Page 65 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ ! Redacţia

Nr. 4655 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă

D E V A . sir. D t. P etra G roza, nr. 35
20 decembrie
telefoane : redoctoi şei - 11586 ¡ re­
dactor şei adjunct« secretai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 turó-sport şi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori« documentare şi
eiterne * 12317 ; secţiile industile şi
viaţa de partid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585.

Lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale

RAPORTEAZĂ

EXPUNEREA LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND
Mareo Adunare Naţionala
a Republicii Socialiste Româ­
nia şi-a continuat lucrările ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII
vineri dimineaţa.
In sala de şedinţe se allau
deputaţii Morii Adunări No-
ţionole, precum şi numeroşi DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ
invitoţi - conducători de in-
stitutii centrale şi organiza­
ţii obşteşti, activişti de par­
tid şi de stat, personalităţi prezentată de tovarăşul Gheorghe Buzdugan, preşedintele
ale vieţii ştiinţifice şi cultu­
rale, ziarişti. Consiliului National al Cercetării Ştiinţifice
Erau prezenţi şefi oi misi­ * • *
unilor diplomatice, corespon­ î n t r e p r i n d e r e a
denţi oi presei străine. Generaţia noastră asistă la a fost înfiinţat Consiliul Na­ lui Berghianu, ca şi în luări­ mentale eît şi cele aplicative
— trebuie sâ se soldeze cu
ţional al Cercetării Ştiinţifice,
Deputaţii şi invitaţii au in- o dezvoltate impetuoasă a iar recent au luat fiinţă Aca­ le de cuvânt ale tovarăşilor o înaltă eficienţă socială, sâ „COMBUSTIBILUL” DEVA
miniştri. Am reţinut cuvintele
tîmpinal cu îndelungate a­ ştiinţei şi tehnicii in toate do­ demia de Ştiinţe Agricole şi calde prin care tovarăşul Mi­ se dezvolte în direcţia unui
Nivelul general al
meniile
plauze, la introrea in sala de ştiinţei şi tehnologici, avansul Silvice şi Academia de Ştiin­ ron Nicolescu, preşedintele scop bine definit — satisface­ Colectivul de muncă al In- i
şedinţe, pe tovarăşii Nicolae ştiinţei faţă dc tehnologia, ca­ ţe Medicale Academiei şi tovarăşul Gcorgc rea nevoilor generale ale so­ treprinderiî „Combustibilul'1 j
Ceouşescu, Ion Gheorghe pacitatea de a introduce, ra ­ Bârânescu, rectorul Politehni­ cietăţii socialiste. ; Deva raportează îndeplinirea -
Mourer, Emil Bodnoraş, Paul pid şi eficient, în practica e- dc Din exam inarea procesului cii, au arătat dragostea pentru Pentru aceasta, se precizea­ planului anual de desfacere ■
desfăşurare a
cercetării
Niculescu-Mizil, Gheorghe conomicâ şi socială cuceririle ştiinţifice .şi de valorificare a cercetarea utilă a celor care ză că cercetarea ştiinţifică va
Rădulescu, Virgil Trofin, lire ştiinţei şi tehnicii, condiţio­ rezultatelor sale. s-au desprins lucrează in Academie şi in în- fi axată, cu precădere, spre i înainte de termen. Cele •
Verdcţ, Maxim Berghionu, Flo- nează tul mai mult dezvolta­ o sene dc deficienţe generate vâţâminlvd superior. Subliniez ramurile care au un rol ho- | 218 000 tone combustibil vin- •
tian Dânâiache, Constantin rea economică şi gradul de dc legătura insuficientă dintre in special cuvintele tovarăşu­ târîtor in dezvoltarea econo­ • dutc in cea mai mare parte :
