Page 82 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 82
PAG. 2 « « DRUMUL SOCIALISMULUI - JOI 25 DECEMBRIE T969
DETAŞAMENTUL COMUNIST BSPnît
1 reţele canalizate, 1,0 km ; pa
" vaje străzi 13 300 mp şi altele,
DIN VALEA JIULUI, ÎN FAŢA UNEI valoarea totală a lucrărilor
de investiţii pentru construi
rea de obiective social-cultu-
rale în acest an ridîcîndu-se
la peste 93 000 000 lei.
ETAPE DE MAXIMĂ CONCENT obiectivele şi lucrările mai
— Aţi făcut precizarea
că
sus enumerate au fost reali
zate din fondul de investiţii.
Vă rugăm să precizaţi ce s-o
Economia, producţia sînt proporţie de 95,3 la sută, iar cauză, Ineficient. Nu se la manifestă cu mai multă com executat din fondurile buge
reci, fără sentimente. Cifrele cele de la barajul de acumu poziţie hotârîtâ faţă de fiecare petenţă in toate domeniile de tare ale consiliului popular
ce le exprimă dimensiunile lare de la Valea de Peşti sînt caz de indisciplină, nu este activitate". municipal ?
solicită glndire lucidă, fără intirziale cu aproape un an: folosită multitudinea de for Oprindu-se asupra unor — Este o întrebare pe care
complexe, din ipostaza răs şantierul din Valea Jiului al me şi mijloace de combatere neajunsuri, vorbitorul a ară am aşteptat-o, deoarece se cere
punderilor la care ne cheamă T.C.M.M.. deşi şi-a realizat a atitudinilor Înapoiate faţă tat că astăzi activitatea orga
partidul. Acestui deziderat planul valoric, totuşi un nu de muncă, nu s-a creat peste nelor de partid, a fiecărui co
i-a răspuns In mare măsură măr de 29 obiective nu sînt tot o opinie de masă faţă de munist este apreciată după
adunarea activului Comitetu ineâ puse in funcţiune, ter cei care se abat de la nor modul în care organizează,
lui municipal de partid Pe menele fiind de mult depă mele muncii conduc şi rezolvă sarcinile Madernizarea
troşani. întreaga complexita şite. Unul din tovarăşii care a trasate de partid. în primul
te a problemelor — începînd Au fost puse în evidenţă luat cuvîntul, referindu-se la rînd sarcinile economice. Din
de la extracţia şi prelucrarea cîtcva cauze care au general acest aspect, arăta eâ la u acest punct de vedere comi
cărbunelui, trccînd prin sfera această stare de lucruri. Un nele exploatări miniere, unde tetul municipal de partid are Amurg. Vedere din Colan. Oraşul nou.
deservirii şi ajungind pînâ la loc important intre acestea îl lipsa braţelor de muncă este unele datorii ţinînd 9eama de municipiului Polo : V. ONOIU
cea a formării conştiinţei — ocupă slaba ritmicitate. Cau mai stringentă, se practică modul in care se încheie pro
a trecut prin filtrul dens şi ză generală mai veche, rit motivarea in diverse chipuri ducţia pe acest an La cen
exigent al gîndirii colective micitatea o fost analizată mai a absenţelor nemotivate, ast trala cărbunelui, deşi s-au
ce l-a format adunarea acti în profunzime, în strinsâ le fel incit cel care Ie comite să cunoscut sarcinile sporite, s-au
vului. întreaga producţie ma gătură eu organizarea produc nu suporte rigorile legilor. A stabilit măsuri încă de la în făcută această distincţie. Din
terială şi spirituală ce are Ioc ţiei şi a muncii, cu utilizarea ici avem de-a face eu o ine ceputul anului, s-a prevăzut fondurile bugetare ale consi eputaţii şi alegatorii
pe teritoriul Văii Jiului n fost nesatisfâcâtoare a utilajelor şi chitate, adică întreprinderea prin plan o dinamică cores liului popular municipal ou
judecată prin optica documen a timpului de lucru, cu nea poate suporta consecinţele In punzătoare a producţiei, or fost executate lucrări, ca : pa-
