Page 81 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI p r o l e t a r i d in t o a t e Ţă r i l e , u n i ţ i-VĂ! Redacţia

Nr. 4659 şi administraţia

ziarului
Joi

DEVA. sir. Dr. Petru Groza nr. .15
25 decembrie
teletoone ; redoclor jet - 115BB ■, ie*
doctor jet adjunct, secietor de redacţie
ji adrnirmiiaţia - 12136; tecţiile cui*
1969 tuiă-sport ji pioLieme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisoii, documentare jt
externe - 12317 ; secţiile industrie Ji
viaţa de partid - 11275; telefon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16*24 - 11585.

SftRCIHILE AHlIftLE Şl PREGĂTIREA PRODUCŢIEI PE 1970 - ÎNFĂPTUITE HOTÂRlREA CONSILIULUI R1 MINIŞTRI

EXEMPLAR, ÎN SPIRITUL H0TÂRÎRIL0R PLENAREI C. C. AL P. C. R. privind generalizarea experimentării noului

sistem de salarizare şi majorarea salariilor

CONTINUITATEA VOLUMUL INVESTIŢIILOR CENTRALIZATE în unităţile din ramura minieră

VA FI ÍN 1070 SE Consiliul de Miniştri a a­ tea să înfăptuiască pe aceas­ minieră cota lunară de spor
pentru vechime
neîntreruptă
tă cale o legătură mai strînsâ
i RITMURI ÎNALTE probat printr-o experimentării calitative ale întreprinderii pe in aceeaşi unitate să aibă un
hotârîre ge­
între rezultatele cantitative şi
neralizarea
nivel superior (1-2 procente),
noului sistem de salarizare şi
m ajorarea salariilor în toate ansamblu, condiţiile dc muncă faţă dc celelalte ramuri ale
economici naţionale.
specifice şi cîştiguiilc indivi­
unităţile din ram ura minieră
anticipează punerea MILIARDE LEI cu începere dc la 1 ianuarie duale ale salariaţilor. lalţi salariaţi din ramurile in
Minerii, la fel ca şi cei­
Pentru a stimula produce­
1970.
caic s-a introdus noul sistem
rea unor cantităţi sporite do
Conform prevederilor hotâ-
neferoase şi
DIN c a r e: . r . r . r . n ^ T * rîrii, salariile minerilor, ingi­ metale feroase, şi dc cărbune de salarizare, beneficiază de
anului,
gratificaţii la finele
rare. precum
tehni­
nerilor, economiştilor,
la timp In funcţiune cienilor si funcţionarilor se duse de o deosebită impor­ de unitatea In care lucrează,
potrivit rezultatelor obţinute
cocsificabil şi energetic, pro­
majorează în medie cu 12,1
precum şi dc premieri excep­
tanţă pentru dezvoltarea altor
la sută. In cadrul acestei co­
INDUSTRIA agriculturaIconstructia te medii, creşteri mai mari ramuri dc bază «ale economici ţionale în cursul anului pen­
tru rezultate deosebite. Ei be­
naţionale, s-a prevăzut menţi­
ale salariilor obţin muncitorii
neficiază in continuare de u-
a noilor grupuri 0E LOCUINŢE care îşi desfăşoară activitatea zării in acord progresiv dife­ nclc sporuri cum ar fi cel
nerea în continuare a salari­
In subteran, în cele mai im­
pentru munca dc noapte, pen­
renţiat la lucrările de bază
portante bazine miniere, creş­
terea medie a salariilor m un­ din subteran (abataje. înain­ tru conducerea unor formaţii
citorilor din subteran fiind de tări etc) acordîndu-se tarife dc lucru, condiţii vătăm ătoa­
re cte.
majorate pentru întreaga pro­
circa 20 la sută.
