Page 73 - Drumul_socialismului_1969_12

t

Anul XXI p r o l e t a r i d in t o a t e ţ ă r il e , u n i ţ i-v ă ! Redacţia

Nr 4657 şi administraţia

ziarului
Mărfi

D E V A , str . Dr, P e t r u Q r o z a , nr. 35.
23 decembrie telefoane i redocloi >ef - 11588 j re*
dactor şei adjunct, seeielar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
1969 turâ-sport şi probleme celâţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare şl
externe - 12317 ; secţiile industrie şl
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu între orele 16-2d - 11585,

înfăptuind exemplar hotăririle plenarei C.C. al P.C.R., Hotărîrea Consiliului de Miniştri privind

înaintăm ferm pe drumul progresului multilateral generalizarea experimentării noului sistem

de salarizare şi majorarea salariilor

in întreprinderile constructoare de maşini
Vom acţiona A ANULUI — punct Pe baza rezultatelor poziti­ tru lucrul în acord cît şi pen­ lă prezintă o mare importan­

ve obţinute în urma experi­
mentării noului sistem de sa­ tru cel in regie într-o măsură tă pentru dezvoltarea econo­
mici naţionale.
mai justă timpul necesar pen­
larizare într-un număr de tru realizarea lucrărilor. in Constructorii de maşini, ca
energic şi eficace culminant al eforturilor pentru încheierea întreprinderi reprezentative, concordanţă cu dotarea tehni- şi ceilalţi salariaţi din ra ­
Consiliul de Miniştri a apro-*
aplică
murile
care
în
se
condiţiile
co-materialâ şi cu
bat. printr-o hotârîre, genera­
lizarea experimentării noului organizatorice create ale locu­ noul sistem de salariza­
lui de muncă.
re beneficiază pe lîngâ sala­
'
sistem de salarizare şi majo­
riile tarifare majorate şi
de
în vederea spo­ unui bilanţ economic optim rarea salariilor cu începere de Miniştri acordă comitetelor de sporuri pentru vechime neîn­
Consiliului
de
Holârlrea
la 1 ianuarie 1970 în toate în­
treruptă în aceeaşi unitate, de
direcţie ale unităţilor dreptul
treprinderile din ram ura con­
structoare de maşini de a încadra lucrările din a- premii anuale ele. De aseme­
conti­
nea. ei beneficiază în
cceaşi categorie, executate în
ririi producţiei de rîrii, salariile muncitorilor, acord, în tarife diferenţiate de nuare de uncie sporuri cum ar
Conform prevederilor hotâ-
fi cel pentru orele lucrate în
salarizare în funcţie de com­
volum
Anul economic 1969 a in­
in final a unui mare
condu­
timpul nopţii, pentru
lemn de mină şi pentru celu­
trat în ultima sa decadă. Sînt de producţie suplimentară. ne. metale neferoase, buşteni, inginerilor, economiştilor, teh­ plexitatea lor şi dc cerinţele cerea unor formaţii de lucru,
nicienilor şi funcţionarilor din
de-calificare ale celor ce
le
ultimele 10 zile de activitate, Analiza situaţiei principale­ loză. prefabricate din beton, această ramură vor fi majora­ execută. In acest fel pentru pentru condiţii vătămătoare
metale neferoase . trcprinderc munca să se ridi­ lor sortimente relevă de ase­ cărămizi şi mobilă. Este dato­ te în medie cu 9,2 la sută ; aceeaşi lucrare se asigură o de muncă etc. sistem
cind se cere ca in fiecare în­
ria comitetelor de direcţie şi
menea perspective
optimiste.
