Page 78 - Drumul_socialismului_1969_12

PAG ? DRUMUL SOCIALISMULUI MIERCURI 24 DECEMBRIE 1969cx3gBsaajajiinmimni

ECONOMIA HUNEDOREANÂ

Prefaţă editoriala
POATE PROGRESA MAI

RAPID PE DRUMUL EFICIENŢEI

In climatul nou, evoluat al arată că realizările puteau îi tehnicienii şi inginerii, organi­ care organ a situaţiei din do­
activităţii social-economicc, cu mai bune. In 1970 noi avem po­ zaţiile de partid nu intervin meniile In care activează, În­
probleme şi necesităţi noi. efi­ sibilitatea să reducem consumul incu cu toată autoritatea pen­ drumarea calificată, in cunoş­ DESPRE JUDEŢUL NOSTRU
cacitatea întregii munci de de cocs cu T> kg pc fiecare tonă, tru găsirea şi aplicarea celor tinţă de cauză, astfel îneît ro­
partid dobîndeşte un înţeles şi ceea ce impune ea acest com­ mai potrivite măsuri politico-e­ lul de conducător sâ se realize­
un cuprins din ce in ce mai bustibil preţios să fie gospodă­ conomice care să conducă la ze prin linia politică, prin acti­
larg. mai dinamic, mai com­ rit şi utilizat cu maximum de creşterea eficienţei activităţii vitatea ideologică şi organiza­ C» lurprlic ne roicfva editurile nimentelar, - lucrarea vo putea fi fo­
plex. Cifrele, comparaţiile, efi­ chibzuinţă. Plenara partidului de producţie. Unele din aceste torică neobosită, prin capaci­ dm (aró, in anul viitor, in ccca ce losită m egală măsură do prole-
cienţa unor forme ale muncii pune în faţa noastră sarcini im­ deficienţe s-au manifestat şi pe tatea de mobilizare a maselor pnwyle aprolundarco cunoaşterii san, studenţi ţi elevii da liceu, că­
politice de masă — care au portante şi în domeniul progra­ şantierele noastre — sublinia la activitatea de creaţie conşti­ nloiiei plaiurilor hunedorene 7 lată rora li se adreicoiă de altlcl.
La volarosul ji atractivul ghid ol
a intreboie la care am dan să răs­
fost prezentate pe larg in da­ mării producţiei, utilizării mai tovarăşul Cornel Covaliov, se­ entă. In această direcţie există pundem in rlndurile core urmeoiâ. judeţului Huncdoora, datorat stima­
rea de scamă prezentată in a- raţionale a agregatelor siderur­ cretar al comitetului de partid multiple rezerve, persistă încă Teritoriul judeţului Huncdoaio, din tului istoric dr. docent Octavian
dunareo activului Comitetului gice. După cum se ştie din cele la I.C.S.IJ. Condiţiile în care şi unele lipsuri şî neajunsuri. punct de vedere istoric, este parcă Floco |i la luctorea dospto colotoo
municipal de partid Hunedoara 390 000 tone de oţel aliat — cit productivitatea pc salariat va Unele organizaţii de partid cum un aml'tcotru, in care se repteiinlă O evai, a accluia)i autor in colo-
bororc cu Benlamm Basta, ie adau­
viaja societăţii cmenejtl din perioa­
de tovarăşul C.lieorghe Vasiu, se va produce In 1970 — jumă­ reprezenta in 1970 peste 89 000 sint cele din comerţ. T.A.PL., da copilăriei (Cioclovina), pină in gă apariţia cărţii lui N Rudulescu
în cuvîntul participanţilor la tate urmează sâ fie realizat la de Iei, activitatea dc construc­ industria locală, cooperaţie şi lilclo nooitie Compoioţia ni ie pa­ despre municipiul CJava - o nouă
discuţii — dau imaginea inten­ Hunedoara. Aceasta impune a­ ţii dispcrsîndu-se pe şantiere altele nu militează Încă cu su­ re nimerită in special pentru cortea p ie icn to ra pentru turlŢti a rejed n*
| e i judeţului nostru.