energetice 2 riilor beneficiază un număr ducţie realizată in cazul de­ salarizare şi majorarea salari­
Aplicarea noului sistem de
De aceste creşteri ale sala­
păşirii sarcinilor de plan cu
ilor va constitui pentru m i­
cel puţin 0.5 la sută. Totoda­
de peste 140 000 salariaţi ale
căror venituri anuale vor fi tă, prin aplicarea noului sis­ nerii din întreaga ţară un pu­
in întrecerea
ternic imbold
tem de salarizare s-a realizat
mai mari cu circa 350 milioa­ pe care o desfăşoară pentru
m ne lei. o mai bună corelare a salari­
ilor tarifare ale maiştrilor sî înfăptuirea prevederilor cin­
In aplicarea noului sistem maiştrilor principali din ac­ cinalului şi a sarcinilor sta­
Nu a trecut nici o lună de cînd ziarul nostru con­ Pentru dezvoltarea în ritm rapid, neîntrerupt, a economiei naţionale planul de stat pe de salarizare in această ra­ tivităţile de l.i suprafaţă bilite de ecl de al X-lca Con­
semna Jn termeni ologioşi conectarea la sistemul e­ 1970 prevede realizarea unui volum de investiţii din fonduri centralizate de 67 miliarde lei. mură s-n ţinut seama de spe­ — exploatări Ia zi. uzine de gres al partidului, privind
nergetic naţional a primului grup dc 210 megawaţi cificul şi particularităţile in­ prepararea minereurilor etc. dezvoltarea acestei ramuri
de la Termocentrala Mintia şi latâ-ne din nou pe a­ dustriei miniere. In vederea — cu cele ale maiştrilor din importante a economici. Fa
rest mare şantier energetic al tării, nu pentru a con­ asigurării corelării salariilor alte ram uri industriale eu va spori cointeresarea fiecă­
semna obişnuitul bilanţ anual, care atU pentru con­ in funcţie de situaţiile concre­ profil asemănător. rui salariat care îşi desfăşoa­
ră activitatea în industria mi­
te din fiecare
bazin minier
structori cit şi pentru beneficiar este deosebit de şi a permanentizării muncito­ Ţinînd seama de particula­ nieră, pentru creşterea conti­
rodnic Motivul de bază este un anticipat tur de ori­ rităţile deosebite ale muncii
zont asupra perspectivelor marelui şantier in ultimul rilor in unităţile miniere, se în mină. hotârîrea Consiliu­ nuă a productivităţii muncii,
menţin In continuare, pentru
reducerea consumului de m a­
an al cincinalului actual. Prem isele munca in subteran 4 nivele lui de Miniştri prevede m en­ teriale şi a costului produc­
ţinerea în continuare a spo­
1070 va insemna pentru constructorii şi energetici- de salarii tarifare care per­ rului de vechime după îm ­ ţiei. pentru îndeplinirea şi
cnii de la Mintia materializarea unui volum însem­ mit o rem unerare diferenţia­ plinirea unui an de muncă in depăşirea planului producţiei
nat dc investiţii care să asigure punerea în funcţiune lă a muncitorilor, fiecare uni­ subteran. De asemenea s-a de minereuri şi cărbuni.