telor Congresului al X-lea şi junsurile în aprovizionarea disciplinei, iar cei care o pro ganizaţia municipală ca şi | vaje, pe o suprafaţă de 22 060
a recentei plenare a Comite tehnico-materialâ a locurilor duc să fie apăraţi, sub pre consiliul de administraţie n-au mp ; trotuare noi pc o supra
tului Central al partidului. de muncă, cu asistenţa tehni textul că altfel pleacă din în întreprins acţiuni susţinute faţă de 4 926 mp ; refaceri de lucru
Locul central al dezbateri că la fiecare brigadă. Folosi treprindere. Nu este drept să pentru completarea efectivelor îmbrâeâminţi a trotuarelor pe r ’
lor l-au ocupat problemele e rea incompletă a capacităţilor se judece astfel. la nivelul planului. Centrala, o suprafaţă de 6 951 mp ; par n
conomice, aceasta reflectind de producţie şl a utilajelor Intr-un spirit de înaltă res- pusă Intr-o astfel de situaţie, cări autocamioane şi staţii de
faptul că în realitate organi a căzut pe linia de minimă refugiu, 1 370 mp ; reparaţii pe 4 milioane lei realizate, în
zaţia municipală de partid rezistenţă, şl-a corectat pla îmbrâeâminţi nsfaltice. 9 520 Gospodarii din scripţie ; doar sâmînţa şl gu acest an, prin munci patrioti
concentrează asupra acestora nul, deplasînd sarcinile pen mp ; covor asfaltic complet noiul pentru patul cald ur- ce In oraşul Simeria. Ei dove
mlnd să fie dote de consiliul
principalele forţe, puterea sa tru- ultimul trimestru şl la- pe strada Cuza Vodă, 2 100 circumscripţia mea desc, aşa cum am mai arătat,
de determinare. Firesc, a fost tâ-ne astăzi cu o situaţie com mp şi altele. popular. simţul răspunderii pentru gos
— Acum. la începutul se
prezentat un panoramic al Adunarea activului Comitetului plet necorespunzâtoare. Fără — La un mare număr de podărirea cit mai bună a ora
realizărilor, în spatele căro să subapreciem unele cauze lucrări au contribuit. prin Ajn înţeles semnificaţia răs zonului rece, ar fi bine să fa şului unde trăiesc şi muncesc,
cem un fel de pregătire pen
ra se află munca plină de dă obiective, trebuie recunoscut punderii ce o incumbă cali tru iarnă a cartierului. de a-1 face tot mai frumos.
ruire a comuniştilor, a tutu că prin utilizarea mal bună hărnicia tor, locuitorii muni tatea de deputat încă de a Ceferiştii iubesc florile şi
ror colectivelor de mineri, municipal de partid Petroşani a capacităţilor, prin folosirea cipiului. N-aţl vrea să concre cum 0 ani, din 1961. cînd am Oamenii s-au mobilizat, au experienţa circumscripţiilor
constructori, energeticieni, fo raţională a fondului de timp tizaţi ? fost ales în Consiliul popular curăţit spaţiile verzi, rigolele noastre în care s-au amenajaţi
restieri. a lucrătorilor din şi a forţei de muncă s-ar fi — Hărniciei cetăţenilor mu al oraşului Simeria şi, totoda pentru colectarea şi scurgerea baze pentru producerea <le
transporturi, comerţ, invâţâ- putut diminua cu mult râ- nicipiului nostru 1 se cer adu tă, vicepreşedinte al comite apelor pluviale, arbuştii orna flori, consider că ar putea fi
mînt, cultură şi sănătate. mînerea In urmă. se adevărate elogii. Voi ape tului executiv. Circumscrip mentali. însuşită şi de către deputaţii
Economia municipiului a continuă să fie o realitate ponsabilitate au fost dezbătu Râmîneri In urmă sînt în la din nou îa o cifră ? ţia electorală în care am fost Se poate spune că toate a- şi cetăţenii din alte oraşe şi
realizat peste plan în 11 luni negativă în multe unităţi e te In adunare aspectele so registrate şi In alte unităţi 5 464 400 lei. Aceasta este va ales — nr. 30 — cuprinde trei menojările au fost făcute de centre muncitoreşti din judeţ.
