Page 74 - Drumul_socialismului_1969_12

PAG. 2 m DRUMUL SOCIALISMULUI - MARŢI 23 DECEMBRIE 1969

O LEGĂTURĂ DIRECTA CU Semnalele critice

ORGANIZAŢIILE DE BAZĂ UN primesc răspuns

„Grădiniţa vă aşteaptă” se dc îmbutelicre şi depozitare —
EFORT COLECTIV MAI LARG î intitula o notă apărută nu de­ precizează răspunsul. In spa­
ţiul de care dispunem, in a­
mult în ziarul nostru. în care
era criticată nepăsarea I.G.C.L.
1 U00—2 000 sticle de berc, iar
Hunedoara în a repara insta­ nul 1960 se îmbuteliau zilnic
laţia sanitară a grădiniţei în prezent se imbuteliazâ. în
Bilanţul activităţii pe un ore de muncâ/om etc. de seamă se sublinia acest de­ cămin-internat pentru liceul nr. 3 din Hunedoara ş" alte medic. 20 000. Ne-am adresat
an de zile — îndeosebi cînd Adunarea a aşteptat ca. în ziderat. Or, Comitetul munici­ pedagogic, un centru stoma­ defecţiuni. „Instalaţia sanita­ in repetate rinduri Consiliului
este făcut în climatul de exi­ cuvîntul lor, reprezentanţii pal de partid Deva este for­ tologic şl multe alte obiective. ră defectă a fost reparată — popular al municipiului Deva
genţă generat de Congresul al din unităţile citate cu râmi- mat din tovarăşi cu multă ex­ Executarea de către construc­ se spune în răspunsul Consi­ pentru a obţine spaţiile nece­
X-lea şi de recenta plenară neri in urmă să ia cuvîntul. perienţă şi dispune de un ac­ tori a unui volum de lucrări liului popular al municipiului sare, însă fără nici un rezul­
a C.C. al P.C.R. — constituie să arate cauzele, să spună ce tiv puternic. • Printr-un efort social-culturale cu mult mai Hunedoara — iar repararea tat. Totuşi, pentru a rezolva
o necesitate, un prilej de re­ preconizează pentru viitor de muncă colectivă se poate mare decît în acest an ridică tavanului se va face pină la cît mai bine problema calită­
flecţii autocritice asupra sti­ Aşteptările au fost satisfăcute asigura o îndrum are nemijlo­ serioase probleme de organi­ finele lunii noiembrie a c.". ţii berii, chiar în condiţiile e ­
lului de muncă şi a rezultate­ insă numai în parte. cită a organizaţiilor de partid zare, de răspundere. Părerea Cum., finele lui noiembrie xistente, am luat o serie de
lor şi, îndeosebi, de chibzuin­ De la T.P B Bircca nu a luat de pe raza sa de activitate ca­ unor participanţi la adunare au trecut cam de mult, credem măsuri cum sînt : un control
ţă privind modalităţile de re­ nimeni cuvîntul. de la 1.1.L. re, datorită specificului apar­ este că nu se mai poate m er­ că şi reparaţiile au fost în­ mai atent al sticlelor înainte
zolvare mai bună a sarcinilor Deva şi şantierul 503 — la te, sînt confruntate cu o com­ ge pe „provizoratul" practicat cheiate. Râu este că s-au făcut de umplere, schimbarea sti­
de viitor. Sub acest aspect, a­ fel. Reprezentanţii altor uni­ plexitate de probleme în e- în acest an cînd, pentru a su­ tirziu, abia după intervenţia clelor de la paharele de con­
dunarea activului Comitetului tăţi vizate şi-au făcut ..auto­ xercitnrea dreptului de con­ plini greutăţile obiective şi ziarului. trol, înlocuirea furtunelor-con-
municipal de partid Deva pen­ critica" printre altele sau au trol, întărirea vieţii interne lipsurile subiective ale şan­ In urma apariţiei articolului ducte vechi, de la butoaie la
tru darea de seamă anuală a vorbit despre altceva. de partid, desfăşurarea m un­ tierului I. au fost detaşaţi „Sursa nemulţumirilor cum pă­ aparatul de îmbuteliat, instru­
întrunit conţinutul unei ana­ Tovarăşul loan Ormindea- cii educative dc masă. Pen­ muncitori calificaţi de la alte rătorilor a fost depistată", irea mai temeinică a persona­
lize de partid, a evidenţiat ex­ nu, secretarul comitetului de tru anul viilor, problema cen­ unităţi din municipii. Trebuie FILCOOP Haţeg ne trimite un lului de la depozit. Pentru ca
