Page 62 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 62
PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 19 DECEMBRIE 1969 as
LUCRĂRILE SESIUNII
L E G E A Expunerea la proiectul de lege pentru
pentru adoptarea planului de stat al economiei adoptarea planului de stat al economiei
naţionale pe anul 1970 naţionale pe anul 1970
ART I. — Se adoptă planul dc 295 miliarde lei în preturi ART. 11. — Volumul total ale economiei vor îi alocate
dc stat al economiei naţionale comparabile 1963. al investiţiilor centralizate va următoarele fonduri de inves trebuie lichidată grabnic ră- Sporirea producţiei, creşte
pe anul 1070 ART. 3. — Producţia princi fi. în anul 1070, de 67 miliar tiţii, exprimate în miliarde Dezvoltarea prevăzută în a minerea in urmă în elaborarea rea eficienţei, economisirea
ART. 2. — Producţia globa palelor produse industriale va de lei. Pe principalele ram uri lei : nul viitor în industria m a studiilor tehnico-economice şi muncii vii şi materializate, a-
lâ a întreprinderilor industria atinge în anul 1970 urm ătoa terialelor de construcţii asigu a proiectelor de execuţie. Mă sigurâ in anul 1970 un venit
le socialiste va fi în anul 1970 rele nivele : ră o producţie dc ciment dc sura înscrisă in proiectul de naţional cu 12 la sută mai
Industria (inclusiv dotarea organizaţiilor de foraj 38,2 spre dezvoltarea extracţiei de peste 8 milioane tone, cu a lege privind utilizarea proiec mare decît in 1969 ; se creează
Industria construcţiilor 2,3 proape 700 mii tone mai mult
— energie electrică mld. kWh 34.8 Agricultura 8,1 cărbuni, care va depăşi cu decît in planul cincinal, pre telor tip şi refolosibile, con astfel resursele necesare re
— cărbune extras mii. tone 23.2 din care : 3,7 milioane de tone realiză cum şi sporuri însemnate 1 h jugate cu măsurile de simpli producţiei lărgite şi creşterii
— Iiţei extras mii tone 13,3 credite pentru cooperativele agricole de producţie 1.6 rile preliminate din 1969. plăci şi tuburi din azbociment, ficare a elaborării şi avizării în continuare a nivelului de
— gaz metan extras mld. m cubi 18.6 Transporturi şi telecomunicaţii 7,4 Extracţia de petrol ajunge la geamuri trase şi prefabricate documentaţiilor in curs de le trai. Efectele generalizării noii
— otel — total mii tone 6 510 Comerţ, alimentaţie publică, hoteluri, silozuri şi baze 13,3 milioane tone, iar cca de din beton. Râmînerea in ur giferare vor facilita pregătirea salarizări, introducerea sala
din care : de depozitare 2,3 gaz m etan la 10,8 miliarde mă din această ram ură fată la timp a proiectelor necesa riilor majorate in ramurile şi
oteluri aliate mii tone 390 Invăţămint, cultură, ocrotirea sănătăţii * 1,9 mc. Concomitent cu lărgirea dc cerinţele programului dc re şi vor duce la creşterea sectoarele care nu au fost cu
— aluminiu primar şi aliaje Ştiinţă 0.5 producţiei de combustibili, sc investiţii şi nevoile populaţiei, răspunderii tuturor factorilor prinse încă în această acţiu
de aluminiu mii tone 107 Construcţii de locuinţe 2,9 va urm ări raţionalizarea con pe care a relevat-o plenara care contribuie in realizarea ne vor face ca, în anul viilor,
— tractoare mii bucăţi 30,28 Gospodăria comunală 1,5 sumurilor, astfel incit să ob Comitetului Central, impune programului de investiţii. salariul real să sporească cu
— autocamioane si auto ţinem in 1970 o economie e- elaborarea unui program com Volumul transporturilor de 8.8 la sută faţă de 1060. Tot
tractoare mu bucăţi 36 chivalentâ eu aproape 900 mii plex de măsuri care să ducă odată. vor spori veniturile
— autoturisme de oraş mii bucăţi 16 ART. 12. — Ministerele şi teme prioritare şi se vor valo de tone de combustibil con la impulsionarea investiţiilor mărfuri va creşte in anul vii reale ale ţărănimii şi va intra
tor cu 9,7 la sută faţă de 1069,
— locomotive Diesel şi elec ceilalţi titulari ai planului de rifica 186 cercetări încheiate, venţional pentru crearea de noi capa in vigoare — aşa cum a ho-
trice magistrale bucăţi 255 stat vor lua măsuri pentru ex nominalizate în planul cen cităţi şi la folosirea integrală pe temeiul dezvoltării şi mo lărit recenta plenară a Comi
— maşini-unelte pentru aş- tinderea utilizării proiectelor, tralizat ; de asemenea, se vor Pentru identificarea unor a celor existente. dernizării in continuare a ba tetului Central — majorarea
chîerea metalelor mii bucăţi 14,G secţiunilor şi a detaliilor tip. mai cerceta 4 909 teme şi va noi rezerve de substanţe mi zei tehnico-materiale Şi al fo pensiilor pentru ţăranii coo
— motoare electrice de 0.20 precum şi a celor refolosibile. lorifica 1 120 cercetări înche nerale utile, care să susţină In anul 1970 se prevede o losirii mai intensive şi mai peratori.
