Page 70 - Drumul_socialismului_1969_12

PAG. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI - DUMINICA 21 DECEMBRIE 1969«g«jrgrjfTiinm ^
............. ............................................... t
CD CIT METAL SE ! INSTRUCTAJ. |

; P E PELIC U LA j
1 Pentru cunoaşterea şi res- i
PRODUCE TONA DE METAL? î pectarca normelor dc teii- j
: nicâ a securităţii muncii, la j
i Exploatarea minieră * Ditja i
i s-a introdus o metodă dc [
Ne răspunde ing. Traîan Gheor- i instructaj care se bucură dc :
ghiţâ, şeful serviciului de or­ | o largă popularitate: pc- :
HiüZLIIim iM ganizare ştiinţifică. l licula cinematograficii. In j
— Trebuie să spun deschis : acest scop a fost am enaja- i
că nu ne-am ocupat decit In­ : iă. in sala de apel a minei, j
cidental de reducerea consumu­ ; o cabină stabilă pentru pro- \
rilor specifice, aceasta a fost \ iecţia filmelor. Primul j
Evoluţia consumului specific dc metal — tone pe tonă— tratată ca o chestiune secun­ ! film : „Instructaj practic |
dară, deşi cunoaştem cu toţii î privind acrajul in mină“, :
că dep4şirea normelor de con­ j dinlr-un ciclu caic se anun- i
Felul consumului 1965 1969 sum în acest an se datorează : ţă interesant, a şi fost pro- :
în cea mai marc parte neajun­
normă realizat j iecîat. avînd ca spectatori j
surilor organizatorice, neres- ; sute de mineri. Din ciclul I
pcctării disciplinei tehnologice
L Metal în şarjă pentru oţel 1,142 1,127 1,128 şi de muncă. | dc filme prevăzute a se j
Martin în lingouri — din Regretabil este şi faptul că ! proiecta în viitor amintim : :
care : fontă -i- fier vechi 1,072 1,067 1.073 nici serviciul de cercetare, ca­ I „Maistrul dc acraj". „Mais- j
2. Lingou necalmat pentru re s-a afirmat prin unele rea­ ! trul de schim b“. „Nu uita \
blumuri relaminare i . m 1.1067 1,107 lizări prestigioase, nu s-a ocu­ j cum trebuie să asiguri lo- j
3. Lingou calmat şi aliat pen­ pat de prospectarea posibilită­ Preparaţia de cărbuni din Coroeşli aduce o contribuţie importanlă la satisfacerea cerinţelor diferenţiate ale sute­ î cui de m uncă“. „Tehnica i
tru blumuri relaminare şi lor de beneficiari ai cărbunelui de Valea Jiului. In cursul anului 1970, această unitate va spăla şi prelucra peste 2,6 milioane | securităţii muncii în subto- j
forjă ! ¡ £ 1,267 1,2428 1,2505 ţilor de rcJucere a eonrumu- tone de cărbune. Foto J v - ONO,U I ran". j
Hunedoara.
lui de metal la
4. Lingou necalmat pentru ţa- Dr. ing. Ionn llca, şeful servi
gle relamînare şi platine 1,125 1,114 1,1172
5. Lingou calmat şi aliat pen­ ciului cercetare, ne spune : trece foarte greu timpul. „A­
tru ţagle relaminare şi pla­ — Nu am avut stabilită pînă vem mîncare bună, curăţenie,
tine 1,278 1.286 1,3247 acum nici o temă de acest gen, toată lumea se poartă frumos ARSENALUL ARGUMENTELOR
6. Blum necalmat pentru pro­ prin planul de stat, departa­ cu noi. doar că ceasurile dintre
fite grele finite 1,056 1,053 1.053 mental sau propriu. Abia pen­ două injecţii trec atît de ane­
7. Blum calmat pentru profile tru 1970 nl s-a dat prin plan tunci In zilele de spitalizare..." voie" — ne spun Victor Gava-
grele finite 1,086 1,074 1,074 de stat tema : „Cercetări pri­ Ghc'vrghe Covaci şi loan Tri­ ziuc. Candin Bratina, loan Co-
8. Blum carbon, slab aliat şi vind reducerea consumurilor fan, (primul, laminator, al doi­ drea. „Ne mai rugăm şi noi de „OBIECTIVE“ NU STIMULEAZĂ
aliat pentru ţagle relamina- specifice de metal la laminarea lea. apeductier), internaţi Ia cîte un cunoscut să ne aducă
re şi platine 1,044 1,036 1,036 lingourilor şi semifabricatelor". secţia interne, ne spun: „Mai un ziar din oraş".
