Page 7 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 7
DRUMUL SOCIALISMULUI - MIERCURI 3 DECEMBRIE 1969 PAO. 3
REPORTAJ PUBLICITAR PUBLICITAR • ' REPORTAT PUBLICITAR » REPORTAJ PUBLICITAR
PROTECŢIA MUNCH-OBUGA FIE LEGITIMA PRIVIND GARANŢIA
VIEŢII Şl SĂNĂTĂŢII OMULUI ÎN PROCESUL DE PRODUCŢIE
Centrata minereurilor neferoase Deva Combinatul pentru exploatarea
şi Industrializarea lemnului
Preocuparea dc ansamblu rea efortului fizic al munci
pcnlru întărirea protecţiei torilor ;
muncii în cadrul unităţilor — forarea unei găuri de
miniere ale Centralei mine sondă de la suprafaţă la mi
reurilor neferoase Deva, se na Certej pentru introduce Faţă de marile uzine şi în nedoara. Parchetul Casagu noi Siminic au răspuns cu miine, accidentul pnatc de
concretizează printr-o redu rea la sectoarele 2 ţi 3 a c- seninătate că „nu cunosc veni iminent.
cere substanţială a număru nergiei pneumatice si a apei treprinderi industriale a că (şef de parchet Boinn Petru),
lui de accidente, prin spori pentru perforaj umed : ror activitate sc desfăşoară parchetul Poiana Kâchiţclu existenţa unui astfel de or Propaganda de protecţia
rea grijii faţă dc securitatea — pentru îmbunătăţirea în mediul urban sau chiar (şef de parchet Râdos Aron), din“. Concluzia este simpla. muncii se desfăşoară după
muncii. microclimatului în subteran rural, în sectorul forestier, la parchetul Iazuri (şef de par Practica neeorespunzâtoarc specificul locurilor dc mun
In domeniul îmbunătăţi şi a reducerii îmbolnăvirilor exploatarea lemnului, apare chet Simoc Aurel) râmin in folosită şi în prezent la ex că pnn toate formele dc in
necesitatea
această privinţă
ploatarea tractoarelor a ră
exemple
in primul rînd
rii condiţiilor dc muncă şi dc silicoză a fost generalizat mas şi râmine inexistentă i struire, de 1a invâţâmir.t, la a
sociale ale muncitorilor, atlt perforajul umed la toate u- nu numai a asigurării con concludente în materializa gitaţie vizuală (plaearde şi
în subteran rît si la supra nitâ111o miniere ; diţiilor dc muncă, dar şi a rea dispoziţiumlor, în promp tractoarele continuă să cir tăbliţe avertizoare) menite
faţă. in cadrul unităţilor — la efectuarea operaţiu modului de viaţă pc care ¡1 titudinea măsurilor şi lip cule neechipate cu plasa de să menţină trează atenţia
noastre au fost realizate o nilor de puşcarc pentru duc muncitorii acolo in mij să de empirism în aplicarea protecţie şi snpu-scut ; folosi muncitorilor în timpul lucru
scrie dc obiective cum sîrit : combaterea prafului se fo locul pădurii, la zeci de kilo celor mai potrivite soluţii. rea neindicatâ n cablurilor lui. Din nefericire nu întot
— generalizarea încărcării loseşte pulverizatorul tip metri de aşezările omeneşti, In urma unnr controale c< de oţel la trolii ; lipsa unor deauna acordul este perfect.
