Page 63 - Drumul_socialismului_1969_12

PAO. 1
DRUMUL SOCIALISMULUI - VINERI 19 DECEMBRIE 1969

m m üísiii mui mm Economii DIALOG CU CITITORII

bal". Un alt argument ar pu­
tea fi acela că productivitatea Vasilc Aluiş — Vulcan. Pen­ Victoria A. Mitrus — Hune­
muncii s-a realizat cu o depă­ tru pensionarii care sînt in doara. Condiţiile in care aţi
şire de 7 031 Ici pc salariat. acelaşi timp şi angajaţi cu fost angajată sînt cele pe care
Expunerea asupra proiectului b u g e t u lu i Dintre produsele nominali­ Nimic mai adevărat. Dar aşa contract dc muncă pe durată le precizaţi chiar dumneavoas­
tră în scrisoare. Ca atare nu-i
nedeterminntă sc ia în consi­
rum producţia globală a fost
zate din planul de stat, in sar­ realizată in condiţiile arătate derare. la încadrarea în pla­ vorba de nici o încălcare a le­
cina industriei locale devene mai, sus. depăşirea valorică a foanele stabilite pentru acor­ gii.
de stat pe anul 1970 că pinâ în 12 decembrie în­ productivităţii muncii are ace­ darea alocaţiei, totalul veni­ Ţebea. Consiliul popular co­
figurează doar mobila. Faptul
Un grup de cooperatori
—
eaşi explicaţie, adică o depă­
turilor realizate din pensie şi
treprinderea are o restanţă şire artificială fără corespon­ salariul brut tarifar. Astfel, munal este singurul organ
faţă de plan de 11 garnituri, dent fizic in creşterea forţei pînâ la un venit de 2000 lei care vă poate ajuta în cc pri­
ţarea investiţiilor impune ca le şi alocaţia de stat pentru nul 19G9. Partea de chel­ plus alte produse care ridică productive a muncii. De ase­ lunar se acordă alocaţie pen­ veşte programarea cazanului
Banca de investiţii şi Banca copii 15,1) miliarde lei. tuieli ce depăşeşte veniturile restanţa Ja mobilă la aproape menea. restanţele la upelo
agricolă să întărească contro­ incepînd din anul 1970, in­ proprii va fi acoperită prin 600 000 lei. arată că. comitetul sortimente probabil sc vor tru toţi copiii, iar la un venit de fiert ţuică şi în satul în ca­
re locuiţi.
lul asupra activităţii de inves­ stitutele de cercetare ştiinţifi­ cote defalcate din impozitul dc direcţie nu a luat măsuri justifica pe scama lipsei m ij­ cuprins intre 2001 şi 2 500 lei
tiţii. că vor trece pe principiul pe salarii ce sc realizează la pentru realizarea acelor pro­ loacelor rlc transport auto şi numai pentru al doilea copil. Dorn Marian — Rrad D um ­
In timp ce pe ansamblul e­ In ceea ce priveşte mijloa­ gestiunii economice proprii, unităţile de interes republican duse de care economia şi con­ C F.R.. a lipsei dc materii pri­ Dacă cci care urmează să pri­ neavoastră trebuie să vă adre­
conomiei şi in principalele cele circulante, s-a prevăzut gencralizindu-se totodată sis­ -i prin dotaţii de echilibrare sumul au nevoie stringentă. me Acestor doua motivări li mească alocaţie realizează ei saţi conducerii Trustului dc
ram uri rentabilitatea creşte pentru anul viitor o accelera­ temul efectuării lucrărilor pe din bugetul republican. Vor fi Deşi planul de mobilă la e x ­ se pol da un oarecare credit. sau membrii lor dc familie cu construcţii Deva. care poate
an de an, mai există încă în­ re a vitezei de rotaţie a aces­ bază de contracte încheiate îndeosebi sprijinite judeţele port nu este mare. nu s-n Dar nu trebuie uitat că răs­ care locuiesc în cadrul ace­ dispune in situaţia pc care o
treprinderi ce nu îşi acoperă tora în industrie, ca şi în alte intre institutele de cercetare cu o economie mai puţin dez­ fabricat în acest scop absolut punzător direct şi dc fapt dc leiaşi gospodării, venituri im­ relataţi.
cheltuielile din venituri pro­ ramuri, menită să conducă la şi beneficiari — ministere şi voltată. unde eliminarea ră­ nimic. realizarea integrală a sorti­ pozabile din surse agricole Ştefan Livinschi — Lupcni.