9. Blum carbon şi aliat pentru Acum lucrăm la întocmirea do­ avem cîteva zile pînă la ieşirea — Noi am cerut în repetate
ţagle ţevi 1,093 1.074 1,0796 cumentaţiilor şi nădăjduim să din spital. Timpul ne trece tot rlnduri construirea unei clădiri
10. Ţagle relaminare carbon, putem demara cercetările în mai greu. Am vrea o carte, un în care să funcţioneze servici­
slab aliat şi aliat pentru cel mai scurt timp. televizor, seara. Dar aşa ceva ile internări şi ieşiri, care să VIATA CULTURALĂ
profile mijlocii 1,069 1,063 1,0666 O serie de neajunsuri se ni se spune că nu există. In aibă şi o sală pentru televizor, *
11. Ţagle relaminare carbon şi manifestă şi în ce priveşte schimb, personalul sanitar ne film şi anumite jocuri distracti­
slab aliat pentru benzi 1,100 1,084 1,082 metodologia de stabilire şi ur­ jigneşte uneori, se poartă urît ve — ne spune medicul Drago­
12. Ţagle relaminare carbon mărire a consumurilor socci- cu noi. Ca să nu mai amintim mir. Ni s-a promis, şi iar pro­ deja in ..sezonul" de iarnă, struirile i.la centru" constituie
pentru profile uşoare 1,066 1,0597 1,0596 ficc. că dimineaţa cînd vin practi­ mis. Avem .şi proiectul făcut, Constatăm în ultimul timp cînd activitatea culturală din plăcute plimbări de agrement
13. Ţagle relaminare slab aliate — La ora actuală avem nu cantei® — eleve la şcoala teh­ spaţiul pentru amplasament. — spre satisfacţia generală — prin capitala judeţului. Alţii
pentru profile uşoare 1,075 1.063 1,063 mai puţin dc 73 norme de con­ nică sanitară, n.n. — răsugă Dar... Construirea se amină me­ o permanentizare a activită­ cadrul căminului ar trebui le tratează eu superficialitate,
sâ se desfăşoare în toată am ­
sum date de C S.P. şi minister, tot spitalul de gălăgia lor. Nu reu. ţilor culturale. La unele că­ ploarea ei. Precizăm că aceas­ ix?rmiţîndu-şi să lipsească de
mine. oamenii sînt prezenţi în
arată ing. S. Popa. Ele sînt lăcaşul de cultură nu numai tă situaţie apare in totală la cursuri. Aceşti directori
O interpretare primari a da­ ales a Ministerului Industriei atît dc întortocheate şl de ar­ pentru a lua parte Ia activi­ contradicţie eu a acelor aşeză­ (indiferent dacă beneficiază
telor şl confruntarea opiniilor Metalurgice urgentarea măsu­ bitrare. incit pe lingă că nu o­ tatea unei formaţii, ci şi pen­ minte culturale care au ajuns de normă întreagă sau de in­
specialiştilor pune in lumină o rilor dc recuperare a acestor glindesc real efortul de a re­ tru a juca şah. tenis sau pen­ astăzi sâ aspire la manifestări demnizaţie lunară) deţin In a r­
seamă de concluzii şi păreri pierderi prin instalarea clcc- duce consumurile, nu este nici A m b i a n t a .grele“ (da de pildă constitu­ senalul ior o sumedenie de
care atestă existenţa unor a­ trofiltrelor. o greutate să fie eludate. Noi tru a cili o carte sau o re­
preciabile resurse in acest do­ — Diminuarea pierderilor, o- am propus celor două organe * vistă. Prin urmare, avem dc a irea unui ansamblu folcloric argumente „obiective", adevă­
rate plapume ce lc
acoperă
meniu. pineazâ ing. Sabin Faur, este centrale un nou sistem de indi­ face eu activişti culturali care la Ilîa)
Ing. Seplimiu Popa, şeful condiţionată hotâritor de struc­ catori mult mai sintetici şl mai înţeleg actul de cultură ca m Fără a avea pretenţia des­ inactivitatea şi formalismul.