mecanizate a materialului Munccl caic este generalizat in vîrf dc munte sau în fun fectuate la alte unităţi de măsuri de prevenire a sus Dacă la instructajul general
rezultat ele la excava rea lu ¡n toată tura : dul piraielor Eforturile ma exploatare a lemnului, ana- tragerii şi apoi a folosinţei introductiv se constată îmbu
crărilor miniere la mina De — la operaţiunea de încăr teriale depuse in acest scop lizind situaţia accidentelor tractoarelor după orele dc nătăţiri, in sensul că unită
care se stropesc cu apă m a sint considerabile. Au apărut program : lipsa unor locuri
va si extinderea acestei me terialul. frontul de lucru si si în special a cauzelor rea ţile de exploatare şi-au în
dotate
canizări si lu mina Munccl. pereţii lucrărilor miniere. cabane confortabile cazarma- le care au determinat pi o- de parcare a acestora, iată tocmit instrucţiuni proprii
cu mobilierul şl
fapte care. individual sau în
fapt ce a conclus la reduce Dc asemenea, la rostogoale mentul necesar, case ale vocarca lor,, la activitatea de complexitatea lor, au gene care stau la baza acestei for
Aţa se face cuplarea corectă a vagonetelor. protecţia muncii trebuie tras me de instruire, eu un conţi
muncitorului forestier în ca semnalul de al,urnă carc să rat aceste accidente. nut real, corespunzător, în
re el îşi petrece o buna par Pentru începerea lucrărilor
unde se descarcă minereul luate dc unităţi au avut efi te din timpul său. Fiindcă, constituie un ultim avertis de exploatare a unui par schimb instructajul la locul
se folosesc pul vcrizatoarc. cientă. in cele din urmă s-a înţeles ment pentru cei ce neglijea de muncă este adesea incom
La toate lucrările miniere în Măsurile luate dc unităţi că in organizarea procesului ză sub o formă sau alta a- chet există norme departa plet sau îmbracă aspect for
fund dc sui: s-a generalizat se concretizează în mod spe plicarca acestor norme. mentale dc proiecţia muncii
nerujul mecanizat: cial în : instruirea şi însu dc exploatare a lemnului nu Considerăm de primă ne care impun măsuri pregăti mal. Cazul depistat în par
— la I.M. Barza, pcnlru şirea temeinică a normelor se poate discuta problema cesitate prezentarea unor ast toare. In acest sens unităţile chetul Câprioru confirmă a
satisfacerea nevoilor de apă de tehnica securităţii la an condiţiilor de muncă în mod fel de deficienţe pentru ca au constituit comisii care au cest lucru. Materialul de
potabilă, au fost construito gajare, instruirea periodică dispart do condiţiile de via prin sensul publicitar al dez sarcina autorizării prealabile instructaj predat la instru
si date în folosinţă două a tuturor angajaţilor, reexa ţă, deoarece există o anumi baterii lor să râminâ imagini a parchetelor înaintea înce
staţii de clorurare a apei ; minarea pe linie dc NTS a tă interdependenţă a lor, in- vii. cu tot reflexul cenuşiu perii exploatării propriu-zi- irea secţiei de fasonat meca
— la E M. Deva s-n dat in personalului de control $i fluenţindu-se reciproc şl con- al faptelor şi împrejurărilor sc. nic din acest parchet nu a
folosinţă un nou grup so îndrumare, control mai in vergind spre rezultate care in care s-au comis. La Unita
cial ; sistent si stabilirea de mă depind de gradul lor de ar tea dc exploatare şi indus
monie.
— minerilor dc la T M. suri mai exigente, respecta trializare a lemnului Orâştie
Barza li se asigură locuinţe rea tehnologiei de extracţie In perioada actuală, activi — parchetul Roşia — tracto
confortabile in oraşul Brad, la locurile de muncă si a tatea în masivele păduroase ristul Florea Simion. circu-
iar celor de la Deva si Mun- normelor dc protecţia mun este dinamică, febrilă şi se lînd cu tractorul şi remorca
col in oraşul Deva cii ctc desfăşoară aidoma ca în ma sa pe un teren neamenaiat.