prii, apelind la subvenţii din o mai bună utilizare a fondu­ unităţi productive. mânerilor in urmă cere efor­ In evaluarea rezultatelor mentelor planificate este în mai mari do G00 lei. nu vor Situaţia în cazul dumneavoas­
partea statului. rilor materiale şi băneşti. Es­ O atenţie deosebită se va a ­ turi superioare resurselor pe concrete ale I.1L Deva. pre­ exclusivitate comitetul dc di­ mai beneficia dc alocaţie tră este clară. Aţi comis fapte
După cum a arătat tovară­ te necesar să se întreprindă corda în continuate construc­ care Ic furnizează economia cum şi in aprecierea eforturi­ recţie al M L. Deva şi nimeni Din dalele comunicate reie­ care contravin regulamentului
şul Nicolae Ccauşeseu la re­ acţiuni susţinute de readuce­ ţiei de locuinţe, cetăţenii fiind respectivă lor depuse de membrii comi­ altcineva. Aşa că. pentru înlă­ se că aveţi dreptul la alocaţie penlru utilizarea energici elec­
centa plenară a Comitetului re în circuitul economic a va­ sprijiniţi inlr-o măsură mai Sporirea In anul 1970 a ve­ tetului dc direcţie, trebuie a­ turarea tuturor lipsurilor şi numai pentru al doilea copil trice. Deci trebuie să supor­
Centra) al Partidului Comu­ lorilor materiale imobilizate, mare la construirea de locuin­ niturilor proprii ale bugetelor vut in vedere in primul rînd greutăţilor care au frînat pro­ In ce priveşte concediul şl a- taţi consecinţele.
nist Român, „în toate ram u­ să îmoiedice pe viitor forma­ ţe proprietate personală locale sc datoreşte. în princi­ indicatorii fizici. O realizare ducţia, trebuia intervenit e­ juloarelc în caz dc boală, n- Anonim — Din. Cazul la
rile trebuie intensificate preo­ rea de noi stocuri supranor- Alături de creşterea venitu­ pal. dezvoltării activităţii în­ a planului înainte dc termen nergic cu măsuri concrete. veţi aceleaşi drepturi pc care
cupările pentru eliminarea ri­ malive. rilor băneşti ale populaţiei, treprinderilor şi organizaţiilor nu poate constitui o automul- le au toţi angajaţii. care vă referiţi este în curs
sipei, a cheltuielilor neccono- Desfacerea produselor tre­ fondurile importante alocate economice locale, precum şi ţumirc pentru conducerea în­ Restanţele fizice la produ­ Un grup de cetăţeni — de cercetare dc către organe­
micoase, a imobilizărilor de buie să constituie un obiectiv an dc an de către stat pentru trecerii la consiliile populare treprinderii din moment re sele planificate nu pot fi înlo­ Luncoiu dc Jos. In chestiuni­ le competente alo TT.A De­
mijloace materiale şi băneşti, central al activităţii economi­ finanţarea acţiunilor social- a unor întreprinderi din in­ m arca parte a sortimentelor cuite cu absolut nici o justifi­ le pc care le relataţi, trebuie va. După elucidarea situaţiei
care, nici chiar cu „cifre glo­
pentru creşterea vitezei dc ro­ ce, să fie privită cu cca mai culturale şi pentru construc­ dustria alimentară republica­ fizice sint sub nivelul planu­ se vor lua măsurile ec sc im­
taţie a fondurilor şi reducerea mare răspundere Contractele ţia de locuinţe îşi aduc con­ nă. Tinînd seama şi de apor­ lui bale". ci cu unilâţi fizice sta­ să vă adresaţi pentru soluţio­ pun.
continuă a costurilor de fabri­ economice trebuie să devină tribuţia la ridicarea bunăstă­ tul acestor unităţi, volumul a- Dc menţionat că tocmai la bilite conform cerinţelor eco­ nare consiliului popular co­ N. ZAMFIR
nomici. Prin urmare, „succe­
caţie. pentru sporirea efecti­ un instrument principal în rii poporului — ţel suprem ai cumulârilor bămeşti ale între­ sortimentele restante, condu­ sul" dc suprafaţă prezentat dc munal.
vă — prin efort propriu — a concretizarea relaţiilor dintre politicii Partidului Comunist prinderilor industriei locale cerea. întreprinderii era che­ conducerea f I L Deva ascun­
rcnlnbililâţii producţiei”. întreprinderi, să asigure satis­ Român. este planificat pe anul 1970 m ată sâ-.şi etaleze efortul pro­ de de fapt multe insuccese, Circulaţia pe timpul iernii
Venilurilc din impozite şi facerea cerinţelor beneficiari­ In proiectul de buget pe a ­ la 5.1 miliarde Ici. priu. Pentru eâ. după cum se concretizate ¡ntr-o activitate
taxe dc la populaţie prevăzu­ lor. precum şi folosirea judi­ nul 1970, cheltuielile pentru Cea mai mare parte a chel­ vede. acele capitole de plan economică prea puţin eficien­ In Valea Jiului, unde iar­