kW şi peste MW 2 900 pentru construcţii. elemente iate. cuprinse în planurile de dezvoltarea economică în creştere susţinută a volumu economicoase a tuturor m ij
— îngrăşăminte chimice 100 de construcţii şi instalaţii. Se cercetare ştiinţifică ale minis perspectivă, vor trebui luate, lui bunurilor de consum. La loacelor de transport ferovia Conducerea partidului şi
la sută substanţă activă mii tone 947 interzice elaborarea de noi terelor şi ale altor organe asa cum s-a stabilit la plenara Ministerul Industriei Uşoare, re. auto şi navale. statului acordă u atenţie deo
— cauciuc sintetic mii tone GO proiecte pentru obiectivele la centrale. Comitetului Central, o serie producţia va depăşi cu 3 m i Pe temeiul îndrumărilor da sebită asigurării aprovizionă
— materiale plastice $i răşini care se pot utiliza proiecte tip ART. 14. — Productivitatea de măsuri privind îm bunătă liarde lei prevederile din pla te de conducerea partidului, rii populaţiei la nivelul re
sintetice (100 la sută) mii tone 222 8 sau refolosibile. ţirea şi creşterea eficienţei ac nul cincinal si va fi eu peste programul de cercetare ştiin surselor de care dispune în
— fibre şi fire chimice mii tone 71.8 ART. 13. — In anul 1970 sc muncii pe salariat va fi în a tivităţii geologice, legarea ci 10 la sută mai mare decît în ţifică pe anul 1970 este axat in prezent economia noastră.
— anvelope (auto. tractor, va efectua cercetarea a 367 nul 1970 de cel puţin : mai strînsă dc nevoile econo 1969. în industria alimentară, mai mare măsură pe proble Prevederile de plan pc *970
nvion) mii bucăţi 2 442 mici. investigarea mai rapidă creşterea faţă de anul 1969 va mele majore ale dezvoltării e- stabilesc un volum al desfa
— hirtie mii tone 437,1 a potenţialului zăcămintelor si fi de circa 0 la sut|. sporuri connmici, la a căror soluţio cerilor de mărfuri dc 93.7 mi
— ciment mii tone 8 185 — în industria republicană lei 158 700 intensificarea cercetărilor in însemnate prevâzindu-se la nare oamenii de ştiinţă sint liarde Ici. cu peste 7 miliarde
— plăci din particule aglo — in activitatea de construcţli-montaj lei 63 800 zonele noi. carne, preparate şî conserve chemaţi să aducă o contribu Ici mai mare decît in 1969. Sc
merate şi fibrolemnoase mii tone 501 — in transporturi feroviare In anul 1970, producţia de de carne, legume şi fructe. ţie sporită, Ministerele şi vor livra pentru aproviziona
— mobilă mii. Iei 5 37G tone km conv. 332 920 oţel va atinge 6.5 milioane to In vederea dezvoltării inţia- Consiliul Naţional al Cercetă rea populaţiei cantităţi mai
— aparate radio mii bucăţi 455 ne, depăsindu-sc astfel sarci tivei si realizării de mărfuri mari cu aproape 7 la sută la
— televizoare miî bucăţi 290 produselor livrate la export. na trasată dc Congresul al rii Ştiinţifice vor trebui să carne şi produse din carne,
ART. 15. — In anul 1970
— răcitoare electrice mu bucăţi IGO salariul real va creşte cu 8,8 ART. 19. — Volumul desfa tX-lea al Partidului Comunist potrivit gustului şi exigenţe urmărească în mod sistema circa 5 la sută la zahăr si
— ţesături mii. m pătraţi 622.7 lor variate ale populaţiei în tic si cu perseverenţă realiza produse zaharoase, peste 11 la