Cu toate masurile luate, Prin ordinele şi îndrumă rile întreprinderi. Mecaniza s-a răsturnat plătind cu pre
în unităţile miniere mai au rile date de conducerea Mi rea principalelor operaţiuni ţul vieţii nercspcctarea nor
loc accidente dc muncă ale nisterului Minelor, ale con in procesul de recoltare a melor dc protecţia muncii.
căror cauze s-au concretizat ducerii Centralei minereuri lemnului a şters definitiv ur La fel în Unitatea de exploa
in abateri dc la normele de lor neferoase Deva. precum mele procesului de muncă tare a lemnului Haţeg, trac
protecţia muncii cu privire .şi prin ajutorul permanent manuală, Bineînţeles, că a
ia cfccluarca unor lucrări, dat de către reprezentanţii cest salt a necesitat pe Ungă toristul Sigismund şi-a pier
cum ar fi : transportul me Ministerului Muncii, au fost organizarea. îndrumarea şi dut viaţa angajindu-se într-o
canizat în subteran, lucrări stabilite o serie de prescrip controlul întregului proces cursă tot pe un teren nca-
dc puscarc-exploatnrc. lu ţii care s-au tradus în fapte menajat. Două cazuri dc ig
crări dc armare, lucrări de la unităţi prin participarea de producţie şi impunerea
coptunrc. transportul mate largă a conducerilor tehnice unei discipline de muncă. în noranţă crasă a unor ele
rialului în subteran si la a unităţilor, pcnlru stabili cadrul căreia protecţia mun mentare dispoziţii dc securi
suprafaţă ctc. rea măsurilor la locul dc tate Individuală soldate cu Un alt accident mortal s-a intîmplat la U.E.I.L. Haţeg.
muncă, astfel încit cei ce c- cii apare pe prim plan.
In urma cercetării cazuri xoculâ lucrările în subteran două victime omeneşti. Res
lor de accidente s-a consta Complexitatea problemelor Nici un fel de declanşare a
tat că abateri similare cu pot lucra în condiţii bune de care aceasta din urmă ponsabilii cercetaţi ulterior, cuprins articolele cele mai
de siguranţă in speţă tehnicianul Suciu unui proces de producţie nu esenţiale din N.T.S. privitoare
cele consemnate in docu este legată şi-a găsit terenul se poate produce fără exis la doborîrea arborilor : pre
mentele do cercetare sc in- preocupărilor cu deosebire Ion, răspunzător cu meca tenţa urnii astfel de aviz. gătirea locului de muncă, a
Ing. IO ANI STANCULESCU
Transpoitul explozivului nu se face cu lămpi cu flacără des iilne.se tot mai rar. fapt ra şeful serviciului in sectoarele de exploatare nismele pe unitate sau şeful , Un alt capitol care râmîne legerea direcţiei de cădere,
chisă, aşa cum procedează muncitorul din fotografia de mai sus. re dovedeşte că măsurile protecţia muncii Baia de Criş, Dobra şi Hu- de coloană de tractoare Dâ- deschis este dotarea cu e- executarea tapei, pentru sim
chipamcnt de protecţie şi lu plul motiv că şeful de par
cru a muncitorilor care lu chet nu a înţeles sensul arti
crează în parchet. O justă colului 251 din N.T.S. voi.
folosire a lui rezolva cele III al Ministerului Industriei
două aspecte primordiale, Lemnului.
maximum de eficienţă şi Nu ştim dacă prezentarea
simplă a cazului mai necesi
randament din partea lucră
ta insistenţe asupra unor c-
torului şi evitarea îmbolnă ventuale comentarii ca şi în
virilor profesionale. Numai situaţia maistrului Petre A
în ultimele 9 luni din acest vram care foloseşte o „origi
an s-au cheltuit dc către nală" formă de instructaj,
trecind în fişa individuală a
combinat peste 450 400 lei
muncitorului toate articolele
pentru echipament de protec din N.T.S. de la nr. 1 la 688,
ţie şi lucru. cînd practic acesta prestea
Şi totuşi... eficienţa aces ză o muncă pentru care tre
tor cheltuieli nu este peste buie prelucrate doar citc-
tot reflectată. La U.E.I.L. va articole.
