Page 77 - Drumul_socialismului_1969_12

proletari din to a te ŢĂRILE, u n iţ i-v ă ? Redacţia

şi administraţia

ziarului

D E V A , str. Or, P e t r u G r o r a . n r . 36.

telefoane : iedocloi şei - 11588 ■, re-
daclor şei idjunct, secretar de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui*
turâ'Sporl şi protieme cetăţeneşti -
7231? ; secţio scrisori, documentare şi
externe - 12317 ; secţiile industrie şi
viaţa de oailid * 11275 : telefon de
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL ! Şl1 1 L CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN serviciu intre orele 16*24 - 11565-
m

înfăptuind exemplar hotărîrile plenarei C.C. al P.C.R.,

^ ^ ^ m m m m m m ■ , ■■ ■■■" ■ ■■ ■' Comitetului Central
înaintăm ferm pe drum ul progresului m ultilateral

al Partidului Comunist Român,

Creşterea productivităţii în

tovarăşului Nicolao Ceauşescu
construcţii impune folosirea

Plenara Consiliului Uniunii îşi manifestă acordul deplin din C.A.P., specialişti. acti­
vişti de partid şi de stat, a
Naţionale a Cooperativelor A­ faţă de măsurile stabilite de adoptat o hotărire cu privire
partid, faţă de spiritul nova­
raţională a parcului de utilaje tă în zilele de 22 şi 23 de­ tor şi profunzimea cu care au la perfecţionarea organizării,
gricole de Producţie, întruni­
normării şi retribuirii muncii
problemele
fost
analizate
cembrie 1969, exprimă Comi­
tetului Central al Partidului complexe ale construcţiei so­ şi unele măsuri de îmbună­
tăţire a activităţii economice
\ Comunist Român, personal to­ cialiste din etapa actuală. în cooperativele agricole de
Analiza amplă făcută de to­
Nicolae Ceauşescu.
varăşului
In contextul larg al proble­ riale, rezultă că cele două u- două mari unităţi, se desprind sentimentele cele mai pro­ varăşul Nicolae Ceauşescu. producţie.
melor legate de ridicarea efi­ nitâţi au Înregistrat progrese concluzii demne de luat în funde dc preţuire şi devota­ indicaţiile cuprinse în cuvân­ Sintem pe deplin convinşi
cienţei întregii activităţi eco­ simţitoare. In 11 luni din a ­ considerare de comitetele de ment ale întregii ţărănimi co­ tarea rostită Ia plenară con­ că aceste hot&rîri adoptate în
nomice, recenta plenară a cest an, productivitatea mun­ direcţie ale unităţilor vizate. operatiste din patria noastră, stituie pentru uniunile coope­ unanimitate de membrii Con­
C.C al P.C.R. a relevat nece­ cii a crescut la I C.S.H. cu 40 Ne referim, în primul rînd, pentru politica înţeleaptă, ratiste. pentru toţi oamenii siliului Uniunii Naţionale, vor
sitatea ca pe şantierele de la sută faţă de intreg anul ia preocuparea pentru creşte­ clarvăzătoare a partidului. în­ muncii din agricultură un fi primite cu entuziasm de
construcţii să se acţioneze e­ 19G5, iar la T.L.C. Deva cu rea numărului de utilaje in dreptată spre avintul conti- preţios îndrumar în activita­ întreaga ţărănime, iar aplica­
nergic pentru creşterea pro­ 14,2 la sută exploatare faţă de cele exis­ tinuu al agriculturii, creşterea tea viitoare, un puternic în­ rea lor va constitui un sti­
ductivităţii muncii. îndeosebi Rezultatele obţinute sînt e­ tente în inventar. Dintr-o re­ nivelului de trai al ţărănimii, demn spre perfecţionarea mulent puternic in creşterea
pe seama* folosirii judicioase vidente, dar nu pe măsura centă analiză rezultă că la spre sporirea contribuţiei a­ muncii şi înzecirea eforturilor producţiei agricole vegetale şi
a parcului de maşini şi utila­ posibilităţilor de care dispun betoniere numărul mediu al cestui sector Ia progresul ge­ in scopul creşterii continue a animale, consolidarea econo-
je. Această sarcină este de şantierele de construcţii. Prac­ utilajelor in exploatare faţă neral al economiei noastre producţiei agricole şi al pro­ mico-organizatorică a coope­
strictă actualitate şi pentru u- tica arată că atunci cînd po­ de cel existent în inventar naţionale. gresului agriculturii coopera­ rativelor agricole de produc­
nitâţile de construcţii-montaj tenţialul tehnic este folosit este de numai 60 la sută la Recenta plenară a C. C. al tiste. ţie, vor duce Ia sporirea apor­
din judeţul nostru. îndeosebi Judicios, aceasta se reflectă P.C.R. a liotărît măsuri dc o Pentru realizarea acestor o­ tului agriculturii la opera de
pentru întreprinderea de con­ pozitiv în depăşirea producti­ EMILIAN ROVENŢA importanţă deosebită pentru biective. ţărănimea coopera­ dezvoltare multilaterală a so­
strucţii siderurgice Hunedoa­ vităţii muncii. Dimpotrivă, ne- şef serviciu Io dezvoltarea economiei naţio­ tistă va folosi cit mai raţio­ cietăţii noastre socialiste.