serviciului tehnic : ,,De 15 ani tura şi calitatea încărcăturii. expresivi. Este vorba de evi­ factor polivalent şi nicidecum coperirii cauzei principale a Pentru edificare, este sufi­
urmăresc permanent evoluţia La noi, deşi s-a trecut masiv denţierea consumurilor de lin­ s p i t a l u l u i redus la un film sau expune­ acestor stări de fapt. ne-am cient sâ consultăm planurile
consumurilor specifice şi in vir­ la elaborarea cu oxigen, nu s-a gou pc cele trei mari grupe de re ocazionale. Căminul a de­ oprit la problema perfecţio­ de activitate ale unor cămine
tutea experienţei acumulate, a- întreprins nici o măsură pen­ calităţi de oţeluri — necalmat, venit un loc unde oamenii vin nării cadrelor dc activişti cul­ culturale, întocmite in pripă,
precicz că Hunedoara tinde tru ridicarea gradului de pre­ calmat şi aliat — pe tona de să schimbe opinii, sâ com uni­ turali Şi iată dc ce In marca de mîntuîalâ, jenant de ridi­
spre micşorarea metalului con­ gătire a fierului vechi. Da mai produs finit. Avantajut lor este ce intre ci, a devenit o insti­ oi majoritate, activitatea cul­ cole. ca. de pildă, cel al cămi­
sumat pentru fabricarea meta­ mult, calitatea acestui material că permit urmărirea detaliată se gîndeşte nimeni că aici sînt Chiar şi în actualele condiţii, tuţie importantă in viata spi- turală osie realizată de cadre­ nului cultural din Iseroni.,
lului. Din datele prezentate re­ de bază s-a înrăutăţit. Greuta­ oameni care suferă". la spitalul din Drad s-ar pu­ | rituală a salului. le didactico Directorii eâminc- unde se prevede ea sarcină :
zultă pentru anul In curs de­ tea volmctrică redusă a fieru­ şi comcnsurarea precisă a efor­ In saloanele dinspre spitalul tea face mult mai mult pentru Se pune însă legitima între­ lor oullurale sînt în eole mai ..Citirea ziarelor se va face in
păşiri de consumuri care ra­ lui vechi provoacă în unele tului propriu al Întreprinderii contagioşi, bolnavii sc plîng râ înviorarea timpului atît de mo­ bare : De ce astăzi mai există mullo cazuri învăţători sau colectiv", sau cel al căminului
portate la volumul uriaş de cazuri pierderi dc pînă Ia 30 de a reduce consumul. Din pă­ atunci cînd plouă, apa vine In noton al bolnavilor internaţi. unele cămine culturale ale că­ profesori Ajungînd aici. nn cultural din Râchitova, care
producţie evidenţiază o serioa­ la sută, influenţînd negativ In cate însă, propunerea noastră camere, deoarece geamurile nu Intre secţii există diferenţă In ror uşi se deschid doar cu pri­ putem trece eu vederea faptul pentru trimestrul IV îşi pro­
să pierdere pentru economia acelaşi timp şi procentul de sînt închise etanş, iar despre capitolele curăţenie, amenajare, lejul unor evenimente sau în (â nicăieri (la nici o şcoală sau pune : .Se va organiza în fie­
naţională. scoatere, consumul de feroalia­ n-o să-şi găsească aplicarea personalul sanitar un bolnav ne gust. Ziare nu se aduc în spi­ perioada premergătoare co n ­ instituţie de învâtâm înt supe­ care sat un colectiv care sc va
In ce priveşte stadiul actual je. calitatea finală a şarjei. dccit. probabil, din cincinalul spune: „Mai multă gălăgie şl tal, bolnavii nu ştiu unde-i bi­ cursurilor. Asistăm şi acum !a rior) nu se învaţă ..cum nâ ocupa direct eu combaterea
al diferitelor consumuri, pă­ Implicaţiile structurii neco- viitor. dezordine fac ele, surorile, a­ blioteca şi cum pot împrumuta acest fenomen, prin „asaltul" propagandei ateiste prin dife­
rerea mea este : respunzâtoare a fierului vechi sistentele". cărţi. pentru pregătirea unor piese faci muncă culturală". Din a-
— consumul actual de metal sint, pot spune, infinite şi din Dar dacă la spitalul din Hu­ In alte unităţi spitaliceşti — de teatru, deoarece concursul ocastâ rauzâ. sarcina perfec­ rite conferinţe" ( 7 7).
