Page 69 - Drumul_socialismului_1969_12

proletari din to a te ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ! Redacţia
Anul X X I

Nr. 4 6 5 6 şi adminisiraţia

ziarului
Duminică

D E V A , 6tr. Dr P etru G roza, nr. S3
21 decembrie telefoane : ledaetoi şei - 11588 j re*
dacloi şei adjunct, sectelor de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1969 lurâ-sport şi probleme celâţeneşli -
72317 ; secţia scrisori, documentare şi
exlerne - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telelon de
serviciu intre oiele 16*24 - 11585.
4 PAGINI. 30 BANI

Cu cît metal se produce tona de metal ? M E S A J U L

adresat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU,

SIDERURGIŞT1I HUNEDORENl VOR secretar general al Partidului Comunist Român,

în fAptu i sarcina tra sa ta de preşedintele Consiliului de Stat, slujitorilor

RECENTA PLENARĂ A C.C. teatrului din întreaga ţară

Stimaţi tovarăşi, secolului trecut, Gh. Asachi, ideologii marxist-leniniste In
AL P.C.R., PRIVIND REDUCEREA împlinirea unui veac şi ju ­ V. Alecsandrî, Kogâlniceanu procesul amplu de făurire a
noii societăţi, artiştii teatre­
jn Moldova, Gh. Lazâr, Jancu
mătate de la inaugurarea pri­ Vâcârescu. Ion Hcliade Râclu- lor noastre, români, maghiari,
mului teatru in limba rom â­ lescu in Muntenia. Timotei germani şi de alte naţionali­
CONSUMURILOR MATERIALE îmi oferă prilejul de a adresa, Cipariu, Gheorghe Barili vi. tăţi îşi aduc valoroasa con­
nă in capitala ţârii
noastre
losif Vulcan în Transilvania,
neobosit
muncind
tribuţie.
în numele Comitetului Central au ctitorit teatru in limba pentru desăvirşiren măiestriei
al Partidului Comunist Român, română, incrcdinţindu-i mi­ artistice, pentru îmbogăţirea
al Consiliului de Stat şi al siunea nobilă de a da „ascu­ patrimoniului nostru cultural
Raţiunile economice core arlhtni de economisire a me­ primă de bază pentru fabri­
impun acest more semn in- talului la seara întregii eco­ carea celor trei milioane tone meu personal, un călduros sa­ ţire minţii", de a îndrepta cu noi opere memorabile.
h'rogalîv ¡n prim-plnnul preo­ nomii. Hunedoara este che­ dc oţel care, la rindul lor, lut şi sincere felicitări d ra­ „năravuri“, dc a îmbogăţi lim­ îmi exprim convingerea că
cupărilor şidcrurgiştilor sint mată să-şi evalueze critic re­ constituie hrana complexului maturgilor, artiştilor şi tutu­ ba românească — cum spunea dramaturgii, artiştii, toţi sluji­
sintetizate cu toată claritatea zervele şi posibilităţile, să-şi dc laminare ror celor ce slujesc cu talent la 1819 poetul Inncu Vâcâres­ torii scenei din ţara noastră îşi
şi puterea de convingere în aducă întreaga contribuţie la Cu ce preţ se vehiculează şi dăruire arta scenică în Bu­ cu. vor intensifica eforturile pen­
cui intarea r ostită de tovară­ reducerea şt aşezarea consu­ această uriaşă cantitate dc cureşti şi in întreaga ţară Generaţii de dramaturgi s-au tru a ridica şi mai mult nive­
şul Nicolae Ccniişcscu la re­ mului de metal pe baze ra­ metal ? Cu cit metal se pro­ Etapă memorabilă în istoria străduit, alături de artiştii lul artei teatrale româneşti,
centa plenară a C.C al ţionali'. comparabile din toate duce fiecare tonă de metal ? teatrului românesc, anul 1019 care au dat viaţă scenică o- vor milita neobosit pentru
Helcvind necesitatea creşterii punctele de vedere cu consu­ Sint raţionale actualele con­ semnifică încununarea unor perclor lor, să facă din tea­ râspîndiiea în masele largi a
eficienţei activităţii industria­ murile înregistrate pe plan sumuri specifice înregistrate vechi şi înflăcărate năzuinţe trul nostru o tribună de gin- valorilor artei naţionale şi u-
le marile rezerve existente in mondial. la Hunedoara, corespund ele ale intelectualilor şi patrioţi­ duri si sentimente înălţătoare. nivcrsnlc. pentru lărgirea o­
icdm erca consumurilor m a­ Economisirea metalului tre­ posibilităţilor şi cerinţelor, lor români şi totodată un rod­ Condiţiile cele mai propice rizontului dc cultură al între­
teriale. faptul că normele de buie să inccapâ dc la produ­ realizărilor obţinute pe plan nic început pe drumul creării pentru dezvoltarea unei arte gului popor.