a încă două grupuri energetice de cite 210 megawaţi tate minieră avînd posibilita­ stabilit ca pentru industria (Agerprcs)
fiecare, precum şi stadiile fizice optime pentru gru­
pul -1, planificat să producă in 1971. rodnic bilanţ anual
Punerea in funcţiune la timp şi Ja parametrii pro­
iectaţi a capacităţilor planificate trebuie să contri­
buie nemijlocit la atingerea celor 35 miliarde kWh Activitatea coltural-educativă
planificaţi a se obţine in ţara noastră in anul 1070, Pe măsură ce ne apropiem de încheierea Fapt deosebit de important pentru econo­
la eroarea unei baze energetice corespunzătoare ne­ bilanţului economic anuol, tot mai numeroase mia naţională este realizarea pe ansamblul
cesităţilor industriale din cincinalul viitor sint colectivele din economia judeţului nos­ judeţului a unui volum suplimertnr de pro­
raţă de aceste sarcini, se impune in mod firesc în­ tru care raportează îndeplinirea înainte de P e u
trebarea: sini constructorii pregătiţi temeinic, din toa­ termen a indicatorilor de plan pe 1969. duse de mare valoare Ji maximă necesita­ in perioada de mm
te punctele dc vedere, pentru a asigura continuitatea Realizările cele mai valoroase se înregis­ te pentru societate. Se consemnează îndeo­
In ritmuri înalte a lucrărilor dc construcţii-montaj şî trează in acele unităţi in care organizaţiile sebi realizarea cu mult înainte de vreme a
instalaţii la obiectivele stabilite ? Ce măsuri preconi­ Pe lingă zeci dc filme a r­ Vî-lea Festival bienal de tea­ destinate tineretului sî femei­
zează împreună cu beneficiarul şi cu proiectanţii pen- de partid, comitetele de direcţie au acţionat prevederilor anuale pe judeţ la ; fier în mine­ tistice, in circa 5 700 de co­ tru de amatori „I. L. Cnra- lor. pe teme de educaţie, de
im ca cel tirziu Ia 30 iunie şi 30 decembrie grupu­ energic pe tot parcursul anului pentru valo­ reu marfă, cupru in concentrate, oţeluri a- mune din întreaga ţară, in gialc" şi vor avea loc prim e­ ştiinţă, gospodăreşti, sanitare
rile nr. 2 şi respectiv 3 să debuteze în fluxul energe­ rificarea deplină a resurselor întreprinderi­ Hale, placaj finit ji blocuri de marmură, che­ perioada de iarnă vor fi p re­ le spectacole ale Festivalului etc. In perioada vacanţei de
tic naţional cu acelaşi deplin succes ca primul grup ? zentate numeroase filme do- de teatru de păpuşi al artiş­ iarnă se vor iniţia ia sale
lor. Se cuvin aprecieri deosebite, din acest restea, conserve ji preparate din carne. cumentar-ştiinţifice grupate tilor amatori. concursuri interşcolare pe te­
— Din punct de vedere al proiectantului, ne-a de­ Acumularea unui volum sporit de produc­
clarat inc Romeo Zbârcea, şeful proiectului complex punct de vedere, colectivelor de muncitori, pe cicluri şi teme ca: „Româ­ In luna februarie este pro­ me culturale, ştiinţifice şi a r­
icrm orrntrnlă. activitatea pe ’70 întrure.şte condiţii tehnicieni jî ingineri de la I M. Hunedoara, ţie fizico pe seama utilizării intensive a capa­ nia anului XXV", „România gramată ineâ o acţiune de tistice, precum şi festivaluri
normale dc desfăşurare. Institutul de studii şi proiee- E.M. Lupeni, E.M. Deva, F C. Orâjtie, F P.R. cităţilor de producţie ji a forţei de muncă industrială", ,Oraşele patriei”, amploare: cea de-a X-a edi­ ale formaţiilor de elevi.