pe tona de oţel prezintă creş­ cele mai nefaste. Despre ele nedoara cel puţin ziare şi re­ ne gîndim la sanatorii, preven- bienal de teatru „I.L Caragia- ţionării cadrelor do activişti Comitetul judeţean pentru
teri Ia fontă şi fier vechi, iar se pot întocmi tomuri întregi Finalizare şi viste se aduc bolnavilor inter­ torii ctc. — bolnavii au şi mai 1c" bale la uşă. Tn cazul acest-i. culturali constituie una din cultură şi artă organizează
consumul de oţel calmat şi a­ de documentaţii şi argumente. naţi, la spitalul din Brad nu se multă posibilitate şi chiar ne­ cine mai calcă pragul căm inu­ preocupările majore ale Co­ deseori acţiuni eultiiral-artis-
liat se situează la limita supe­ Specialiştii din ministerul tu­ face nici acest lucru (Aviz di­ voie să li se umple timpul cît lui cultural din Sircisîngior- mitetului judeţean pentru rul- tice în diferite localităţi din
rioară“. telar, tovarăşii de la C.S P. le eficientă fuzării presei). Spitalul din mai bogat şl variat, să nu fie turâ şi artă. Se cunoaşte efor­ judeţ eu scopul ea acestea sâ
Ing. Sabin Faur, şeful gru­ cunosc la fel de bine ca şi noi, » JJrad are o bibliotecă, care ar apăsătoare zilele trăite în spi­ gin, llueeş. Unirea, Densuş. tul pc care-! fac lucrătorii a- servească drept model dc or­
nimic
pei tehnico-economice la oţelă- însă nu au întreprins problema pe întregul flux putea împrumuta cărţi, televi­ tal. In foarte mică măsură s-a Hrânişca ? Şi cine calcă pra­ cestuî comitet pentru asigura­ ganizare şi desfăşurare. Că­
rii : „In condiţiile utilizării o­ pentru a soluţiona zorul nu merge că n-are unde făcut şi se face acest lucru. gul căminelor afiliate celor o- rea tuturor condiţiilor optime, mine culturale şi case de cu l­
xigenului la elaborare, aceas­ fierului vechi. etc. Trebuie să se înţeleagă că bol­ numerate mai sus ? Fără sA necesare desfăşurării instrui­ tură preiau aceste „modele" şi
Similar se prezintă lucrurile
tă metodă de înaltă productivi­ şi cu calitatea fontei. In condi­ productiv — Sîntem conştienţi că omu­ navilor nu le este destul să „ilustrăm" aspectul lor (inie- rilor. consfătuirilor, schim bu­ obţin rezultate frumoase. în­
tate aduce cu sine şi o oarecare lui bolnav îi trebuie umplut mnnînce, să doarmă şi să pri­ n o r sau exterior, după caz) rilor dc experienţă ete Caro soţite de satisfacţia împlinirii
creştere a consumului, care ţiile cînd în mod justificat ni timpul ou ceva frumos, util. ca­ mească tratamente. Conducerile menţionăm că cetăţeanul nu este rezultatul lor practic ? menirii lor. Alto, aşezăminte
insă poate fi contracarată prin se. pretinde să luptăm pe toate re sâ-i sustragă atenţia de. U_ spitalelor, şefii de secţii trebuie gâseşic aici nimic atractiv Pentru unii directori dc că­ de cultură râmîn Insă im pa­
măsuri tehnice". căile pentru fiecare kilogram Tabloul rezervelor existente boală, să-i facă scurgerea tim­ sâ chibzuiascâ mai mult asupra Programele de activităţi şi sibile la aceste eforturi După
Mircca Pencscu, inginer şef de metal, nu se mai poate to­ la Hunedoara în domeniu) re­ pului mai uşoară — ne spunea acestor cerinţe justificate ale manifestări lunare (chiar dacă mine culturale, pasionaţi de
al oţelâriilor : „Afirmind şi re- lera introducerea în cuptoare ducerii consumului de metal o- medicul Iordan Dragomir. di­ bolnavilor internaţi, sâ le cea­ nu sini întotdeauna afişate l i misiunea şi munca lor. ele sînt plecarea „tovarăşilor de !a
cunosclnd că Ia oţelârii se lu­ a fontei cu procente ridicate cupâ, evident, o arie mult mai rectorul spitalului din Drad. ră părerile pentru ca împreu­ timp) se întocmesc nu după folositoare (E lucru ştiut cA judeţ*, toiul („liniştea") rein­
crează cu consumuri mai mari de sulf şi fosfor, cum adesea vastă. Ceea ce considerăm e- Dar din lipsă de spaţiu nu pu­ nă să găsească căile cele mai o matură chibzuinţă, ci pen­ ridicarea nivelului profesional tră în normal. Şl timpul tre­
declt se impune, nu negăm re­ se intîmplâ acum. senţialmcnie important de reţi­ tem face acest lucru. bune statornicirii in spitale a u­ tru că sc apropie începutul a! cadrelor constituie o cerin­ ce...