ronsnm sini incâ destul ele cător Iar Hunedoara — ea mondial ? unui teatru care să slujească teatrale de cea mai înaltă La aniversarea celor lâO de
largi, ducind la utilizarea ne- principal furnizor de oţel si Pentru a căuta răspunsuri activ la trezirea conştiin­ măiestrie, care să aparţină cu ani de teatru românesc in ca­
raţionalâ a materiilor prime, laminate al ţârii — dispune şi a formula concluzii, vom ţelor, la educarea poporu­ adevărat întregului popor, au pitala ţârii noastre urez tu­
secretarul general al partidu­ în acest sens de rezerve n- lua ca bază de plecare evo­ lui in spiritul luptei pentru fost create în ţara noastră turor celor cc îşi dedică ta­
lui subliniază- „In mod deo­ prcciabilr. cu influenţă direc­ luţia în acest cincinal şi sta­ eliberarea naţională şi socia­ după eliberarea de sub jugul lentul şi energia artei teatra­
sebit va trebui să procedăm tă sau indirectă asupra con­ fascist, in epoca edificării so­ le spor la muncă, noi şi în­
holăril la reducerea consu­ sumului industrial de oţel şi diul actual al consumurilor lă O trăsătură esenţială a is­ cietăţii socialiste Teatrele semnate biruinţe pc calea pro­
murilor de metal. Trebuie laminate Din acest larg e- specifice la principalele po­ torici teatrului românesc este râspîndite astăzi pe întreg te­ păşirii artei şi culturii socia­
spiiN că in comparaţie cu rea­ vant.ii de resurse şi posibili­ ziţii de consum. împletirea sa organică şi pro­ ritoriul ţârii sint angajate în liste.
lizările din alte ţâri. consu­ tăţi. ancheta de faţă îşi pro­ fundă cu însăşi istoria ţârii, vasta operă dc construcţie a
murile specifice dc metal pune să identifice acele căi. AL. VALERIU cu strădania pasionată a căr­ culturii socialiste, dc transfor­
pentru laminate sînt la noi mijloace şi modalităţi care Planul de stat pe 1970 prevede creşterea producţiei de o­ turarilor iubitori de neam m are a conştiinţelor, de edu­ N ICO LA E CEA U ŞESC U
nejustificat de ridicate". acţionează nemijlocit asupra ţel la 6,51 milioane tone, depâşindu*se astfel prevederile sta­ pentru cauza luminării mase­ care a cetăţenilor in spiritul secretar generai ol
In spiritul acestei sarcini dc consumului propriu dc metal bilite pentru cincinalul actual. lor. Personalităţi de seamă ale unor idei înaintate, al nobilei Partidului Comunist Român,
maximă însemnătate care vi­ utilizat la producerea m eta­ preşedintele Consiliului de Stat
zează declanşarea unei vaste lului.
Spectacol de gală cu opera „Uecebal"
Punctul de demaraj—identificarea
Cil PIANUL ANUAL ÎNDEPLINII
Pe scena Operei Române a
surselor de pierdere avut loc, simbâtâ seara. opera stituţii centrale şi organizaţii sentimentul înălţător şi per­
vin
obşteşti, personalităţi ale vieţii
m anent al dragostei de ţară,
spectacol
de gală cu
cultural-artistice, ziarişti, un
dc
caracterul eroic al jertfei
Scella a ll-a furnale Hunedoara „Decebal", creaţie a compo­ numeros public. sine. atunci cînd e pusă în
zitorului Gheorghe Dumitres-
La sosirea in lojile oficiale,
Se cunoaşte eă in uriaşul calitative dc Ia treptele brute cu. tovarăşul Nicolao Ccauşescu slujba libertăţii patriei.