— tricotaje mii. bucăţi 1-37,2 la sută fală de anul 1969. cerilor de mărfuri cu am ă Román. Cu toate acestea, diferite zone ale ţârii, se vor rea planului dc cercetare ştiin sută la lapte, circa 9 la sută
ART 16. — Cheltuielile m a
nuntul va fi in anul 1970 de
— încălţăminte mii. perechi 67,8 xime ia 1 000 lei producţie 93,7 miliarde lei. structura actuală a producţiei lua măsuri pentru ca produ ţifică. incit fiecare temă abor la produse lactate proaspete,
— carne mii tone 483 de laminate ne obligă la un cătorii dc bunuri de consum să dată să ducă la rezolvarea u peste 7 la sută la ulei comes
Titularii planului de
stat,
— ulei comestibil mii tone 283 •marfă — în preţuri cu ridica centralele, combinatele şi în import care grevează balanţa capete mai multă autonomie in nci probleme concrete din e tibil şi untură, 17 la sută -a
ta ale întreprinderii — în in
— zahăr mii tone 520 dc plăţi externe cu sume im programarea operativă a pro conomie. să fie scurtată dura
dustria de stat vor fi în anul treprinderile vor lua măsuri portante. Rezultă de aici ne ducţiei şi în relaţiile eu co ta de încheiere si valorificare peşte şi produse dîn peste. 46
1970 de 833,1 lei. preţul de pentru diversificarea produse cesitatea de -a pune mai de merţul. in stabilirea preţuri a cercetărilor care de multe la sută la legume. 37 la sută
ART 4 — Producţia globa vrare — a întreprinderilor a- cost la 1 000 tone km conven lor destinate fondului pieţei şi vreme în funcţiune laminorul lor la un şir de produse ce se ori se prelungeşte nepermis la fructe, 8 In sută la ţe
lă agricolă va ii în anul 1970. grieoîe de stat va fi în anul ţionale în transporturi fero livrarea ritmică a acestora, în de benzi la cald. de tablă o- fabrică în serii mici. de mult. O măsură deosebit sături textile, 7 la sulă bi tri
pe întreaga ţară, In condiţiile 1970 de 12,6 miliarde lei. viare va fi cel mult de 148,5 sortimentele şi calitatea ce lcctrotchnică. a instalaţiilor In anul viitor, in condiţii de importantă este trecerea de cotaje. peste 7 la sută la în
unui an agricol normal, de ART. 6: — In anul 1970. Ia Ici, iar cheltuielile de circu rută de consumatori de cositorire si de zincare a climatice normale, producţia la 1 ianuarie 1070 a unităţilor călţăminte, circa 6 la su
HG.8 miliarde lei în preţuri principalele produse agricole laţie maxime la 1 000 lei vo ART. 20. — In anul 1970 sc tablei, care asigură extinde agricolă va depăşi cu 1.5 mi de cercetare Ia gestiunea eco tă la mobilă, 12 la su
comparabile 1963. urmează să se obţină — în lum de desfacere la Ministe vor da în folosinţă 94.7 mii rea producţiei de sortimente liarde Ici nivelul maxim pre nomică proprie. ta la televizoare şi 30 la sută
ART. 5. — Producţia marfă condiţiile unui an agricol nor rul Comerţului Interior vor fi apartamente, din care se vor cu un grad superior de valo văzut in planul cincinal Se Ja autoturisme. Ţinind scama
agricolă — în preturi de li mal — următoarele producţii : de 02,2 Ici. contracta cu populaţia 31,2 rificare. continuă dezvoltarea şi moder Sporirea continuă a poten dc recolta din anul acesta, au
ART. 17. — Consiliul de Mi mii In condiţiile Legii nr. ţialului economic creează con fost luate măsuri care să asi