zervele serioase care există, pe Fără îndoială, acestea sînt nut pentru finalul acestei an­ Trecem prin saloane şi spu­ lunii şi trebuie trimise la co­
care le cunoaştem dar din probleme ce se impun a fi so­ chete este faptul că specialiş­ sele modicului director sc ade­ nci ambianţe cit mai propice rniţei. ţă imperioasă a zilelor noas­
multiple cauze nu le valorifi­ luţionate eficient, în cel mal tii de la Hunedoara au primit veresc. Bolnavii Internaţi sint vindecării fizice şi sufleteşti a Situaţia aceasta este cu atît tre). Pentru alţi directori, in­ C. DROZD
căm". scurt timp. In oţelârii însă, cu deosebit interes sarcinile mulţumiţi de tot, doar că., le * 11 bolnavilor. mai ciudată, cu cît ne găsim
losif Pîrvu. inginer şef al irosirea metalului, fie sub for­ trasate de plenara C. C. al
complexului de laminare : „Din ma pierderilor definitive, fie P.C.K., indicaţiile secretarului
punct de vedere tehnic şi or­ prin deşeuri şi rebuturi, are la general al partidului de a se
ganizatoric, toate locurile de bază — în pofida succeselor acţiona energic pentru reduce­ M an ifestări
muncă din fluxul laminării obţinute — numeroase defec­ rea consumului de metal. In
dispun de posibilităţi pentru a ţiuni de organizare, Intre care toate secţiile s-a trecut dc ur­
influenţa pozitiv economisirea ncrespectarca prescripţiilor teh­ genţă la reconsiderarea critică
metalului nu numai la noi ci nologice deţine o mare pondere. a rezultatelor dc pînă acum, la ştiinţifice
şi la beneficiari. După părerea Dintr-un calcul sumar rezultă fundamentarea măsurilor re
noastră, consumurile dc lingou, că metalul pierdut definitiv în trebuie întreprinse în acest
de blumuri, ţagle şi alte semi­ oţelârii se menţine la circa 5 sens.
fabricate slnt încă ridicate. A­ kilograme pe tonă ceea ce. ra­ — La oţelârii s-au conturat Comisia judeţeană pentru şi unele probleme legate dc i
bia cînd vom fi pus In valoare portat la producţia anuală ac­ cîteva direcţii importante în răspindirca cunoştinţelor zootehnie, irigaţii, pomi­
aceste posibilităţi consider că tuală de aproape 3 milioane care se poate acţiona şl obţine cultural-ştiinţificc a orga­ cultură şi lcgumicuHură au !
putem vorbi de consumuri spe­ tone, indică o pierdere efecti­ ef(xtc imediate — ne relatea­ nizat la Casa orăşenească vorbit cercetătorii ştiinţifici j
cifice cu adevărat comparabile vă de 15 000 tone de metal, ci­ ză ing. şef M. Penescu. Este de cultură din Orâştic o Gh. Lefter, N. Simţea. I. I
din toate privinţele pe plan fră suficientă pentru a eviden­ vorba în principal de stabilirea masă rotundă cu tema : Pop. D. Pricâ şi I. Cioba- j
mondial". ţia necesitatea acută a întăririi unor parametri tehnologici în „Cuceririle ştiinţei şi tehni­ nu de la Staţiunea experi- j
disciplinei tehnologice şi de limite cit mai strînse pe fie­ cii în domeniul zborurilor mentală Gcoagiu. j
muncă in oţelârii. care şarjă, astfel ca să se res­ cosmice“. La discuţii au „Martiri ai ştiinţei despre i
Nu o contribu­ limitele raţionalului tind abor­ pecte integral temperaturile de participat Emil Stoica. Vic­ univers" a constituit subi- j |
— Pentru a ne tncadra in
vitezele
evacuare şi turnare,
ectul unor interesante ex-
tor Prosie şi loan Miriţâ dc
puneri susţinute dc profe-
ţie simbolică, ci dăm această spinoasă proble­ de turnare prescrise. S-au pre­ la Institutul de mine Pe­ sorii Constantin Pisoi şi j }
văzut măsuri pentru pregătirea
troşani.
mă — ne spune ing. şef M.