perienţa dobindită şi a* sem­ partid de Ja şantierul I, trală în activitatea economică de la început să se facă e ­ răspuns semnat de tovarăşul berea ce se pune in consum
nalat încotro trebuie acţionat. bunăoară, a vorbit de­ a municipiului o constituie forturi de către şantier şi nu­ director Aurel Martinescu. din să fie mai proaspătă am soli­
Organizaţia municipală de spre modul cum au fost investiţiile şi atingerea para­ mai in perioadele cu adevărat care spicuim: „Am interzis citat direcţiei noastre genera­
partid, colectivele de muncă pregătite adunările generale, metrilor proiectaţi de o seamă de vîrf să se apeleze Ja cola­ desfacerea băuturilor alcoolice le schimbarea furnizorului —
de pe raza municipiului se ce probleme s-au ridicat aici, de obiective. Municipiului De­ borarea de ajutor cu celelal­ la pahar in cofetăria din Ba- I I S . „Griviţa" Bucureşti —
prezintă la sfîrşitul aces­ cum se urmăreşte aplicarea va ii sînt alocate peste o tre­ te unităţi ru. S-a m ărit exigenţa in pri­ cu un furnizor mai apropiat,
tui an cu rezultate bu­ hotărîrilor, despre agitaţia vi­ ime din investiţiile industria­ In încheierea lucrărilor a- vinţa curăţeniei şi ordinii în aceasta pentru ca transportul
ne. După cum releva darea dunârii a Juat cuvîntul tova­ unitate, s-a făcut etichetarea berii să nu dureze de la 4 la
de seamă prezentată de tova­ răşul Aurel Bulgărea, secre­ produselor. Gestionarului Du­ 9 zile. cît durează în prezent".
răşul loan Ardcleanu, prim- Adunarea activului Comitetului tar al Comitetului judeţean mitru Şerb i s-a atras atenţia Acelaşi articol a mai pri­
secretar al Comitetului muni­ Hunedoara al P.C.R. in mod serios în privinţa res­ mit un răspuns şi din partea
cipal de partid, pe 11 luni sar­ — In perioada analizată, în pectării programului de lucru”. întreprinderii de industrie a-
cinile de plan pe ansamblul faţa organelor şi organizaţi­ Răspunsul continuă, asigu- Qimentarâ Hunedoara - Deva,
municipiului au fost realizate municipal de partid Deva ilor de partid, a oamenilor rindu-nc că toate chestiunile din care redăm: „S-a dispus
şi depăşite la producţia globa­ muncii din judeţ şi munici­ au fost puse la punct şi că se secţiilor de a lua următoarele
lă, producţia marfă vlndutâ piu a stat o largă şi variată vor depune eforturi stăruitoa­ măsuri : reorganizarea contro­
şi încasată, livrările către e x ­ zuaîâ, învâţâmîntul de partid, le pc judeţ şi o eotâ-parte în­ gamă de sarcini, a căror re­ re pentru eliminarea lipsuri­ lului tehnic de calitate pe
port, productivitatea muncii exercitarea dreptului de con­ semnată din investiţiile so- zolvare a solicitat eforturi lor in toate unităţile com er­ sectoare şi faze de fabricaţie,
în industrie, la construcţii- trol şi, la sfîrşit, două cu­ ciul-culturale. Adunarea a ţi­ deosebite în toate com parti­ ciale. cu delimitarea răspunderilor
montaje. De asemenea, au vinte despre starea adevărată nut seamă de aceste sarcini mentele de activitate. Anima­ „Rabatul" pe care-1 plătesc şi întărirea rolului comisiei de
fost realizate şi depăşite sar­ a muncii politice şi tehnieo- şi le-a dezbătut cu răspunde­ te de dorinţa de a întîmpina consumatorii calităţii unor recepţie; sporirea exigenţei
cinile de reducere a preţului organizatorice pe şantier. re. cel de al X-lea Congres al produse sintem asiguraţi eâ organului C.T.C. — laborator,
de cost şi de beneficii. Cel Preocuparea este acum bu­ — Darea în funcţiune a pri­ P.C.R. cu rezultate cît mal nu se va mai... achita în vi­ pentru a evita pătrunderea în
mai important succes în do­ nă, dar cam tîrzie... mului grup — sublinia tova­ bune şi apoi de a transpune itor. Aceasta este concluzia consum a produselor neeores-
meniul economiei îl reprezintă O primă concluzie, deci : răşul Ieronim R u san — a con­ în viaţă hotârîrile Congresu­ care se desprinde din răspun­ punzâtoare calitativ".