o producţie globală în valoa conomice. Valoarea utilajelor ciale ale activităţii economl- din Valea Jiului. Toate aces loarea hărniciei devenilor de-a străzi : 6 Martie. Horia şi Tu cetăţeni, cei dc la l.G C L, nu
re de 31,5 milioane lei. sarci nefolosite din cadrul unităţi ce din Valea Jiului. Deşi au tea vizează nu numai răspun lungul acestui an. Cu spriji dor Vladimirescu. Locuitorii au plantat în circumscripţie CORNEL STOICA
na de creştere a productivi lor centralei cărbunelui, de fost întreprinse numeroase derea cadrelor de conducere nul îor nu fost executate re lor. in majoritate ceferişti, nici o floare. nu au săpat
tăţii muncii a fost depăşită pildă, depăşeşte in prezent fl acţiuni pentru satisfacerea în- din unităţi, ci şi cea a orga paraţii de străzi sl trotuare, sînt buni gospodari, iubitori nici un metru pătrat de zonă deputat În circumscripţia
cu 3,7 la sută. întregul spor milioane de lei. In legătură tr-o măsură tot mai mare a nelor şi organizaţiilor de par construcţii de noi străzi şl tro de frumos, au multă dragoste verde. De fapt, cu numai doi orâşeneajcâ nr. 30 Simeria
de producţie realizindu-se ex cu aceasta, adunarea a pus cerinţelor de ordin social, a tid, care trebuiau să dezbată tuare. construiri de drumuri pentru oraşul in care trăiesc lucrători şi fără participarea
clusiv pe această cale. La lu în faţă cîteva realităţi. Iată dunarea a apreciat că aces cu întregul activ de partid (îndeosebi pe rar-a comunei şi muncesc. cetăţenilor nici nu ar putea Construcţia
crările de investiţii miniere ec spunea in cuvîntul său mi tea trebuie continuate cu ho- stadiul îndeplinirii planului şi Cîrjlţi), reparaţii şl întreţineri Nu am avut niciodată pro să facă mare lucru.
subterane planul a fost în nerul Petre Constantin, şef târire. Stabilitatea forţei de să întreprindă măsuri cores de drumuri, amenajări, extin bleme cu mobilizarea la dife Cum procedez la mobiliza a fost protejată
deplinit In proporţie de 105 la de brigadă la mina Lupeni : muncă la exploatări râmîne o punzătoare de la o perioadă deri şl întreţineri de parcuri rite acţiuni edilitar-gospodâ rea oamenilor la diferite ac
sută. La suprafaţă au fost •— In euvîntarea sa la re chestiune legată Ineâ In mare la alta. şî zone verzi, plantări de ar reşti. Aceasta poate şi pentru ţiuni ? Prin comitetul de stra
puse anul acesta in funcţiune centa plenară a C C. al P C .R . măsură de grija pentru cali Referindu-se la sarcinile bori sl pomi ornamentali, flori faptul că. fiind muncitori, a dă. El discută cu cetăţenii şi încă în anul 1964, locuitorii
importante obiective, printre tovarăşul Nicolae Ccauşescu ficare şi ridicarea calificării, sporite ce revin colectivelor şi multe altele intrat in obişnuinţa lor de a pe b«iza unei programări ştie sulului Şâule.şti au votat ca
care: fabrica de stîlpi hi urâta că în anul 1970 produc pentru asigurarea unor condi din Valea Jiului în anul 1970, — O ultimă întrebare, care nu aştepta lucruri de-a gata. fiecare ce are de făcut, se ştie prin contribuţie voluntară bă
draulici de la Vulcan, atelie ţia industriei miniere trebuie ţii tot mai bune de locuit, de tovarăşul Almâşan a spus : depăşeşte cadrul convorbirii de la edilii oraşului, ci de a de la fiecare casă cine va par nească să construiască un că
rele electromecanice de la să crească cu 12.0 la sută. aprovizionare şi desfacere. „La recenta plenară a C C al noastre, vlzînd pcrsneclîva fi pune umărul la înfrumuseţa ticipa a doua zi la lucru. min cultural cu 200 locuri.