ra şi Trustul local de con­ folosirea raţională pe lîngâ că Direcţia judeţeană de nale in ultimul an al planu­ nal. cu maximă eficienţă, a-
strucţii Deva, care deţin o influenţează negativ producti­ statistică lui cincinal, pentru făurirea jtilorul multilateral acordat Uniunile cooperatiste, în
mare pondere in activitatea vitatea, are repercusiuni nedo­ societăţii socialiste multilate­ do partid şi dc stat agricultu­ strînsA colaborare cu organe­
de materializare a investiţii­ rite asupra duratei de exe­ ral dezvoltate. In numele în­ rii.'ajutor concretizat in trac­ le agricole, vor' folosi prile­
lor repartizate judeţului Hu­ cuţie şi calităţii lucrărilor, tregii ţărănimi cooperatiste, toare şi maşini agricole. in jul ţinerii adunărilor genera­
nedoara. conduce la creşterea preţului C * 1 Consiliul Uniunii Naţionale cantităţile sporite dc îngră­ le de sfirşit de an în coopera­
Luind drept punct de ple­ de cost. şăminte. in instalaţii şi ame­ tivele agricole pentru a dez­
care creşterea productivităţii Dacă analizăm comparativ najări pentru irigaţii, in cre­ bate aprofundat cu întreaga
muncii, comparativ cu stadiut modul de folosire a utilaje­ dite destinate intensificării şi ţărănime măsurile preconiza­
atins în promovarea tehnicii lor de acelaşi fel în primele modernizării producţiei. te de conducerea partidului,
noi si a dotării tehnico-mate- 9 luni din acest an la cele In centrul atenţiei uniuni­ hotărîrile adoptate de plenara
H0TĂRÎREA CONSILIULUI DE MINIŞTRI lor cooperatiste, a tuturor co­ tivelor Agricole de Producţie,
Uniunii Naţionale a Coopera­
operativelor va sta. în peri­
oada imediat următoare, sar­ stimulînd iniţiativa şi spiri­
tul gospodăresc al cooperato­
RAPORTEAZĂ ÎNDEPLINIREA cina trasată dc partid de a rilor pentru aplicarea. în
privind experimentarea noului sistem de salarizare şi majorarea spori producţia agricolă glo­ funcţie de condiţiile concrete
peste
bală în anul 1970 cu
ale fiecărei unităţi, a acestor
PLANULUI ANUAL 1G la sută faţă de rezultatele măsuri.