punerea in funcţiune *a gru­ trebuie muncit mult cu unii stituit pentru noi un examen, lui. colectivele de muncă, sub sul I C R A. Deva, la artico­ In ce ne priveşte, aşteptăm
pului de 210 MW de da Cen­ conducători,v cu unii tovarăşi care a permis să se tragă o îndrum area organizaţiilor de lul „De ce plătesc consumato­
trala termoelectrică Mintia. din organele de partid şi ale seamă de concluzii foarte va­ partid, Încheie acest an cu un Unul din instantaneele fotografice realizate de fotoreporte­ rii rabat calităţii?". „Cele se­ în continuare „avizul" cum pă­
— Datorită eforturilor susţi­ organizaţiilor de masă pentru loroase pentru sarcinile mari bilanţ rodnic, care răsplăteşte rul nostru la Fabrica „Vîscoza0 Lupeni este şi cel din imaginea sizate în legătură cu calitatea rătorilor asupra calităţii pro­
nute depuse de constructori a vedea partinic lipsurile, a din anul viitor, cind la fie­ din plin eforturile depuse. de faţă care o prezintă pe muncitoarea Senia Mesaroş, una din berii. îmbuteliate la depozitul duselor alimentare din maga­
şi montori in a doua jum ătate spune lucrurilor pe nume, care 6 luni trebuie să pu­ Merită subliniat că toate în­ fruntaşele secţiei depânare. de bere din Deva se datoresc zine.
a anului — arăta in cuvîntul pentru că pe alţii ştiu sâ-i nem în funcţiune cite un nou treprinderile din municipiul în marc măsură condiţiilor în
său tovarăşul ing. Ieronira critice. grup de 210 MW. In 1970, in Deva şi-au realizat planul care se desfăşoară activitatea G. IGNAT
Rusan. directorul general bl fiecare zi de muncă va tre­ producţiei globale şi la cei­
Cu cît simţ de răspundere
I.E.C. Deva, a ajutorului pri­ si cît de delicat a făcut acest bui să încorporăm în Jucrări lalţi indicatori principali.
mit din partea Comitetului ju ­ lucru tovarăşa Elena Cros, se­ de construcţii-montajc şi uti­ Dar — a spus în continuare
deţean de partid, a comitetu­ cretara comitetului de partid laje o valoare de 2,5 milioa­ vorbitorul — din darea
lui municipal, planul de eon- de la C.A.P. Deva ! ne lei. de seamă prezentată şi Cui încredinţăm valorile Pentru o circulaţie
strucţii-montaj a fost realizat Din criticile aduse de tova­ din discuţii s-a reţi­
in luna noiembrie şi s-au — Am fost o cooperativă a- răşul Nicolae Ccauşescu la nut de către toţi că în spa­ * normală pe calea
creat condiţii ca pină Ja sfîr­ gricolâ fruntaşă, dar de 2-3 plenara C.C al P.C.R. defici­ tele cifrelor globale se ascund
şitul anului să se realizeze în ani n-am prea progresat. enţelor din domeniul investi­ multe neajunsuri, care au di­
plus investiţii în valoare de Se simte lipsa noastră ţiilor, din indicaţiile deosebit m inuat realizările. Intre cau­ materiale ale întreprinderii ? ferată
00 milioane lei. de organizare Am fost de preţioase asupra modului zele care au făcut ca aceste
ajutaţi dar n-am ştiut să
Darea de seamă a pus în folosim acest ajutor. De a- cum acestea trebuie pregătite, neajunsuri să nu fie sesizate Feroviarii din municipiul
fluminâ — dincolo de rezulta­ ceca am obţinut rezultate sla­ cit şi din lipsurile avute de la timp şi să nu se acţioneze Petroşani s-au pregătit pen­
tele globale — o seamă de be. Şi acum cocenii de porumb noi in prima jum ătate a a n u ­ în consecinţă, se numără de­ S-ar părea că este inutil să ge conducerea credulă a şan­ avutului obştesc, la buna lui tru ca in zilele abundente
neajunsuri in activitatea eco­ se mai află încă pe cîmp... lui trecut, am tras învăţăm in­ ficienţele din activitatea comi­ se mai vorbească despre nece­ tierului — soţiile. In Bucu­ gospodărire. Or. semnătura în 2 âpezi circulaţia pe ca­