lâri energetice — I.S.P.li. Bucureşti — a asigurat in constituie premisa de bază ca în următoa­ „Salul zilelor noastre", .Mari ţie a „Lunii cărţii la sate". Lucrătorii din întreprinderi­
timp ulii întreaga documentaţie tehnică pentru gru­ Baru, l.M.C. Bucea, „Vidra" Orâjtie, Fabrica înaintaşi", ..Ştiinţa şi viaţa", Sînt prevăzute concursuri le de mecanizare a agricultu­
purile 2 si 3. Kxistâ însă uncie mici excepţii de de­ de conserve Haţeg ji întreprinderea de pani­ rele zile intreaga industrie a judeţului Hune­ „In Cosmos" şi altele. „Pentru cel mai mare număr rii si întreprinderile agricole
taliu care nu creează dificultăţi, file vor fi asigurate ficaţie Petrojani care au roportat primele doara să raporteze îndeplinirea exemplară a De asemenea, vor fi prezen­ de cititori noi", „Pentru cea de stat vor putea participa in
pe parcurs. planului anual. tate spectacolele din cadrul moi reuşită manifestare cn perioada de iarnă la manifes­
îndeplinirea planului anual. carie«!“, .Pentru cea moi bu­ tări legate de specificul m un­
Aceasta nu înseamnă că proiectanţii sint excluşi din fazei comunale a celui de-al
febrilitatea muncii de pe şantier. Dimpotrivă ! In lu­ nă organizare internă a bi­ cii lor, cum ar fi: „Olimpia­
mina indicaţiilor date de secretarul general al parti­ bliotecilor". da mecanizatorilor" ori „Con­
dului la plenara CC. al P C R . din decembrie, sîntem In lunile de i«!rnâ num e­ cursul pentru cel mai bun
datori să reconsiderăm o scamă de proiecte, să re­ roase echipe de teatru pro­ crescător dc animale". Şi cei­
evaluăm srluliilo si să le adaptăm noilor sarcini şi Uit obiectiv major fesioniste vor susţine specta­ lalţi locuitori ai satelor, ţăra­
criterii de eficienţă economică a investiţiilor. Avem cole dramatice .şi muzicale pe nii cooperatori, vor avea, de
aici în vedere in mod deosebit contribuţia ce trebuie Metode noi de ex­ scenele căminelor culturale, asemenea, posibilitatea să par­
să ne-o aducem la reducerea ponderii construcţiilor, iar la sediul teatrelor sc vor ticipe la diferite forme de in-
la micşorarea consumului de metal si. mai cu seamă, ploatare a talcului organiza microstagiuni la ca­ vâţâm înt proprii activităţii
inlocuirea unor instalaţii, utilaje si aparaturi din im­ re vor fi invitaţi in mod spe­ lor.
port cu cele de fabricaţie indigenă. pro­ creşterea potenţialului pro­ cial oameni ai muncii dc la Cicluri de expuneri privind
sate. De asemenea, prin per­
Aşadar prima condiţie a desfăşurării intensive a In vederea creşterii manentizarea activităţii a nu­ dezvoltarea agriculturii coope­
ducţiei s> exploatării raţio­ ratiste in lumina documente­
muncii pe şantiere este aproape in totalitate îndepli­ meroase formaţii artistice de lor Congresului al X-lea al
nale a zăcâmintului de talc
nită Mersul accelerat al lucrărilor şi respectarea ter­ de la E.iM. Zlaşti, specialiştii amatori de la sale şi prin P.C.n., privind realizările şi
menelor de punere in funcţiune nu depind însă nu­ din cadrul I.M. Hunedoara ductiv al fermelor zootehnice concentrarea mai multor for­ perspectivele dc dezvoltare
maţii. din comune apropiate,
ale ţării noastre, politica ex ­
mai de proiectant Aşa cum se arată în cuvintarea experimentează cu succes vor putea fi organizate festi­ ternă a partidului şi statului
tovarăşului Nicolae Ceauşescu la recenta plenară a două noi metode de exploa­ valuri. sâptâmîni. decade sau nostru, vor întregi programul
tare descendentă. Prin apli­
C C. al P C.R., „O problemă importantă a planului de concursuri cu caracter local manifestărilor.
carea lor va fi posibil ca în Nu este nici un secret pen­ a scăzut simţitor faţă dc pe­ unui grad cit mai înalt de şi zonal, corale de dans popu­
investiţii o constituie asigurarea la timp a utilajelor; anul viitor să fie eliminate tru nimeni faptul că menţi­ rioadele anterioare. rentabilitate în fiecare sector lar. de solişti dc muzică popu­ Tată cîtcva din multiplele
se impune o preocupare sporită pentru a corela li­ pierderile dc laic mărunt c- nerea unui potenţial produc­ Situaţia respectivă am în- de producţie. Intr-o oarecare lară. O atenţie deosebită va activităţi cultural-educative de
vrările — aiît de pe piaţa internă eît şi din import vafuatc în prezent Ia apro­ tiv ridicat al animalelor pe tîlnit-o şi la C.A.P. Le.şnic. măsură producţia de lapte fi acordată activităţii dc mi- masă care vor fi organizate
ximativ 27 la sută. la sate in perioada de iarnă.