din 19G9. Avem convingerea
Asigurăm Comitetul Central
salariilor personalului medico-sanitar şi tehnico-administraiiv fermă că aceasta este o sar­ al Partidului Comunist Ro­
t)ŢELARIA ELECTRICA FABRICA „VIDRA“ cină intru totul realizabilă. mân că vom face totul pentru
Aşa cum o demonstrează ex­ punerea mai largă în valoare
HUNEDOARA PRAŞTIE perienţa multor unităţi, folo­ a posibilităţilor de care dis­
din unităţile sanitare sind mai bine fondul funciar pune agricultura, pentru apli­
La o|eliria electrici de la Printr-o convorbire telefo­ şi baza tehnico-materială, a- carea prevederilor statutului
lluncdoaca s-au elaborat în nică avută ieri cu tovarăşul Consiliul de Miniştri a experienţă şi pregătire profe­ Introducerea noului siştem plicind 'întregul complex de cooperativelor agricole de
ziua dc 22 decembrie ultime­ luiiu Dicu, şeful serviciului aprobat recent printr-o hotă- re. fn unităţi cu paturi (spi­ sională, introducindu-se noi de salarizare şi majorarea sa­ măsuri recomandat de ştiinţa producţie, pentru întărirea
le tone dc oţel special pre- plan din cadrul Fabricii „Vi­ rlre experimentarea noului tale, sanatorii, case de naşteri grade profesionale, ca soră lariilor personalului din uni­ şi practica agricolă înaintate, spiritului colectivist, a ordi­
vir.ut în planul dc producţie dra“ Orăştic, redacţia a fost sistem de salarizare şi m ajo­ etc.), în circumscripţii sani­ principală etc. tăţile sanitare se Înscrie pe există posibilităţi reale pen­ nii şi disciplinei în muncă
pe acest an. Cu cele peste informată că şi acest cotcctiv rarea salariilor personalului tare precum şi cei ce lucrea­ linia înfăptuirii politicii par­ tru sporirea substanţială a — factori de importanţă deo­
4 600 tono dc oţel electric, şi-a realizat înainte dc ter­ medico-sanitar şi tehnieo-ad- ză în specialităţile pediatrie Ca şi salariaţii din ramurile tidului cu privire la creşterea recoltelor medii ta cereale, le­ sebită in dezvoltarea avuţiei
produs peste prevederile de men toţi indicatorii de plan ministrativ din toate unităţi­ şi obstetricâ-ginecologie. economiei naţionale, în care cointeresării materiale şi ri­ gume. fructe, struguri, a pro­ obşteşti şi consolidarea tutu­
S-a introdus salarizarea pe
plan Ja zi, colectivul acestei pe acest an. Tină în prezent le sanitare cu începere de la s-a generalizat experimentarea dicării nivelului de trai al oa­ ducţiei animale, la nivelul ce­ ror unităţilor, in creşterea
secţii a îndeplinit şi depăşit au fost livrate comerţului pe­ 1 ianuarie 1970. gradaţii, acordarea acestora noului sistem de salarizare şi menilor muncii şi reflectă gri­ lor obţinute de ţările cu o a­ contribuţiei cooperativelor la
cu mult şi angajamentul a­ ste sarcinile de plan 25 000 Potrivit prevederilor hotârî- putindu-se face din 3 in 3 personalul sanitar beneficiază, ja şi atenţia permanentă de gricultură avansată. îmbunătăţirea aprovizionării
nual asumat in întrecerea so­ perechi mănuşi, 10 000 bucăţi rii, salariile întregului perso­ ani, ea fiind condiţionată de in afara salariilor tarifare ma­ care se bucură cadrele medi­ Consiliul Uniunii Naţiona­ populaţiei cu produse agro-
experienţă
şi vechime
în
cialistă. articole din blană precum şi nal din unităţile sanitare se jorate, de sporul pentru ve­ co-sanitare din partea parti­ le. in plenara pe caic o în­ alimentare. Uniunile coopera­
9 000 mp pici ovine. muncă, aptitudini personale cheie astăzi, a dezbătut pe tiste. consiliile de conducere
Creşterea producţiei dc oţel majorează in medie cu 18,4 şi calitatea muncii efectuate. chime neîntreruptă In aceeaşi dului şi statului, a întregului
s-a obţinut îndeosebi pe sea­ Demn de remarcat este şi la sută; împreună cu m ajora­ Pentru stimularea persona­ unitate, de gratificaţii la sfir- popor. Ea va constitui pentru larg. în lumina Directivelor ale cooperativelor, toţi coope­
ma punerii in funcţiune Ia faptul că in perioada ce a rea salariilor mici efectuată lului sanitar care îşi desfă­ şîtul anului, precum şi de Întregul personal din unităţi­ Congresului al X-lea al Parti­ ratorii îşi manifestă hotărîrea
termen a celor două cuptoare trecut de la începutul anului, in anul 1967 se asigură pe şoară activitatea in unităţi premii excepţionale in . cursul le sanitare un stimulent deo­ dului Comunist Român, an­ neabătută de a nu precupeţi
de cite 50 tone şi a realiză­ producţia marfă vlndută şi în­ ansamblu*o creştere medie de din localităţi rurale în condi­ anului pentru obţinerea de re­ sebit in vederea ridicării con­ samblul dc măsuri adoptate nici un efort pentru sporirea
rii unor indici sporiţi dc uti­ casată a fost depăşită cu 2,7 19,8 la sută. De aceste m ajo­ ţii de muncă mai dificile, ho- zultate deosebite în activitate. tinue a pregătirii şi speciali­ de conducerea partidului pen­ belşugului ogoarelor ţării,
lizare a agregatelor. Ia sută, iar productivitatea rări ale salariilor beneficiază tărîrea prevede posibilitatea zării lui profesionale, a Întă­ tru îmbunătăţirea multilate­ pentru a face din fiecare coo­
muncii a înregistrat un spor Prin introducerea noului rală a agriculturii cooperatis­ perativă agricolă o unitate
de 2,5 la sută. S-au obţinut circa 190 000 persoane, ale că­ reducerii stagiului prevăzut ririi disciplinei în muncă, te, şi în urma consultării u­ productivă, puternică, înflori­
PREPARAŢ1A LUPENf economii Ia preţul dc cost in ror venituri anuale vor fi mai pentru obţinerea gradaţiilor sistem de salarizare se asigu­ pentru mobilizarea acestuia nui mare număr de preşedinţi toare.