Dragon, Emil Drăgânescu, Ja­ competitivitate ale unei ţâri. cercetare şi producţie, de re ­ lui Ion Crăciun, ministrul in­ mici şi culturii, fapt care va ; populaţiei au acoperit in în- i
nos Fazeltos, Petre Lupu, Ma­ In Republica Socialistă ceptivitatea scăzută a între­ dustriei uşoare, din şedinţa dc duce lu dezvoltarea domenii­ | tregime cererile de consum ■
nea Mânescu. Dumitru Popa, România, preocuparea pentru prinderilor şi altor organiza­ ieri. prin care arăta că cerce­ lor moderne al? ştiinţelor teh­
Dumitru Popescu, Leonte intensificarea şi ridicarea ni­ ţii economice faţă dc cerceta­ tarea ştiinţifică nu este o pro­ nice, cum sînt automatica, ci­ | din Judeţele Hunedoara şl •
Ruutu, Gheorghe Stoica, Va- velului cercetării ştiinţifice, rea si concepţia proprie, pre­ blemă care interesează numai bernetica. teoria informaţiei, Instalaţiile moderne ale Uzinei de preparare a minereuri­ j Alba, atît din punct de ve- •
j sile Vilcu. pentru creşterea eficienţei cum .şi de slaba preocupare l«e cercetătorul profesionist, micro electronica, energia nu ­ lor de la Teliuc — din fotografie - supun minereul unui proces j dere cantitativ cit şi ealita- :
Şedinţa o fost condusă de ştiinţei şi sporirea contribuţiei a unor cercetători şi proiec­ ei pe fiecare om care lucrează cleară, mecanica fină şi op­ complex de înnobilare. tiv.
' lovorăşul Ştefan Voitec, pre- ci la realizarea obiectivelor e- tanţi pentru aplicarea rezulta­ in producţia bunurilor m ate­ tica Se stabilesc normele ge­ Datorită acestui fapt, be- ■
şedinţele Morii Adunări Na­ conomicc şi social-culturnle telor obţinute Tematica dc riale sau in celelalte sectoare nerale de planificare şi de
* lionale. ale ţârii se reflectă, mai ales cercetare nu a fost orientală economice şi culturale Cerce­ organizare a activităţii ştiin­ nefidile peste plan obţinui® |
tarea ştiinţifică va fi la locul
ţ Pieşcdintele Consiliului Na­ in ultimii ani, in cele mai cu holârire spre soluţionarea cuvenit in procesul de pro­ ţifice, care permit orientarea j de întreprindere se ridică la :
, lional al Cercetării Şliinţilice, importante documente dc par­ problemelor majore ale eco­ ducţie, va deveni cu adevărat potenţialului ştiinţific spre • valoarea de 1,5 milioane lei. :
naţionale,
nomiei şi culturii
I Gheorghe Buidugan, a pre- tid şi dc stat. spre dezvoltarea domeniilor factor de producţie atunci soluţionarea problemelor le­ Anticipaţii !a „ca­ | PInâ la 31 decembrie se pre- *
producţia
gate nemijlocit de
| .’entat expunerea lo Proiectul Datorită atenţiei deosebite moderne ale ştiinţelor tehnice. cînd toţi cei care lucrează in materială, de dezvoltarea in­ conizează să sc desfacă pe- l
I de lege privind organizarea acordate de conducerea parti­ Drept consecinţă, apelăm încă producţie se vor interesa de dustriei. a agriculturii şi a ce­ i ste prevederile anuale corn- î
| activităţii de cercetare ştiin­ dului şi stalului, cercetarea în măsură însemnată la im­ ea ce) puţin in măsura în ca­ lorlalte sectoare ale economiei
ţifico in Republica Socialistă ştiinţifică beneficiază in ac­ portul de licenţe. Durata me­ re se interesează astăzi de a ­ j bustibil în valoare de aproxi- |
Pentru a sc asigura creşte­
Româmo Raportul comisiilor tualul cincinal de cea. n m i­ die a ciclului de ccrcelare-va- pi ovizionarea tehnico-inalc- rea eficienţei activităţii .ştiin­ lendarul“ vacanţei j mativ 2,5 milioane Iei.