te in proiectul de buget însu­ cioasă a potenţialului econo­ apărare sînt prevăzute in su­ tuielilor înscrise in bugetele care prezintă depăşiri, se ex­ tă. In spiritul Plenarei C. C. na o mai grăbită şi mai a- dc iarnă, a luat o seamă
mează 113 miliarde Ici, cu 1.4 mic al furnizorilor, să contri­ mă dc 7.1 miliarde lei, repre- locale o formează alocaţiile plică fie pe seama circulaţiei al P.C R din 10—13 decem­ bundentâ în ninsoare, au dc măsuri : s-au închiriat
miliarde Ici mai mult decît buie la îndeplinirea în mai zentind 4,0 In sută din totalul pentru finanţarea acţiunilor interne fără corespondent fi­ brie. aceasta (rebuie să con­ fost Iunie măsurile cuvenite buldozere cu lamă, s-au
încasările preliminate pe anul bune condiţii a sarcinilor de cheltuielilor bugetare. social-culturale. ele reprezon- zic în producţia globală, fie stituie obiectul unei analize pentru ca circulaţia rutieră pregătit pluguri caro vor fi
In curs. Sporul are la bază plan. la întărirea disciplinei Cheltuielile pentru organe­ tînd mai mult de o treime din pe scama altor factori, de realiste in comitetul d t direc­ să nu întimpinc greutăţi. ataşate la maşini şi tractoa­
creşterea veniturilor populaţi­ financiare. le administraţiei de stat însu­ totalul cheltuielilor socinl-cul- conjunctură favorizantâ. inde­ ţie. altfel, stringerile dc mînă O comisie, formată la ni­ re şi s-a făcut aproviziona­
ei. îndeosebi din salarii, ca ur­ Principala problemă în do­ mează 2,5 miliarde lei. In turale prevăzute in bugetul pendenţi de eforturile condu­ pentru rezultatele globale, nu vel dc municipiu, care sc o- rea cu materialul antidera­
m are a aplicării generalizate meniul comerţului exterior o condiţii comparabile cu anul de stat. Comitetele executive cerii întreprinderii. numai că ar fi gratuite, ba cupâ direct de asigurarea pant pentru întreaga peri­
a sistemului îmbunătăţit de sa­ constituie — creşterea eficien­ 1969, volumul acestor cheltu­ ale consiliilor populare au da­ Cit de artificial sintetizează chiar, dimpotrivă, dăunătoare. circulaţiei rulicrc pc timp
larizare. tei schimburilor noastre exter­ ieli marchează o scădere, ca toria de a lua măsuri energi­ indicatorul producţiei globale oadă a iernii.
rezultatele concrete ale între­
Din totalul cheltuielilor pre­ ne. mai buna valorificare a urm are a măsurilor privind ce pentru gospodărirea cu spi­ prinderii nc-o -dovedeşte si
văzute in proiectul bugetului produselor la export, asigu- reorganizarea ministerelor şi rit de economie a valorilor producţia marfă vindulâ şi în­
de stat pe anul 1070. partea rind încasări în valută cores­ instituţiilor centrale. utiliza­ materiale şi băneşti, puse ta casată. undo realizările sini
principală şi anume circa 65 punzător eforturilor făcute şi rea mai judicioasă a persona­ dispoziţia unităţilor din eco­
pe muchie dc cuţit şi nicide­
la sulă este destinată finan­ calităţii mărfurilor exportate. lului administrativ. nomia locală, pentru înlătura­ cum în avans, sau dacă sc arc urmele materialelor publicate
ţării economiei naţionale, un Pentru finanţarea acţiunilor In anul 1970 sc vor pune in rea factorilor negativi care in în vedere că realizarea aces­
loc important ocupind investi­ social-culturale a fost prevă­ aplicare măsuri menite să du­ trecut au frînat obţinerea u ­ tui indicator sc datorează u ­
ţiile. Fondurile bugetare, re­ zută în proiectul dc buget su­ că la perfecţionarea controlu­ nor rezultate economice ne nor depăşiri la sortimen­
sursele proprii ale unităţilor ma de 36.9 miliarde lei, cu 2.5 lui financiar, a cărui activita­ măsura eforturilor materiale te dc mare valoare. la Pe marginea articolului ..Cu care a ajuns întreprinderea spus limpede şi în articol. De
economico si creditele banca­ miliarde lei peste realizările te va fi orientată in şi mai şi financiare. care întreprinderea a avut aparatul de filmat prin cine­ cinematografică interjudeţea­ asemenea, adăugăm şi un ci­
re destînalc investiţiilor cen­ preliminate nlc anului 19G9 şi mare măsură spre urmărirea In încheierea expunerii, in prea puţine de „spus“, se în­ matografele săteşti", publicat nă. prin constatările în teren tat din răspunsul trimis re ­
tralizate ale .statului însum ea­ cu 3.4 miliarde lei peste pre­ respectării stricte a legalită­ conformitate cu prevederile tregeşte şi mai mult optica În numărul 4G22 din 13 no­ ale tovarăşului Vaier Pâtrâu. dacţiei de către autobaza T. A.