lui O
Almo?, pc core in onul vi­
sităţii cu care colectivele de sigurarea unei aprovizionări rit­ noi Caranscbeş-Simcria ş.a. im­ ficientă fermitate pentru înde­ ilor o vom intllni in vitrinele libró Pentru a menţiona pe foţi oame­
mineri, siderurgişti, construc­ mice. in sortimentele prevăzu­ pun cu necesitato acordarea u­ plinirea in cele mai bune con­ viilor. „Locuri de neuitot" - căci nii dc Ţtiinţă. caro s-ou ocupat eu
tori şi ceilalţi oameni ai mun­ te şi de .calitate, respectarea nui sprijin substanţial, o îndru­ diţiuni a sarcinilor ce le re­ despre aceoslă lucrare este vorba - studiul istoriei sau elnograliel Tă­
rii Hoţegului, străvechi păminl ro­
cunojtinţele Ţliinţilice
imbliró
alo
cii participă la îndeplinirea prescripţiilor tehnologice incit mare concrelâ, eficace a organi­ vin, nu perseverează în găsirea autorului cu scnsibilitolca sa de li­ mânesc pomenit de documontelo se­
sarcinilor economice şi politice, la agregatele noastre să se rea­ zaţiilor dc bază O atenţie deo­ acelor soluţii şi măsuri care să teral, cu scopul de a evoco mo­ colului XIII, ar fi nevoia do un spa­
la înfăptuirea programului de lizeze indici înalţi de utilizare. sebită trebuie acordată organi­ fie demne dc urmat de către mento importante dm viola trecută ţiu prea more. Ne mulţumim de o-
cceo să consemnăm door două noi
a poporului tomón, ca lormareo so
dezvoltare viitoare a acestui Participanţii la discuţii — zării muncii pe noile şantiere. toţi salariaţii, dc natură să ri­ etnică distinctă, apoi lupto pentru contribuţii la cunoaŢtoreo ia, cate
important centru metalurgic al printre care Hăiuţ IWoga, secre­ In aceste formaţii vor fi cu­ dice activitatea la nivelul ce­ cucerirea Ţi opă'orcn independenţei vor vedea lumina tiparului în anul
ţârii, raportînd tot mai mult tarul comitetului de partid la * 2 prinşi şi muncitori tineri din rinţelor şi exigenţelor actuale. sale, penlru eliberare socială. viitor: I. Voledi — „Drumuri in Ha­
ţeg" Ţi Noron Sever - „Densul".
Pentru a->i atinge scopul nu vo
activitatea la criteriul eficien­ Insuficienta preocupare pentru folosi procedeul anoliici strict |ti- Prima lucrare i|l slobllejla ca scop
ţei. Exemplul viu al comuniş­ « n realizarea integrală a sarcini­ Inţilice, ci va apela la o drumeţia descrierea eiloivo troteo luriilice,
tilor, activitatea lor multilate­ lor oconomico-financiare a fă­ prin intermediul imaginilor ortislice. pontru a orienta po vultotorul aces­
De aceea autorul,
tor meleaguri.
rală au determinat în majori­ cut posibilă efectuarea unui vo­ pentru o ne preionla succesiv „cui­ pornind de la concepţia unităţii
bul dc vulturi“ de
Sarmiicgc-
lo
tatea colectivelor o atmosferă Adunarea activului Comitetului lum ridicat de cheltuieli nec- lusa ŢI. trccind prin Tirgovi|te, geografice a meleagurilor haţega-
creatoare, plină de răspundere conomicoase. Penalizările pen­ Curtea de AigeŢ, sâ ojungă in ini­ nc, ne mlroduce in intlmitatoa na­
turală o Reiaiotulul, a Porţilor de
pentru ca In domeniul econo­ municipal de partid Hunedoara tru calitatea necorespunzătoare ma Moldovei la Succnvo jî loji, Fier ale TrOnsilvaniei, subliniind cu
pentru co prinţi un voriNjbil circuit
mic. al munciţ educative să se ii unor produse, locaţiile de va­ pus la dispoflţie de bogota sa ¡mo- occostă ocazie >1 valenţele Istorice
obţinA îmbunătăţiri substanţiale goane, dobinzilc pentru împru­ şlnoţie, să sa reîntoarcă pe locul ole locurilor vultole. Cititorul sensi­
bil la frumos nu poote trece nepă­
iar iniţiativa colectivelor să se muturi restante, imobilizările în eroicelor lupte ale minerilor Văii sător pe lingă monumentul de artă
manifeste pe multiple planuri. stocuri supranormntive au de­ Jiului — la lupani. voia sa, O (cetate feudală sou biserică) fără
Cu voio, sau Iară
Aceasta este de altfel şi una I. M. Hunedoara, Florian Go­ localităţile respective. Acest e- terminat ca valoarea cheltuie­ AlmgŢ sugcroaiă prin această et- ca să >i apleca ochii spre cerce-