Haţeg, în regiunea muntoa In încheierea acestui capi
să. jarna şi-a făcut apariţia. tol este necesar să punem un
Totuşi mănuşile de protecţie, accent deosebit pe măsurile
cizmele Şi pîslarii au rămas de natură organizatorică, ca
în magazie, oamenii lucrînd re se referă In primul rînd
cu încălţăminte de vară şi la însuşirea deplină a acte
cu miînile supuse gerului. lor normative în vigoare şi
Tot aici. colţarii care la ora aplicarea lor. Altfel urmările
actuală ar trebui să fie folo pot fi din cele mai grave, a-
siţi. deoarece a căzut zăpa tît din punct de vedere per
da. stau stivuiţi în magazii sonal. cit şi asupra întregu
din lipsă de „cureluşe" cu lui colectiv din care face
care ar trebui fixaţi. La rin parte.
dul lor ..cureluşele'' aşteaptă
Ing. GH. ORVAŞ
să fie ridicate din magazia
director tehnic Io Combinatul
centrală din Haţeg. Un ana
pentru exploatarea
cronism la fel ea multe alte
Cuplarea vagonetelor prin introducerea capului şi miinîlor intre ele, aşa cum se vede in fotografie, este greşită, acest şî industrializarea lemnului
mod de lucru dind naştere la accidente. Aşa arată tractorul pe care l-a condus Florea Simion. le prin persistenţa cărora Deva
Răspunderea şi obligaţia fapt necesită o organizare a
pentru realizarea deplină a elementelor de protecţia
măsurilor de proiecţia mun muncii, datorită utilajelor şi
lucrărilor noi carc sc desfă
cii o au coi ce organizează, şoară intr-un nou cadru teh T ru stu l lo cal de co n stru cţii-D e v a
controlează şi conduc proce
sul dc munca. începînd dc nologic. Greutăţile au fost
la şeful dc echipă şi pinâ inerente, totuşi. în diferite
la ministru, conducătorul or cazuri, ele au fost rezolvate mulţumitoare Avem greu centura de siguranţă ori cas La macaralele „Pionier“. lastului şi a nisipului ia sta
ganului central, ori preşe cu succes. Ne vom opri nu tăţi în special din cauza ca dc protecţie în timpul amplasate pc planşec şi în ţia dc betoane şi mortare,
dintele organizaţiei coopera mai asupra cîtorva cc me fluctuaţiei mari de munci lucrului. Un exemplu nega special pe terasele finale ale nu a respectat indicaţiile
tiste sau obşteşti rită a fi popularizate. tori care îngreunează cu tiv în această direcţie sînt blocurilor, nu sc face para date cu ocazia instructaju
Ţinînd seama de aceste — Tabloul electric pe şan noaşterea şi înscrierea nor şi şefii de echipă, maiştrii şi pet la margine pentru evi lui ; cl a intrat cu tracto
răspunderi, conducerea Trus tiere. caic in prezent exclu melor de tehnica securităţii. celelalte radre tchnico-ingi- tarea căderii muncitorului rul pe un loc unde nu era
tului local dc construcţii de posibilitatea unor elec Uneori nu sc respectă ceea ncrcşti care nu folosesc cas semnalizat sau a macaragiu gabarit suficient şi a răstur
Deva a luai o serie de mă trocutări. a fost prevăzut cu ce se cunoaşte. Sint munci ca de protecţie în şantier şi lui. Se omite montarea ba nat un stîlp al reţelei electri
suri care să asigure în con 5 circuite, la care diferite nu obligă oamenii din sub lustradelor la scările de ur ce de şantier cu conductorii
diţii de deplină securitate, maşini, utilaje şi lămpi de tori cu o experienţă în tai ordine să o folosească, cu care, ceea ee face ca munci electrici respectivi Numai
desfăşurarea lucrului în şan iluminat pot fi cuplate fără nele meseriei şi a normelor tonte că la fiecare şedinţă torii care lucrează la ten- intervenţia promptă a ca
tiere şi alte locuri dc mun să sc deschidă. Priza se in de protecţia muncii, dar ca .şi la fiecare instructaj sînt ruielile exterioare să exca- drelor tehnice din şantier şi
că. Printre altele, s-a reu troduce in exterior printr-un re nu respectă nici norme date indicaţii precise in a- ladcze schela pe ţevile ver a electricianului de serviciu
şit mutarea secţiei I.P.SP orificiu anume executat ca le elementare Nu poartă ceastâ direcţie. ticale .şi orizontale dc la un a prevenit accidente umane.