nomică : planul producţiei te. Astfel, vom prevedea pen­ tetului municipal de partid, sitatea cunoaşterii persoanelor reşti celor trei le sînt date, angajează şi răspunderea ma­ lea ferată să nu sufere
marfă vîndutâ şi încasată a In adunare s-a mai desprins tru trimestrul I un volum care n-a asigurat un sprijin cărora li se încredinţează spre pentru completare, biletele şi terială. Aceasta pentru că este Şapte echipe de interven­
şi o altă concluzie: necesita­ diferenţiat organizaţiilor de păstrare sau manipulare valo­ cite 350 lei contra chitanţă, binecunoscut faptul — si
fost îndeplinit doar în propor­ mai mure de lucrări pentru ţie au fost numite pentru a
tea acordării de către comi­ n putea efectua probele partid şi a dovedit uneori rile materiale ale întreprinde­ după care „şefii de echipă" au conducerea şantierului ştie a ­
ţie de 40,5 la sută de către în ­ tetul municipal de partid, bi­ tehnologice în condiţii nor­ lipsă de exigenţă în tragerea rilor. Procedeul a intrat deja dispărut fără urmă. cest lucru — că nu este per­ asigura funcţionarea, în
bune condiţiuni. a acelor dc
treprinderea de prefabricate roul şi secretariatul său, a u­ male şi a devansa punerea la răspundere a unor condu­ în uzanţa obişnuită şi în m a­ Cine au fost de fapt cei trei mis să se încredinţeze valori la macazele comandate elec-
din beton Bîrcea; la sfîrşitul nui ajutor mai concret orga­ in funcţiune a celor două gru­ cători din_ economie şi agri­ joritatea unităţilor economice „şefi de echipă" cărora li s-au materiale unor persoane cu trodinamic. Pentru curăţi­
antecedente penale. Dacă s-ar
lunii noiembrie întreprinde­ nizaţiilor de partid, de a se puri cultură, precum şi legătura sînt respectate cu stricteţe încredinţat eu uşurinţă neper- fi făcut verificările de rigoa­ rea zăpezii pe calea ferată
misă bani şi bilete de călăto­
normativele ce stabilesc con­
slabă cu problemele organiza­
rea de industrie locală se pre­ face simţit in munca politico- — Anul viitor — spunea ţiilor de partid din unităţile diţiile pe care trebuie să le rie. fără să verifice nimeni au ­ re asemenea situaţie ar fi pu­ au fost pregătite. în depou,
tovarăşul Gheorghe Diacones- plugurile necesare, majori­
zintă cu • ncrcalizâri in organizatoricâ un mai mare cu — avem la „Avicola" Min­ economice, mârginîndu-se mai îndeplinească persoanele căro­ tenticitatea afirmaţiilor lor ? tut fi prevenită şi avutul ob­
valoare de 520 000 lei 1a efort colectiv. Necesitatea a- tia importante lucrări de in­ mult la participarea la dife­ ra li ae încredinţează valori Iată citcva date biografice ale ştesc n-ar fi fost păgubit. No­ tatea fiind cu tracţiune me­
ua lege privind angajarea ges­
proprie.0 Şl pentru
canică
materiale proprietate obşteas­
•mobilă, 5 415 mc agrega­ Toaigurârii' UnUi1 SjUtOr 'm ai efi­ vestiţii, £ar<L in iirial vor du­ rite .şedinţe. că. Dacă punem totuşi între­ „delegaţilor" trimişi de şantier tionarilor prevede, printre al­ pasarela cd 'Tdagft1 i( Staţlh'
aducă, muncitori :
Petre
să
După ce a subliniat" faptul
te de carieră. 453 tone ben- cient a fost subliniată de to­ ce Ja dublarea capacităţii de că în 1970 producţia indus­ barea din titlul articolului, o Marinescu, condamnat de tele, şi râspuderea materială CF.R. Petroşani dc Piaţa
producţie.^.Sînt însă probleme
tonitâ; şantierul I al T. C. H. varăşii Gheorghe Busuioc, se­ cu proiectele in care sens so­ trială a municipiului creşte facem pentru eâ, deşi condu­ cinei ori, de două oii pentru asupra pagubelor aduse avu­ Victoriei au fost desemnate
Deva a predat numai 953 a­ cretarul comitetului de partid licităm să fim ajutaţi. cu 13.0 la sută şi a făcut re­ cătorii întreprinderilor şi in­ furt din avutul particular şi tului obştesc. Este firesc să echipele care vor asigura o
fie aşa, pentru că