Tot in organizarea
ace­
Penescu, ţin să precizez de la corectă a ansamblelor de tur­ leiaşi comisii, la Răcia a Viorel Arimescu din Deva j
nare in scopul evitării pierde­
un aport efectiv bun început că din punct de rilor dc oţel Insistăm, de ase­ avut Inc o inlîlnirc cu spe­ in faţa sătenilor din satul
Hăicşti. Expunerile au fost
vedere al concepţiei tehnolo­
gice, Hunedoara nu este cu ni­ menea, pentru soluţionarea in cialiştii din agricultură. urm ate dc filmul artistic j
mic mai prejos decît uzinele anul care vine a turnării între­ In secţia de răsucit a F.F.A. „Viscoza" Lupeni. Intre muncitoarele evidenţiate Despre protecţia plantelor „Galilco Gali lei*. j
Departe de a avea pretenţia similare din lume Marele pă­ gii cantităţi de oţel calmat şi mără frecvent şi răsucitoarele Lucreţia Chiorean şi Cristina Brahâ.
enunţării unor verdicte defini­ cat, deficienţa fundamentală a aliat prin utilizarea plăcilor
tive, interlocutorii s-au pro­ noastră, este că noi sîntem de­ termoizolante. a prafurilor exo-
nunţat deschis asupra neajun­ ficitari la aplicarea corectă a terme şi unguente, trecerea la
surilor care fac ca la ora ac­ acestor tehnologii. lingouri de greutate sporită,
tuală Hunedoara să nu se ridi­ Ritmul accelerat în care a turnate pe poduri pentru 8 lin­
ce din punct de vedere al con­ crescut producţia şi exigenţele gouri. Acestea, concomitent cu Folosirea judicioasă a fon­ către consiliul dc conducere al mînji în plus fată de cei evi­ operative agricole. La C A P. pontat brigadierei legumicole
sumurilor la nivelul prestigiu­ calitative, au creat un serios măsurile de ridicare a califi­ durilor materiale şi băneşti a- C.A.P. pentru gospodărirea ju ­ denţiaţi in scripte, ceea ce de­ Komos, de pildă, procesele Maria Ivaşcu 30 de zile-mun-
lui doblndit în domeniul creş­ decalaj fată de modul de orga­ cării profesionale, a răspunde­ flute la dispoziţia cooperative­ dicioasă a av uţiei obşteşti este notă că procesele verbale nu verbale pentru sacrificarea a câ. deşi funcţia respectivă i-a
terii producţiei, a productivi­ nizare. calificare şi conştiin­ rii. disciplinei şi ordinii la fie­ lor agricole, oglindirea opera­ dovedit şi de alte aspecte. Este s-au întocmit la timp. s-au fă­ 20 de miei nu aveau nici un fost încredinţată numai în lu­
tăţii şi indicilor dc utilizare, ciozitatea profesională. care loc de muncă. tivă. cu exactitate, a tuturor suficient sâ amintim că o m a­ cut o scrie de plăti direct din aviz din partea medicului ve­ na februarie (?).
sau a diversificării sortimen­ — Cu unele excepţii specifi­ — Intrucit sectorul de lami­ proceselor economice cure au re parte din uneltele şi m ij­ încasări peste plafoanele sta­ terinar, iar din banii obţinuţi Consecinţe negative asupra
tale şi îmbunătăţirii calitative ce, aşa se petrec lucrurile şi nare trebuie să-şi spună cel loc in viaţa unităţilor şi apă­ loacele de transport se găsesc bilite Bunăoară, fără a avea ix> produsele vîndute pe pia­ situaţiei economice a unităţi­
a oţelului şi laminatelor. A- la laminoare. Specialiştii sînt mat hotârît cuvlntul in redu­ rarea prin toate mijloacele a în custodie la cooperatori, la bază hotârirca adunării ge­ ţă s-au efectuat plăti peste lor au şl imobilizările în de­
ceasla în principal datorită unanimi în a considera tâ in­ cerea consumului de metal — integrităţii averii obşteşti, re­ ceea ce nu permite exercita­ nerale şi fără a fi prevăzut în plafonul admis Surprind, de bitori. In această privinţă se
faptului că reducerea consumu­ ne-a declarat ing şef I. Pîrvu prezintă factori de mare în­ rea unui control riguros asu­ plan, s-a cum părat un cal şi
strucţiunile de lucru, chiar dacă asemenea, neconcordanţele In­ detaşează cazul semnalat la
lui de metal n-a constituit pînă _ măsurile preconizate de noi semnătate care hotărăsc efi­
nu ating perfecţiunea, pot asi­ C.A P. Cinciş, unde fostul cio­