ză fi7 miliarde lei. In afară de vederile cincinalului, ponde­ ţii, apărarea proprietăţii so­ legii, vorbitorul a supus spre prin care trebuie evaluată de­ iembrie al ziarului nostru, în dc la punctul cinematografie Deva, semnat de ing. ioan
fondurile penlru investiţiile rea acestor cheltuieli în tota­ cialiste. prevenirea oricăror păşirea globală. care erau semnalate deficienţe Ilia. Dud : „din cercetările efectua­
centralizate ale stalului. în lul bugetului fiind dc 25,2 ]a forme do risipă. adoptare contul general de Probabil, se vor găsi din în organizarea manifestărilor te cu privire la sesizarea din
huect s-a prevăzut o sumă de sută. Volumul bugetelor locale pe încheiere a exerciţiului buge­ nou argumente şi justificări. cu filmul şi în asigurarea ba­ In numărul 4G29 din 20 no­ articolul susarălat, a rezultat
l.G miliarde lei pentru acor­ Pentru învâţămint a fost a- anul 1970 sc ridică la 21,G mi­ tar pe anul 19G0, care cuprin­ In mod cert. va fi luat drept zei materiale adecvate, ain iembrie. a apărut articolul că vinovat pentru tergiversa­
darea de credite pe termen locatâ suma de 9.4 miliarde liarde Ici Veniturile proprii de la venituri 138,7 miliarde „cal de bătaie" sistemul actual primit mai multe răspunsuri ..Şcolile sătcşli au nevoie de rea primirii dc maşini pentru
lung cooperativelor agricole lei. in creştere faţă de chel­ însumează 17,5 miliarde Ici, n- lei, iar la cheltuieli 131,9 m i­ de calcul. Chiar şi în aceste in enrc sint menţionate m ăsu­ ajutor concret, nu dc adrese şi aprovizionarea cu lemne a
de producţie, penlru investi­ tuielile anului 19G9. pentru o- dicâ 01 la sută din total, cu condiţii insă, n-a existat si nu rile luate. Astfel. Comitelui delegaţii", în care era subli­ şcolilor se iacc şeful dc coloa­
ţii Fierturile mari pe care crotirca sănătăţii 7 mUiaiVîe 1.1 miliarde Ici mai mult de- liarde lei, cu un excedent de există v reun act normativ ca­ judeţean pentru cultură şî ar­ niată slaba preocupare a Con­ nă Boldor Bucur, împotriva
statul le face pentru finan­ lei, iar pentru asigurări socia­ eît execuţia preliminată pe a- 6,0 miliarde lei. re să permită îndeplinirea sar­ tă ne informează că proble­ siliului popular comunal Cîr- căruia conducerea autobazei
cinilor de plan „in general*', mele muncii cu filmul la sate jiţi şi lipsa dc solicitudine a Deva a luat măsuri adm inis­
„de-a valm a“ sau „per glo- au fost puse in discuţia acti­ autobazei T. A. Deva faţă de trative de sancţionare, apli-
vului cultural şi au fost preco­ şcolile din Popeşti şi Cher- cîndu-i-se sancţiunea dc „re­
nizate măsuri dc îm bunătăţi­ gheş In răspunsul semnat dc trogradare" din funcţia de şef
re a muncii in toate unităţile
Pregătiri la
„Arhitectul îşi proiectează singur scena“ căminele culturale cinematografice sălciii mitetului executiv al Consiliu autocoloană în funcţia de im­
preşedintele şi secretarul Co­
piegat de mişcare incepînd cu
Encrgocon-
Întreprinderea
lui popular
comunal
Cîrjiţî
data dc 21.XI.19G9 pînă la da­
ne informează eâ. la cinem a­
zent şcolile au lemne pentru
După cum ne transmite strucţii. şantierul nr. 3 Deva. sintem informaţi că în pre­ la dc 31.XII.19G9..."
corespondentul nostru, D. tograful pc 1G mm dc pe şan­ for. sobele defecte au fost în­ Desigur, cititorii îşi mai a-
P e a r h i t e c t u l L i v i u O r o s A s t a - i ! D a c ă n u le c o n f u z i , tier, s-a trecut la reparaţia
Grur.ţă. la căminele cullu- locuite. iar cancelaria şcolii mîntese de articolul „Cine o
l - a m g ă s i t in f a ţ a p l a n ş e t e i . i e s e b in e . T n t u - i să f a c i t r e a ­ rale Jieţ şî Cimpa. au loc timplârici. montarea geam uri­ din Chcrghcş a fost readusă ajută pe B. .1. pe marginea
T u ş , p e n i ţ e , c r e i o a n e , t r u s ă La confluenta b a t e m e i n i c . . . pregătiri intense pentru se­ lor. zugrăvirea localului, com­ Ia adevărata destinaţie, prin căruia au mai fost publicate
d e c o m p a s şi o s c r u m i e r ă D a , ai d r e p t a t e , L i v i u O ­ pletarea mobilierului ctc. evacuarea gestionarului maga­
zonul dc iarnă. si alte reveniri. De eurind, ta
p li n ă . ro s . T o t u - i s ă f a c i t r e a b a t e ­ Prin grija directorilor a­ In răspunsul primit din zinului. redacţie a sosit o scrisoare,