din premisele care — remar­ lea, cuptorar la laminorul ele lcment nou cere ca experienţa lilor nccconomicouse să depă­ cursie imaginară două idei demne torco o COCO ce le conferă calilo-
tea de Irumos Dar eilstâ ţi o alto
cau mal mulţi vorbitori — 650, Culcca Cosma, miner la anilor de muncă ai veteranilor şească cifra dc 1"> milioane do după noi do o li subliniate; uni­ categorie de frumos veŢnic ti no r,
tatea etnopsihicâ da toldoauno O
conferă Hunedoarei Industriale, E. M. Teliuc şi alţii — au re­ sâ se îmbine armonios cu do­ lei. In unele locuri dc muncă poporului tam an, eiistenl indepen­ sursă de inspiraţia pentru genera­
In ansamblu, o prezenţă acti­ levat că în ultimul timp orga­ rinţa de afirmare a tinerilor nu se acţionează* cu fermitate dent do constituirea in diferite mo­ ţii de artiŢti, valorificată aitoii pla­
mijloace :
nor prin dlleritc
arta
vă, creatoare In întrecerea ce nizaţiile de partid au fost mai constructori. Şi pe şantierele ca limitele de plan care se dau mente Istorice o unt talii politico-sla- populară, folclo'ul Bogăţia lor dei-
tale, Ţi o douo, core ni se pare
se desfăşoară Intre organizaţi­ bine Îndrumate şi ajutate să-şi „autohtone" activitatea poate sâ fie îndeplinite cu rigurozi­ nu mai puţin importantă, aceea a văluilo de autor este un indemn
ile de partid. Depăşirea substan­ perfecţioneze stilul şi metodele înregistra ritmuri corespunză­ tate. Numărul mare de rebu­ unităţii dintre trecutul istoric Ţi pre­ spre drumeţie I ovea de
Dacă
Densujuf nu ar
ţială a prevederilor planului la de muncă, efortul fiind armoni­ toare. Corelarea activităţilor de turi. volumul orelor de staţio­ La F,C. Orfiştie s-a asimilat nu nou tip de reduetor. In zentul core se consumă in tilclo preicniat decil monumentul caro,
produsele de mare importanţă zat, canalizat în direcţia rezol­ aprovizionare—transport—execu­ nări la liniile tehnologice, ab­ fotografie : strungarul lacob laneâu din secţia sculorie „coope- noastre. lui O. Alma}, noul după cipresio lui N. lorga, „ştir-
Prin carteo
pentru economia ţării — lo fon­ vării operative, cu competenţă ţie se impune cu deosebire senţele, Învoirile, ne edifică a­ reaiâ" la realizarea lui prin executarea centrelor. gen, rcpoitojul istoric, se im baga ncjle admiraţie Ţi uimire", datori­
tă cu peste 30 mii tone, la oţel a problemelor ce condiţionează pe şantierele ce concură la da­ supra unor lipsuri, dar inter­ ţCŢte cu o nouă oporă utilă din tă înlăţi jé ti i sale arhitectonice, a
materialului de construcţia Ţi tot ar
cu aproximativ 27 ml!, la con­ ritmicitatea, calitatea produc­ rea în funcţiune a grupului de venţia pentru a le combate, punct de vedere educativ ţi ogro metilo să facă obiectul unei luciărl.
centrat de lier cu peste 3 100 tone ţiei, îmbunătăţirea activităţii e- oxigen, a cuptoarelor adinei de pentru a elimina efectul lor obilo dm punct de vedere literar. Dor Densuful dn oslări cita mult
Convingerea noastră intimă este că
— creează premise reale obţine­ conomico-iinunciare. Din expe­ la bluming, a liniei de ajustaj prin măsuri energice, hotărîtc autorul o scris ,,o corte do ncuilal" mai bogal in admirabil. Lucrarea
pune pc deplin în evidenţa acesl
rii unor succese şl mai fru­ rienţa anului pe care SI vom de la profile mici, la lucrările nu se face încă suficient de despre „locuri dc ncuitol", core vo adevăr.
II îndrăgită de cititorii
moase în 1970. Demn de rele­ încheia in curind trebuie trase de extindere de la laminorul simţită. Mentalitatea unor cadre Terminarea modernizării unor virstelei. de loote Frumuseţile moleagurifar hunedo­
vat este, de asemenea, că toată învăţăminte maxime. Obligă la 800. Experienţa pe care am cîş- tehnice de o împărţi probleme­ Cercetările efoetoato In arhive ou rene au tentat ţI pe S. Madrea ŢÎ
albumului
„Pe
Murgu.