Lupeni şi Uricani, complexul Noi am înţeles această nece Chiar şi numai enumerarea P. C. R., tovarăşul Nicolae rea străzilor, curţilor şi case Au fost organizate In acest După un început promiţător
3a suprafaţă de la Lonea Ii. sitate, dar trebuie s-o înţe acestor probleme pune in evi Ccauşescu a atras atenţia a nului 1970 : ce va însemna el lor Ceferiştii iubesc florile şl an şi acţiuni la care au parti lucrarea a stagnat. In toam
funicularul de steril de la leagă toţi cei care lucrează denţă faptul că In faţa orga supra răspunderii pe care tre pentru municipiul Deva ? au amenajat zone verzi pe cipat mai multe circumscrip na acestui an, cetăţenii din
Jieţ, lucrările de organizare în această ramură şi pentru nizaţiei municipale de partid, buie s-o albă organizaţiile de — Reşedinţa judeţului nostru ambele părţi ale străzilor, pe ţii. De pildă, ia pregătirile sat, mobilizaţi de deputaţi, au
de la Livezeni-est, iar capa ea. Ducem lipsă de unele uti a tuturor comuniştilor stă o partid In legătură cu crearea va cunoaşte şl 1n continuare luze de iarbă şi ronduri de pentru amenajarea de trotua contribuit cu toţii la acoperi
citatea de producţie a minelor laje şi materiale Lipsesc, de largă arie de probleme de condiţiilor şi îndeplinirea sar ascensiunea pe drumul confor flori in curţi şi grădini. re pe strada 30 Decembrie, la rea căminului pentru a-1 pro
din întregul bazin a sporit pildă, piese de schimb pentru mare însemnătate cărora tre cinilor. Comitetul municipal, tului, modernului, frumosului In campania electorală şi depavarea unei porţiuni a teja de Intemperii. De aseme
pinâ la 30 noiembrie cu stîlpi feromatici, ca şi pen buie să le dea răspuns. Me organizaţiile de partid, consi Se va , menţine în continuare după aceea am. ţinut o legă străzii Victoriei în vederea nea, ei au construit 1 800 me
797 000 de tone pe an. tru instalaţiile de acţionare ritul adunării constă. între liul de administraţie al cen cel mal accelerat ritm de tură permanentă cu alegăto modernizării ei. la construc tri pătraţi de trotuare, nu re
Adunarea activului de par a transportoarelor din care tralei cărbunelui, comitetele construcţie, pxtindere si dez rii. am dezbătut cu ei pro ţia unui zid de sprijin pe parat drumuri po 2,4 km pe
tid a subliniat că creşterii cauză nu obţinem întotdeau altele. în aceea că. anahzînd de direcţie din unităţi sînt voltare Anul viitor se vor blemele edilitar-gospodâreşti strada Atelierului care au aşternut peste 350 mo
necontenite a producţiei ma na randamentele scontate. cu răspundere realităţile eco datoare să întreprindă acţiuni construi peste 1 100 de apar ale circumscripţiei. La propunerile făcute de a- de balast.
teriale i-au corespuns in a- IV de altă parte. în darea nomice şi sociale ale Văii Jiu care să ducă la obţinerea u tamente. se vor extinde mult — Ne gîndim — mă sfătu Icgâtori s-a înfiinţat un punct In aceste acţiuni o contribu
eest an sporuri la capitolul do seamă a comitetului mu lui, a prefigurat, prin hotârî- nor rezultate pozitive din pri reţelele de apă. canal, pava iau alegătorii — să încheiem alimentar pentru salariaţii de ţie dc seamă au adus-o depu
nivel de trai al populaţiei. nicipal de partid se arată în rea adoptată, direcţiile prin ma lună a anului”. Vorbitorul jele străzilor şi multe altele în acest an lucrările de ame la „Marmura" şi centrul tatul Tirol Dinşorean şi cetă
Au fost date în folosinţă 1022 j tre altele : „Din cele 55 maşini cipale in care trebuie să se a indicat apoi cîteva din prin Se va construi un liceu cu 20 najare a trotuarelor. Şi cu un I.C.M. Simeria, a fost extins ţenii Mnria Pă^ucean, Eilip
apartamente, spaţii comercia de încărcat sînt folosite nu acţioneze. cipalele căi asupra cărora săli de clasă în cartierul nou sprijin minim din partea co şi completat iluminatul pu Crişan, Emil 1 von ici, Kemwr
le însumind 1577 mp. o cro- mai 37 Un număr de 2 400 La adunarea activului a luat trebuie să se insiste în anul Dacia, un internat cu 216 mitetului executiv lucrarea a blic, iar la îndemnul deputa Cornca. loan Ivonici şi loan
şâ-grâdiniţâ cu aproape 300 stîlpi hidraulici nu se folo cuvîntul tovarăşul Ştefan Al- viitor, subliniind în special locuri la Liceul pedagogic, se fost executată S-a evidenţiat ţilor. cetăţenii au aliniat şi Tot.