împreună cu majorarea sala­
Introddberea noului
remunerare egală tuturor ce­
ce la valori de intensitate m a­
de a lua
ceste întreprinderi
ximă. cînd eforturile şi reali­ Prevederile anuale s-au reali­ organizaţiilor de partid din a­ riilor mici făcută în 1967 se lor ce o realizează. de salarizare şi majorarea sa­
zat pinâ in prezent ,1a nume­
asigură pe ansamblu o creşte­
Aplicarea noii salarizări se
pentru
lariilor va constitui
Pentru ultimul on din actualul cincinal, Centralei mi­ zările trebuie să atingă punc­ roase produse de bază pentru grabnic cele mai hotârîlc m ă­ re de 9,8 la sută. De aceste face in condiţiile îm bunătăţi­ constructorii dc maşini un pu­
nereurilor neferoase Deva îi revin sarcini de însemna- • tul culminant, astfel câ bi- economie. La producţia do suri pentru normalizarea pul­ creşteri ale salariilor benefi­ rii grupării întreprinderilor pe ternic stimulent în munca
tate deosebita în creşterea producţiei şi valorificarea su­ liinţul economic anual să se oţeluri aliate, fier in mine­ sului producţiei, stoparea res­ ciază peste 460 000 de salariaţi reţele de salarizare care ţin pentru înfăptuirea prevederi­
unui
tanţelor şi recuperarea
perioara a rezervelor de minereuri neferoase. Din acest încheie eu realizări optime. reu- marfă, cupru în concen rit mai mare volum din pro­ ale căror venituri anuale vor mai bine scama dc diversita­ lor cincinalului" şi a sarcinilor
Acestea sînt cerinţe funda-*
ansamblu de obligaţii şi responsabilităţi, subliniate în mentale pentru toate colecti­ trate, produse din mase plas­ ducţia nerealizatâ. fi cu aproximativ 830 milioa­ tea producţiei si de tehnicita­ trasate dc cel de a! X-lea
cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu Io plenara C.C vele de muncă, pentru comi­ tice. cherestea, conserve dc ne lei mai mari faţă de cele tea necesară pentru executa­ Congres al partidului privind
fructe şi legume.
preparate
al P.C.R. din 10-13 decembrie 1969, se distinge necesi- tetele de direcţie şi consili­ din carne, brînzeturi s-au rea­ In toate întreprinderile ju­ realizate înainte de 1 august rea produselor. dezvoltarea acestei importan­
totea dezvoltării şi folosirii cit moi judicioase a bazei ile de administraţie, pentru lizat deja sarcinile stabilite deţului. comitetele dc direcţie, 1967. Muncitorii care lucrează In te ramuri industriale El va
proprii de materii prime, care se va realiza pe seama organizaţiile de partid din u- pe anul in curs. De rem ar­ consiliile de administraţie, Aplicarea noului sistem de^ maşinî-unelte de mare gaba­ reprezenta. în acelaşi timp,
cadrele do conducere şi spe­
majorării extracţiei minereurilor de cupru, plumb şi zinc, nitâţile economice ale jude­ cat este şi faptul eă la „Mar­ cialiştii. întreaga masă de sa­ salarizare asigură şi in con-* rit şi execută lucrări de com­ -un factor mobilizator pentru
o atragerii in circuitul valorificării a îăcomintelor moi ţului şi trebuie făcut totul mura" Simena. unitate care lariaţi — mobilizaţi dc orga­ strucţiile de maşini, ca şi in plexitate deosebilâ. cei din sporirea productivităţii muncii
sărace în substanţă minerală utilă pentru a Ic înfăptui exem­ a avut mari râmîneri în u r­ nizaţiile de partid — au înal­ celelalte ramuri industriale, o turnătorii, forje, cazangerii şi şî a eficacităţii economice, di­
In vederea transpunerii în viaţă o acestor obiective, plar. Ghidul de acţiune pen­ mă. prin măsuri excepţiona­ ta datorie de a munci cu toa­ legătură mai strînsâ intre re­ din alte locuri de muncă cu versificarea producţiei de ma­
colectivele minereşti care alcătuiesc centrala pornesc de tru activitatea din aceste zile le s-a reuşit recuperarea res­ tă ardoarea, de a nu precu­ zultatele cantitative şi calita­ condiţii mai dificile vor bene­ şini şi utilaje, asimilarea je
pe baza care ne oferă suficiente garanţii în îndeplinirea si ore holâritonre. pentru fie­ tanţelor şi realizarea integra­ peţi nici un efort pentru a a­ tive ale fiecărei întreprinderi ficia dc salarii tarifare mni noi produse de înaltă tehni­