¡1 p r i v e s c c u m l u c r e a z ă şi talentului cu dăruirea m e i n i c , g o s p o d ă r e ş t e !... cestor cămine, Barbu Jura partea directorului căminului Pe marginea articolului am semnată de data aceasta dc
c i n d p r i n d o p a u z ă m ă d a u O m u l c a r e a d u s f a i m a cultura) şi operatorului din însăşi B.J.: „Sînt acum din
şi Maria Pătrăşcoiu. s-au primit şi o scrisoare dc la to­
m a i a p r o a p e . d a n s u l u i n o s t r u p o p u l a r p e Streisingiorgiu. intilnim o m o­ nou la şcoală Mulţumesc tu­
luat măsuri pentru execu­ varăşul Bucur Boldor. dc la
— A m v e n i t p e n t r u . . Ş i- i d e p ă r t a t e l e m e l e a g u r i a l e p ă - tarea tuturor reparaţiilor tivaţie destul de minoră. Re­ autobaza T. A. Deva. care sus­ turor celor care mi-au scris şi
s p u n d e c e - a m v e n i t . c e p e a r e p o r t a j u l a ş a : „ C e i p ă ţ i t o d a t ă . D u p ă u n s p e c t a ­ m î n t u l u i , c a r e , la S t r a t f o r d - interioare şi exterioare la ţinem faptul că programarea ţine râ am fost dezinformaţi m-au ajutat". Redacţia, la rîn-
— T e r m i n ă m in c i n c i m i ­ t r e i z e c i d e d a n s a t o r i d i n c o l d a t i n t r - o c o m u n ă , p e o n - A v o n , î n o r a ş u l m a r e l u i clădirile respective (ame­ şi litourile n-au fost primite de râlre reclamanţi şi că era dul ei. adresează aceleaşi m ul­
n u t e ? S a u t r e b u i e s ă - m i iau R o m â n i a " e tc . etc. c i n d m ă î m b r ă c a m , a u d d i n ­ W i l l , i - a s c o s p e e n g l e z i d i n najări dc scene, îm prej­ de Ia întreprindere din luna nrresar să luăm legătura eu ţumiri tuturor celor enre
c o n c e d i u ? C ă v e z i , a m d e L a t e r m i n a r e a Institutului c o l o d e f e r e a s t r ă o d i s c u ţ i e . c a l m u l lo r p r o v e r b i a l , f ă c î n - muiri cu garduri metalice, iunie a c., dar întrebăm pe to­ autobaza Precizăm că această nc-au scris pe această temă.
t e r m i n a t un proiect urgent.. d e a r h i t e c t u r ă , s e r e î n t o a r c e V o r b e a u d o i săteni. „Bun d u - i s ă a p l a u d e i n p i c i o a r e dotări cu mobilier, am ena­ varăşii amintiţi de ce nu legătură a fost luată, lucru T. ISTRATE
Şi aş a , in c i t e v a m i n u t e la D e v a , u n d e î n c e p e să s e f u !" z i s e u n u i. „ B u n " a p r o ­ m i n u t e fn şir, s t ă a c u m a p l e ­ jarea sălilor dc lectură ctc.). ne-au relatat această situaţie
a m a f l a t tot. C ă L i v i u O r o s o c u p e d e f o r m a ţ i i l e artistice b ă c e l ă l a l t . „ N u m a i c ă n e c a t a t e n t a s u p r a p l a n ş e t e i ş> executate cu fonduri de eînd am stat de vorbă cu din-
e ca u n a l b u m d e s c h i s , u n ale clubului s i n d i c a t e l o r . E p ă c ă l i , O r o s , ă s t a " . „ N u p r i ­ t r a s e a z ă c u m i g a l ă c o n t u r u l la bugetul consiliului popu­ şii. Ja Streisingiorgiu ?
a l b u m in c a r e f i e c a r e f o t o ­ d e t o a t e : d a n s a t o r , s o l i s t c e p ", f ă c u o m u l n e d u m e r i t . u n e i v i i t o a r e c lă d i r i . lar orăşenesc şi din contri­ Cit priveşte următoarea a-
g r a f i c b i o g r a f i c ă , c h i a r d a c ă v o c a l , c u p l e t i s t , p r e z e n t a t o r , „ P ă i, n u v ă z u ş i ? V e n i s i n ­ 11 î n t r e b la c e l u c r e a z ă . buţia voluntară a cetăţe­ iirmatie, o cităm integral pen­
p o a r t ă la s u p r a f a ţ ă z i m b e t u l p i c t o r s c e n o g r a f . D ă n e n u ­ g u r, n u - l a d u s e şi p e v ă r u — O jcoa/d. N u p r e a m a ­ nilor. tru a fi analizată de locuitorii
c o p i l ă r e s c al s u c c e s u l u i , a s ­ m ă r a t e s p e c t a c o l e în j u d e ţ , s ă u S i n e d r u . C r e d e c ă la c o ­ re , d a r o să i a s ă f a in ă. din Grid şi dc către Com ite­
tul judeţean pentru cultură şi
c u n d e o c h i l o r i n d i s c r e ţ i m i i p r i n ţ a r ă şt s e r e m a r c ă la a ­ m u n ă m e r g e o r i c e f e l d e — A r e s ă a i b ă şi... s a l ă Brigadă ştiinţifică artă : „Nc propuneţi să nc de­
d e o r e d e t r u d ă ... c e l e „ d i a l o g u r i " a r t i s t i c e i n ­ sp e c ta c o l. .. " d e s p e c t a c o l e ? plasăm la Grid cu aparatele
.Ş i- a î n c e p u t „ c a r i e r a " a r ­ t r e j u d e ţ e . Î m i v i n e să r i d a u z i n d u - l — P ă i, c e c r e z i ? L a i n a u ­ de vizionat (?? — n.n.). Noi Liceul Simeria-lider de toamnă al