de locuri la Petroşani, 15 săli sesc din cauza lipsei pieselor mâşan. secretar al Comitetu indicaţiile conducerii partidu va da In folosinţă noul cen In mod deosebit pensionarul modernizat gardurile şi spoit Cind toţi pun cu nădejde
de clasă, importante lucrări de schimb.. La neajunsurile lui judeţean de partid care, lui cuprinse in cuvinlarea to tru stomatologic, o cresâ cu loan Timar care. singur, a a faţadele caselor. mina. treburile gospodăreşti
edilitar-gospodâreşti. In u- semnalate se adaugă numărul apreciind pozitiv activitatea varăşului Nicolae ‘Ccauşescu menajat trotuarul pe o porţi ies bme !
Cetăţenii din circumscripţia
eeastâ perioadă au fost vîn- mare de avarii. întreruperi, de ansamblu a comitetului la recenta plenară a CC. al 96 de locuri. Acestea sînt o- une de circa 70 metri. mea. Intre care aş mai evi
dute populaţiei mărfuri in stagnări în funcţionarea uti municipal de partid, a spus; P.C R. blectlve deja stabilite. Altele VASILE HORGOŞ
valoare de 650 milioane lei. lajelor şi instalaţiilor ea ur „Comitetul municipal, organi îşi aşteaptă în aceste zile a — Pentru primăvara viitoa denţia pe Ana Doroga, Petru
cu 4 milioane mai mult docit mare a nerespectârii grafice zaţiile de partid subordonate In încheiere, secretarul co probarea. definitivarea re să ne amenajăm, ca şi cei Oprescu, loan Crişan. şi-au a şef de birou gospodari?
dus contribuţia la cele aproa
în perioada corespunzătoare a lor de revizii şi reparaţii, cît folosesc astăzi un activ larg mitetului judeţean de partid Subliniind că fondurile des din circumscripţia deputatei comunala şi locatlvâ Simeria
anului trecut. Pentru îmbu şi a calităţii necorespunzâtoa- şi competent In efectuarea a şi-a exprimat convingerea că tinate dezvoltării impetuoase Vaieria Suvaina, o răsadniţă
nătăţirea bazei materiale a ro a unor lucrări. La E C E . nalizelor, în stabilirea măsu activul de partid care lucrea a municipiului In anul viitor de flori.
învâtâmîntului şi culturii, a P.iroşenî, în perioada 1 ianua rilor corespunzătoare, cuprind ză în Valea Jiului, eu expe sînt mult mai mari faţă de Preşedinta comitetului de
sănătăţii şi prevederilor so rie — 30 noiembrie 1959, s-a mai bine şi ajută concret la rienţa sl competenţa de care acc9t an. vrem să se înţelea stradă, tovarăşa Ana Dosan,
ciale statul a investit numai pierdui o producţie de desfăşurarea activităţii din în dispune, va şti să Înfăptuias gă că Deva. purtătoarea a s-a angajat să amenajeze a-
în acest an aproape 60 mi 12 950 000 k\Vh energie elec treprinderi. din secţii şi sec că cu succes importantele sar şapte secole de existenţă do
lioane lei; pentru proiecţia trică, datorită avariilor pro toare. Putem afirma astăzi eâ cini ee ii aşteaptă cumentară. va deveni un oraş ceastâ răsadniţă In grădina ermelor
muncii s-au alocat 32 milioa duse la grupurile UI şi IV. rolul de conducător politic al de prestigiu în urbanistica şa, să producă material sâdl-
ne lei. La exploatările miniere s-a organizaţiilor de partid se C. ARMEANU românească. tor pentru Întreaga circum-
Anul 1959 este pe încheiate. înregistrat o pierdere de
De aceea, comuniştii partici 20 000 tone de cărbune numai
panţi la adunarea activului datorită avanilor provocate
au rezervat o bună parte a la instalaţiile principale de
dezbaterilor neajunsurilor re extracţie'’
s-au făcut simţite în activita O altă cauză a slabei rit
tea organizaţiilor de partid, a micităţi în desfăşurarea pro
consiliului de administraţie al ducţiei trebuie căutată în in stare nopreparată deşi o in-
cf.ntralei cărbunelui, a co disciplină. In perioada anali