obligaţiilor pe anul 1970. care colectiv, trebuie să fie lă a prevederilor pe 19C9 la sigura realizarea sarcinilor a­ şi cî.ştigurile muncitorilor, in­ mari cu 5 pinâ la 15 la sută citate. cu consumuri specifice
Consiliul de administraţie. împreună cu specialiştii din spiritul mobilizator al recen­ placaj finit, m arm ură şi pia­ nuale de plan şi angajam en­ ginerilor. economiştilor, teh­ fată de muncitorii încadraţi in reduse, pentru creşterea con­
cadrul centralei, vor avea în vedere cele moi eficace tei plenare a C.C al P.C.R.. tră extrasă. In acelaşi mod telor la toti indicatorii. Mun­ nicienilor şi funcţionarilor. In aceleaşi categorii, dar care lu­ tribuţiei acestei ramuri de o
măsuri pentru valorificarea la maximum a tuturor re­ cuvintarea secretarului gene­ s-a acţionat pentru îndeplini­ cind cu abnegaţie şi pasiune acelaşi timp, se realizează o crează în condiţii obişnuite deosebită însemnătate la dota­
zervelor de minereuri chiar şi în cazul cînd acestea ou ral al partidului, care consti­ rea planului fizic la mobilă in fiecare zi şi in fiecare ceas, corelaţie directă între salariu De aceleaşi avantaje sc bu­ rea tehnîcâ a economiei, la
un conţinut moi slab de metal. In acest context doresc tuie o înflăcărată chemare şi în unităţile dc industrie loca­ utilizînd la maximum între­ si răspunderea în muncă, sta- cură şi muncitorii care lucrea­ lărgirea gamei de produse des­
să arăt că noi ne-om orientat preocupările în această un puternic îndemn pentru lă de la Orâştie. Haţeg şi Pe­ gul potenţial tehnic, material bilindu-se in acest sens sar­ ză la locuri de muncă In rare tinate exportului si la ridica­
direcţie obţinînd o serie de rezultate pentru viitor. Astfel, fiecare om al muncii. troşani. şi uman dc care dispun, co­ cini precise penlru fiecare me­ se cere o <^}lificare deosebită rea competitivităţii acestora
Raportind realizările de la
Este un fapt remarcabil câ
au fost extinse unele tehnologii noi de exploatore care majoritatea întreprinderilor începutul anului şi pînă a­ lectivele din judeţul nostru serie şi funcţie în parte. Noile din unităţile dc electronică si pe piaţa internaţională.
vizează în primul rînd întreaga grupă o metodelor de din judeţul nostru se înscriu cum la prevederile finale, re­ înfăptuiesc o sarcină de _o- salarii sînt corelate eu norme automatizare. — sectoare de
exploatare cu surpare. Prin aplicarea lor s-a ajuns ca organic în asaltul finalului zultă câ există toate condiţi­ noare trasată de partid, adu- tehnice care reflectă atît pen­ activitate care în etapa actua­ (Agerpres)
în ultimul timp productivitatea muncii să crească cu 20 de an Colectivele de la mina ile, ca in judeţul nostru să sc cindu-şi astfel aportul la
la sută. urmind ca eficienţa lor să se focă tot moi mult Lupenî, I. M Hunedoara, sec­ raporteze depăşiri de mini­ progresul economic al patriei.
simţită o dată cu extinderea acestor metode la minele ţiile a Il-a furnale şi oţelâ- mum 33 000 tone fontă, 26 000
noastre. rie electrică de la C. S. H u­ tone oţel. 8 500 tone laminate
la_E.M. Deva, unde în onul in curs s*ou realizat-con­ nedoara. F. C Orâştie. F.P.R. finite plin e.-2 000. tone cocs
stant rezultate bune. au fost luate măsuri menite să du­ Baru. I.M.C. Bircca, întreprin­ şi alte produse de mare va­ Manifestările dedicate tinere­
că Io contracararea neajunsurilor create de rămînereo în derea de panificaţie Petro­ loare economică. In judeţul Hune­
urmă o lucrărilor de pregătire De asemenea, tot la a- şani. au raportat deja reali­ In acelaşi timp, nu trebuie
ceostă unitate, s-o acţionat mai intens în ultimul timp zarea sarcinilor anuale de omis câ minele din Valea Jiu­ doara s-a realizat
pe linia dotării tehnice o locurilor de muncă din sub­ plan Un plus deosebit de vi­ lui. I. M. Ţebea şi Barza, tului să fie conforme cu
teran pentru asigurarea unui ritm susţinut în realizarea guros se înregistrează în a- E. M. Muncel. unităţile fo­ planul anual la
sarcinilor de producţie. cestc zile la toate secţiile restiere. I.P.B. Cristur şi M.L.