permonente, care au exomi­ liarde lei, cu 02 Ja sută mai lorificare este prea lungă, iar rialâ, de asigurarea forţei de ţifice, institutele şi centrele de
not şi avizat proiectul de le- mult dccit in cincinalul pre­ sub aspect organizatoric, s-a muncă, de realizarea indicato­ cercetare funcţionează în re­ j FABRICA DE PRODUSE
| ------------------------------------- ;
re, a fost expus dc deputatul cedent Dispunem de o impor­ ajuns la unităţi cu structură rilor planului de producţie. gim economic, fiind organiza­
Constantin Dinculescu, preşe­ tantă bază experimentală, va­ internă neomogenâ, la funcţio­ Este necesar, pe dc altă te. după caz, pe principiul ges­ Aii, clopoţelul va ¡necia să mai potinoj se vor orgonua concuMun do I REFRACTARE J1ARU I
loarea utilajelor, instalaţiilor
IOIO cu troleele ..Soniuţo zburătoare*
dintele Comisiei pentru invă- şi aparaturii dc cercetare In- narea unui număr mare de parte, sâ elaborăm acte nor­ tiunii economice proprii sau anunţe po corldoorele ¿colilor gene­ »• ,,Poli no lermecotă*. ior in Volca i — \
ţominl. ştiinţă şi cultură. compartimente administrative mative care sâ creeze condiţii rólo, prolciionole, ole liceelor do Jiului sc dcsloţoaiu concursul munJ ! Pâstrînd tradiţia rezultate- î
sumind aproximativ 2,4 mi­ al gestiunii economice inter­ cuMură generală, de ipeoaluote ¿1
Trccindu-se la dezbaterea liarde lei Reţeaua dc cerce­ .şi ponderi ncsatisfâcâtoaie In­ optime pentru intensificarea ne Această prevedere sc apli­ ole facullátllor recreaţiile mull oj cipnl ,.Cel moi reus<t om de iopodă*. | lor de prestigiu, muncitorii, j
Pentru cei râmaşi ocoio. sohle de
lepiotc după lungile minute ale o
generolă o ocestui proiect de tare cuprinde un număr în­ tre diferitele categorii de sa­ in valorificarea superioară a că majorităţii institutelor şi ■ relor El vo «cili „recrcoţio ceo mo sport le vor oieri prilejul unor jocuri | maiştrii, tehnicienii şi ingine- :
lege ou hiot cuvîntul deputo- sem nat de unităţi, grupate la lariaţi din reţeaua de cerce­ procesului de cercetare .ştiin­ rcntrclor de cercetare ştiinţi­ n re* — vocanlo celor care. cu mt do interior. O ocţiune inleresonto vo
galo ¿i ponune, au căutat 10 dei-
ţii lor. Ursu, prim-vicepreşe- ministerele economice. Acade­ tare. ţifică. Ca principal document fică. Unele unităţi din dom e­ ţ| copcre in lîlele cărţilor adevăruri, li occca CU prilejul Anului nou. cind j rii de la Fabrica de produ- ;
se vor olcotui colective dc pionieri
dinte al Comitetului pentru e- mia Republicii Socialiste Pentru înlăturarea deficien­ în acest sens, prezentăm azi niile ştiinţelor matematice. so: deprinderi )i priceperi neceiorc vio pentru a merge cu plunusorul Io r><0- ! se refractare Baru au obţi- j
•H»:gie nuclcoră, di fee Io» ol România, Academia de Ştiinţe ţelor semnalate, va trebui să proiectul dc Jege privind or­ cial-umânistc, medicale, biolo­ ţ-r. lesorl }i părinţi Dor turprilo C CO nul zilele acestea un nou :
Institutului de fizico atomică Agricole şi Silvice, Academia ducem o muncă susţinută ganizarea activităţii de cerce­ gice şi geografice — stabilite Din dorinţa de o cunoapa cum ie mai plăcută pe timpul vaconţci vo fl succes. Ei şi-au realizat în- ?