niştri va stabili măsuri pen 9/1968 şi 2 mii. cu prioritate, Vorbitorul a relevat nece nizarea bazei tehnico-malc- diţii pentru ca în anul viitor gure aprovizionarea populaţiei
din care : tru reducerea continuă, In cu plata integrală la contrac sitatea unor măsuri hotârjtc* ruile a agriculturii. pentru volumul comerţului exterior in lunile de iarnă. Organele
total întreprinderile toate sectoarele de acti tare. de reducere a rebuturilor la care in 1070 se alocă de că să crească cu 11,5 la sută fa comerciale, împreună cu În
agricole de stat vitate. a consumurilor de m a ART. 21. — Consiliul de Mi oţclării şi laminoare, precum tre slal investiţii de 8.1 mili ţă de anul în curs. Traducînd treprinderile furnizoare de
terii prime, materiale, com niştri este au to rizat: şi pentru buna gospodărire a arde lei, fondurile fiind ori în viată direcţiile fundam en bunuri dc consum, ministe
entate cu prioritate
metalului în toate uzinele con
pentru
tale ale politicii externe
grîu-secarâ mii tone 5 128 1 142 bustibili şi energie pe unita a) să precizeze şi să desfă structoare dc maşini şi în al mecanizare, pentru lire rări dd * ’partidului $i guvernului, pon a rele şi consiliile populare ¿g/
porumb mii tone 8 867 1 617 tea de produs sau prestaţie. şoare pe ministere, alte orga to1 întreprinderi. hidroamelioraţii. Cantităţile derea principală în comerţul datoria să asigure livrarea , in
sfeclă de zahăr mii tone 4 560 — Titularii planului de -stat, ne centrale, consiliile populare Producţia industriei con de îngrăşăminte prevăzute vor exterior o vor deţine, în con tegrală şi ritmica a fondului
floarea-soarelui mii tone 1 025 300 centralele, combinatele şi în judeţene si al municipiului strucţiilor de maşini va spori depăşi pe cele din 1969 eu a de mărfuri stabilit prin plan.
cartofi de toamnă mii tone 3 655 126 treprinderile vor lua măsuri Bucureşti, prevederile planu în anul viitor cu 13,8 la sută. proape 180 mii tone în sub tinuare. ţările socialiste; tot să ia toate măsurile necesare
legume mii tone 3 560 339 pentru respectarea strictă a lui de stat al economiei na iar la Ministerul Industriei stanţă activă şi vor ii spo odată. vor fi extinse relaţiile pentru o judicioasă repartiza
fructe şi struguri mii tone 2 925 446 normelor de consum şi a re ţionale pe anul 1970 şi să Construcţiilor dc Maşini cu rite livrările de insectofungi- comerciale cu celelalte ţâri re a resurselor pe judeţe şi
carne în viu mii tone 1 396 364 partiţiilor de materiale prevă transmită acestora sarcinile 14.6 la sută. Ritmul prevăzut cide şi ierbicidc. ale lumii. Nivelele de export localităţi pentru u nu crea
lapte mîi hl. 42 480 6 542 zute în planul pe anul 1970. ce le revin ; se fundamentează pe o îmbu prevăzute în plan pentru di discontinuităţi in aproviziona
lină tone 31 650 5 855 De asemenea, vor extinde b) să stabilească măsuri Producţia de cereale sc es ferite ministere trebuie con rea populaţiei aşa cum s :i
normele cu motivare tehnică pentru realizarea planului de nătăţire substanţială a indici timează că va ajunge în 1970 siderate minime si impun m ă intimplat la unele produse, in
şi le vor revizui periodic pen stat $> creşterea eficienţei e lor dc utilizare a maşinjlor-u- la 15 milioane tone. In vede suri pentru acoperirea din cursul acestui an.