valoare de 2,2 milioane lei, mari cu aproxim ativ 500 mili­ de la 3 la 2 ani. De aseme­ ră o legătură directă între cîş- la Îmbunătăţirea asistenţei
Preparatorii dc la Lupcni iar beneficiile suplimentare se oane lei. nea pentru cadrele medico- tig şi modul de îndeplinire a medicale a populaţiei.
s-au angajat cu însufleţire în ridică la 1 270 000 lei. Creşteri mai mari ale sala­ sanitare cu o vechime de pe­ sarcinilor şi atribuţiilor stabi­ Plenara Consiliului uniunii
marea întrecere pentru reali­ riilor înregistrează medicii, ste 25 de ani şi cu rezultate (Agerpres)
zarea exemplari a sarcinilor U. J. C. C. farmaciştii cu o vechime In deosebite in asistenţa medi­ lite fiecărui salariat.
de plan. fn acest scop, s-au muncă de pinâ la 10 ani, pre­ cală a bolnavilor şi in activi­ Nationale a Cooperativelor
depus eforturi susţinute pen­ Tovarăşul Ion Haţegan, pre­ cum şi personalul mediu şi tatea ştiinţifică medicală, se
tru organizarea ştiinţifică a şedintele Uniunii judeţene a auxiliar sanitar (asistente me­ prevede posibilitatea acordării
producţiei şi perfecţionarea cooperativelor dc consum Hu­ dicale, surori, moaşe etc.). gradaţiei de merit care aduce
tehnologici dc preparare, pen­ nedoara, ne-a adus Ia cunoştin­ Noul sistem de salarizare după sine o majorare de 10 Agricole de Producţie
tru funcţionarea intensivă a ţă că sectoarele de producţie este adaptat specificului acti­ la sută a salariului. 1, 2, 3 şi 4 ianuarie,
utilajelor şi instalaţiilor. şi prestări servicii şi-au înde­ vităţii medico-sanitare. Ţinînd Conform prevederilor hotâ-
plinit sarcinile de plan anuale. seama că la anumite specia­
Strădaniile preparatorilor se Astfel, planul dc preluări din rîrii, funcţiile de medic pri­ In zilele de 22 şi 23 decem­ duce la dezvoltarea şi conso­
concretizează acum în înde­ contractări şi achiziţii de pro­ lităţi şi locuri de muncă con­ mar, farmacist principal, chi­ zile de repaus brie a.c. a avut loc plenara lidarea economico-organiza-
plinirea cu 9 zile înainte de duse animale şi agroalimcnta- diţiile în care se desfăşoară mist principal etc., care se o­ Consiliului Uniunii Naţionale toricâ a tuturor cooperative­
termen a planului anual de activitatea sînt mai grele, ho- cupau pină acum pe bază de a Cooperativelor Agricole de
re n fost realizat in 11 luni. lor agricole, la sporirea pro­
producţie, ceea ce permite în­ De asemenea, planul Ia ex­ tărîrea prevede că la aceeaşi concurs, condiţionat de exis­ PrinU-o holâtire o Consiliului Hotorirea nu se aplica unităţi­ Producţie. ducţiei agricole vegetale şi
cheierea bilanţului anual cu port s-a îndeplinit in propor­ funcţie în asemenea cazuri să tenţa unor posturi normate de Minlţlrl ţi a Consiliului Con­ lor productiva in care se detla- La lucrările plenarei au animale, la îm bunătăţirea ni­