nimănui
stituţiilor cunosc aceste nor­
obştesc, pentru ultraj la bu­
partamente din 1 258 plan a­ din comerţ, loan Veţan, pre­ Tovarăşul Octavian Ienâşcs- comandări concrete in legă­ mative, uneori le încalcă fla­ nele moravuri şi de două ori nu-î este permis, sub nici o circulaţie normală a pieto­
nilor. iar sălile de aştepta­
tură cu modul cum trebifie a-
nual; 1.1.L., şantierul I. coo­ şedintele cooperativei meşte­ cu, prim-vicepreşedinte al co­ bordatc şi rezolvate probleme­ grant, păgubind astfel unita­ pentru comiterea infracţiunii formă, să frustreze sau să re au fost aprovizionate eu
perativa „Solidaritatea" au de­ şugăreşti ,,Progresul”, ing. mitetului executiv al consili­ le economice în lumina indi­ tea pe care o conduc şi dc ac­ de abuz de încredere în dau­ faciliteze frustrarea avutului combustibilul necesar. Mem­
păşit cheltuielile de producţie Gheorghe Diaconescu, directo­ ului popular municipal, a vor­ caţiilor deosebit de preţioase tivitatea căreia răspund. Şi, na avutului obştesc, eliberat proprietate a întregului po­ brilor echipelor de inter­
din nou cităm spre exemplifi­
por
cu aproape 4,4 milioane lei; rul întreprinderii „Avicola" bit pe larg despre obiectivele cuprinse în expunerea tovară­ care — pentru că pe această din închisoare în ianuarie Maior MARIN STANCU venţie li s-au asigurat haine
1969; Gheorghe Manta,
con­
şului Nicolae Ccauşescu la de protecţie corespunzătoa­
datorită absenţelor nemotiva­ Mintia, ing. loan Vaidoş, di­ social-cullurale care se vor temă a mai fost publicat un dam nat de patru ori, de două şeful serviciului miliţiei
plenara C.C. al P.C.R. din re : şube şl pîslari.
te, învoirilor şi concediilor rectorul E.M. Deva, şi alţi construi în oraş: peste 1 000 10-13 decembrie ac., vorbito­ articol in coloanele ziarului — ori pentru furt şi alte infrac­ municipiului Deva
fără plată s-au irosit 40 000 vorbitori. De fapt şi în darea de apartamente, un liceu, un rul s-a oprit pe larg asupra şantierul I Deva al Trustului ţiuni grave, pentru evadare
de construcţii Hunedoara.
stilului de muncă cc trebuie de la locul detenţiei, eliberat
să caracterizeze activitatea or­ La conducerea şantierului din închisoare in februarie
ganului municipal de partid. s-au prezentat la începutul lu­ 1969, cu dosar deschis la P ro ­
Este necesar să se realizeze nii august pentru angajare curatura locală Panciu pentru Amaratele de cintărit
o legătură directă, nemijloci­ trei cetăţeni, Petre Marinescu, ultraj contra bunelor m ora­ *
tă. mai perfectă a membrilor Elorea Maeieaş şi Gheorghe vuri; Elorea Macicaş, condam ­
biroului comitetului munici­ Manta. O dată cu solicitarea nat de patru ori pentru furt,
delapidare şi alte infracţiuni,
pal cu organizaţiile de p ar­ angajării şi promisiunea dc a eliberat din detenţie abia In 7 sînt lăsate să... cîntă-
tid din întreprinderi şi insti­ se stabili în Deva — dem on­
tuţii, să fie ajutate organiza­ strată prin prezenţa soţiilor — iulie 1969. Deci toti trei „şefi
ţiile dc bază în .alegerea pro­ cei trei au afirmat eâ sînt şefi de echipă" erau, de fapt, es­ V • w w g
penitenciarelor. reasca rugina,nepăsare!
blemelor pe care Ic analizează, de echipă şi că fiecare poate croci învederaţi, recidivişti,
să se ocupe mai mult de edu­ aduce la Deva eîtc 20 de m un­ frecvenţi ai
caţie, întărirea disciplinei şi citori, dar că au nevoie de a­ Cum de a aprobat conducerea
să antreneze la aceasta şi or­ vansuri în bani şi bilete de şantierului Deva ca asemenea Un capitol mai puţin am in­ aceste aparate sint amendaţi
ganizaţiile sindicale şi 11 T.C. călătorie. Curios, conducerea oameni să fie trimişi în dele­ tit şi „bătut", deşi deosebit cu sume intre 300 şi 1 000 lei.