mitetelor de direcţie. Ana zată s-au înregistrat la unită căloarc stă ncioUiţitâ lingă
liza lipsurilor, a neajunsurilor ţile industriale un număr de grajduri Raţiile afis.iu- se
n-a fost făcută pentru că aşa 7 0 305 zile-om absenţe nemo respectă dar după cum înţe
se obişnuieşte la sfirşit de an. tivate şi învoiri, care echiva zerve care nu au fost încă pe leg îngrijitorii să fie de gos
ei pentru că este nevoie ca lează cu o producţie globală deplin valorificate. Faptul că podari deoarece cantităţile de
acum. în al 12-lea ceas. să se industrială in valoare de în sectorul zootehnic lucrea nutreţuri folosite nu se cui
formeze o solidă .rampă de 16 870 000 de lei Darea de ză cooperatori harnici, cu o băresc Ba mai mult. raţiile
lansare" cu toate forţele spre seamă, ca şl unii vorbitori au bună experienţă in creşterea întocmite se respectă numai
realizarea unor sarcini spori arătat că disciplina socialistă animalelor, oferă posibilitatea în unele zile. Spre exemplu,
te in ultimul an al cincina a muncii nu stă în centrul a- obţinerii unor rezultate mai deşi în tainul vacilor figurea
lului şi In perspectivă Adu tonţici tuturor organelor şl bune. Ion Bu.ştea. Andrei Po ză si sortimentul do concen
narea a arătat răspicat că în organizaţiilor de partid, de pa. Beli Dăniîâ. Iozefina Ma trate. acestea nu se adminis
acest an multe colective nu masă şi obşteşti, a comitete trează decît. . de două ori pe
şi-au îndeplinit sarcinile de lor dc direcţie. Deşi majorita rian. Românul Fărău şi sâptâmînâ. Fără suculente si
plan Exploatările miniere tea comitetelor de partid, a 5 Gheorghe Băduleseu. sînt cu concentrate doar la „zile
Vulcan. Uricani. Petrila, Ani- organizaţiilor de bază au a cîţiva din îngrijitorii de nă mari“ o lesne de înţeles că
noasa. Dîlja şi Lonea au ră nalizat modul In care se res dejde ai unităţii, unii «ovind n nu se pot obţine producţii
mas datoare economiei cu pectă hotârîren C C al P C R. vechime de cîte 6—10 ani In sporite de lapte.
82 320 tone de cărbune; uni şi a Consiliului de Miniştri Í..7» * l t w I>ji. acest sector. Lipsuri serioase privind
iW
tatea de exploatare a lemnu cu privire la reglementarea Dacă mai adăugăm că exis iernatul animalelor se inlil-
lui are restanţe considerabile: timpului de lucru şi întărirea tă spaţiu de adâpostire şi
2 745 me lemn de mină, 2517 disciplinei, continuă să se ma s-au asigurat cantităţi de fu nesc şi în alte cooperative a-
mc lemn de foc. 2 045 mc lob nifeste numeroase încălcări raje îndestulătoare, cu excep gricolc Spre exemplu, la
de industriale; întreprinderea ale acestei hotâriri. Aceasta C A P. $oimuş nu s-a con
de lucrări hidrotehnice spe arată că analizele au de mul ţia suculentelor, unde faţă de struit încă saivanul pentru
ciale de la Uricani şi-a rea te ori caracter formal, că pro Laminorul de sîrmâ de la Hunedoara se impune prin gradul (nalt de automatizare a proceselor de producţie. Folo necesar se semnalează un de oi, iar grajdul de la brigada
lizat planul la lucrările de blemele disciplinei sînt trata sind Intensiv acest modern potenţial productiv, colectivul laminorului a produs peste plan In acest an 800 tone oţel beton. ficit de peste 65 la sută, se din Bâlnta nu s-a pregătit
construcţii-montaj doar în te Ja general şi, din această desprinde concluzia că unita pentru a oferi condiţii cores
punzătoare de adâpostire a ;i-
tea dispune de unele condi nimalelor. O preocupare ne-
ţii favorabile pentru creşte satisfăcâloare în aceasta pri
rea eficienţei activităţii In vinţă s-a Intilnit şi la coope
rioada de iarnă şi primul ter instalaţiile aferente ale gru sectorul zootehnic. rativele agricole din Bejan.