combinatului siderurgic hunc- Brad. Hunedoara şi Deva nu *
Pentru a înlătura efectul negativ pe care îl are mine- dorean. la U. V. Câlan, E. M. înregistrează încă ritmurile constfucţll-montaj
ralizoţîa scăzută din minereul complex de la Muncel a­ Deva. I. F. Deva şi I. I. L. cele mai înalte de producţie, opţiunile acestuia
supra producţiei de metal, s-a căutat ca ocesta să se Orâştie. Petroşani şi Haţeg, ncumulînd maî departe res­
recupereze printr-o producţie suplimentară de minereu ex- fapt ec garantează obţinerea tanţe la producţia de cârbu- în antrepriză
trăgîndu-se numai în luna noiembrie 1 700 tone de mine­ Din centralizările făcute
reu peste plan.
la Direcţia judeţeană de Esenţiale în organizarea di­ eovîrşitoarc, sînt dornici dc a diverse organizaţii, s-au des­
IN PAGINA A 11-A
Ing. IOAN DINEŞ statistică rezultă câ la 20 verselor acţiuni şi manifestări participa la fel dc fel de ac­ făşurat o serie de acţiuni pe
director tehnic - producţie decembrie la nivelul jude­ dedicate tinerilor sînt opor­ ţiuni propuse de noi sau de teme profesionale, întilniri cu
)a Centrola minereurilor Adunarea activului Comitetului municipal de partid ţului planul anual de pro­ tunitatea, corespondenţa cit ei înşişi — fapt ce constituie personalităţi din cultură, a r­
neferoase Deva ducţie globală al organiza­ mai perfectă cu opţiunile, o garanţie a înviorării şi per­ tă. lucrători în domeniul po­
Deva ţiilor de construcţii-montaj preferinţele tineretului, cu fecţionării manifestărilor dedi­ litic-ideologic etc.
in antrepriză s-a realizat în activitatea la care este angre­ cate lor. Dar totuşi mai a­ Dar formele noi. cu conţi­
O LEGĂTURA DIRECTA CU ORGANIZAŢIILE DE nat. Suprapunerea întocmai,
(CONTINUĂRI IN fkQ. ol t) proporţie de 100.8 la suţâ. vem m u lt\d e lucru cu o sc­ nut îmbogăţit, sc vor organi­
BAZA, UN EFORT CO LECTIV MAI LARG I In perioada care a trecut după axul de simetrie, a ceea rie de tineri pe care nu-i pu­ za pe baza rezultatelor sonda­
s-au executat lucrări de ce doresc tinerii cu ceea ce tem mob'Hza la nimic, căro­ jelor efectuate. Cel puţin aşa
construcţii-montaj in va­ le oferă organizaţia U. T. C ra „nu lc place" nimic din am fost asiguraţi. Şi de accca
loare de 1 248 milioane lei, este un deziderat care se rea­ ceea ce facem, pe care nu-i acceptăm părerea câ cuplarea
s-au pus în funcţiune im­ lizează integral cu greu, dar putem desprinde de pe stra­ activităţilor eu preferinţele e
care constituie mobilul
unor
Cu planul portante obiective indus­ preocupări susţinute vizind a­ dă, din cafenea şi restaurant". chestiune dc viitor., conside­
Reţinem câ la Brad se sim­
rând ca atare lipsa anterioa­
triale şi social-culturalc.