Trebuie îmbunătăţită exerci­ şantierului a luat de bune a­ gaţie după muncitori ? Graba de important în activitatea u ­ Dar iată cîteva exemple re­
tarea controlului de partid, firmaţiile fără să le mai veri­ cu care au fost angajaţi, cu nităţilor comerciale — şi nu cente : Ana Lâzârescu, de la
întărite exigenta şi combati­ fice. Dovadă stă faptul eâ in care li s-au încredinţat bani numai comerciale — este cel unitatea legume şi fructe nr.
vitatea. intensificată munca aceeaşi 2 i ing. Teodor Negru- şi bilete în alb denotă lipsa al aparatelor de eîntârit şi 2, Orâştie: cîntarul ruginit,
de educaţie a tineretului din ţiu — şeful şantierului — şi de răspundere a celor care au măsurat. De exactitatea func­ murdar, neîntreţinut; loan Ian-
întreprinderi. instituţii şi contabilul şef Dionisie Căun aprobat fără să verifice cît de ţionării acestora depinde in cu, magazinul de stat Rovi­
şcoli. aprobă angajarea lor, trimi- cît cine sînt oamenii cărora mare proporţie mulţumirea na, la fel, apoi lucrătorii u-
In încheiere, tovarăşul Au­ tînd şi pe tehnicianul Ştefan li s-a dat mandantul de a cumpărătorilor Dar cum sînt nităvilor comerciale din Ribi-
rel Bulgărea a subliniat fap­ Nedelcu pentru a pleca, îm ­ vorbi în numele şantierului. folosite şi întreţinute apara­ ţa, Crişcior, Vălişoara. Tuş-
tul eă organizaţia municipală preună eu cei trei, după m un­ Faptul este eu atît mai grav tele de eîntârit? Ce atenţie tea, Brânişca, Baia de Crîş,
de partid Deva este o organi­ citori. Cu aprobări în regulă cu cit în evidenţa şantierului li se acordă ? Acestor între­ unitatea legume şi fructe nr.
zaţie puternică, capabilă să au fost ridicate 70 de bilete I Deva mai figurează şi Ilie bări le-am căutat răspuns la 2 Brad şi multe altoie. E­
desfăşoare o muncă şi mai c- speciale de călătorie in alb, Dobrei care. în acelaşi fel. şi-a laboratorul teritorial Deva al xemple negative pot fi date
ficientă în toate domeniile de 300 lei drept avans pentru însuşit bilete şi bani in va­ D G.M.S.I. Timişoara. Interlo­ aproape toate organizaţiile co­
activitate, corespunzător sar­ cheltuieli de deplasare şi loare dc peste 4 600 Ici, fără cutor, tovarăşul Emil Josan, merciale din judeţ, pentru că
cinilor stabilite dc Congresul 1 400 lei avans pentru trans­ să poată fi descoperit nici mctrolog de stat. acesta este ad e v ă ru l: nu se
al X-lea al P.C.R. portul muncitorilor pină în prezent. — Fiind domeniul dum nea­ acordă atenţie aparatelor de
Avind calitatea de delegaţi, Este însă nedrept ca aceşti
Aspect, din sala turbinei grupului nr. 1 de 210 megawaţi de la Termocentrala Mintia. Adunarea a adoptat un Marinescu, Macicaş şi Manta, voastră de activitate zilnică eîntârit, deşi sînt atît de im­
plan dc măsuri corespunză­ însoţiţi de Florea Nedelcu. au bani să fie plătiţi de către cunoaşteţi situaţia din teren portante, iar procurarea şi
Foto : V. ONOIU tor. pornit la drum. dar o dată cu şantier, pentru că pentru eli­ a aparatelor de eîntârit. Vă repararea lor înseamnă aloca­
sumelor
berarea valorilor şi
rea unor mari
fonduri
de
rugăm sâ ne ajutaţi s-o fa ­
ei. a plecat şi „argumentul respective nu semnat oameni cem cunoscută şi cititorilor bani.