t i s t i c ă p r i n 1050, in a n s a m ­ C e s - a r m a i p u t e a z i c e c u m r e p r o d u c e d i s c u ţ i a c e ­ g u r a r e u n d e d a u s p e c t a c o l j| la sate avem în O. N Călan o popu­
b lu l „ P e r i n i ţ a " . A p o i , c a d e s p r e e l ? A f o s t d i s t i n s c u lo r d o i s ă t e n i , i m i t i n d v e r - cu .. v e r i i ? Recent. în cadrul ma­ laţie dc 10 ori mai marc decît
s t u d e n t , f a c e p a r t e din an­ d i p l o m a d e o n o a r e a C C al f e c t l i m b a j u l l o r r u r a l . A r h i t e c t u l ist p r o i e c t e a ->7 nifestărilor culturale între­ in Grid. dar este vorba dc
samblul artistic al CC. al U .T .C . şi O r d i n u l M e r i t u l — D a r Ş o f r o n i c a c u m a s i n g u r s c e n a . A ş a t r e b u i e . Şi prinse de căminul cultural marfa (?? — n.n.) pe care o seriei a IV-a în divizia naţională şcolară
U .T .C ., in c a d r u l c ă r u i a p a r ­ Cu ltu ra} , c l a s a a V-a. A n u l a - a p ă r u t ? t r e b u i e f ă c u t ă „fain". T e m e i ­ din Sintumăria-Orlea, bri­ desfacem pc piaţă, adică fil­
t i c i p ă la c i t e v a e d i ţ i i a l e c e s t a , In c o m p a n i a a n s a m ­ — C a $i v e r i i . T o t asa . nic. C u m fi în o b i c e i u l o m u ­ gada ştiinţifică formată din mele. populaţia noastră este
F e s t i v a l u r i l o r m o n d i a l e a l e b l u l u i f o l c l o r i c j u d e ţ e a n D u p ă a c e a s t ă p r e c i z a r e . lui g o s p o d a r . profesorii Octavia Igna, din punct de vedere mai ridi­ pe locul I in seria a IV-a, fă­
ră nici o infringere.
Elevele
t i n e r e t u l u i i a r în 1056 f a c e „ Ţ a r i n a " , a e v o l u a t c a d a n ­ s c h i m b s u b i e c t u l . Î m i s t r i n g î n s e m n ă r i l e . Rodin Igna. Paul Tirnă, cată (care punct ?? — n.n.)
u n l u n g turneu în F r a n ţ a şi s a t o r p e s c e n e l e d i n Z a g r e b . — N u m i - a i s p u s n i m i c — S p o r lo t r e a b ă ! Ioana Kreiter şi medicul muncitori calificaţi in diferite antrenate de prof. Ovidiu
Brînzâ, printre care se num ă­
A n g l i a . In a n u l u r m ă t o r e — S ă t e m a i î n t r e b c e v a , d e s p r e p r e m i u l ce ţi l-a a c o r ­ TAviu O r o s a p l e c a t p e s t e Gheorghe Costachc, s-a de­ meserii in uzină. tehnicieni, ră Mina Prcdoiaş, Delia Chî-
p r e z e n t p e c i t e v a s c e n e d i n L i v i u O r o s ... C u m a u a p ă r u t d a t U n i u n e a A r h i t e c ţ i l o r d i n p l a n ş e t ă , t r a s e a z ă m a i d e - plasat în satul Ciopeia. răs- ingineri, intelectuali care pre­ roglu, Irina Varga. Emilia Er­
A s i a şi o b ţ i n e u n m a r e s u c ­ v e r i i V a s ă l i e şi S i n e d r u ? R o m â n i a p e n t r u p r o i e c t u l n a r t e li n ii şi c o n t u r u r i p e n ­ nunzînd numeroaselor între­ tind ceva nou. asta e evolu­ dei. Zvetlana Nichifor, M ana
c e s la A l m a - A t a . Z i m b e ş t e . c e n t r u l u i o r a ş u l u i D e v a .. , t r u şcoala „a ia fa in ă " şi c a ­ bări puse dc cetăţeni. ţia: „cel nou împotriva celui Continuind tradiţia pc care Ocneanu. Olga Chiciu şi alte­
— E r a m numai doispreze­ N u m i - n m n o t a t d a ta ... — Zâu ? E c h i a r a t î t d e r e „ m u s a i " c ă v a a v e a o s a ­ După cum ne informează vechi". voleiul şi-a dobîndit-o printre
ce dansatori dar u m p l e a m n a ş t e r i i . A u a p ă r u t . , şi g a ­ s e n z a ţ i o n a l ? A f o s t o t r e a b ă lă d r s n ^ r t a c o l e p e c i n s t e ... prof. Marin Colţan. la sfîr- Mărturisim că o asemenea elevii Liceului din Simcrîa. le nu reuşit, prin exemplara
s c e n a a t i t d e d i b a c i , in c it , a ta ! Ş i c ă t o t n e - a m î n t i n s c a o r i c a r e alta. S c e n a e s c e ­ şitul discuţiilor, a avut loc concepţie, em anînd de la un actuala echipă, participantă lor comportare, atît în sport
d o u a zi, un cronicar îşi în- * ll la v o r b ă , s ă - ţ i s p u n c c - a m nă , i a r p l a n ş e t a - i p l a n ş e t ă . C. DROZD un program artistic dat de director de cămin cultural cit şî la învăţătură, să facă
elevii şcolii din localitate. de centru, stirneşte pur şi la divizia naţională şcolară, a cinste şcolii şi oraşului .Sime­
simplu stupefacţia noastră to­ încheiat turul campionatului
tală ! Nu ştim care sint apre­ ria.