Muzica, inspirată din melo­
mecanism siderurgie hunedo- spre sortimentele cele mai Incepind de azi 21 decembrie, colectivul Concomitent cu realizările cantitative, co­ La spectacol au asistat to­ şl ceilalţi conducători dc par­ sul popular, se bazează pe ar­
rcan. de la introducerea mi­ rafinate. Metalul Hunedoarei secţiei a H o furnole de Io Hunedoara ela­ lectivul care deserveşte cele două mari fur­ varăşii Nicolae Ccauşescu, cu tid şi dc stat au fost salutaţi monii simple si sugestive. T a­
nereurilor în furnale şi pînă îmbracă astfel simultan tripla borează foniâ peste planul anului 1969. Infor- nale de 1 000 mc înregistrează succese de soţia, Emil Bodnaraş, Paul de întreaga asistenţă cu în­ blourile : Săgetătorii de
Zamol-
lui
la expedierea laminatelor pe ipostază dc materie primă, mînd redacţio despre îndeplinirea înainte de seomă în creşterea productivităţii şi econo­ Niculcscu-Mizîl. cu solia, Ilie delungi şi puternice aplauze. nori", „Mînia „Cornul dc
Epopeea
tcatral-muzic.ală
Verdeţ, cu soţia, Petre Lupu,
xis”, „Nunta".
arterele economici, metalul se semifabricat şi produs finit. termen a planului anual de producţie, ing. misirea cocsului. Pe parcursul acestui on in­ cu soţia. Manea Mânescu, cu ,.Deceba)“ — ca şi celelalte aur a! lui Deecbal", „Trăda­
reproduce pe sine. In înlăn­ Circulaţia productivă se ridi­ Clement Marinescu, şeful secţiei, arată că pî- dicii de utilizare a agregatelor ou spont cu soţia. Dumitru Popescu, cu lucrări ale autorului, orato­ i ca". „Zorile" şi „Flăcările
ţuirea complexelor procese că la proporţii de-n dreptul no la 31 decembrie se estimează obţinerea 153 kg de fontă pe mc de volum util şi zi soţia, Leontc Râutu, cu soţia, riul „Tudor Vladimircscu", o- Sarmizegetusei”. sînt pagini
calendaristică şi s a redus consumul specific Gheorghe Stoica, Ştefan Voi- pcrclc „loan Vodă cel C um ­
tehnologice, el îşi amplifică impresionante La ora actua­ unei producţii suplimentare de fontă de pe­ expresive care îmbină moda­
de cocs, faţă de norma plonificotă, cu 6 kg lee, losif Banc, cu soţia, Pe­ p l i r . ..Răscoala" şi „Fata cu lităţi tradiţionale cu forme
volumul şi se aulovalorif¡că. lă, un milion şi trei sferturi ste 30 000 tone. pe tona de fontă. tre Blaj'oviei, cu soţia, Mihai garoafe" — este inspirată din moderne.
ureînd pe scara valenţelor de tone de fontă sînt materia Gcre, cu soţia, Ion Iliescu. momente cruciale ale istoriei Publicul a primit cu căldu­
Vasile Patilineţ, cu soţia. Ion noastre. ră spectacolul. La sfîrşit. in­
-I Stâncscu, membri aî C C al Evocînd figura luminoasă a terpreţilor lc-au fost oferite
| P.C.R., ai Consiliului dc Stat regelui dac, lupta dramatică flori din partea conducerii de
şi ai guvernului In sală erau a strămoşilor noştri pentru partid şi de stat
Manifestări Secţie j prezenţi conducători de in- neatîrnnrc, autorul reliefează (Agerpros)
cu de produse |
prilejul ceramice Cei 2400 de prieteni
majoratului la I.I.L. Brad! Dacâ (inern leoma dc (opiul câ - na deplosom in Sil.oju de Sui jl Lo (abiico de conterve. de pildă,
i — dupo cc ji înscriu numele în Lje de Joi, tinde din rindutile elevilor lucrează ur. mare număr de lemei.