trol al Uniunii Generale a Sindi­
un spor de producţie netă dc ţie de 112 la sută. La obţine­ se acorde salarii tarifare mai şi vacante, se transformă în catelor, t-a slabi lit ca în alora ţoorâ un proces continuu de mun­ participat preşedinţii uniuni­ velului de viaţă al ţărănimii
co, unităt'l^r comerciale, de trans­
cărbune in valoare de 14 mi­ rea rezultatelor amintite a mari. De exemplu pentru per­ grade profesionale şi se acor­ silelor de 1 ţi 2 ianuarie 1970, porturi publice ţi ailor unilâ(i de lor judeţene ale cooperative­ cooperatiste, la o mai bună a­
lioane lei. sonalul medico-sanitar cu pre­ dă pe bază de examen, fără sâ nu te lucrcre nici In iluo de 3 servire a populaţiei, preeum ţi
contribuit buna deservire a ianuarie 1970. In acest fel, silele tuturor 'locurilor de muncă unde lor agricole de producţie, di­ provizionare a populaţiei cu
La obţinerea acestui impor­ clienţilor caracterizată prin gătire superioară care acti­ schimbarea locului de muncă. de 1, 2, 3 ţi 4 Ianuarie vor fi angajoţil, p/in natura serviciului, rectorii direcţiilor agricole produse agroalimentare, la
tant succes au contribuit in operativitate şi promptitudine. vează in mediul rural, sala­ Această reglementare permite iile de repaus. nu au slua de duminică stabili­ judeţene, ai sucursalelor Bân- creşterea contribuţiei coope­
In compensarea timpului nelu­
mod deosebit schimburile con­ Concomitent cu îndeplinirea riile tarifare sint mai mari promovarea celor mai buni crat in ziua de 3 Ianuarie, anga­ tă ca ti de repaus. organ# cii Agricole, miniştri, şefi ai rativelor agricole la dezvolta­
celelalte
Ministerele,
duse dc Gheorghc Enciu, Flo­ înainte de termen a sarcini­ cu 5-iO la sută faţă de cele specialişti şi va conduce la jaţii «or lucra in una din dumi­ centrale ţi comitetele erecutlve unor instituţii centrale Şi or­ rea întregii economii naţiona­
ale personalului similar
din
rea Tigoianu, Kalanyos Ilic, lor din acc.sl an au fost În­ mediul urban.. De salarii mai stabilitatea lor în aceeaşi u­ nicile din lunile ¡anuorie sau fe­ ole consiliilor populare vor stabili ganizaţii obşteşti, lucrători din le.
programul unităţilor care var osi-
fiinţate în mediul rural un nitate. Sînt asigurate, de ase­ bruarie 1970, stabilita de condu­ gura servirea populaţiei In ziua cadrul Uniunii Naţionale şi Primind cu deosebită satis­
Adrian Ionici, Pantelemón mari beneficiază şi medicii cerea unităţii, împreună cu co­
număr dc 70 noi sec|ii de menea, condiţii mai bune şi de 3 ianuarie 1970. Ministerului Agriculturii şi facţie hotărîrea adoptată de
Turcilă şi Liviu Avramcscu. prestări cu diferite profite. din reţeaua de igienă şi sănă­ mitetul sindicalului. (Agerpres) Silviculturii.