orăşelelor
lâză indaiolo constituirea
din Bucureşti, Vosile Beliina, dc Ştiinle Medicale şi In învâ- pentru mobilizarea şi sincro­ tare ştiinţifică in Republica prin holâriri ale Consiliului ocupă faeton) răipuntălori de buna copiilor intr un număr mare dc loco- I dicatorii anuali de plan cu :
Socialistă România, supus dez­
orgoflifOrC O vocon|oi, pentru O crea
director general al Centralei lâmîntul superior In unităţile nizarea activităţii celor doi baterii Marii Adunări Naţio­ de Miniştri — vor putea func­ clipe cit moi plăcute alewilar ţi slu- litoţi ale judeţului, unde p»m rota­
ţie. jcolile vo» pretento
progrome
industriale He fibre chimice — de cercetare lucrează cca. factori — cercetarea şi pro­ nale. ţiona in continuare in regim denplor ne om od<eiai luvarâţilor : artistice. 14 zile mai devreme Demn i
Săvineşti, laan Anton, prole- ■1 I 00G dc salariaţi, din care a ­ ducţia — la înfăptuirea pro­ bugetar. Gligor Hoţo, preşedintele Conirliului ..In codrul municipiului Deva, ne de menţionat este faptul că i
al
judeţeon
pionierilor.
organizaţiei
soi iimvcrsiloi fa Institutul po­ proximativ 10 000 de cercetă­ gresului general al societăţii. Pornind de la principiul că Importante reglementări se I Raţiu. sectelor ol Comitetului jn spunea tovoroso Viorica Cerb. sc va* prevederile )â producţia glo­
instructiv
cu corocler
iniţia acţiuni
litehnic din Timişooro, Ion tori. cărora li se adaugă pe­ In acest sens subliniez că în întreaga activitate ştiinţifică referă la desfăşurarea activi­ deţeon U T C , Viorica Cerb, preje educativ rccrcoiiv. Io coie participă bală s-au îndeplinit tn condi­
lîcmsn, difector al Institutu- ste 12 000 de cadre didactice ruvîntârilc tovarăşului Nicolae se desfăşoară in conformitate tăţii ştiinţifice pe bază de dinţa Consiliului municipal al organi­ mojoritoteo elevilor". Astfel, ocep.o
zaţiei pionierilor Deva.
din invâţâmintnl superior Ceauşescu În care se tratează cu politica partidului nostru contract Proiectul de lege participă la şezători lucrare organi­ ţiile în caic şi sortimentele
probleme economice, preocu­ in domeniul ştiinţei şi cores­ ..Pentru ta vaconţo pionierilor }¡ zate de biblioteca |ude|eono, secţia
In scopul perfecţionării ac­ parea pentru cercetarea ştiin­ punzător orientării date de creează condiţii de legare mai ■ ¿cotarilor 10 se dcilăţoare cil moi de copii, urmărindu se totodolo atro- fizice s-au fabricat fără nici
BSDE»*» vum tivităţii de îndrumare, coor­ strînsâ a tematicii de cerceta­ plăcut, ne relata tovarăşul Gligor geico unui maic număr dintre ei in o abatere de la plan.
Hojo. rn toate ¿colile gcneiolo vor
nodul cititorilor permanenţi. In dota
donare şi organizare a cerce­ ţifică este mereu prezentă Am Congresul al X-lea, proiectul re de nevoile economiei si li orgoniiate manifestări consacrate de 23 decembrie va oveo loc carna­ Bilanţul la sitrşilul celor
Republicii,
aniversării Zilei
tării ştiinţifice, in anul lOGă intîlnit aceeaşi preocupare în de lege stipulează că toate culturii, de aplicare mai ra ­ cu caracter cullural-orlitne. oct¡vóo(¡ valul ..Călătorie in lumea basmelor" II luni consemna 1.1 milioa­
pidă în practică a rezultate­
potrivit
expunerea de ieri a tovarâşu- cercetările — atît cele funda­ Si deschidereo ..Orăşelului copiilor*,
lor obţinute. Beneficiul înca­ anotimpului, serbarea trodiţionolă a prilej pentru a o'erenta progrome ne Ici economii suplimentare
sat de unităţile de cercetare pomului de iornă pentru ptejco'orii orlistice. jocuri distractive Ji sportive. la preţul de cost şi 1.3 mili­
cornovoluti
etc..
