministerelor şi orga­ Aşa cum se prevede In pro­ oii in anul precedent. Sumele « uni. bugetul de stat preluind realizările preliminate ale fi­
dind justeţea şi realismul op­ nelor de sinteză. iectul de lege, producţia in­ încasate dc buget din benefi­ din beneficii o cotă mai redu­ nului 19G9. sau cu 6.1 miliar­
ţiunilor fundamentale nle dez­ In continuare, referindu-se dustrială va ajunge la 299 mi­ ciile întreprinderilor depă­ să dccît pînâ în prezent. De a­ de lei faţă de prevederile ini­
voltării. dinamismul şi vigoa­ la proiectul de plan pe anu! liarde lei. depăşind cu 30 mi­ şesc prevederile bugetare cu semenea. in viitor, beneficiile ţiale cuprinse in planul cin­
rea economiei noastre naţio­ 197U, vorbitorul a spus : liarde, respectiv 11,3 la sulă, circa 1.8 miliarde lei. Cheltu­ vor conslitui surse de formare cinal pentru anul 1970.
nale. Înaintarea ei fermă pe Doresc sâ subliniez că ele­ nivelul preliminat pentru a­ ielile preliminate pc anul In a fondurilor de premiere, m ă­ Analiza rezultatelor finan­
drumul progresului multilate­ mentele fundamentale ale nul 1909. Sporuri de producţie curs însumează 143.G miliarde rimea acestor fonduri şi acor­ ciare arată că pe ansamblul
ral. construcţiei planului p<* anul se prevăd în toate ramurile lei, cu 11.7 miliarde Ici mai darea premiilor vor fi condi­ industriei de stat eficienţa ex­
ţionate dc rezultatele obţinu­
mult ca in anul 19G8. bugetul
După ee a citat eileva cifre 1970 au rezultat din indica­ industriale şi la toate produse­ Inchcindu-se astfel cu un ex­ te de unităţile economice primată prin acumulările bă­
privind dezvoltarea industriei, ţiile clare şi preţioase ale con­ le de bază, menţinindu-sc în cedent de 9.G miliarde lei. In total, resursele de care neşti obţinute cu o mie Ici
producţie
m ar­
fonduri de
agriculturii şi creşterea, nive­ ducerii de partid. continuare ritmuri înaUc de Proiectul noului bugci pre­ vor dispune unităţile econo­ chează o creştere continuă.
lului de trai al populaţiei in Lucrările recentei plenare a creştere cu deosebire în in­ vede mijloacele necesare fi­ mice in anu) 1970 vor repre Totuşi, există întreprinderi In
anul 19(19, vorbitorul a spus : Comitetului Central a* Parti­ dustria chimică şi construcţia nanţării sarcinilor sporite ale zenia 34 la sută din beneficii, industria chimică, a m ateria­
Privită în ansamblu, econo­ dului Comunist Român au de maşini. anului 1970 şi creează premi­ faţă de 7 la sută în condiţiile lelor de construcţii, industria
mia noastră n cunoscut în a­ prilejuit o amplă şi multila­ Asigurarea necesarului de* sele financiare necesare unei actualei legislaţii alimentară şi alte ramuri in­
nul 19G9 ritmuri susţinute în terală analiză a stadiului ac­ combustibili şi realizarea unei bune legături cu planul de dustriale. la care «acest indi­
întocmit pc aceste baze, bu ­
dezvoltarea şi modernizarea tual al economiei naţionale şi producţii de energie electrică perspectivă pe perioada 1971­ getul de stat pe anul 1970 în­ cator nu corespunde eforturi­
fo'-ţclor de producţie : s-au a sarcinilor pc anul viitor. de «aproape 39 miliarde kWh 1979. sumează la venituri 147.2 mi­ lor făcute de stat pentru în­
construit noi uzine şi fabrici Concluziile do înaltă valoare au impus eforturi sporite pen­ In oroicctul de buget se re­ liarde lei. iar la cheltuieli zestrarea unităţilor respective.