M
autorii
producţia suplimentară a -fost aceasta sarcinile complexe *.e tigut-o în ce priveşte munca de le economiei In aspecte impor­ drumuri naţionale icos lo ivoală nai documente ine­ melooquri hunedorene", O vnslă o­
realizată po scama creşterii ne revin pe 1970, angajamente­ primire, educare a noilor mem­ tante sau mai puţin importan­ dite. care stan lo baia antologiei rio liluotă intre munţii Mehodinţi
productivităţii muncii. Folosi­ le care la fier in concentrat bri de partid — sublinia to­ te, în probleme mari sau mici, Şantierul din Deva al întreprinderii de construcţii in „Greva muncitorilor mineri de lo ţI Hetciot este pro teníala do aulsri
Lupani (tV2t)", toro va opare Sub
rea mai bună a capacităţilor dc reprezintă 1 500 de tone, la cocs varăşul Gricore Rncru, secretar a generat neajunsuri în apro­ transporturi ne comunică o veste plăcută: term ina­ ingriji/eo lui 7 Gen,gesto ţi N. G. sintetic tn imagini I)i găsesc o bo­
gată Ilustrara OŢetărl cu un bogol
producţie şi a fondului de timp, 2 500 tone. la oţel Martin şi al comitetului de partid de la vizionare. in menţinerea unor rea ultimului tronson ol drumului naţional Ilia-Lugoj Monieonu. in cnlccţia „Mico biblio t-ecut i storic, o zonă folclorică ţî
preocuparea pentru reducerea electric 10 000 tone. la lamina­ şantierul IV-eonstrucţii — se consumuri ridicate de .metal, in zona localităţii Ohaba. Şoseaua, dată astfel in tecú de istorie" lueicieo este cu de artă populară, care (o tot pa­
alil moi valorease}, cu cit dispune
consumurilor specifice. In con­ te finite peste 4 000 tone. pre­ cere acum mai bine fructifi­ cocs, energie de diverse forme circulaţie in formă completă, c construită din beton, de un bogat aparat critic ţI corn sul olerá ineditul de Monumentele na­
album
împle
prezenfote
turii
secinţă reducerea cheltuielilor cum şi realizarea sarcinilor con­ cată. In «nul ce vine vor fi etc„ ceea ce a diminuat eco­ cu o lăţime dc 7 metri. Ea scurtează cu circa 40 dc pletcnzâ ştirile aflate in arhivele t»*c sublimul cu utilul Pentru vi­
de fabricaţie s-au oglindit po­ tractuale. construite 1 200 apartamente, de nomiile, beneficiile, in general km drumul dintre Dcvo şi Timişoara. stolului din Deva, de câlre outo zitatorul meleagurilor hunedorene,
zitiv şi în activitatea economi- O asemenea perspectivă — executat un mare volum de lu­ aportul industriei municipiului iii lucraţii monografice moi su s ci­ albumul este o omintirc de neuitat.
co-financiară a întreprinderilor: remarca tovarăşul IM î hai Ccr- crări de sistematizare. Disper­ Hunedoara la realizările dc an­ Tot dc la şantierul amintit ni se comunică şi ter­ tate
volumul beneficiilor peste plan. vencoviei, preşedintele consili­ sarea lucrărilor cere ca forţele samblu ale judeţului. minarea asfaltării şoselei U ro d — Mălmagiu — V q ş- Urmărind (irul principal al eve- Prof. E. FIRCZAK
la nivelul municipiului, repre­ ului sindical municipal — este de care dispunem să fie raţio­ Cerinţele planului economic cău în porţiunea Hâlmagiu — Vaşcău.
zintă 88.5 milioane lei, iar c- deosebit de mobilizatoare, im­ nal repartizate, echipele şi bri­ pe 1970, deosebit de complexe,
conomiile la preţul de cost 28,5 pune luarea unor măsuri con­ găzile dc muncă sâ fie conduse angajamentele luate demon­
milioane de lei. crete dc popularizare a sarcini­ de cei mai buni comunişti, cu strează mai mult ca oriclnd că
lor economice, întărirea disci­ o înaltă pregătire profesională, problemele care se ridică în
— Recenta plenară a C C. al plinei, respectarea prescripţiilor capabili sâ împărtăşească repe­
P.C.R — arâln tovarăşul ing. tehnologico in toate formaţiile de şi bine tinerilor construc­ munca dc partid impun prin
Costaclie Troluş, preşedintele dc Iman. Prevederile din pla­ tori tainele meseriei. In pregă­ ponderea şi substanţa lor deo­ Primul atribui al omului
consiliului de administraţie ni nul dc măsuri privind reduce­ tirea tinerilor pentru viaţii — sebită reconsiderări analitice Realizări
Centralei industriale Hunedoara rea opririlor accidentale la fur­ remarcau tovarăşii Ioun Coniă- de conţinut ale stilului şi me­
— pune In faţa siderurgicilor nale cu 1 la sută din timpul nescu. secretar ai comitetului todelor dintre cele mai serioa­
pe linia creşterii eficienţei acti­ calendaristic, )a cuptoarele municipal U T.C., Ştefan Invă- se. Angajamentele care au fost
vităţii de producţie sarcini mul­ Martin cu 1 la sută faţă dc ncscu, inspector şcolar, losif luate în domeniul sporirii pro­