po
grădiniţe
din
..Pentru elevii din scoli piolesionole,
din realizarea contractelor va gheaţă (lupenl, Hunedoara. Devo). licee jt licee de speciolilole ne a in­
servi la dezvoltarea bazei teh- vizionări de (ilme specifice virilei, format tovarăşul I. Raţiu, Comitetul oane Iei beneficii peste plan.
ÎN P A G IN A A ll-A H O T Ă R i R E cercetare şi la cointeresarea spectacole de teatru. Se vor orga­ judeţean U T C . orgoniieoză tabere ALTE UNITĂŢI
nieo-materiale a unităţilor de
nizo eicursii prin O .N T . în Copiio-
de odihnă, cu coninbuţio . mtogralo
materială a cercetătorilor lă. centre economico (i social cultu­ o elevilor Io lupem. Brojov. Cluj. Ti-
rale ale ţării, vizite la întreprinderi,
misoato, cu durota de 4 pino lo S zi­
Marea Adunare Naţională a şi repartizarea cadrelor medi­ Pentru reglementarea ■- m o­ muzee, dimineţi de basm. le. Pentru iubitorii frumuseţilor natu­ Pe adresa redacţiei conti­
şcolare, căminele cui
Bibliotecile
LEG EA pentru adoptarea Bugetului Republicii Socialiste România cale pe teritoriul ţârii, eu a- dului de aplicare a acestor lurole. cluburile (|l var adapto pro­ rale. se vor efectuo e»curjn mler/u- nuă sâ sosească noi veşti In
deţene. S au stobilit nouă bote tu­
mcndamenlelc propuse in ca­ prevederi, legea va fi urmată gramul după cel ol copular, orgoni- ristice cu trasee în judeţele limitro­ legătură cu Îndeplinirea pla­
de stat pe anul 1970 H O T Ă R Ă Ş T E : drul dezbaterilor care au a ­ dc o holârire a Consiliului de zînd ocţiuni cit mo» olraclive. Un fe. In localurile liceelor se var ome nului anual Înainte de ter­
no jo cluburi diferenţiate pe genuri:
vut loc în şedinţa Marii Adu­ Miniştri, care va stabili siste­ accent deosebit se vo pune pe proc practicarea sporturilor de iornă. dru­
1 Se aprobă concluziile şi nări Naţionale din ziua de 10 mul dc eonlracte, utilizarea ticoreo sporturilor de iornă. Pentru meţii, jocuri de interior. Cu ocetl men Colectivele de muncă
oceosto se vor deschide patinoare la
LEGE privind organizarea activităţii propunerile cuprinse in Ra­ decembrie 1909. fondurilor, cotele de benefi­ numeroase |coll generóle s¡ liceo din prilej sc vo desfâjuro concursul de de la unităţile economice din
Soli lo elevi*. Pentru studenţi se vor
Pet-ilo,
localităţile Devo,
Petroţoni,
portul Comisiei speciale a Ma­
2.