I. MiRZA forte" folosit pentru a convin­ puşi să vegheze la apărarea noştri — Cum părătorii „simt"
— Aş vrea sâ încep prin a proasta funcţionare a aparate­
aminti cîteva cifre, cifre care lor de eîntârit 7
reprezintă sumele alocate — O simt şi încă bine. Un
In munca de laborator a oamenilor pentru cunoaştere pentru cum părarea de apara­ exemplu: La magazinul ali­
organizatorilor manifestărilor nu este îndeajuns stimulat. te de cintărit. In 1969, Direc­ mentar din Zam, balanţa a ­
cultural-artistice din cadrul a- PLANUL DE ACTIVITATE CULTURALĂ De cele mai 'm ulte ori, doza­ ţia comercială a judeţului a răta 100 gr, dar în realitate
şezâmintelor de cultură, un alocat 17 000 lei, U.JC.C., erau 05 gr pe taler, eu 15 gr
rol bine definit il deţine pla­ rea manifestărilor in direcţia 40 600 lei, O.C L. Alimentara mai puţin. Felul acesta de în ­
nul de activitate. întocmit popularizării ştiinţei, cit şi in Petroşani, II 000’ Iei, T.A.P.L, şelare a cumpărătorilor s-a
alte domenii, se face empiric
„întins" în timp. Gestionarul
Petroşani. 9 600 lei, I L E, Hu­
pentru o perioadă mai
mare
tuie de fapt ideea de concre­ ESTE 0 SUPERFICIALA* OBLIGAŢIE... a evita golurile, absenţa înde­ nedoara a cheltuit în acest an Emil Negru ştia acest lucru
sau nu sc face de loc Pentru
sau mai mică, planul consti­
peste 72 000 iQj. La nivel de
lungată sau slaba reprezenta­ judeţ s-a alocat în 1969 su­ cum ştia că are o altă balan­
tizare a tuturor cerinţelor spi­ ţă bună, corectă in magazie.
rituale ale cetăţenilor, ceea re a unor zone tematice, este ma de 160 100 lei pentru p ro ­ Dar n-o scotea, continua sâ o
ce determină elaborarea lui cuvinte, cerinţele sătenilor cultură se remarcă — fapt nevoie de cunoaşterea profun­ curarea aparatelor de cîntă- folosească pe cea care „înghi­
dă a realităţilor
localităţii
în funcţie de numeroşi fac­ privind tematica de informare FACULTATIVĂ ? îmbucurâlor — râ acestea sînt rît ţe a” 15 gr de la cumpărători!
tori. Şi chiar dacă unii soco­ cultural-ştiinţifică prin căm i­ întocmite judicios şi. asa cum respective, de cunoaşterea ce­ Pe de altă parte, coopera­ Şi aici exemplele ar putea fi
tesc întocmirea planului de nul cultural sînt foarte diver­ se poate vedea si din planul rinţelor oamenilor. ţia de donsum a cheltuit in foarte multe, toate purtînd o
activitate drept un „travaliu se şi depind de tradiţia, spe­ dc activităţi al Casei munici­ Nu optăm pentru cantitatea \ 1960. 60 010 lei pentru repa­ caracteristică comună: apara­
birocratic”, el este cu atlt mai cificul satului, preocupările e- dosarul cu planuri ale aşeză au loc înninlc dc filrrf (este pale dc cultură Hunedoara manifestărilor, ci pentru caii- i raţii ale aparatelor de m ăsu­ tele „ciupesc" numai de la
necesar, cu cît astăzi întrea­ eonomîce şi intelectuale, posi­ mîntului cultural. Şi cu asta cazul căminului culluial dc (director Florin Izdrâilâ). m a­ tatea lor. Cîteva acţiuni te- I ră şi cintărit. iar in primele cumpărători. Sînt extrem de
meînic pregătite. în funcţie de I trei trimestre din
acest an
rare cazurile cînd ele „acţio­
ga muncă de cultură nu se bilităţile de culturalizare, nu­ „am scăpat de-o grijă”... la Sintandrci) Bineînţeles, din nifestările programate cuprind posibilităţi, sînt mult mai e- peste 44 100 lei; reţeaua co­ nează" împotriva vînzătorilor
poate desfăşura la voia întîm- mărul de intelectuali existenţi Un exemplu tipic de super mei un plan nu poate lipsi largi domenii spirituale. ficicnlc decît organizarea „a mercială a municipiilor Deva şi gestionarilor de magazine!