cierile de rigoare ale celor ca­ CLASAMENTUL
re îndrum ă activitatea acestui
Decor de toamnă bacovîanâ — Stai să-ţi mai torn eîţiva cămin cultural, dar dorim să 1. Liceul Simeria 7 7 0 21: 4 14
le aflăm J
!• Brad. cu o ploaie rece stropi, II umileşte de-a drep­ Pe marginea aceluiaşi arti­ 2. Şc. sp. Timişoara 7 G 1 20: 3 13
li deasă Enervant de re­ OASPETE MAI tul bnrmana col, Silviu Ciurlca, factor poş­ 3. Lic. 2 Rm. Vîlcea 7 5 2 18: G 12
ce şi enervant de deasă. Dar După ce am insoţit cum pă­ tal in Gurasada, ne trimite o 4. Şc. sp. Caransebeş 7 4 3 14:12 11
9 zi de tîrg — şi de teren — rătorii prin cele mai multe u- scrisoare in care contestă în- 5. Şc. sp. Deva 7 3 4 12:13 10
ll n-ai ce face. Pleci la Brad. nitâţi comerciale ale oraşu­ tîrzierile în predarea filmelor. G. Şc. sp. Arad 7 2 5 G:I5 9
Coborim la autogarâ, ne a- lui. am cerut anumite artico­ Aşa cum reiese insă şi din a r­ 7. Liceul cc. Tg. Jiu 7 1 G G:19 8
mcsteeâm printre sutele de SAU MAS PUTIN POF le, nm întrebat, am probat, ticol, aceasta este concluzia la 8. Şc. sp. Cratova 7 0 7 1:21 7
Ofcmeni zgribuliţi şi mergem am privit „cu ochii in patru“,
»pre piaţă. Tîrgoveţii şi-au in- am ..tras eu urechea“ la re ­
§talat de mult şetrele. Au un sifon fac... rotund, 4 lei Nu plicile vînzătorilor, fără a ne
adăpost deasupra capului şi... se umblă cu mărunţiş. destăinui identitatea, în pos­
atmosferă, te fac să mai uiţi LA BRAD Patruzeci de minute obser­ tura cumpărătorului obişnuit
vtnd. îmbie, insistă, creează
— constatările prilejuindu-ne
»:A ploaia ţi-a pătruns pinâ la văm cum se desfăşoară vinza- scrierea rindurilor de faţă — I. Năsfase
oiele. Oamenii au um plut toa­ rca la bufetul din oraşul nou. ne-am reîntors de la punctul
te locurile de sub streşini, de oasă, deşi mai sint doar eî- nou — un client probează un Barm ana apare şî dispare de de unde pornisem : Ia autoga­
%ub umbrelele vînzătorilor de teva minute pinâ la închidere. pulover. Soţia ¡1 ajută. Par- după tejghea de citeva ori. O ra Chioşcurile de la autogarâ a cîştigat
virşli. Caută cu privirea ceva, Deci. soarta celor care mai câ-i mic. Cerc altul. „Ce mai vreme nu o înlocuieşte nimeni, — cel cu băuturi şi cel eu mi­
atît dc potrivit pentru o aşa doresc să cumpere cev a e pe­ v rei ? Nu vezi că nu-i bun !", apoi serveşte în locul ei o fe ­ titei — erau luate pc sus dc
v re m e : un pahar cu ţuică cetluită. Cum să se deranjeze i-o retează scurt o vinzâtoa- meie în costum do stradă. Un către oameni. Numai la o to- turneul
fiartă, un vin cald. Comerţul oamenii de la masă să i ser­ re. Omul îşi rcimbracâ vechi­ consumator aşteaptă să fie netâ ceva mai încolo o femeie
insă nu s-a gîndit. A ieşit cu vească ! La alimentara nr 4. le haine şi iese. Fără pulover servit eu un grătar aproape cu mânuşile puse. zgribulea.