tate publică, cadrele medii şi pentru promovarea cadrelor recenta plenară a Comitetului
auxiliare care lucrează în tu-. sanitare auxiliare cu vechime, La lucrările plenarei au par­ Central al Partidului Comu­
ticipat tovarăşii Virgil Trofin, nist Român privind m ajora­
membru al Comitetului Exe­ rea pensiilor ţăranilor coope­
cutiv, al Prezidiului Perm a­ ratori, plenara a stabilit m ă­
Mă aflam, acum eîteva zile, — A primi de la societate nent, secretar al C.C. al P.C.R.,
pe şantierul Centralei termoe­ — spunea unul dintre ei — Vasile Vilcu, membru al Co­ surile care să asigure aplica­
lectrice de Ia Mintia. In a­ m m m răspunderilor sociale înseamnft a te Încărca de da­ mitetului Executiv al C.C. al rea, cu începere de la 1 ianua­
ceste zile şantierul este de la toria de a da societăţii De a­ P.C.R., vicepreşedinte al Con­ rie 1970, a prevederilor acestei
un capăt la altul străbătut de ceea noi, care în toţi anii dc hotârîri şi a adus modificări
Banc,
siliului de Stat, fosif
fiorul emotiv al evenimentu­ creştere şi de şcoală primim, membru supleant al Comitetu­ corespunzătoare Statutului Ca­
lui pe care nu de mult l-a montori şi instalatori, in timp re. Marea construcţie îi soli­ avem datoria de a ne pregăti lui Executiv al C.C. al P.C.R., sei de pensii aprobînd bugetul
înscris in calendarul premie­ ce întregul şantier vibra sub cită ca oameni pe deplin ma­ serios pentru vremea, cind va vicepreşedinte al Consiliului Casei de pensij pe anul 1970
relor industriale; racordarea încordarea momentului pune­ turi şi le oferă cîmpul cel trebui să restituim!.. Plenara a hotârît eliberarea
primului grup de 200 MW la rii (n funcţiune, undeva, In­ O P I N I I mai fertil pentru dezvoltarea — Mal mult decit atît — a de Miniştri. tovarăşului Vasile Vileu din
sistemul energetic naţional. tr-o sală de festivităţi, cîtc- însuşirilor, a capacităţii lor. continuat un altul — a da so­ In lumina Directivelor Con­ funcţia de preşedinte al Uniu­
Nu este numai emoţie, nu va zeci de tineri trăiau clipa Meditam asupra acestor lu­ cietăţii nu este numai o dato­ gresului al X-lea al P.C.R., a nii Naţionale a Cooperative­
este numai sărbătoare. Dinco­ sărbătoririi majoratului. Fap­ încercau să-i pătrundă înţe­ tate socialistă, în care valen­ cruri şi nu puteam să nu le rie de «schimb, ci o datorie ansamblului de măsuri adop­ lor Agricole de Producţie, ca
lo de cadrul festiv şi dincolo tul acesta mi s-a părut a pur­ lesurile. Se gindeau la faptul ţele destoiniciei se măsoară pun în legătură cu tot ce morală ce decurge din anga­ tate de conducerea partidului urm are a alegerii sale in func­
de mîndrie, dominant In su­ ta o profundă semnificaţie că nu-i puţin lucru să ai 18 în acte de muncii folositoare ştiam despre alte şi alte cate­ jarea într-un angrenaj social pentru îmbunătăţirea multila­ ţia de vicepreşedinte al Con­
fletele oamenilor este senti­ pentru că un eveniment de o ani şi să te numeri printre în cel mai înalt grad socie­ gorii de tineri din generaţia şi într-un ideal colectiv al so­ terală a agriculturii coopera­ siliului de S ta t •
mentul răspunderii. Fiecare asemenea greutate în viaţa u­ constructorii unuia dintre cele tăţii. celor de 18 ani. Mii de alte cietăţii socialiste. tiste, plenara Uniunii Naţio­ Plenara a ales în funcţia de
operaţie, mică sau mare, din nui tinăr nu se petrecea ori­ mat importante obiective e- Şi se mai gîndeau că o dată fapte ne dovedesc că trăsătu­ Am ştiut atunci că peste nale a Cooperativelor Agrico­ preşedinte al Uniunii Naţiona­
eîte au precedat evenimentul cum şi oriclnd, ci în perime­ nergetlce ale României, adică cu intrarea lor In majorat li ra definitorie a acestei gene­ ani şi ani ÎI voi întllni pe a­ le de Producţie, în urma con­ le a Cooperativelor Agricole
a purtat marca răspunderii, a trul unuia dintre marile şan­ să iei parte cu întreaga ta se certifică, Ii se consfinţeşte raţii este seriozitatea In mani­ ceşti tineri ca oameni maturi, sultării unui m are num ăr de de Producţie pe tovarăşul Vir­
tiere energetice şi chiar în festările de viaţă fundamenta­
marii răspunderi de a face ca miezul unei zile ale cărei clipe priceipere şi dăruire la neli­ marea răspundere de a trăi le, seriozitatea In instruire, antrenaţi într-o activitate preşedinţi de cooperative a­ gil Trofin, membru al Comi­
agregatele, Instalaţiile, maşini­ pulsau incandescent ca parti­ niştea constructivă a poporu­ cu demnitate şi de a-şi înscrie seriozitatea In muncă, seriozi­ creatoare, a datoriei sociale. gricole de producţie, specia­ tetului Executiv, al Prezidiu­
le ce aparţin acestui grup, o cule dintr-o uriaşă energie a lui in mijlocul căruia tc-ni întreaga viaţă pe traiectoria tatea cu care gindesc asupra Conştiinţa răspunderii socia­ lişti, activişti de partîd şi de lui Permanent, secretar al
dată puse la lucru, o dată in­ răspunderilor. Erau cîtevn născut. Cred că se gindeau, împlinirii idealului comun In. răspunderii lor sociale. le, iată elementul primordial stat, a amplelor dezbateri ca­ C.C. al P.C.R.