plârîi. Sn localitate, condiţiile mate­ fieinlilate în conceperea pla­ simpozionul Simpozion cu ori­ La Începutul anului 1969, zeci de manifestări lunare", şi Petroşani a trebuit sâ su- Şi-au făcut un obicei din a
Referindu-ne pentru început riale pe care le are activitatea nului de muncă îl oferă pla­ ce preţ. şi (arc în ultima a- iucrăloni Comitetului jude­ ce nu interesează aproape pe fxjrtc cheltuirea in 1960 a tine pe tejghele şi a folosi
Oa activitatea culturală de culturală ele. nul dc activitate al căm inu­ r.aliză nu este altceva decît ţean penlru cultură şi artă, nimeni. 1 fin 414 lei pentru reparaţii, cfntare defecte, acesta fiind
masă din mediul rural, se ob­ Sub aspectul celor arătate lui cultural dc Răehilova, (arc lot o expunere. in cadrul unei largi acţiuni, Planul de activitate trebuie iar în acest an peste 70 400 un mijloc de a profita.
servă că aceasta este influen­ mai sus, după analizarea unor nu este altceva decît tran­ Situaţia unor astfel de a- au iniţiat sprijinirea directo­ să cuprindă întreg ansamblul lei Şi exemplele ar putea — Din răspunsurile dum ­
ţată de structura demografică planuri de muncă sc pot tra­ scrierea... planului de măsuri şezâminb' culturale s.ngulure rilor de instituţii culturale in dc forme şi procedee de des­ continua. neavoastră reiese necesitatea
şi profesională a populaţiei, ge unele concluzii interesan­ pentru perioada lunilor de face discordanţă cu marea elaborarea planurilor de acti­ făşurare a muncii cuîtural-c- Chiar din enum erarea ulti­ de a se schimba de urgenţă
precum şi de către anotimp. te. Pentru a scăpa dc „cor­ iarnă expediat tuturor aşeză­ majoritate a lăcaşurilor dc vităţi. Pe unii dintre conducă­ ducative de masă în spirit melor cifre rezultă.. situaţia felul de „tratam ent" care se
Ln întocmirea unui plan aşa, voada* întocmirii planului, u mintelor culturale de către cultură unde activiştii cultu­ torii acestor instituţii cele în­ modem şi cu caracter eficient, aparatelor de eîntârit. nepă­ aplică aparaturii de eîntârire.
cum ar trebui să fie. trebuie niî directori ii concep într-o Comitetul judeţean 'pentri: rali sc străduiesc să ducă o văţate cu acest prilej i-au a- iar acţiunile sâ fie legate dc sarea cu care sînt tratate, în­ Din mai multe motive, dintre
avute în vedere toate elemen­ clipă de răgaz, de obicei cînd cultură si artă Un alt „mo activitate la nivelul cerinţe­ julat in activitatea lor de mai specificul si tradiţiile locale, treţinute. care cel mai puternic este a-
tele care condiţionează activi­ se apropie sfîrşitul lunii Un dcl~ de plan este cel care fo lor zilelor noastre, m ie sâ sn lîrziu Pc alţii insă . Şi astfel în funcţie de forţele reale de — Nu puteli face o exem ­ ccla care le-a transform at în-
tatea culturală de masă, pre­ exemplar este expediat la loseştc titluri pompoase, pre lisfucâ gustul si pretenţiile sr mai întîmplâ sS găsim po <~are dispun diferitele colec­ plificare mai la concret a ce­ ţr-o investiţie fără eficienţă,
cum şi raportul dintre activi­ Comitetul judeţean pentru din cc in cc mai ridicate ale ici. pc colo. o viaţă spiritua tive rare se ocupă cu activita­ lor care nu acordă atenţia cu ­ într-un mijloc de înşelare a
tăţile de la căminele cultu­ cultură şi artă „ca să se vadă tenţioase. în fruntea acţiuni populaţiei. ia mai săracă, opţiunile sînt tea culturală şi dc condiţiile venită aparaturii de măsură cumpărătorilor. Conducerile
rale şi mijloacele dc cultura­ eă şi la noi se lucrează“ Ce­ lor. dar care se dovedesc pînâ Din consultarea planurilor mai rcslrînsc, nu există o vie existente. şî eîntârire ? organizaţiilor comerciale din
— Ba da şi încă foarte sim­
lizare la domiciliu. Cu alte lălalt plan se îneopeiazâ în la urmă scurte expuneri ce de activităţi ale caselor de emulaţie spirituală, interesul C. DROZD plu Intîlnim zi dc 2 i aseme­ judeţ au cuvîntul !
nea lucrători din comerţ, care Interviu realizat de
pentru nepăsarea lor faţă de GH. I. NEGREA