CONTINUITATE IN RITMURI ÎNALTE men scadent este peste 6 luni purilor 2 şi 3 sînt în grafic, Era de aşteptat deci ca din Nădăştia de Sus. Romo.şcl si
Noi ne-am organizat şi pro
cxecutîndu-se chiar in devans
în alte unităţi unde. îgnorin-
gramat munca de aşa manie
ră Incit din primele zile ale unele probe mecanice. Expe partea conducerii cooperativei du-şi unele obligaţii elemen
rienţa acumulată
grupul
la
tare, consiliile de conducere
lui ianuarie să înregistrăm nr 1 ne va fi un aliat preţios să fie întreprinse măsuri
şi ,pe viitor vom conlucra tot ficultăţi cu respectarea sca Fără îndoială răspunderile energice care să conveargă nu s-au îngrijit ea adăpostu
atlt de fructuos denţei ? beneficiarului se menţin la a ritmuri de lucru accelerate. atît In ceea ce priveşte solu rile să fie pregătite în mod
Pentru grupurile nr 2 şi — De la gru.pul nr. 2 ne ceeaşi cotă înaltă, ba chiar se Coşul de fum nr. 2, de e ţionarea optimă a tuturor spre fructificarea rezervelor temeinic pentru icrna'u! ani
3 cu termen de punere In lipsesc foarte puţine echipa amplifică. Greul muncii insă xemplu, este pregătit pentru problemelor tehnice de mon existente, spre obţinerea unor malelor.
funcţiune in anul viitor mai mente, cele mai multe utila revine constructorilor şi men zidirea la interior fără a fi taj cit şi a celor privind or producţii sporite de lapte şi Situaţiile din unităţile amin
— La noi, pregătirea in avem de aprovizionat Insă je ce le mai avem de achi torilor, care pentru a garanta slinjeniţi de capriciile vre ganizarea şi mobilizarea oa
vestiţiilor .pentru 1970 de fapt unele utilaje şi instalaţii de ziţionat privesc grupul 3. aşa respectarea termcnelcr de pu mii. De asemene«i, putem tur menilor. carne. Cu alte cuvinte, se Im tite ridică numeroase senine
nu a Început din anul curent, valoare mică. dar multe ca că eu consider că nu vor Ii nere in funcţiune a celor do na betoane la mirrohidrnccn- Notăm In final părerea to punea ca Iernatul animalelor de întrebare la adresa condu
ci chiar din momentul atacă număr, din ţară şi din im dificultăţi. uă grupuri trebuie să mate tralâ şi prin închidere,a halei varăşului ing Claudlan Nanu. să fie pregătit în mod temei cerilor acestora, a specialişti
rii lucrărilor — ne-a spus to port. Oelo din (ară sînt con — Şi la primul grup con rializeze un volum ’de investi principale, munca se poate director general al Trustului lor .şi n organclur agríenle ju
varăşul Cornel Cioară, inginer tractate în întregime, cu ter ţii ce se ridică la apreciabila desfăşura fără nici o piedi dc construcţii şi montaje e nic. O vizită făcută la ferme deţene Ele evidenţi,izâ mţ
şef cu investiţiile la între men de livrare corelat cu o tractarea utilajelor a fost In sumă de peste 2 milioane lei că. Paralel cu aceasta sîntem nergetice Bucureşti : „Unită a evidenţiat Insă prezenţa a puţin două aspecte inipw-t.in-
prinderea eleetrocentrale De peraţiunile de construcţii şi regulă. Dar. practic, s-au în pe zi. preocup.iţi pentru a răspunde ţile noastre de la Mintia sînt numeroase neajunsuri Astfel. te şi anume: ori prog/vmu!