ART. 7. — Agricultura va duri proprii si credite pc ter tru a sc obţine, an de an. re conomice in toate sectoarele nclte si a coeficientului de rea creşterii producţiei de le timp cu contracte şi comenzi,
dispune da siirşitul anului men lung. acordate de stat, să ducerea consumurilor specifi de activitate ; schimburi in toate ramurile gume, sc prevede majorarea fabricarea ritmică de către în Pentru acţiuni social-cultu
1970 de un parc de 105 mii amenajeze pentru irigaţii, o ce de materii prime, m ateria c) să adapteze indicatorii economiei. suprafeţelor irigate destina treprinderi a mărfurilor des rale se vor aloca in anul vii
tractoare. 49 mii combine pen suprafaţă de 40 mii hectare, le. combustibili şi energie e- planului de stat prevăzuţi în Pe baza sarcinilor cuprin ta acestor culturi şi accelera tinate exportului, respectarea tor din bugetul statului fon
tru recoltat pâioase şi 58 mii folosind sursele locale de apă. Icctricâ. prezenta dege, cînd aceasta a se in planul tehnic, în anul rea construcţiei de sere legu riguroasă a obligaţiilor asu duri eu 7,3 la sută mai mari
semănători mecanice, iar in ART. 9. — Volumul total al ART 18. — Volumul livră pare necesar in cursul execu viitor va începe în construcţia micole. a căror suprafaţă v-i mate prin contracte. Fondu decît in 1969. Separat de a
cursul anului 1970 va primi mărfurilor transportate cu rilor de mărfuri pentru export tării planului, in scopul asi de maşini fabricaţia curentă depăşi cu peste 90 la sută p re rile alocate pentru import so ceasta, se prevăd investiţii în
723 mii tone îngrăşăminte chi mijloace de folosinţa generală. va fi in anul 1970 de 11,05 m i gurării dezvoltării echilibrate a peste 00 de produse şi gru vederile planului cincinal. In licită din partea beneficiari sumi nd u,3 miliarde lei
mice in substanţă activă. In anul 1970. va fi de 412,9 liarde lei valută pe dc produse noi mai zootehnie, efectivele vor fi cu lor o atenţie deosebită pentru pentru dezvoltarea bazei m a
ART. 8. — In anul 1970 se milioane tone. Titularii planului de stat. a economiei naţionale. importante. Ponderea prin 30 mii bovine, 620 mii porci raţionalizarea cheltuielilor va lcríale a invăţăminlului. cul
va amenaja, pentru irigaţii, renlralcle, combinatele şi în ART. 22. — Se aprobă exe cipală o deţin maşinile- ne. 300 mii ovine mai mari lutare. gospodărirea cu chib turii, ocrotirii sănătăţii, pen
din fondurile statului, o su ART. 10. — In anul 1970 se treprinderile vor lua măsuri cuţia, conform anexei, a pla tru locuinţe şi gospodăria co
vor moderniza 580 km dru unelte, utilajele pentru decît cele stabilite prin pla zuinţă a materiilor prime, pro
prafaţă de 185 mii hectare. muri cu trafic intens şi se vor pentru respectarea cu stricteţe nului de stat al economici n a industria construcţiilor, produ nul cincinal Prin îm bunătă duselor şi materialelor achi munală. Drept urmare, vor ii
Consiliul de Miniştri va spri aplica ¡mbrâcâminţi asfaltice a obligaţiilor asumate prin ţionale pe anul 1960, adoptat sele de mecanică fină şi ale ţirea bazei furajere va creşte ziţionate din import şi folo dale in folosinţă noi săli dc
contractele încheiate cu parte clasă, 4 900 locuri in
jini cooperativele agricole de uşoare pe 1 320 lem drumuri nerii străini în ce priveşte ter prin Legea nr. 23 din 27 de industriei electrotehnice. Se greutatea medie la sacrificare, sirea la maximum a celor c- cămine studenţeşti ; vor con
producţie, astfel ca din fon cu trafic mai scăzut. menele, cantităţile şi calitatea cembrie 1967. vor produce primele calcula obţînîndu-se pe această cale xistente în ţară. tinua lucrările la teatrele din
toare electronice moderne, un spor important la produc Prin studiul sistematic al
dispozitive bazate pe semi ţia de carne. pieţei, cunoaşterea şi folosirea Bucureşti, Craiova şi Tg. M u
conductor!, un nou tip de in Pentru a spori stabilitatea situaţiilor conjuncturale favo reş ; se vor da în folosinţă 8
stalaţie de foraj, se va înche recoltelor. randamentele şi rabile, unităţile producătoare case de cultură şi vor începe
alte 7 construcţii noi ; va în
ia asimilarea unor utilaje teh calitatea producţiei agricole, dc mărfuri pentru export, în cepe construcţia a 12 spitale
Cuvîntul nologice complexe necesare cializare in cultura porumbu rior. agenţiile economice din 8 95U noi paturi dc spital, iar
treprinderile de comerţ exte
se va extinde acţiunea de spe
în foiosintâ
şi vor fi date
industriei chimice şi altor ra
muri.