trate în patrimoniul energelic zeci de băieţi care au venit apoi, la bucuria de a te ana, numele căruia munceşte po­ Este o generaţie sensibilă al educaţiei, iată ce element re au avut loc. a adoptat o Tn numele întregii ţărănimi
naţional să funcţioneze fără în haine de lucru, la sărbă­ la vîrsta intrării în maturita­ porul nostru pentru a înălţa la pulsul acestei epoci fier­ fundamental stă la baza for­ hotărire cu privire la perfec­ cooperatiste, participanţii la
oprire. toarea prin care aveau să te, pe terenul solid al unui România pe culmile civiliza­ binţi, sensibilă Ja marile idei mării personalităţii şi conşti­ ţionarea organizării, normării plenară au adresat Comitetu­
Mi-au fost povestite aici e­ treacă pragul intrării în ma­ drum sigur in viaţă; se gîn­ ţiei socialiste. generate de această epocă, o inţei tinerelor generaţii I şi retribuirii muncii şi unele lui Centra» al Partidului Co­
pisoade palpitante, intîmplârl jorat. Ce însemna pentru ei deau» că dincolo de porţile im­ Venind la sărbătoarea ma­ generaţie care asimilează prin E bine să nu uităm acest măsuri de îmbunătăţire a ac­ munist Român, tovarăşului
ce conţin o imensă încărcătu­ evenimentul acesta ? periului maturităţii în care joratului să mediteze asupra toţi porii valorile spirituale ce lucru, pentru că flacăra ce în­ tivităţii economice în coopera­ Nicolae Ceauşescu, o scrisoa­
ră de simboluri ce converg La ce se gindeau ei în acele tocmai păşeau, Ii aşteaptă un acestor lucruri, ei veneau din 1i sînt oferite Discutam a­ treţine această conştiinţă face tivele agricole de producţie. re prin care-şî exprim ă tota­
către o singură idee; conşti­ clipe? Nu i-am întrebat; n-am şir nesfîrşit de acte prin care atmosfera de lucru a şantie­ cum cîtva timp cu un grup parte din răspunderile ce a­ Hotărîrea adoptată care va la adeziune la politica parti­
inţa răspunderii, a participă­ vrut să-i întrerup şi să-i abat vor face dovada bărbăţiei, a rului şi aveau să se întoar­ de elevi din clasa a Xll-a de pasă pe umerii generaţiilor fi dată publicităţii urmează dului şi îşi manifestă hotărîrea
rii la un act de o covîrşitoa- cu întrebările mele de la ceea destoiniciei profesionale şi că că înapoi, la posturile ce le liceu. Era un colocviu sincer vîrstnice atunci cînd este vor­ să stea la baza organizării, de a munci fără preget pentru
sînt încredinţate. Aveau deci despre raportul: a da socie­ ba despre pregătirea pentru normării şi retribuirii muncii
re importanţă economică. ce aveau de urmărit. Dar pre­ acest lucru le este dat toc­ toate motivele să fie încreză­ tăţii sau a primi de Ia socie­ în cooperîitivele agricole de înfăptuirea exem plară a pro­
Intr-o astfel dc atmosferă, supun că se gîndeau la mo­ mai pentru că s-au născut, au tori în faptul că sc află pe tate. M-a uimit precizia răs­ viaţă a generaţiilor tinere. producţie incepind cu anul gramului partidului de înflo­
în timp oe echipe întregi de mentul pe eare-1 trăiau şi că crescut şl trăieso Intr-o socie­ cel mal bun teren de afirma­ punsurilor, adîncimea lor. MIHAI CARANFIL 1970. rire a agriculturii noastre co­
operatiste.
V Plenara apreciază că apli­
carea măsurilor adoptate va (ffgerpresi