tiple. complexe. Această trâsii- plan şi altoLe-dinculu ¡de aspec­ Naey, preşedintele C.A.P Ilăş- ducţiei. a productivităţii, redu­ lit Stană * la Sîtişeu - MM*
turâ a planului economic pc tul lor tehnic prezint^ un inte­ dnt şi alţii — ticbuic folosit cerea cheltuielilor, aşa cum au
1070 se exteriorizează prin a­ res economiuz moi darg- -pentru complexul larg al metodelor o- apreciat în cuvîntul lor mai n* 'iliiU^lvM
ceea că In timp ce producţia creşterea aportului Hunedoarei Mucativcr acţionat In funcţie de mulţi vorbitori, sînt minime. Un
noastră globală, productivitatea la sporirea bazei de metal n fiecare caz în parte. îneît con­ studiu mni aprofundat al re­ Sectorul zootehnic ocupă Mure lucru sâ treacă o zi fa­ — Vâ rog un bilet la cabi­ poştal le face pentru publir
muncii cresc cu cîtc 10 la su­ ţării Întrecerea ponte şi tre­ ştiinţa utilităţii sociale să prin­ zervelor va identifica noi po­ principala pondere în struc­ tă sâ avem nevoie de servici­ netul O.R.L, Din moment ce nu mai există
tă, consumul dc metal, cocs. buie să situeze in centrul preo­ dă rădăcini, să devină convin­ sibilităţi prin care Hunedoara tura producţiei şi a venitu­ ile unei instituţii de interes — Nu mai sînt. ghişee profilate doar penti j
combustibil, energie, scade in cupărilor grija pentru gospodă­ gere la fiecare tînăr. poate participa înlr-o măsură rilor realizate dc coopera­ public, ale cărei activităţi se — Dar. vâ rog foarte mull. anumite operaţii, ci la ficea
mod simţitor. Dintr-o situaţie rirea şi utilizarea. în funcţie dc crcscindâ la sporirea bazei dc tiva agricolă din Simcrio. desfăşoară în principal la ghi­ Am rămas o zi dc la serviciu sc execută orice sc solicitA,
metal a ţârii. Studiile, evident,
statistică rezultă că In compa­ obiectivele propuse, a valori­ Luînd cuvîntul în încheierea Paralel cu preocuparea şee. Dar e o necesitate < ot i- sâ vin la consultaţie. s-au descongestionat a n u m i t
raţie cu anul 1905, producţia lor materiale şi financiare. Ce­ dezbaterilor, tovarăşul Inu Lun- au importanţa şi însemnătatea pentru sporirea efectivelor dianâ să treci — cu treburi, ' — N-am cc-ţi face Nu-ţi ghişee, s-a redus mult aglomru
de fontă a crescut dc 1,8 ori. le 8 milioane de Ici pe care gu, secretar al Comitetului ju­ lor. După stabilirea obiective­ şi a producţiei pe cap dc bineînţeles, si dc cele mai convine, du-tc şi reclamă I raţia, timpul de aşteptare al
lor. hotărîtor
este ca angaja­
cea de oţel de 1.5 ori, timp în ni lc-am propus să le obţinem deţean de partid, a felicitat căl­ mentele să fie larg populariza­ animal, conducerea unităţii multe ori grăbit — ţie la oamenilor. Este o iniţiatp â
duros pe minorii, siderurgiştii,
care consumul dc manoperă a suplimentar la beneficii în 1970 C E C sau poştă, pe Io gară care ar trebui extinsă la toa­
scăzut cu 20 la sută. Evident, constructorii, pe toţi oamenii te. temeinic cunoscute de masa şi codrefe tehnice au pus sau casieriile de bilete ale te oficiile poştale mari.
au condiţii suficiente dc reali­ muncii de pe cuprinsul muni­ de oameni ai muncii, desfăşura­ un accent deosebit pe li­
posibilităţile noastre de n redu­ zare. cipiului Hunedoara pentru fru­ tă o asemenea muncă politică vrarea unor cantilăţi cit autogârilor. Chiar la un film R A I D La oficiul dîn Hunedoa n
ce consumurile dc toate genuri­ Cu toate că rebuturile, pro­ moasele succese obţinute în în­ Sncît contribuţia fiecărui sala­ mai mari dc produse la sau la un spectacol ducin- punctul nevralgic este lipsa
cu
du-te, primul contact tot
le sint multiple. In acest an, dc dusele dc calitate inferioară deplinirea sarcinilor economice riat la îndeplinirea lor să fie fondul de stat. omul de la ghişeu va trebui de amabilitate a unor sala­
sînt în scădere, economiile ce şi politice ce le-mi revenit în efectivă. Ştacheta exigenţetar Măsurile luate în scopul riate dc la ghişee. Pur şi siri-
pildă, s-au economisit 36 000 to­ să-1 iei. Şi cîţi dintre noi nu plu parcă le doare gura sâ t
se pot realiza sint mult dimi­ această perioadă din hotăririlc in activ-itntca econnmico-pnliti- îndeplinirii obiectivelor a­ Omul a mai rămas cîtevn
ne de cocs. dar medul în caic nuate din cauza nerespectârii partidului şi statului, pentru re­ că. ideologică, poate şi trebuie mintite. vizînd îm bunătăţi­ avem trista experienţă a unor minute în faţa gemuleţului dc dea o explicaţie, o lămurire.