registrat întîrzieri la livrări,
va. Mă refer in acest sens ia montaj ale antreprenorilor periclitîndu-se punerea In — Execuţia lucrărilor con cum se cuvine sarcinilor tra preocupare şi vor depune toa In plină iarnă se mai găsesc fermelor este lăsat să sc des
documentaţia care a fost ela Probleme mai deosebite ne ri sate dc recenta plenară a CC. te eforturile pentru asigurarea făşoare după placul îngrijito
borată pentru toate cele patru dică utilajele din import rare funcţiune. form graficelor ‘şi pretenţi al P.C.R privind reducerea tuturor condiţiilor de desfă geamuri sparte la «adăposturi, rilor, ori controalele ee Ic fac
grupuri de clte 210 MW şi I.i nu sînt în totalitate contrac — Este adevărat râ am fost ilor calitative ne 'impune pen consumului de metal la lu şurare a lucrărilor in vederea iar locul unor ferestre l-an sînt doar nişte simple vizite.
unele utilaje complexe care tate, deşi avem asigurări fer nevoiţi să facem eforturi ex tru anul viilor o organizare crările de construcţii. realizării şi punerii In func luat baloţii de paie. Nici a li In ambele cazuri unităţile
ne-au sosit deja şi pentru me din partea organului nos traordinare in luna noiembrie ireproşabilă a muncii — este Şeful şantierului ..Encrgo- ţiune la termen a celor două mentaren cu apă a adăpostului cooperatiste nu au decît de
grupul nr. 4 care nre termen tru tutelar că pinâ în luna clar acum In fiecare lună ur de părere ing Emilian Caza inontaj”. ing. Drugan Tiţu, a- grupuri de la termocentrală, pierdut, condiţiile necorespun
dc punere în funcţiune în li ianuarie ne vom cunoaşte fur mărim în furnizor fazele in cii. şeful şantierului „Encrgo- firmâ: ..însuşi faptul că am înseriindu-se prin aceasta in destinat bovinelor la îngrăşat zâtoare do îngrijire şi lirâni-
conslrucţia". Dpşi am operat
nul 1971. Desigur că docu nizorii pentru toate utilajn- care se «află utilajele contrac pînâ acum peste 70 la sută îndeplinit eu o lună mai dc»- prevederile programului ener nu s-a bucurat de atenţia cu rc a animalelor ducînd la
mentaţia iniţial elaborată tre lc. inclusiv pentru instalaţia tate dc noi In mod cert că vreme planul anual, demon getic elaborat de partid". venită. de multă vreme rea diminuarea simţitoare a pro
buie completată pe parcursul de tratare a condensului de acest lucru nu este suficient din volumul/ lucrărilor de strează râ sintem în avans cu Concluziile sînt prematur ducţiei si n veniturilor reali
construcţii aferente grupurilor
execuţiei cu unele soluţii dic la grupul nr 3. şi trebuie ca şi furnizorii să 2. 3 şi 4, presiunea timpului o scamă dc lucrări importan de formulat. Să «icordâm cre lizarea lucrării aflîndu-se doar zate din zootehnie. Cînd se
tate de Împrejurări imprevizi fie mult mai punctuali in ne obligă să luăm tonic mâ- te. Avem creat suficient front dit deplin garanţiilor oferite în faza de intenţii. va pune lotuşi capăt deficien
— Grupul nr. 2 are termen
bile In Început. Dar aşa cum de punere în funcţiune în respectarea cont raclelor Con suriio care să asiguri4 conti de lucru protejat împotriva dc factorii de răspundere de Tn ceea ce priveşte hrăni- ţelor care se perpetuează an
la grupul nr 1 care este in ducerea Ministerului Energiei nuarea în ritmuri rapide a intemperiilor pentru a antre pe marele şantier eu urarea ren animalelor se semnalează de nn în perioada de stabula-
trimestrul TI. Nu consideraţi Electrice şi întreprinderea na întregul nostru potenţial. ea. în noul an ’70. timpul să
funcţiune, proiectantul a răs că termenul de asigurare cu „Masinimport" ne pot da un muncii la todte punctele de Esenţial după părerea mea lucreze cu spor in favoa că din hrana vacilor lipsesc ţic n animalelor? Iată între
puns prompt şi eficace la so utilajele necesare este prea ajutor substanţial în acest lucru. Această cu alit mai este faptul că montajul la rea constructorilor şi energe- complot suculentele, iar gro barea la care solicităm un
licitările noastre, sperăm că scurt pentru a nu se crea di sens. mult cu cit am intrat în pe cazan, turbină, generator si ticienilor. sierele sc administrează In răspuns concret din parte,i
organelor agricole judeţene.