Accelerarea ritmului de va lui, legumelor, plantelor teh străinătate, Institutul de Con capacitatea croselor va spori
nice, orezului, in pomicultu
junctură vor trebui să orien
lorificare a licenţelor impor ră si viticultură. Va continua teze producţia spre sortimen eu peste 3 700 locuri.
loachim Moga tate, integrarea mai rapidă a profilarea unităţilor pentru să asigure fabricaţia unor diţiilor de locuit, în anul ur
Pentru îmbunătăţirea con
tele cerute pe piaţa externă,
aceste
producţiei bazate pe
creşterea bovinelor, porcine
mător se vor realiza — din
licenţe şi cercetarea perm a
nivel calitativ, cu costuri in
nentă pentru perfecţionarea lor, păsărilor, atit în sectorul produse competitive, de înalt fondurile statului şi fondu
de stat. cît şi în ccl coopera
lor, constituie sarcini actuale, tist ; va începe construcţia u terne cît mai reduse. rile populaţiei. cu sprijinul
statului in credite şi execuţie
Proiectul de plan prevede
prim-secretar al Comitetului judeţean Hunedoara de răspundere, care se cer re nor complexe intercooperatis- ca productivitatea să sporeas mente. Se vor extinde, de a
aproape 95 mii dc aparta
per
zolvate printr-o muncă
te cu o capacitate anuală de
îngrâşare pentru 1.8 milioane
severentă. prin măsuri opera
tive şi eficiente. Ministerul porci. că in anul viitor în industrie semenea. reţelele dc distribu
cu 8,8 la sută şi in eonstruc-
al P. C. R., preşedintele Comitetului executiv al Maşini, centratele, institutele nizat de conducerea partidu ce necesită in fiecare ram u ţie a apei, de canalizare, de
Industriei Construcţiilor
de
Complexul de măsuri preco
ţii-montaj cu 6,3 la sută, ceea
va
gaze şi de termoficare.
sale de cercetări şi proiectări lui privind mai buna organi ră. în fiecare întreprindere, o spori parcul pentru transpor
urmează să stabilească, în co zare şi retribuire a muncii în tot mai raţională organizare a tul de călători in comun, vor
Consiliului popular judeţean laborare cu Ministerul Comer cooperativele agricole de pro activităţii economice, întărirea fi electrificate încă 500 de
sate. Toate aceste măsuri vor
ţului Exterior, un nomencla
pu
ducţie constituie pirghii
tor de produse care, prin va ternice pentru valorificarea disciplinei şi utilizarea efici concretiza, în continuare, po
entă a forţei de muncă. In
lorificarea concepţiei proprii superioară a potenţialului troducerea în planul pe 1970 litica statornică a partidului
Arâtînd că. in cadrul de Planul pe 1970 prevede sar şul Nicolae Ceauşcseu la re lor de producţie, mai ales in şi a cuceririlor tehnicii mon existent în agricultură, pen a unor sarcini de creştere a şi statului nostru de făurire a
muncă intensă, de preocupări cini mobilizatoare pentru in centa plenară a C C. al P.C.R , subteran. In această direcţie diale, să poată fi menţinute la tru creşterea producţiei de productivităţii muncii în uni unor condiţii de trai mai bu
majore pentru înfăptuirea pro dustria judeţului Hunedoara, sarcini deosebite ne revin in s-au obţinut unele rezultate un Înalt nivel de competitivi cereale, carne, lapte, legume, tăţi naturale este un început. ne. pentru toţi cetăţenii pa
gramului economic trasat de concretizate in sporiri de 1.4 ceea cc priveşte economisirea dar ceea ce s-a întreprins pi- tate şi să faciliteze extinde necesare industriei, aprovizio triei.