— cititorii nc Irec pragul dc zeci de
navetă
loc
}i
sint
ele
i ori in decursul unui on. cind ei no jcolii generole ji ale ţăranilor toopc- Unele din unde mai persisto influenţe
rototi avem 490 de ciMon. m tijele
rlm sale
In cadrul acţiunilor orga­ In scopul diversificării j mărturisesc preferinţele. putem spune Io» (nnd insciiic 5 000 de volume mitlrce De acece. în luno iunie t o
fiecare cititor este dc
un
câ
lopt
nizate la Câlan cu prilejul producţiei şi pentru a sa- • pnelcn al bibliotecii Şi daco - ojo împrumutate ii cilile. activitatea orgomzol oio prezentarea cărţii
cu
In
coitea.
munco
„ O steo nu mi io toare"
Şl nu ngmoi
sărbătoririi majoratului, ti­ lisfacc cit mai deplin ce- i cum ie spune - „CQ'teo e cel mol pentiu populan/arco ei oie un toi că ocţiuni ic occtteo ou (ost urmă­
nerii de 18 ani au colectat rintcle populaţiei, in cadrul ; bun piieten ol omului", e (ireic co deosobit. evenimentele ji onivcrsorilc rile cu otenţie. dar lo 0»O ocluolă
cele ?4 000 de exemplare cile numâ-
a
destule
oierii
ne ou
prilejuri de
Cititoare din
87 tone metale vechi. 850 de întreprinderii noastre a fost I io biblioteca noastră. io (■ atroi in ilo loţo cu cititorii tau dc a po avem citcvn zeci de de aici.
rîndurile
muncitoarelor
sticle şi borcane. De aseme­ înfiinţată o secţie de pro* j jurul lor pe cei 2 400 d** prieleni. poli m mijlocul rocjtcjugorilor coope Lo început varbcom de coi 2 400
oliCiul
Io
dc
nea. pe lingă acţiunile cu duse ceramice. la Proporţio aritmetico de un cililor rotori. a! salariaţilor al muncitorilor de prieteni pe core ii ora bibliola-
10 volume existente in toii n-ar
dc legume ji bucle
caracter utilitar, cei mai Această secţie va produce spune poote nimic daco dincolo de de Io lobricn de comcive. elevilor co nooilră. lată numoi ciţivo : pen­
din
Pompei
Tiltodor
tineri cetăţeni au participat calde pentru sobe de tera­ ea n a i na strodonio colectivului dilemelor licee olloţi m timpul verii sionarul core o îndrăgit corteo satul
isto­
Plopi,
la o seric (le intitniri, sim­ cotă. vase ceramice pentru nostru (bibliotecarele Flviro Coicu în tabăra haţegono tău in vacanţă rico ji care vine de lo more distan­
lescu Ji Stcluţo lehim) dc o iac* co
etc. Pe linia acestor acţiuni, amintim
pozioane, au răspuns unor Oomenii io (ie cit moi bine ţi prompt organizarea in anul ocesto a 7 seri ţă de Ho|eg co «ă împrumute „Do
cii". „Răscoala*
etc., ţăronul coope­
chestionarc-sondaj despre parcuri şi diferite articole servi ţl, ceea ce ne prilejuiejte dese literare, 9 teri de poetic. A receniu rator Gruia BoC'Ot din Fărcădm. ca­
revederi cu ocejtio
ji numeroase prezenţe in loţo micro
Foptul co pină
opţiunile lor de viaţă, a« de artizanat. Io jumâioleo lunii decembrie biblio (onului stoţier de todiolrcore. coro re are înscrise m Irjă zeci de eram-
hiat parte la spectacole a ­ Primele două şarje de leeo nooiliâ o depâjit cu peite 6 000 ne ou creol pofibilitoteo de o tio plore ale genului poliţist ; muncito­
rul luliui Popa din Bărăjti, care este
decvate şi seri distractive, cahle au şi fost scoase şi j do volume sarcino anuală la cărţi de vorbă cu tute jr cKior mii de un Datornic îndrăgostit ol Operelor
oomeni Hinlrc corc unii ou
ji de­
Citite. nu loco decil să confirme câ
au primit felicitările Comi­ rezultatele sint bune. In a­ muncitorii, ţăranii coopeioton. func­ venit cliitoil permanenţi ji aniver- lui Julez Veme ; ovuierul C F R Vle-
10i Slonciu din Haţeg, ca re a împru­
CU even imcnielc
ţionarii. intelectualii ţi elevii
In
pos
eoie
tetului orăşenesc U.T.C. Câ­ nul care vine această nouă ne lioc pragul ie declorâ mulţumiţi sările co ou Ovut loc in 1960. t»e- mutai ji citit de lo incepulu I onulul
74 de cărţi. Şirul celor ma> destoi­
lan. secţie va produce din plin. 1 dc telul cum sint (rotaţi ir» buie só mo i omiriţim seouo litCroră nici prieteni o» ma' putea continuo
Silvoju de Sius pe fe-
Io
organ izotă
1 500 de exemplaie
Corţi'e -
cu
Grădină.