Se însărcinează Consiliul cii şi repartizarea lor. cuantu­
Haţeg : l.G.C L., C.L.F., Auto­
organiza activităţi pe lingă casele de
de cercetare ştiinţifică rii Adunări Naţionale împu­ de Miniştri sâ iniţieze măsuri mul şi acordarea gralificaţii- Brad. Vaţa de Jos. Colon. Oră$Ge. unc cultură >1 cluburi, tabere do odihnă. bază şi Ocolul silvic au ra­
lo limd asigurate ji cu instolalii pentru
dotarea
ternicită să verifice
nocturnă. So vor omenajo pîrlii pen
După un trimestru de muncă, ele­
cu aparatură medicală, dc cer­ corespunzătoare, sâ asigure c- lor şi premiilor, precum şî pe­ tiu schi $i sănluţ Io Lupcni ţi Slro vii $i studenţii voi bcnelido He o portat îndeplinirea planului
sem­
liminarea deficienţelor
nalizările pentru nclndeplini-
în Republica Socialistă România cetare şi ¡nvâţâmint. din uni nalate şi îndeplinirea propu­ rea sarcinilor dc cercetare şi ¡0 (dotate cu instolaţii pentru noc­ voconţâ ploculo, coreio toţi cel răs­ tn ziua de 19 decembrie.
turnă. în vedereo desloţuiâ'li in buna
punzători
O
străduit
dea
so i
s-ou
tâţile clinice şi învâţâmint nerilor cuprinse în raportul de valorificare a rezultatelor condiţiunl o Olimpiadei olbe penhu notă cil mo 1 auoclivâ
preclinic, precum şi folosirea Comisiei speciale. obţinute. pionierii ¿i şcolarii ' din op» judeţe). M. BODEA
Pentru cei moi bvmi lo tăniii} }l
A
înfăptuind exemplar hotârîrile plenarei C. C. al P. C. R.y
înaintâm ferm pe drumul progresului mulţiiateral
Un vast program ştiinţific dc ridicare Acţiunile intercooperatiste —
forme eficiente de sporire
calitativă a economiei nationale a producţiei agricole
_>
Lucrările recentei plenare te, precum şi a unor forme de
a C C al P.C R şi ale sesiu­ VIOREL OCOŞ conlucrare economică intre
nii Murii Adunări Naţionale cooperative şi întreprinderile
Ani urm ărit şi urmărim in moderne, lărgirea şi perfoc pe 1)7 miliarde Ici. cu o creş­ au stabilit sarcini de o deose­ preşedinte al Uniunii de stat".
acoslc zile — cu interes şi ţionarea bazei tehnico-m*i- tete dc peste If> la sută, vo­ bită însemnătate privind ridi­ judeţene a cooperativelor Pe lima îndeplinirii acestor
deplină conştiinţă a îndato­ teriale a agriculturii, a con­ lumul investiţiilor centrali­ carea eficientei întregii acti­ agricole de producţie obiective se înscriu o seric de
ririlor c c nc revin — lucră­ strucţiilor, transporturilor şi zate la G7 miliarde lei. iar vităţi economice în toate sec­ acţiuni preconizate a se între­
rile plenarei C.C al P C.R şi celorlalte ramuri, prin pre­ venitul naţional la circa 2i3 toarele de activitate Obiecti­ prinde şi in judeţul nostru.
ale sesiunii Marii Adunări zenţa tot mai activă a ţâni miliarde lei. eu un ritm dc ve dc maximă importanţă din existent nu este suficient de Râspunzind necesităţii de a
Naţionale care au dezbătut noastre la cooperarea şi 12 la sută. Aceste ritmuri, planul dc stat al economiei bine valorificat, această situa­ spori producţia de Jegunrte, ia
şi adoptat Planul de stat al schimbul dc valori mondial deosebit dc susţinute de naţionale revin agriculturii, ţie datorindu-sc nu atit condi­ Sîntandrei se află în con­
economiei naţionale pe anul Caracteristicile sale funda­ creştere a potenţialului eco­ tam urâ a cărei producţie glo­ ţiilor pedoclimatice mai puţin strucţie o seră la realizarea
1970 şi Bugetul de stat pe mentale — subliniate în co n ­ nomic al patriei noastre, vor bală se prevede sâ crească in favorabile, ci unor deficienţe căreia participă 22 de coope­