partid, se înscriu organic şi miliarde lei la producţia glo metalului. împărtăşim intru nă acum este insuficient. Sar rea cooperării cu ţările socia nării populaţiei şi sporirii re El trebuie continuat şi extins Realizările obţinute pînă în
realizările oamenilor muncii bală si 6,4 la sută la produc totul ideea că această vastă cinile trasate industriei m ini liste şi cu firme din alte ţări. surselor de export. in toate secţiunile planului, prezent şi prevederile planu
din judeţul Hunedoara, vor tivitatea muncii. acţiune la scara întregii eco ere impun în mod evident pentru a măsura maî exact e lui pe anul viitor nc dau cer
bitorul a subliniat că în 11 Apreciind că aceste sarcini nomii trebuie să pornească in preocupări susţinute pentru Ramura industrială cea mai Tovarăşi, forturile întreprinderilor şi a titudinea înfăptuirii si chiar
luni industria hunedoreanâ a sînt pc deplin realizabile, vor primul rind de la producători. mecanizarea lucrărilor in ex dinamică va fi şi în anul vi lega retribuirea muncii în m ă a depăşirii în unele domenii
depăşit planul producţiei glo bitorul a arătat că Îndeplini Hunedoara dispune în acest ploatările miniere. itor chimia, unde se va înre Volumul de investiţii pe a sură mai mare de creşterea principale a sarcinilor stobi-
bule cu peste 118 milioane lei, rea lor impune mobilizarea tu sens de resurse apreciabile. De.şi in judeţul nostru s-au gistra, faţă de 1060, o creştere nul 1970 însumează pe econo producţiei materiale. lile pentru întregul cincinal.
h producţiei marfă vîndută si turor forţelor şi resurselor e Din calculele efectuate rezul investit fonduri apreciabile de producţie de 21.4 ia sută. mie peste 78 miliarde lei; din a ^ In continuare vorbitorul a
incasată cu aproape 100 mili xistente în judeţ, mai tă că nivelul actual de pier pentru cercetarea geologică, Peste 40 la sută din sporul înfăţişat importanţa sarcinilor Creşterea puterii economico
oane lei şi a realizat supli cu seamă în acclc domenii în deri. de cca 150 000 tone. poa aceasta nu ţine insă pasul cu producţiei se va obţine prin cestea 67 miliarde lei sint inves privind reducerea normelor a ţârii în anii cincinalului
mentar 32 600 tone fontă, rare sîntem incâ deficitari fa te fi diminuat prin măsuri de dezvoltarea industriei extrac intrarea în funcţiune a com tiţii centralizate din fondurile de consum, folosirea economi constituie rezultatul muncii
24 600 tone oţel. 7 400 tone la ţă de cerinţele economiei n a întărire a disciplinei tehnolo tive. Nu sint cercetate sufici plexului petrochimic Piteşti şi stalului, iar restul reprezintă coasă a fondurilor fixe şi cir entuziaste si perseverente a
minate finite pline. 9 700 tone ţionale. gice $1 completarea dotărilor ent posibilităţile de valorifi a celui de la Rîmnicu Vilcc:-« in cea mai mare parte inves culante ale întreprinderilor, clasei muncitoare, ţărănimii
fier în minereu marfă şi im Ponderea laminatelor ce se tehnice. care a unor zone mai sărace, a noilor capacităţi de fibre şi tiţii din fondurile proprii ale creşterea eficienţei economice şi intelectualităţii, a întregu
portante cantităţi de cupru, livrează la lungimi fixe şi Cu aceeaşi perseverentă dar care printr-o tehnologie fire sintetice şi celulozice. organizaţiilor cooperatiste şi a producţiei, investiţiilor şi lui nostru popor, pentru în
materiale de construcţii, che multiple este încă redusă — considerăm că trebuie să ac corespunzătoare pot fi îmbo Problema centrală în in din fondurile populaţiei. Vor comerţului exterior. făptuirea politicii partidului.