el este depozitat şi manipulat disciplinei tehnologice, maiştrii, zultatele dobindite în rcali/.nrea să fie ridicată la cote tot mai rea condiţiilor de hrănire comportări necorespunzâtoare la ghişeul fişierului, a mai Ana Cliiş şi Lîdia Atomi sîrt
angajamentelor însufleţite luate înalte. Acesta este un lucru şi îngrijire a animalelor, ale lucrătorilor de după gem u­ insistat, apoi a plecat. Sala­ în capul listei Inlr-una dir
în întrecerea dintre organizaţi­ firesc, necesar. Tot atît dc ne­ se concretizează intr-o sc­ leţul mat al ghîşeelor 7 De riata dc la ghişeu nu credem tre zilele din urmă, in jurul
ile de partid. cesar este ca fiecare colectiv rie de succese înregistrote clte ori n-am fost. fără nici o că a fost în stare să înţeleagă orei 9,20 la ghişeul nr. 3. Ana
in­
In municipiul Hunedoara, n- să fie ajutat sâ se ridice la n- în privinţa îndeplinirii pre­ vină, ţinta jignirilor si lim ­ amărăciunea lui Dacá ar fi Chiş „isprăvise" lucrul şi iţi
sultelor
Din
lor?
răla vorbitorul, din cinci cetă­ cel nivel dinamic de unde vederilor contractelor anu­ înţeles, nu ¡-ar fi produs-o întindea tacticos pateul pc f
ţeni majori unul este membrii perspectiva se întrezăreşte în co­ ale. Astfel, la lapte dc vo- bajul multora au dispă­ Şi sîntern siguri ră medicul liile de pîine.
al partidului comunist, ceea ce ordonatele ei directoare cu ton­ că se livrează în plus 15 000 rut formulele dc polite­ consultant l-ar fi primit chiar — Aveţi plicuri eu felici­
face ca organizaţia respectivă tă claritatea. Aceasta constituie I. iar la carne dc tineret bo­ ţe si amabilitate : „re do­ peste orele sale de program tări ? întreabă un client.
să constituie o puternică forţă pentru organizaţia de partid vin s-au vîndut suplimen­ riţi*, poftiţi", „vâ rog”, „da. La poşta nouă din Hune­ — Nu vedeţi ? a fost râ^
politică în mobilizarea oameni­ municipală o îndatorire politi­ tar peste 17 tone. imediat“, .vă rog să aşteptaţi doara zilnic există afluenţă dc punsu] ei.
lor muncii lu aplicarea in viaţă că fundamentală, de primă im­ Dc pe urma valorificării un moment", „cu multă plă­ solicitatori. Am discutat cu Bineînţeles, omului i s-a re-
n hotârîrilor adoptate de Con­ portanţă. constituie garanţia produselor animaliere, coo­ cere" etc. etc.. tovarăşul Dionisîc Preda, şe­ lezat pofta de a mai cum pâr a
gresul al X-lea, a măsurilor mobil’zării fără rezerve, parti­ perativa agricolă din Sime- Am urmărit, intr-o dim i­ ful oficiului, care nc-a încre­ felicitări. A căutat in altă par­
stabilite rle plenara C. C. al cipării cu clan s.norit şi răs­ ria o încasat mai mult de neaţă, dialogul dintre pacien­ dinţat că sc fac eforturi stă­ te
P.C.R . din 10-13 decembrie a r. pundere n tuturor colectivelor 1 000 000 lei. ceea ce repre­ ţii care doreau bilete la cabi­ ruitoare pentru o cit mai ce­ La ghişeul nr. r>. al Lidi»
llotârîtoare pentru îndeplinirea dc muncă la înfăptuirea în cele zintă 63 la sută din veni­ netele policlinicii noi din ora­ rcetă şi civilizată servire a Atomi, dialogul diferă puţi t
în cele mai bune condiţiuni a mai bune rondiţiuni a sarci­ turile totale ale unităţii. şul Brad şi funcţionara de la — Vâ rog. un loz în plic.