Silvio
oliciul
do Io
Laminorul „650" de (a Hunedoara. Colectivul de aici realizează înlr-o largă gamă caii - valoare de pene 20 000 lei - cu coie ma , ,.Pag nî dm gloriosul augusl*. P T T R . Marin Mârunţelu. casnică,
leo
medalionul liteio»
..Ecateiinn
talivâ şi tipodimensionalâ o mare parte din profilele grele necesare uzinelor producătoare de IOAN JUDE nc om reîmprotpâlot roiturile in anul doroiu" (cu prilejul împlinirii o 75 pcniionom Alcxondrino Borttar ţl
1069 i ou ot»oj ţi ele pe cititori în­
ţevi şi constructoare de maşini şi instalaţii din ţară. secretar ol Comitetului Ing. IOAN SOCOL spre locojul nostru de cultură, lor de am de Io nojtcrco ciornei), e Voiile Tăuiescu. muncitorul Ion Jo-
Ion Moconu etc., co «e
pu. n(iţe»til
Foto: V. ONOIU orăşenesc U.T.C. Călan I.I.L. Brad In alic coruri om tăcut o obi'numln voca»eo „Alexandru Vlohuţă ji Româ­ ou înscrise în líjele lor intre 41-52
nia pitorească” ele
din procedeul dc o-i vizito noi Aja O bună porte din acţiuni ou ovul de cărţi
se (ace co - dc două oii pe lună Slirjim un on dc muncă ji vom
urmări meritorii. Pe lingă (aptul că începe curind aMul Vom numerota
oamenii primesc cunojtinţe despre unu jl
incepind
líje le
vioţa ji opera unor mo»i potnoţi jl dm nou vom conjem np CU
scriitori, co Nicoloe Bâlcescu. Nieo- dm nou ele nu-
loc Tilimon etc., despre voiturile lui m ele mi iloi de prieteni O» cuvintu*
Stînd de vorbă cu oamenii se purta eu bolnavii a) docto­ Blago, lobij. Tnpîrceonu, Olilio Co- lui scris O vom loce cu cea mol
Zimir, Nmo Cosion ji mulţi olţii. pe
¡-am auzit povestind pe mulţi rilor“ . lînqo lomillonioieo lor cu tematica more plăcere I
despre felul cum le-a trecut Dar umplerea timpului bolna­ unoi Opere literare co „Morloiii* de EMILIA CHIRIJA
timpul în spitale, atunci cînd an vilor internaţi mai cere ceva : Mirceo Ciobonu. ..Reobilitoieo unui de la Biblioteca orăşenească
fost internaţi. .Şi cum omului Bolnavilor nu le poate lipsi un „medicament“ pre­ o carte, un ziar. sau o revistă, Koiduc" de Mihoi Slaian ele., el au Haţeg
bolnav clipele, ceasurile i se par un radio sau televizor, chiar deprins ji gutlul Cititului
mai lungi, mai goale, puţini filme, plimbări în curtea sau
sînt acela care vor susţine că parcul spitalului, şah, table,
timpul in spital a trecut uşor, rummy ele. Bineînţeles — pre­
că s-au găsit într-o bună dis­ cizăm — pentru cei cărora evo­
poziţie sufletească. Dar in spi­ tins: ambianta spitalului. II găsesc in fiecare zi? luţia bolii lc permite şi numai
tale, sanatorii, preventorii ele. cu avizul medicului Trebuie
pentru internaţii aflaţi In con­ Insă spus conducerilor spitale­
valescenţă — şi in aceste rin- lor. sonatoriilor, preventoriilor
duii nu ne vom referi la bol­ grav, este lăsat singur cu neca­ să se rezume la minutele de vi­ tre medic, personal sanitar şi re măsură principiile enunţate din judeţ că in mică măsură se
navii gravi, obligaţi a sta tot zurile salo. se simte stingher. ¡1 zită. tratament ele., este un bolnavi Nespectul reciproc, a- de către şeful de secţie. Mai n- face acest lucru, sub diferite şi,
timpul In pat — vremea pinâ apasă singurătatea, glodurile. drum lung, al cărui efect omul taşamenlu), înţelegerea necazu­ )es de către medici, mai puţin de multe ori, nefundamentale
la părăsirea spitalului sc poate Şi cit de simplu ar putea fi în­ bolnav ¡1 simte in trăirea sa rilor şi suferinţelor este un me­ de calic personalul sanitar: a­ motive.