ultimul an al cincinalului, cluziile dc inallâ valoare asigura nu numai realizarea 1970 cu peste 1G la sută. In de ordin tehnic şi organizato­ rative agricole. La intrarea ci
precum şi alte măsuri, ho- principială şi practică cu­ ci, in multe privinţe, depă­ acest scop, partidul a pus şi ric De?J)âlind pe larg proble­ în funcţiune sc va obţine o
tăfîri şi legiferări im portan­ prinse în euvînturea rostită şirea prevederilor cincina­ pune un accent perm anent pc mele respective, plenara C.C. producţie globală anuală de
te. de t o v a r ă ş u l Nicolae lului actual .şi. prin aceasta, dezvoltarea bazei lchnico-ma- al U.C.R. din 10—13 decem­ 12 milioane lei Astfel, se va
încadrat organic in linia Ceauşescu la plenara CC. al baza materială pentru cinci­ tcrialc, pc valorificarea supe­ brie a c a subliniat necesi­ influenţa pozitiv asigurarea in
politică generală fermă a P C R — sini menţinerea nalul 1971-1975. pentru tre­ rioară a rezervelor dc sporire tatea luării de măsuri energi­ bune condiţii şi în tot cursul
ce pentru îmbunătăţirea radi­
partidului nostru de indus­ unui ritm înalt dc creştere cerea la înfăptuirea m ăreţu­ a producţiei agricole la hectar cală a activităţii privind pro­ anului a aprovizionării popu­
trializare socialistă şi avind economică, echilibru) m;t lui program elaborat de Con­ şt pc cap de animal, astfel ducţia de cereale, legume şi laţiei cu produsele respective.
ca temelie solidă ritmurile tcrial. financiar şi valutar, gresul al X-lea al partidului incit sâ se asigure un pro­ in zootehnie Dc asemenea, slnt binecu­
înalte dc prosperitate a e- o strictă gospodărire a re de făurire a societăţii socia­ gres rapid şi o contribuţie mai noscute posibilităţile insemna-
Rcferindu-se la căile ce tre­
eonomict româneşti din anii surselor ţârii, respectarea ri­ liste multilateral dezvoltate. substanţială a agriculturii la buie urmate în scopul folosi­ le ce cx’istâ pentru sporirea
de după Congresul al IX-loa. guroasă a disciplinei de plan satisfacerea necesităţilor popu­ rii cu eficienţă cîl mai ridica­ producţiei şi ridicarea gradu­
Dezvoltarea în ritm susţi­
Planul de stat pe 1970 pune şi financiare, sporirea efiei nut a producţiei industriale laţiei şi ale economiei. tă a potenţialului material şi lui de rentabilitate în secto­
La
înfăptuirea
sarcinilor
în faţa partidului si a între­ enţei in toate sectoarele. şt agricole, a venitului na­ uman din agricultură, în cu­ rul creşterii animalelor. Pen­
stabilite, un aport de seamă
gului popor un program şti­ Anul viilor producţia in ţional creează resursele ne- trebuie sâ 1 aibă şi sectorul vântarea tovarăşului Nicolae tru punerea lor în valoare, la
inţific, atotcuprinzător. de dustrialâ a României va a cooperatist al agriculturii ju Ceauşescu se arăta că „Pen­ indicaţia Comitetului .judeţean
noi prefaceri calitative, de junge la 295 miliarde Ici, eu dcţului nostru Analiza reali tru punerea mai largă în va­ de partid au fost stabilite o
ordin structural al cconomi- 11,3 la sută mai mare dccil zărilor înregistrate pinâ acum loare a posibilităţilor de care
I ei, prin dezvoltarea susţinu- cca preliminată pentru 19C>9, irfs¡¡agim¿nBffiif in privinţa creşterii produc­ dispune ţărănimea avem, de
ram uri lor industriale producţia agricolă la aproa­ In anul 1970 producţia de cărbune brut extras a ţârii va ţiei vegetale şi animale evi­ asemenea, in vedere dezvolta­ ICONTINUAR« in pao. a 2 e|
fi de 23,2 milioone tone. denţiază faptul că potenţialul rea acţiunilor intereooperatis-