sarcinilor economice, politice, nilor ce revin în perspectivă e­ populaţiei. Aceste eforturi au — Mergeţi în faţă. la ghise t
social-eulturale ce revin din a- conomiei hunedorene din ho- CANDIANO BRlNZA ghişeul fişierului. A servit fost concretizate in ultima vre­ 3
ccsle documente municipiului tărîrile partidului şi statului ing. zootehnist lo C.A.P. respectuos şî amabil, dar pină me. mai aţes prin măsura bu­ — Dar şi In dumneavoastră
nostru. nă luată şi aplicată, ca la cele ">
Hunedoara este studierea şi cu­ Simeria la un punct. In jurul orei 11, ghişee să se execute toate o- scrie că se vînd lozuri.
noaşterea profundă dc către fie­ AL. NAGY un cetăţean a solicitat : pcraţiile pc cure un oficiu — Fir-ar al dracului sâ f v
N-are omul voie nici sâ m.T
nînce t
Şi clientului îi este aruncat
pur şi simplu, un loz în plic.
sc lua măsuri pentru a fi re­
Aici trebuie precizat ceva.
Creşterea productivi- parate la timp. cate hotârîrile organelor supe­
In alte instituţii au fost ap! I­
Fluctuaţia mare a muncito­
rilor care deservesc utilajele rioare dc a sc prelungi pr^
I.CS.H şi fii,7 la sută la constituie o problemă impor­ gramul de lucru cu exact tim ­
T.L.C. La cilindri compresori tantă dacă se are In vedere pul afectat pauzei dc masă. I j»
numai 60 la sută se află In in construcţii efectul negativ ce-l are asu­ poştă nu a fost pusă în pra '-
exploatare la ambele unităţi. pra productivităţii muncii A- tlcâ o asemenea hotârirc. fn
Şirul exemplelor poate fi ceastâ situaţie sc manifestă urma unor analize foarte bice
rompletat şi cu alte utilaje la maî ales la trustul de con­ documentate. Sc lucrează f i t
care numărul mediu al celor funcţionează pe şantierele câtoare a programului de 'lu­ I.CS. Hunedoara, unde între­ strucţii şi arc grave repercu­ opt orc. Deci. funcţionarele Jt»
în exploatare este redus faţă trustului de construcţii. Ast­ cru sînt şi urmarea proastei ruperile Mit ca volum cit şi siuni în realizarea ritmică a aici nu sînt îndreptăţite să--'
de cel in inventar. Aşa este fel, timpul efectiv lucrat faţă programări. a numeroaselor ca pondere sint mult mai re­ planului pc anul în curs. verse năduful pe solicitanţi
cazul la tractoare pentru dc program este de numai neajunsuri organizatorice. Sc duse. Aceasta a făcut ca tim ­ Din exemplificările dc pină de la ghişee, pentru nişte pr -
transport (57.9 la sută la 70.3 la sută la excavatoare constată încă exagerat de pul efectiv lucrat din pro­ aci rezultă clar râ pe linia fo­ supuse drepturi pc care \
I.C.S.H., 77,9 la T.L.C.), la în ­ cu o cupă şi dragline folosite multe mutări ale utilajelor de gram sâ reprezinte o greuta­ losirii raţionale a utilajelor tn urma. urmei nici nu Ic au.
cărcătoare (Gfi.fi la sută. res­ ca echipament de săpat, 7fi,r> la un loc de muncă Ia altul, te specifică mult mai marc construi’ţii nu s-a acţionat în Cînd înlrebâm despre m
pectiv G"> la sută) şi altele. la sută la automacarale, 73.6 lipsă dc muncitori cu o cali­ faţă dc cea înregistrată la suficientă măsură Este nece­ dul rum sc acţionează pentru
Dacă am sintetiza )a prin la sulă la buldozere, C>3."> la ficare corespunzătoare, slaba trustul de construcţii. Pentru sar ca in cadru) Trustului dc ridicarea gradului de respon­
eipalelc utilaje de construcţii sută la cilindri compresori, aprovizionare cu carburanţi betoniere indicele de folosire construcţii Deva şi L C. S. sabilitate în muncă a salari
existente la cele două unităţi 69.5 la sută la tractoare pen­ şi lubrifianţi. piese de schimb a timpului dc lucru al utila­ Hunedoara, sâ se ia cele mai tolnr. pentru promovarea am i-
(excavatoare, betoniere, auto­ tru transport. 4i 1.G la sută la ctc. Un alt aspect negativ cc jelor reprezintă 97,8 la sută, corespunzătoare măsuri pen­
macarale, macarale turn, bul­ încărcătoare şi altele. Propor­ se desprinde la trustul dc la automacarale 99.5 la sută tru intensificarea folosirii u- hilîlâţii in activitatea lor to­
dozere. cilindri compresori ţia redusă a timpului lucrat construcţii este acela că uti­ la macarale turn 95,0 la su­ Lilajclor. respectarea term ene­ varăşul Preda ne spune :
tractoare, încărcătoare, traile- faţă dc programul de lucru laje de marc capacitate sînt tă. la tractoare pentru trans­ lor normate de staţionare şi — Lunar, tn cadrul şedin­
rc) proporţia celor active faţă se datoreste numărului exage­ folosite într-o proporţie foar­ port 1)9,4 la sută s a reparaţii, pentru o mai bună ţelor dc grupă sindicală do.’