umple In atilca feluri Unităţii lăturate. evitate toate acestea ! psihică şi aşa zdruncinată dc dicament ce nu poate lipsi din sistente, surori, practicante. La Trei foşti internaţi la spitalul
spitaliceşti i sc poate crea şi De la bun început trebuie sa suferinţă terapeutica spitalicească a bol- adresa medicilor Lucian Tomes- din Hunedoara: Aurel D., ioan
statornici o ambianţa cît mai subliniem ideea care ne-a con­ cu, linii Olteanu, Adam Golda, V., Dumitru P. ne-au spus :
plăcută, al cărei efect vindecă­ dus la scrierea acestor rînduri. bolnavii cu care am stal de „Foarte greu trecea timpul in
tor arc o marc importanţa şi pentru a nu cădea în greşeală vorbă pe îndelete au avut nu­ spital. Mai ales că boala noastră
influenţă în grăbirea însănăto­ Omul bolnav internat este su­ RAID ANCHETA PRIN SPITALE mai cuvinte dc preţuire, recu­ ne permitea să nc ridicăm, să
şirii oamenilor. Este un adevăr pus tratamentelor, nicidecum nu noştinţă şi respect. Nicolac Li.ş- ne plimbăm cte. Am fi citit o
pe care interlocutorii noştri l-au aşteaptă să i sc pună la dispo­ ca, pensionar, după ce a lucrat carte, am fi dorit un televizor
recunoscut şi subliniat. Dar lre­ ziţie un cadru propice distrac­ aproape .10 dc ani la oţelâria Abia cînd am plecat am aflat
ct nd prin secţiile spitalelor. în- ţiilor. Dar dc aici şi pînâ la a-1 — O ambianţă plăcută, o at­ navului internat. Este medica­ veche, spunea : „Sînt foarte că secţia avea bibliotecă volan­
trebind bolnavii internaţi mai închide între patru pereţi, în­ mosferă dc destindere in saloa­ mentul traumatismelor sufleteşti mulţumit şi vreau să transmit tă şi televizor Şi cit ar fi fost
de mult sau doar dc citeva zile tr-o cameră dc multe ori cer­ nele spitalului contribuie intr-o ale omului suferind, care tre­ medicilor tare s-au ocupat de acestea de bune pentru noi, a-
nc-am dat seama că în multe tată cu curăţenia, a-i asigura un marc măsură la vindecarea mai buie să fie mereu in atenţie, mine întreaga mea recunoştin­
cazuri vindecarea sufleteasca, pat ru o pernă sub cap, a cărui grabnică a oamenilor — ne spu­ ştiut fiind ca în majoritatea ca­ ţă“. Acelaşi lucru ni l-a spus GH. I. NEGREA
acest medicament atît de pre­ lenjerie se uită cîtcodatâ să nea medicul Lucian Tomcscu. zurilor boala psihică este alit şi pensionarul Gheorghe Grei, La determinarea colitâţilor lingotierelor fabricate la U.V.
ţios şi care nu se poate cum­ sc schimbe, a-i servi cele 3 sau şelul secţiei interne a Spitalului de greu vindecabilă. Chiar mai cu adăugirea: „surorile, mai a­
păra de la farmacii, este In 4 mese pe zi. nu In cele mai i- unificat din Hunedoara Nu tre­ greu decît cea fizică, trupească. Călan, contribuie şi laborantul Tiberiu Durlescu, de la labora­
mare măsură neglijat. Omul reproşabilc condiţii igienice, iar buie să lipsească acea binefăcă­ La secţia interne a spitalului les cele care fac tratamente, să torul control al uzinei.
bolnav, chiar atunci eînd nu-i dialogul cu personalul medical toare apropiere sufletească în- din Hunedoara se aplică în ma­ Înveţe mai mult din felul de a