acum o preocupare prioritară. se referă la o mare varietate cienta acţiunilor întreprinse
gura un consum economicos dc ban Jon Hîndureanu apare
Desigur, obiecţii se pot for­ metal, cu condiţia să fie aplicate de aspecte In mod deosebit in scopul consolidării coope­ dator faţă de cooperativă cu
mula, invocîndu-se cauze obi­ întocmai. Rebuturile sînt încă menţionez : îmbunătăţirea teh­ rativelor agricole Orice ne­ 0 cerinţă de prim ordin pentru cooperativele agricole peste 13 000 lei, reprczontînd
ective. precum şi faptul că, to­ mari ¡n raport cu posibi­ nologiilor de Încălzire la cup­ c h ib z u ită sau neglijentă m a­ lipsa unor miei din efectiv şi
tuşi. la laminoarele „650", sîr- lităţile. fiind cuprinse în­ toarele adîncî şi cu propulsie, nifestate in această privinţă o cantitate însemnată de brîn-
mâ, profile uşoare, mijlocii şi tre 0,28 şi 1,61 la sută introducerea calculului electronic se soldează cu prejudicii gra­ zâ nepredatâ unităţii.
benzi s-au economisit în 11 Nimic dc zis, parte din a- în operaţiile de etntârire a lin­ ve. uneori irecuperabile, a­ Exemplele amintite sînt su­
luni din acest an 3G9 tone me­ ccnstâ pierdere pentru econo­ gourilor şl dc şutare raţională duse unităţilor. Cîteva aspec­ ficiente pentru a iluslra nece­
tal Acesta este adevărul. Dar, mic este cauzată de imperfec­ a capetelor la bluming „KHW", te referitoare la gestionarea sitatea creşterii răspunderii
fondurilor şi modul de păstra­
dacă revenim din nou la volu­ ţiunile utilajelor sau tehnolo­ extinderea ghidajelor cu role re a averii obşteşti sînt edifi­ Averea obştească — gospodărită consiliilor de conducere şi a
mul uriaş de producţie reali­ giilor. Majoritatea insă ţin ex­ calibrate la profilele fasonate, comisiilor de revizie ale C.A.P.
zată. la pierderile anormale de clusiv de domeniul disciplinei reconsiderarea tuturor scheme­ catoare în această privinţă. faţă de gospodărirea eu m axi­
oţel şi laminate ce se consem­ tehnologico, al organizării pro­ lor de laminare, punerea In Un fapt greu explicabil este mă eficienţă a averii obşteşti.
nează in balanţa economică a ducţiei şi a muncii. funcţiune a maşinii de ilamat constatarea a numeroase ca­ Punerea mai largă în valoare
combinatului, nu este greu de în flux şi folosirea raţională a zuri dc neînregistrare in evi­ a posibilităţilor existente" în
observat că aceste economii sînt capacităţilor de finisaj din »- denţele unităţilor a unor m ij­ cu maximă chibzuinţă fiecare cooperativă agricolă
mai mult simbolice, foarte de­ justaje. loace fixe sau circulante, dena- pentru sporirea producţiei a-
parte de ceea ce ar trebui să fie Organizarea şi — Acţiunea de reducere a turind astfel unii indicatori grieole impune ca asemenea
contribuţia Hunedoarei la reu­ consumului de metal. In toate economici şi diminuînd răs­ neajunsuri sâ fie com bătute
şita acţiunii de economisire a compartimentele şi pe toate punderea pentru soarta avu­ cu toată tăria, înlăturarea lor
metalului. cercetarea planurile, s-a declanşat cu deo­ tului obştesc. La C A P Bîr- constituind o pîrghie de sea­
La oţelârii, elaborarea cu o- sebită vigoare, nc-a asigurat sâu, spre exemplu, s-au găsit pra modului de folosire şi o căruţă de la persoane parti­ tre scripte şi realitate întîlni- mă in cadrul acţiunilor ee se
păstrare a lor. Totodată, lip­
culare.
pesle
chcltuindu-se
le la cooperativa agricolă din
tovarăşul ing. Ion Niţă, direc­
terea consumului. Din relată­ vizează consu­ tor general adjunct al Centra­ In „plus" un cazan de fiert sa de grijă fată de crearea u­ 3 500 lei In astfel de cazuri Dobra, unde s-au găsit In plus intereselor obşteşti ale unită­
xigi-n duce într-adevâr la creş­
întreprind în scopul apărării
ţuică, un trior şi ram e dc ră­
rile inginerilor Sabin Faur şi lei industriale Hunedoara. sadniţe. toate valorind peste nor condiţii cit dc cît satis­ se pune întrebarea: de ce con­ 100 kg seminţe de trifoi şi un ţilor şi cooperatorilor.