— cu necesităţile dc montaj, cu stadiul de execuţie perioada de stabulntie de­ Unitatea amintită livrează zil­ este influenţată si de menţi­ crogrup, cum ar fi cercurile Iată cadrul şi conţinutul u­
De asemenea, prin extin­ pinde în măsură hotârîtoare nerea in efectivul matcă a u ­ litcrar-artîslice. dc nrlâ popu­
a clădirilor". nic abia 25—30 litri lapte He nei mari „universităţi popu­
derea celor două metode de condiţiile în care se asi­ la peste 60 de vaci aflate în nui număr însemnat de ani­ lară, tehnice, sportive. lare", care va stringe in sălile
Desigur, această sarcină esenţială revine beneficia­
productivitatea muncii cres­ gură adâpostirea, hrănirea şi lactaţie. Surprinzător este că male neproductive (peste 10 In această perioadă, brigăzi căminelor culturale şi ale ca­
rului. Cum se prezintă acesta In pragul unui nou an te cu 280 kg pe post. Un îngrijirea acestora. O primă capete). Mai adăugăm, de n- formate din scriitori, compo­ selor de cultură milioane de
dc muncă si răspunderi sporite ? marc avantaj îl constituie constatare asupra spiritului deşi producţia nu reflectă semenea. că la carnea de bo­ zitori şî artişti plastici, se vor auditori dornici să afle şi
nici pe departe potenţialul a-
faptul că selecţionarea tal­ nîmalelor. măsurile pentru vine contractul nu s-a înde­ întllni cu sătenii sfâtuindu-i să-şi lărgească cunoştinţele
AL. VAIERJU cului nu se mai face în a­ gospodăresc al conducerilor redresarea ei se lasă încă plinit nici în proporţie de 50 asupra înţelegerii artei con­ cu ce e nou si, totodată, dor­
bataj ci la suprafaţă, du- C.A.P. şi a modului cum s-n mult aşteptate. Preşedintele la sută. temporane, asupra valorifică­ nici să-şi aducă propria con­
A, MOIDOVAN rii creaţiei populare locale,
cînd prin aceasta la folosi­ pregătit iernatul animalelor, cooperativei, Octavian Got şi In lumina sarcinilor trasate tribuţie la bogăţia culturală
rea mai raţională a tim pu­ din păcate dc loc îmbucurătoa­ brigadierul zootehnic, Vergi- de plenara C C. al P.C R. din îndrumînd mişcarea artistică a patriei.
(CtWPvuAIf IN rtft • t cO lui de lucru la nivelul fie­ re, se poale face pe baza r,îa Belea, păreau chiar m ul­ 10—13 decembrie ac. privind de am«!tori.
cărei echipe din subteran. ţumiţi de faptul că ..unitatea Dc interes se va bucu­ TEODOR MATEESCU
oscilaţiilor înregistrate la introducere«! treptată a ges­ ra organizarea de acţiuni redactor la Agerpres
sî-a depăşit deja prevederile tiunii economice interne pro­
producţia de lapte-marfâ. care
contractului anual". Compa- prii în fermele dc producţie
rind însă cantitatea contrac­ ale cooperativelor agricole a­
tată cu cea stabilită în plan pare cît se poate de evidentă
la rubrica disponibil dc valo­ necesitatea îmbunătăţirii acti­
intrarea în folosinţă a unor rificat. se constată că există vităţii în sectorul zootehnic
1969 —■ o treaptă pe dru- cursul acestui an. în o nercalizare dc peste 14 000 astfel îneît să se realizeze pro­
obiective în municipiu.