de parcul inventar, rezultă că rat dc mare al Întreruperilor te redusă Aşa este cazul ex ­ Din exemplele arătate mai întreţinere a utilajelor pc batem aspectele negative din
la I.CS. Hunedoara numai cauzate de defecţiuni tehnice cavatoarelor dc 0.40—0.90 mc sus s-au detaşat îndeosebi as­ şantiere, aprovizionarea la activitatea lucrătoarelor noa
73.1 la sulă din utilaje se află şi reparaţii pc şantiere, care la care întreruperile depăşesc pecte ale stării inactive a u ­ timp cu piese dc schimb şi tre. La fel şi în adunări -
în exploatare, iar la Trustul la excavatoare reprezintă 19.8 timpul luerot (50.G la sută din nor utilaje, folosirea ncsatis- o mai marc concentrare n T'TC. Din abaterile An
local dc construcţii fi2.9 la la sută faţă de timpul pro­ programul de lucru nu au fâcâtoarc a acestora. Cazuri punctelor de lucru Sarcinile Chiş şî Lîdieî Atomi vom faur*
sută Este o situaţie ce de gramat pentru lucru. 15.3 la funcţionat) Trustul dispune, sporite ce revin celor două un caz, pentru ea asemen i
monstrenzâ fără echivoc re­ sută la tractoare pentru trans-, de asemenea, de un săpător le dc utilizare sub posibilităţi unităţi de construcţii în anul fapte sâ nu sc mai repeta r .
zerve considerabile în folosi port. 9.7 )a sulă la buldozere de şanţuri, utilaj din import sînt însă mult mai numeroa­ 1970 cer dîn partea com itete­ noi deviza o una singur;' . « »
rea potenţialului tehnic ş.a. care nu funcţionează de a se. Indiferent care sînt cauze­ lor dc direcţie, a specialişti­ servim în asa fel îneît
In ceea ce priveşte folosi­ Facem această remarcă în- proape 2 ani de zile. perioadă le acestei stări dc lucruri ele lor. a maiştrilor şi muncitori­ mulţumim întregul public rare
în care preţul dc cost a fost lor dc pc şantiere măsuri c- nî se adresează î
rea timpului dc lucru al uti­ irucît T.L.C. a fost dotat in grevat de cheltuieli privind a- îşi au originea în majoritate ncrgicc pentru sporirea gra­ Deviza e bună, dar noî vom
lajelor dc pc şantierele celor acest nn cu utilaje noi de mortismentcle de peste 90 miî in lipsuri organizatorico. Se dului dc folosire a utilajelor, spune doar eă aplicarea el r o
două unităţi, sc desprind con­ marc rapacitate (excavatoare, lei Şi aceasta. în condiţiile în intilnesc dese cazuri cind u- măsuri care sâ sc reflecte ¡n- zi cu zî se faec cu multă tim -
cluzii care susţin afirmaţia betoniere, macarale turn ote.) care pe şantiere a existat n lilajclc sînt aduse pc şantier tr o înnllâ productivitate a dilate Poate de aceea si nem u’-
că rezervele existente nu sînt in valoare cic peste 3.7 mili­ permanentă lipsă de forţă dc fără a avea condiţii dc folo muncii. în realizarea unor rit­ tumirîle oamenilor în loc să
dispară sc înmulţesc, hicru r r
utilizate pc deplin. Proporţia oane lei. iar conducerea trus­ muncă. sire. mcnţinîndu-sc inactive muri de execuţie capabile sâ ar irehui sâ alarmeze condu­
„Ochiul” mogic al aparatuluî de fotografiat a surprins a-
ceasto imagine la o stivă de tuburi din oţel de inaltâ presiune timpului efectiv lucrat faţă do tului reclamă mereu lipsa dc O preocupare mai susţinută Alteori, acestea sc aduc pc asigure respectarea termene­ cerea oficiului şi pc cea a D.
rceţîei judeţene de poştă şî te­
pregătite sâ intre în operă. Foto : V. ONOIU programul de lucru este redu­ utilaje Cauzele care au con­ pc linia folosirii utilajelor dc şantiere fără a fi in stare nor­ lor dc nunorc in funcţiune a lecomunicaţii
s ă m a J alee la utilajele caro curat la o folosire nesatisfâ- construcţii se m a n i f e s t ă la mală de funcţionare şl iară a tuturor obiectivelor.
GH. I. NEGREA