Mircca Penescu. aflăm că mic­ murile doar... In baza indicaţiilor plenarei 11 000 Ici. De asemenea. în făcătoare in privinţa adâpos- tabilul şef al cooperativei, Au­ viţel. Aplicarea şi respectarea cu
tirii animalelor a făcut ca în-
şorarea ponderii minereului în C.C. al PC.R. am întocmit in gestiunea brigadierului zooteh­ tr-o perioadă relativ scurtă sâ relia Herbci, acceptă cu o uşu­ Nu se poate trece cu vede­ strictele in fiecare C.A.P. a
încărcătură, In favoarea fon­ aceste zile un program de mă­ nic. Lauroan Susan, nu au fost rinţă condamnabilă ca în ges­ rea nici peste ntîrzierea cu prevederilor statutare, precum
de
tei şi fierului vechi impusă dc incidental suri, cuprinzlnd toate problo- înregistrate Ia timpul cuvenit ,<e înregistreze 12 cazuri Cine tionarea fondurilor unităţii care sc oglindesc unele opera­ şi a actelor normative privind
mortalităţi la bovine.
noua tehnologic, pc lingă că mcle care depind de colectivul o stinâ şi un mînz. Aceste să-şi facă loc superficialitatea ţiuni economice In evidenţa buna gospodărire a proprietă­
măreşte costurile pc tona de nostru, precum şi propuneri ..apariţii'’ misterioase denotă oare altcineva dacă nu consi­ şi nepăsarea. Sâ nu mai am in­ contabilă. Intre altele, Ja ţii obşteşti sc înscrie ca o pro­
liul de conducere trebuie fă
oţel, amplifică pierderile. Din Dacă se reclamă cu atîta in­ pentru minister şi celelalte or­ că în conducerea evidentei tim că multe acte primare nici C.A.P. Sâlaşu dc .Jos actele blemă majoră in contextul
măsurătorile şi calculele efec­ sistenţă defecţiunile dc organi­ gane centrale. Avem certitudi­ contabile a unităţii şi-au fă­ rut vinovat de aceste pier­ nu poartă semnăturile necesa­ de consum pentru aproape măsurilor adoptate dc plenara
tuate, rezultă creşterea toi mai zare, normal este să vedem in nea că în 11)70. Hunedoara se cut loc serioase goluri, neur- deri ? re, îndeosebi ale medicului ve­ 5 000 kg fin, adm inistrat in C.C al PC.lt. din 10-13 de­
accentuată a cantităţii dc me­ ce măsură s-a acţionat pentru va înscrie cu realizări dc pre­ mârindu-se întocmirea corec­ Unele situaţii care ridică se­ terinar pe procesele verbale hrana animalelor In lunile a- cembrie ac. referilor la spo­
tal pulbere antrenată in atmo­ perfecţionarea acesteia şi mai stigiu in această vastă acţiune tă a actelor primare şi asigu­ rioase semne do întrebare se care privesc mişcarea efecti­ prilic şi mai. s-au întocmit a­ rirea producţiei agricole şi n
sferă. In medie se irosesc ast­ cu scamă, în ce mod compar­ economică — reducerea consu­ rarea unei inventarieri precise înlîlnesc şi la C.A.P. Brîznie. vului dc animale contribui iei acestei ramuri la
fel circa U 000 tone dc fier a­ timentul dc organizare ştiinţi­ murilor specifice, gospodărirea bia în luna octombrie ! Ba progresul general al economiei
nual. Aceasta impune din par­ fică a cuprins In aria preocu­ şi utilizarea cu înaltă eficienţă a bunurilor existente Pe lingă faptul eâ la o veri­ Practici asemănătoare s-au mal mult, lot Ja această uni­ naţionale.
tea centralei industriale şi mai părilor sale această problemă. a metalului. Slabul interes manifestat de ficare de fond „au apărut" doi constatat şi în cadrul altor co- tate, pc luna ianuarie a.e. s-au N. TlRCOB