1. ceea ec desigur afectează
ducţii cit mai mari de la fle­
— Mă voi opri, bineînţeles, planul dc venituri al unităţii care animal. Pentru îndepli­
asupra celor mai importante. cu mai mult dc 20 000 lei Să nirea unui asemenea obiectiv
a
a
m
fi
g a
a
mul în tă ririi prestigiului şi Noua staţie dc salvare şî sec­ ţia dc lapte-marfâ ee revine cooperativa agricolă din Lcş-
fi
a b
•
g
nu mai amintim că produc­
ţia de pediatrie ; Baza trus­
tului de construcţii, Atelierul
nirî 500 1. situîndu-se cu mult
electromecanic al I I I.,, in­ po cap de vacă nu depăşeşte nie dispune de suficiente re-
ternatul cu 200 de locuri al sub nivelul posibilităţilor si
Liceului industrial ; Sursa pro­ al cerinţelor elementare im­
m odernizării municipiului prie de alimentare eu apă a puse de necesitatea obţinerii
spitalului unificat ; Cantina cu
1 000 dc locuri, căminul cu
300 de locuri ; Centrul de
Anul care se îr.chcie curînd tensitatea strălucirii lor. A­ In blocuri cu toate lucrările cercetări miniere : Depozitul
a însemnat pentru municipiul cestora li se adaugă o seamă edilitare aferente terminate. de combustibil ; Depozitul de
Deva trăirea unor evenimente dc construcţii social-euiturale In plus, în cele două cartiere, mobilă : Complexul comercial
deosebite, atîl ca amploare, si cdilitar-gospodârcşli, despre Gojdu şi Dacia, au fost exe­ din cartierul Viilo noi etr. IN INTERIORUL ZIARULUI:
cit şi ca importanţă, eveni­ care, acum. spre încheierea a­ cutate o seamă dc lucrări, Acestea sint cîtcva din o-
mente care. conjugate, an nului, tovarăşul Octavian Ie- cum ar fi ; darea în func­ bîcctivelc executate de către
dus la ridicarea şi consolida­ nâsescu. prim-vicepre.şcdinte ţiune a centralelor termice şantierul nr 1 al Trustului dc
rea prestigiului acestui oraş. al Consiliului popular m uni­ nr. 9 şi 10 ; executarea reţe­
străjuit de istoria străvechii cipal, ne-a vorbit pe larg lelor termice l.i centralele nr construcţii, din fondul de in­ $ DETAŞAMENTUL CO M U N IST DIN VALEA JIULUI, IN
cetăţi. — De la bun început tre­ 4, 7, 0, 9 şi 10 ; trotuare si a­ vestiţii. cărora li se adaugă :
Sărbătorirea a şapte veacuri buie precizat că in ultimii doi- lei pietonale ; sistematizarea extinderi reţele de apă pc o FAJA UNEI ETAPE DE MAXIMA CON CENTRARE
de cînd numele Devei apare trei ani municipiul Deva cu­ pe verticală etr., toate în lungime de 1,3 km ; extinderi
Gojdu. In tînârul cartier Da­ 0 DEPUTAŢII Şl ALEGATORII IN D IALO G DE LUCRU
în documentele vremii, acor­ noaşte cel mai accelerat ritm
cia s-au efectuat lucrări edi­ Convorbire reolizotâ de
darea Premiului Uniunii Arhi­ de construcţie, extindere, mo­ GH. I. NEGREA
litare la cele trei blocuri, s-a G FLORI DIN TARA HAŢEGULUI
tecţilor pentru realizarea pro­ dernizare. Cifrele întăresc a- terminat centrala termică nr
iectului după caic a fost con­ firmnţiile. Să le folosim In 11 6 C R O N IC A DE FILM.
ceput centrul noului oraş. sînt acest an devenii vor primi — Vă rugăm să amintiţi şî X£3E)
evenimente trăite în toată in­ 1 263 de apartamente, situate alte premiere care au marcat