bere, cu tonetc de îngheţată o tînârâ vinzătoare nu face Mai departe, la magazinul o oră „Dacă nu strigi mai ta­ Era toneta c u ... îngheţată de la Ancona
şl ceva virşli, singurul... obi- faţă cumpărătorilor şi aşa re !“ — îi reproşează ospăta­ In autogara tixită de lume
rn:t cald din toată piaţa. Mersi stingheriţi de cîţiva clienţi ră. In timpul cit am stat în nu puteai furişa un ae. La
d î aşa orientare. Şi ploaia care golesc sfert după sfert de unitate, n-am văzut pc nimeni cele două casc de bilete era o
irisistă spumă dc drojdie. Parcă prae- In z i d e t î r g ştergind o masă. adunînd pa aglomeraţie de nedcscris. To­ ROMA 18 (Agcrpres). —
După ce au vîndut ori şi-au tica-i oprită in unităţile ali­ harclc. N-am văzut nici şeful, tuşi. celor dc dincolo de gea­ Desfăşurat timp de mai
tlrguit cele trebuitoare oam e­ mentare. Dar Ja înghesuială, deşi erau orele sale de pro­ mul de sticlă nu le păsa. Ca­ multe zile la Ancona, turneul
nii iau cu asalt unităţile co­ în zî dc tîrg merge, şi-o fi zis gram In schimb, am văzut siera de la nr. 1 discuta cu
merciale ale oraşului. Ii înso­ tlnăra vinzăloarc. cu articole pentru copii, la cel clienţi serviţi în stare de c- doi bărbaţi — unul in unifor­ internaţional de tenis pe teren
ţim. tot cu scopul de a vedea La magazinul „F.lcgant“ din de confecţii şi radiotclevizoa- brietate etc., etc Şi pentru mă, altul în civil — în timp acoperit a luat sfîr.şit cu vic­
cum s-a pregătit comerţul să oraşul nou. nc oprim la raio­ re... subliniem din nou asta se pare râ sint indicaţii... ce oamenii care aşteptau bile­ toria cunoscutului jucător
facă faţă asaltului. Multe um- nul cel mai aglomerat, cel de cu plăcere atenţia, bunăvoin­ O altă caracteristică com u­ te îşi manifestau tot mai zgo­ român Ilîe Năstase care, con-
'¿iţi, bine Numim aci citeva : încălţăminte. Surprindem un ţa şi solicitudinea cu care sînt nă, dc astă dată, bufetelor motos nem ulţum irea...
magazinul de încălţăminte dialog. înconjuraţi sutele dc cum pă­ „Expres", celui de la gară şi Ziua de tîrg era pe sfirşi- firmînd excelenta formă în
„Modern“ , cel de confecţii, — Rotoşci nr. 40 aveţi ?, în­ rători. Li sc arătau toate sor­ nr. 68 : nu se măsoară cu p a­ tc. Oamenii se întorceau pe la care sc afla, a ocupat primul
textile, sport, toate din cen­ treabă o cumpărătoare timente şi articolele cerute, harele gradate băutura servi­ casele lor, însoţiţi de aceeaşi loc. In finală, Ilie Năstase l-a
trul vechi. Altele.. La „Trico- Răspunsul nu vine. li se recomanda, intr-un ru- tă. Sint rare asemenea eveni­ insistentă ploaie Credem că
•îjc" o vinzăloarc şi-a părăsit — Botoşci nr. 40, vă rog vinf, dialogul cumpârâtori-lu- mente ! nu greşim afirmînd că unită­ întîlnît pe iugoslavul Franu-
locul de după tejghea şi s-a frumos, insistă cum părătoa­ crâturi dc după tejghea sc — De re nu măsuraţi bău­ ţile comerciale îşi depăşiseră lovîci. In primul set) lupta
Întins la vorbă sub streaşină rei desfăşoară firesc, amabil, aşa tura ? — întreabă un consu­ planul dc vinzârî pe ziua res­ pentru victorie a fost mai
magazinului cu un cunoscut. — Poftim ? — e răspunsul cum ar fi normal să sc fa că mator la bufetul nr. G8. pectivă Dar mulle dintre ele, spectaculoasă. Năstase o ter­
Cumpărătorii o aşteaptă o morocănos al vînzătoarci. in toate unităţile comerciale — Nu-ţî lot umble gura râ mulţi dintre lucrătorii lor nu
rome. apoi... caută în altă şi aşa ţi-am pus mai mult dr- trecuseră examenul exigenţe­ minat învingător eu 9-7. rn
>artc. La „Menajul" sint „ex­ Şi femeia repetă din nou Oamenii au mai încheiat' şi cit trebuia Vrei să-ţi iau ci- lor publicului cumpărător Să următoarele două seturi Uîc
pediaţi" urgent O cratiţâ aşa. rugămintea, apoi o pereche tirguielile. Poposesc acum in u- teva picături înapoi ? — v ine notăm angajamentul lor pen­ Năstase şi-a impus jocul său
nu este. o oală dc 29 litri de bolosci ii sînt trintili în nilâţile de alimentaţie publică. replica bnrmanci. ' tru joile (şi zilele) următoare? complet cîştigînd cu G-4, G-2.
nu-i. nu-i. nu-i... Oamenii faţă pe tejghea. Bine că nu Ii însoţim. O primă constatare. In orice caz noi ne vom nu­
oleacă, apoi lucrătorii magazi­ i-a spart sticla cu lapte din La bufetul din oraşul nou. la Aceeaşi întrebare o adre­ m ăra din nou printre „cum-
nului — un bărbat şi două ti­ sacoşă „Expres" si la bufetul nr 66. sează un consumator barm a­ pârâlon !”.
nere — întind o masă copi- La tricotaje — tot în oraşul un coniac mic şi un pahar de nei bufetului din gară. GH. I. NEGREA