restea. Creşterea producţi doar circa 24 la sută — fapt ţionăm pentru reducerea con găţite. dustria chimică o constituie fi date în exploatare 740 o Intrăm In ultimul an al
ei industriale are la ba ce contribuie la menţinerea u- sumului specific de cocs me Concomitent cu acţiunea de atingerea parametrilor din biective şi capacităţi şi va în Sint pe deplin îndreptăţite
ză sporirea productivităţii nov consumuri ridicate de m e talurgic. La diminuarea resur identificare a noilor resurse cepe construcţia a circa 250 cerinţele sporite pe care con cincinalului, an de încununa
ducerea partidului şi statului
muncii In anul acesta tal. Totodată, au fost mumc- selor din balanţa dc cocs pen de substanţe minerale utile, proiect la toate uzinele puse lucrări noi care creează un re a unor eforturi rodnice şi
cu 29.5 la sută faţă de 1965. r.'ivp cazurile cînd nu s-au res tru 1070 a contribuit si întîr- îndeosebi de cărbune cocsifi- in funcţiune in ultimii ani. front corespunzător de lucru Ie pune în faţa organelor de bază de pornire pe un drum
zierea cu aproape 3 luni a re
ceea ce echivalează cu îndepli pectat termenele intermediare construcţiei bateriei de cocsi cabil s> minereuri de fier, a deoarece deficienţele care per in anul 1071 şi susţin ritmul planificare, a Comitetului de care deschide noi şi luminoa
nirea cu un an mai devreme a de livrare stabilite prin con ficare nr. 1 de la Hunedoara, spus in încheiere vorbitorul, sistă în funcţionarea acestor de dezvoltare a producţiei din Stat al Planificării. pentru se perspective în viaţa popo
planului cincinal la acest im tractele trimestriale. consider necesar ca Ministe cincinalul viitor.
portant indicator. Preocupări Eliminarea acestor deficien ceea cc echivalează cu pier rul Minelor .şi Ministerul In instalaţii au determinat, numai Realizarea programului de mobilizarea rezervelor mari e- rului nostru. Sint create con
le pentru creşterea gradului te constituie un obiectiv prin- derea a 60 mii tone dustriei Metalurgice să se în anul 1960, o pierdere de investiţii pe anul 1970 cere o xîstente în economie. diţii ca, prin realizarea in
de rentabilitate a întreprinde ripal in activitatea Comitetu de cocs. Este de dato preocupe mai intens de spori producţie de peste 700 mili pregătire temeinică şi minu Este necesar ca noile orga tegrală a sarcinilor prevăzu
rilor sint oglindite in obţine lui judeţean de partid, cit şi ria noastră să acţionăm stă rea ponderii cărbunilor şi mi ţioasă pentru asigurarea uti nisme economice, ministerele
rea în 10 luni a unor benefi a Centralei industriale din ruitor pentru atingerea in col nereurilor de fier indigene în oane de lei. Una din sarcinile lajelor. a documentaţiilor teh te, prin ridicarea calitativă a
cii suplimentare în valoare de Hunedoara Recent s-a organi mai scurt timp a parametrilor balanţele de consum ale side trasate de conducerea partidu nice şi buna organizare a şan reorganizate, centralele, combi activităţii In toate domeniile
91 milioane lei. zat o analiza detaliată ru par de funcţionare a bateriei, pen rurgici Măsurile întreprinse lui. asupra căreia trebuie să-şi tierelor, necesită o analiză a- natele şi grupurile de uzine, să se asigure în anul 1970 un
In domeniul investiţiilor în ticiparea principalilor consu tru mai buna gospodărire ,] în acest sens constituie un în îndrepte in mod deosebit a* tentâ a tuturor posibilităţilor să fie sprijinite permanent, să ritm susţinut de creştere a
rele 11 luni s-a executat un matori dc metal şi a organelor cocsului reducerea consu ceput încurajator: avind in ten1,ia Ministerul Industriei de scurtare a duratei lucrări li se creeze posibilitatea să-şi
volum de lucrări în valoare centrale şi au fost stabilite mului tehnologic la furnale. vedere sarcinile din cincinalul asume atribuţii si răspunderi producţiei materiale, noi suc
şi deceniul următor sc im pu
In industria extractivă a ju
de 2.53 miliarde lei: reprezen măsuri caic să conducă la op deţului. problema centrală r ă ne aplicarea unor tehnologii Chimice este valorificarea în lor. astfel ca un număr cît sporite, să-şi îndeplinească ro cese în dezvoltarea intensivă
tând 90,5 la sută din planul a timizarea repartizării, progra ni ine sporirea în ritm susţi perfecţionate de prepanire şi termen cît mai scurt a corec mai marc de capacităţi să şi eficientă a economiei natío-
nual. iar la construeţii-mon- mării şi livrării metalului nut a productivităţii muncii, utilizare raţională a acestor tărilor proprii in domeniu] poată intra in producţie îna lul ee l c revine în realizarea nale- în progresul multilateral
planului.
laj 93.5 la sută. Aşa cum a subliniat tovară pe baza mecanizării procese* resurse. chimici. inte de termen. In acest scop, al patriei.