Deva din atelierele necores- re după deconectare sc a- nivel la altul, expunîndu-se La Deva. la blocul E 4, Materialul de protecţie se acordă pentru a se folosi in tim
punzâtoare in altele noi, în coperâ ermetic. accidentelor. un muncitor a părăsit lu
căpătoare, cu încălzit şi ilu — Pentru macaraua tip Au fost cazuri cînd mun- crul, s-a urcat pc marginea pul lucrului, nu pentru a sta in dulap.
minat corespunzător. In fe fereastră s-a construit un ritori zidari au executat ei alicului de la terasa finală
lul acesta, reparaţia utilaje cadru metalic, care face să singuri schela de lucru, nu şi din neatenţie a căzut, ac- de lucru nu folosesc mânu Şi organelor sindicale le
lor şi maşinilor se poate fa crească siguranţa în exploa nu aşteptat dulgherii, iar r- ridentîndu-se foarte grav. şile dc protecţie, utilajul revine datoria de a se ocu
ce în condiţii omeneşti şi tare aducînd economii în xoruţin s-a făcut prost, sol- deşi era muncitor cu expe destinat pentru topirea şi pa mai mult de educarea
la adăpost de orice intem semnate de material lemnos. dinclu-sc cu accidente. aşa rienţă şi lucra dc mai mult transportul bitumului Din angajaţilor din şantiere, do
această cauză s-a produs ac
perii. Un alt factor impor Valoarea acestora şi a al cum a fost cazul accidentu timp pc şantierele trustului. cidentul de muncă la blocul a întreprinde acţiuni care
tant l-a constituit preocu tor. multe dispozitive dc lui de la căminul de 200 Cele mai multe accidente de 100 apartamente de la să vină In sprijinul măsuri
protecţie ce se confec locuri din municipiul Pe se produc din cauza indisci
parea pentru diminuarea e şantierul 2 Orâştie, acciden lor luate pe linie adminis
ţionează la atelierele troşani. plinei in muncă. Astfel, la tul tehnic de la boiangerie,
fortului fizic prin extinde I. P. S. P se ridică in La şantierul nr. 2 Orâşlic blocul F 133 din şantierul şantierul 1 Deva. trativă. astfel ca să sc
rea micii mecanizări şi a numai trei trimestre ale a mecanicul care lucra cu be 1 Deva ,i fost pusă in func Din cele de mai sus rezul schimbe mentalitatea actua
mecanizării pe şantierele de cestui an la suma dc K!4 000 toniera cu amestec forţat, ţiune macaraua „Bocşa", tă necesitatea luării măsuri lă despre necesitatea res
lei. iar totalul cheltuielilor ştia că în timpul funcţionă înainte <a linia să fie prin
construcţii. lor de curmare a acestei pectării normelor de protec
pc linie de proiecţia muncii rii nu arc voie să facă repa să la două jeonle cu cclise
In clipa dc faţă. toate lu- sînt evaluate tot în această raţii sub nici o formă, lo şi executata legătura dc stări de lucru în cadrul şan ţia muncii dc către toţi an
'.Ţările grele din procesul dc perioadă la 579 500 lei. tuşi a încercat să facă re protecţie In pămînt ctc ; la tierelor. Fiecare muncitor gajaţii trustului.
producţie sc fac mccaniz.it. Cu toate acestea, nu pu glarea palcţilor şi s-a acci blocul M 1 din acelaşi şan trebuie să Înţeleagă că mă
AUGUSTIN GRĂDINAR
cu ajutorul utilajelor m.cca- tem spune că s-ii făcut lo dentat. Muncitorul tractorist, tier nu s-au pus parapeţi surile se iau numai în folo responsabilul comportimentul”’
nirc tul. deoarece situaţia exis caic trebuia să oxerulc o dc protecţie ; muncitori izo sul lor, pentru a-i feri de ac de protecţia muncii
Implicit această stare de tentă la şantiere nu este peraţia de apropiere a ba latori dc la diferite puncte cidcntc şi de îmbolnăviri. la T.L.C. Deva