de nivel tehnic ridicat, s-au principială şi practică cuprin­ tru dezvoltarea şi folosirea flectă măsurile privind p n - 14G.2 miliarde lei. cu un^ e x ­ Este necesar să se acţioneze
asimilat noi produse şi tehno­ se în euvînlarea rostiiâ !a raţională a resurselor energe­ fecţionarea organizării şi con­ cedent planificat dc 1 miliard mai hotârît pentru creşterea
logii : a sporit preocuparea plenară do secretarul gene­ tice proprii. Proiectul dc plan ducerii economiei naţionale. lei. In condiţii comparabile, rentabilităţii în toate unităţile
pentru aspectele calitative, ral al partidului, definesc un orientează efortul princip?.! Înfiinţarea marilor unităţi e­ veniturile bugetare ar fi însu­
pentru o mai judicioasă orga- vast program de m um ă — conomice — centrale. rombi- mat 1G3.1 miliarde lei. cu o economice din industrie pre­
n ;/are şi conducere a activi­ concret, do persoivtivâ. n«?te şi grupuri dc întreprin­ creştere de 13,9 miliarde fiiţâ cum şi din agricultură.
tăţii economice. Rezultatele ar Planul pc 1970 arc asigurat « .»..'juri deri. — noua reglementare dc anul 19G9. iar cheltuielile. Lucrările de bună calitate electuate, precum şi depăşirea
fi fost fără Îndoială mai bu­ echilibrul material, financiar privind repari iz,Tron şl vărsa­ 1G2.1 miliarde lei. cu o creşte­
ne. dară în cursul acestui an şi valutar, este corelat in toa­ rea beneficiilor, finanţarea şt re de 18,5 miliarde sarcinilor de plan lunare în medie cu 50 la sută, i'au adus
strungarului Martin Ambruş, de la U.U.M. Petroşani, cinci ste­
creditarea investiţiilor şi a Corespunzător structurii şi luţe de fruntaş în producţie. Foto : V. ONOIU
In p a g i n a a ll- a : Să acţionăm cu toată energia pentru traducerea în viaţă a hotă- Minerii

Lupeniului
LEGEA pentru C uvîntul ririlor plenarei C.C. al P.C.R., să asigurăm îndeplinirea riguroasă au îndeplinit

adoptarea pianului planul anual
deputatului a luiuror sarcinilor economice pe anul în curs şi in perspectivă
de stat al economiei loachim ccsl an. ziarul nostru a inse­
De nenumărate ori în a-
rat in coloanele sale succe­
naţionale sele repurtate dc minerii Lu­
bâlâlia
peniului in
♦ M oga Economia şi consumul nu au nevoie de realizarea şi depăşirea pentru
sar­
pe anul 1970 cinilor de plan. Statistic şi
cronologic
vorbind, 1969 a
fost marcat de o adevăra­
„producţie globală“, ci de cît mai multe I productivităţii
tă cavalcadă a
recordurilor
dc producţie, de ascensiune
dinamică a
muncii. Toate acestea sc con­
produse fizice cretizează acum în realiza­
rea sarcinilor anuale de plan
la producţia de cărbune şi
productivitatea muncii.
Substratul acestei realizări
De citeva zile, I.T.L. Deva se obţinută adesea prin umflarea nificare şi calcul economic, să recupereze această apreciabilă de prestigiu il constituie m un­
numără printre unităţile eco­ artificială a circulaţiei inter­ introducem în planificarea restanţă. In schimb, la hcnlo- ca avintatâ. stăruitoare a tu­
nomice care şi-au realizat îna­ ne avem nevoie — subli­ noastră indicatori care sâ re­ nitâ de circulaţie internă, pre­ turor muncitorilor, maiştrilor,
inte dc termen planul anual, nia t o v a r ă ş u l NICOLAE flecte şi sâ stimuleze creşterea vederile sînt depăşite, realiză­ tehnicienilor şi inginerilor,
in ziua de 12 decembrie a.c., CEAUŞESCU, in cuvintarca efectivă a volumului de bu­ rile fiind în valoare dc aproa­ activitatea neobosită. plină
prevederile anuale la produc­ rostită la încheierea lucrări­ nuri materiale”. pe 2 milioane lei Prin urm a­ dc competenţă şi răspundere
ţia globală erau deja depăşite lor .şedinţei plenare a CC. al Analizînd in acest spirit re. unui volum do producţie a organizaţiei de partid >i
< u 1,1 milioane lei, fapt care P.C.R. — ci de cit mai multe structura producţiei globale globală in valoare de aproape comitetului dc direcţie de la
la prima vedere merită apre­ produse fizice, necesare satis­ realizată la 1I.L. Deva, gradul 2 milioane Ici, îi corespunde mină.