deosebite s-au
Rezultate
anual îndeplinit obţinut de către colectivele 1 tingerea sa. cit mai te o înviorare generală a ac­ a ră a condiţiilor propice şi e­
tivităţii cultural-educative
Pentru a se situa
xistenţa lor în prezent. Dar
de muncă ale şantierelor de j „pe fază” cu activităţile ce le tinerilor, mai ales după reor­ in ceea ce priveşte absenţa
Lucrătorii meşteşugari de organizează. Comitetul orăşe­ ganizarea şi instalarea casei unor tineri dc la manifestări­
Ja cooperativa „Solidarita­ la Mintia : „Energocon- i nesc U T.C. Brad efectuează o de cultură intr-un nou local, le organizaţiilor U.T.C.. consi­
tea" din Deva raportează strucţia*. „Energomnntaj“, i serie de sondaje ale preferin­ care oferă posibil'lâţi îmbu­ derăm câ simpla constatare
îndeplinirea planului anual . „I.C.C.F.", „Teleconstruc- ! ţelor tinerilor. nătăţite de organizare a m a­ „unii nu vor sâ participe" nu
cu 10 zile mal devreme ţia" şi întreprinderea 3 î- j — Am avut în vedere su­ nifestărilor Pc zi ce trece se rezolvă problema. Acţiunile
Prin munca desfăşurată zi zolaţii. Cu realizări valo- i gestiile, părerile, cerinţele t:- constată o influenţă lot mai organizate ar trebui sâ cu­
de zi cooperatorii meşteşu­ roase vor încheia bilanţul ncrilor şi am procedat la or­ mare a casei de cultură asu­ prindă spaţii special dedicate
gari au reuşit să realizeze anual şi constructorii din ganizarea acţiunilor conform pra vieţii sipirituale a oraşu­ acestora, să dovedească o
producţîa-marfă pe acest \ cadrul I.C.S.H.. T.C.M.M. lor, bineînţeles, exceptînd ex­ lui, o atracţie a tineretului preocupare sporită faţă dc a­
an în proporţie de 102,8 la I Valea Jiului. întreprinde­ travaganţele, preferinţele ieşi­ spre acţiunile acestui lăcaş, la
sută, din care producţia in | rea de construcţii forestie­ te din comun, exagerările. organ'zarea cărora participă N. STANCIU
unităţi naturale înregistrea­ re Deva şi şantierele lo­ Astfel am reuşit sâ alcătuim in mod frecvent şi comitetul
ză un procent de 100,5, iar cuinţe din Valea Jiului. o adresâ-test pe care am re­ orăşenesc U.T.C,, după cum
încasările în numerar prin In cele 10 zile ’•■Vv»' mis-o tuturor tinerilor din or­ no-a confirmat şi tovarăşul
centrele de deservire 104 la pînă la finele anului. se ganizaţiile U.T.C. Brad şi pr'n loan Roman, directorul casei
sută. Succese frumoase au creează posibilitatea execu­ care le solicităm să-şi pronun­ de cultură. Tot aici, sau în
fost consemnate la livrări tării unui mare volum de ţe preferinţele pentru activi­
de mărfuri către fondul lucrări suplimentare care tăţile, manifestările noastre.
pieţei (117,5 la sută) şi la să asigure intrarea in de- Relatîndu-ne cele de mai
export (104,2 la sută). vans cu stadiile fizice la sus, tovarăşul Nicolae Pantea,
construcţii-montaj Ia efec­ Eecrctarul Comitetului orăşe­
BENIAM1N STOIC tivele productive şi social- nesc U.T.C. Brad. a subliniat
vicepreşedinte al Potrivit planului de stat, in 1970 se vor realiza 34,8 miliarde kWh energie electrică. La eulturale cu termene de şi faptul câ „din sondajele în­
Cooperativei „Solidaritatea" atingerea acestui nivel de producţie va contribui şi Centrala termoelectrică Mintia, unde urmea­ punere în funcţiune în 1970. treprinse se constată câ foar­
Deva ză sâ se pună în funcţiune încă doua grupuri energetice de 210 MW. te mulţi utccişti, majoritatea
In arhitectonica noilor car­ nivelul etajului IV şi VI, tabla
tiere, construite în ultimii ani, Cînd vina este plasată de la e deformată, împiedicînd că­
. locurile înalte dau un plus derea. Şobolanii circulă în
de eleganţă, verticalitatea lor voie, au pătruns în aparta­
împlinind armonios portretul mente. Faptele au fost adu­
marilor ansambluri de locu­ se la cunoştinţa tovarăşilor
inţe. Modernul se întllneşte Gheorghe Radu. preşedintele
cu confortul intr-o firească I.G.C.L. la locatar şi invers... asociaţiei, şi Carol Tinccac,
Îngemănare, oferind beneficia­ împuternicit, precum şi a to­
rilor acestor spaţii locative varăşilor de la I.G.C.L., prin­
am bianţa căminelor de care bustibilului. Nu are presiu­ ţiei de locatari: „Liftul e maî In pofida curăţeniei şi a tă nemulţumirea: „Noi avem tr-o cerere înregistrată la nr.
15 105, dar înregistrată a ră ­
au nevoie. ne. De la etajul VII în sus mult defect, cel de pe scara B aspectului gospodăresc întilnit trei copii — cel mai mare are mas..."
Am vizitat, recent, cSteva toţi locatarii se plîng de a­ nu a funcţionat timp de un In holul şi ;pe casa scărilor de 4 ani, cel mai mic două luni.
..'locuri înalte din municipiul cest 'lucru". an. Acum merge", însoţind la blocul K3, oamenii slnt Vă daţi seama câ avem ne­ Blocul B2. Tovarăşul Vasile
Hunedoara şi am constatat K2, seara A. Transportul^ pe voie de căldură în aparta­ Maxim : „Chiar aseară am a­
c 5, în general, locatarii se verticală îl facem pe întune­ ment, d a r.. Dacă vecinului de vut o şedinţă cu locatarii. Sînt
bucură de confort atît la e­ ric. Am apăsat pe un buton, la etaj îi e prea cald, închide nemulţumiţi. Cei de la etajele
VIII. IX. X nu beneficiază de
tajele inferioare. cit şi la cele la intimplare. Şi, iatâ-ne Ia Raid-anchetă caloriferul, iar noi râmînem
superioare. Am subliniat ^— etajul VI. Sunăm la primul fără pic de căldură“. apă caldă, termoficarea c sla­
In general — deoarece am în- apartament. Ne răspunde In K4 şi K5, întîlnim si­ bă".
tilnit şi o seamă de deficien­ tuaţii asemănătoare. In K6 Blocul Gl. etajul VI. Fa­
ţe care fac ca „înălţimea“ Gheorghe Nâstase: „Cu gu­ preşedintele, trecem pe scara nemulţumiţi de serviciile renunţăm la vizită din pri­
. onfortului unor familii ce noiul menajer nu se proce­ B. Vrem să apelăm ia servi­ I.G.C.L. Margareta Gheorghi- cina unor oaspeţi (a se citi milia Panaite Popescu: „Cu
locuiesc în blocurile turn să dează bine. Spun vecinii câ ciile liftului care „merge". oni, soţia preşedintelui aso­ şobolani) care nc-uu intîmpi- liftul circulăm tot pc întu­
oboare cîteva niveluri. In ce de vreo doi ani îl transportă Dar la chemarea noastră, a­ ciaţiei de locatari, ne intîm- nat în spaţiul dintre scările neric. Şi, de fapt, nu are o
cesta nu face apel. Aducem la pînâ: „N-avem căldură Chiar funcţionare normală. De apă
constau aceste deficienţe ? de la etajele IX, VIII, VIT, cunoştinţa preşedintelui ne­ acum au mai adus doi loca­ A şi B, fâcîndu-şi „rondul dc
Să luăm, de exemplu, blo­ cu... liftul (!). Vă daţi seama mulţumirile locatarilor pri­ tari — Francisc Drâghici şî zi" printre mormanele de gu­ Raid anchetă realizat de
curile K vizitate: K 1, sca­ ce plăcere e sâ călătoreşti a- vind transportul gunoiului Ion Popandron — cereri care noaie. Redăm însă fragmen­ LUCIA LICIU
ra B, etajul 9, apartam entul lâturi d e..“ menajer. Ni se răspunde : sâ fie înmînale tovarăşilor dc te din scrisoarea adresată re-
..N-avem probleme. Am re­ Ia I.G.C.L Nu e căldură sufi­
J2. Familia N. Ghena: „De Coborîm la apartamentul nunţat la scoc pentru eâ sc cientă". daeţei dc locatarul loan Fo- Sanatoriul T.B.C. Brad. Bolnavii găsesc aici îngrijirea de
\ reo două sâptâmîni întîmpi- 19, locuit de tovarăşul Petru tot înfunda. Oamenii duc gu­ La apartamentul 5, familia dor: „Burlanul pentru colec­ (CONTINUAM IN MO. e I .) care au nevoie pentru a-şi reciştiga sănătatea.
riâm greutăţi din pricina corn- Zclingher, preşedintele asocia­ noiul eu liftul" (î). Sigismund Bartha îşi manifes­ tarea gunoiului este spart la
Foto : V. ONOIU