cieri din cele mai favorabile. facerii nevoilor concrete ale de participare a sortimentelor producţia fizică... zero. Ka s-n Mecanizare«! in abataje a cu­
Dc altfel, tovarăşul Ioan Fren- economiei .şi consumului. In fizice la constituirea acestei transformai în schimb în noscut noi dimensiuni. In
ţiu. inginerul .şef al întreprin­ general, in planificarea econo­ valori, se desprinde clar dis­ bcnlonită măcinată şi trasgcl. prezent există 5 abataje fron­
derii, ne mărturisea că a in­ mică, in evaluarea rezultate­ crepanţa care există între rea­ a căror valoare sc formează tale complet mecanizate. în­
tenţionat sâ facă cunoscut o­ lor concrete ale ramurilor şi lizările valorice şi produsele de fapt din bcnlonită de cir­ tregul flux tehnologic din a-
piniei publice .prin interme întreprinderilor — şi. conco­ fizice, care oglindesc de fapt. culaţie internă — raportată ccsle locuri dc muncă des-
diul ziarului nostru acest deo­ mitent. în stimularea unităţi­ aportul întreprinderii la satis­ o dată — plus manopera caro fâşurîndu-se după cele mai
sebit succes. lor de producţie şi a salaria­ facerea nevoilor concrete ale sc mai depune. I I L. Deva este moderne melodc dc organi­
Fără a minimaliza cu nimic ţilor — va trebui să se dea economiei şi consumului. în restanţă faţă dc planul pe­ zare.
eforlurile caic s-au depus la prioritate indicatorilor fizici. Dacă la secţiile mecanică şi rioadei cu 9 867 tone calcar,
industria locală deveanâ, de a Astăzi, prin sistemul produc­ de nasturi producţia globală 17 294 mc de balast franco-va-
raporta înainte de termen în­ ţiei globale, ajungem la creş­ a fost depăşită, fără a sc pu­ gon, şi alte produse dc unde
deplinirea prevederilor' pla­ teri de miliarde pe economie, ica urmări din evidenţele cen­ fectuoasă dc planificare şi cal I
rezidă că tendinţa spre umfla
nului. confruntarea directă a care nu-şi găsesc reflectarea tralizate producţia fizică, la rea artificială a rezultatelor o-
acestei realizări globale, ru in producţia fizică, ci numai secţia de bentonitâ dc la Gu- conomice — permisă. între al-
ceea <c economia naţională în circulaţia de la o întreprin­ rasuda. plusurilor valorice Ir lelc. şi dc metodologia de­
cere astăzi din partea fiecă­ dere la aita, in adăugarea de corespund în fond minusuri
rei întreprinderi, ne obligă sâ beneficii — uneori chim- pes­ fizice. Astfel, in condiţiile in cui, este evidentă.
precizăm dc la bun începui te plan — şi dc difo; :c im­ care întreprinderea raportează
că depăşirea globală a planu­ pozite pe circulaţie : in c- îndeplinirea planului anual la A. MOLDOVAN
Triajul din incinta minei Lupeni se află permanent sub privirile atente ale dispecerului, lui anual la I IL. Dev a este senţâ fondul de marfă râininc „globală“, la sortimentul bon- De altfel, ircbuie rem ar­
gata să intervină operativ pentru a asigura cărbunelui un flux normal din adîncuri spre pre- departe de a constitui un suc­ însă acelaşi. Va trebui sâ pu­ lonitâ brută, prevederile cu­ cat că aproape întregul spor
paraţie. mulate pînâ la 12 decembrie al productivităţii muncii, de
ces. nem capăt in modul cel mai sînt nercalizale cu 9 084 tone
„Nu de .producţie globală”, hotărît acestui sistem de pla­ şi există puţine şanse să se 99 kg pe post. se datorează
modernizării procesului dc
extracţie a cărbunelui. Este
un lucru demonstrat şi de
faptul că 20 la sută din pro­
ducţia acestui an a fost e x ­
trasă prin asemenea metode,
in acest an au fost obţinute
j economii la preţul de cost în
valoare de 1 600 000 lei. iar
beneficiile suplimentare se
B ridică la 1 400 000 lei.