Page 84 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 84
PAG a DRUMUL SOCIALISMULUI - !OI 25 DECEMBRIE 1969
Janos Kadar despre ¡încheierea lucrărilor VIETNAM
100 M ILITARI AMERICANI
unele probleme ale conferinţei arabe ŞI 7 ELICO PTERE SCOASE
• m m m m ţ Ia nivel înalt DIN LUPTA DE CĂTRE
situaţiei internaţionale
f o r j e l e PATRIO TICE
RABAT 24. — Corespon lor Irakului. Siriei şi Yeme
dentul Agerprcs, C. Benga, nului de Sud de la şedinţa de SAIGON 24 (Agerprcs). — CAIRO 24. - Coresponden
BUDAPESTA 24 (Agerprcs). răm eâ interesele socialismului transmite : La Rabat s-au în închidere, a arătat regele După cum transmite agenţia
Luind cuvînlul în cadrul unui impun unirea forţelor împo cheiat marţi noaptea lucrări H.issan al II-lea, este expre Eliberarea, forţele patriotice tul Agerprcs, C. Oprlco,
miting care a avut loc la Uzi triva duşmanului comun — le celei de-a 5-a conferinţe sia unor divergente doetri- sud-vietnameze au lansat re transmite : Gheorghe Coranlil.
na constructoare de maşini imperialismul — inlâturîn- arabe la nivel înalt, la care nale, earc există in cadrul cent atacuri simultane asu adjunct ol ministrului indus
..Banc" din Budapesta. Janos du-sp divergenţele de păreri au luat parte delegaţii din 14 naţiunii arabe". In ceea ce pra bazelor aeriene Nhon triei chimice, conducătorul
Kadar. prim-scerclai al C C. in probleme ideologice, poli ţări membre ale Ligii Arabe, priveşte lipsa comunicatului Hung şi Vinh Ti ung, situate delegaţiei române core în
al P M S I1, abordind uncie tice şi de altă natură. precum şi reprezentanţi ai final, a precizai suveranul in provincia An Giang. sco- treprinde o vizită in R.A.U., o
probleme ale situaţiei inter Vorbitorul a salutat, de a Organizaţiei pentru eliberarea marocan, aceasta sc poate ţînd din luptă 100 militari a- fost primit de Aziz Sidky. mi
naţionale actuale, a arătat că. semenea. începerea convorbi Palestinei. Timp do trei zile, explica prin faptul că au fost mcricani şi distrugînd şapte nistrul industriei şi petrolului
in ultimul timp. s-a remarcat rilor dintre U R S S , şi S U.A. in incinta hotelului Hilton luate un număr dc hotâriri, elicoptere. In cursul ultime La intîlnire, care s-o desfăşu
o oarecare îmbunătăţire. Ten cu privire la limitarea cursei din Rabat, participanţii au care, datorită importanţei lor, lor zile, patrioţii sud-vielna- rat într o atmosferă cordiale,
dinţele de schimbare* nc sini înarmărilor strategice. dezbătut probleme privind nu pot fi date publicităţii. In mezi au mai organizat am o fost de faţă Titus 5inu, am
favorabile : iniţiativa este de L'ngaria. a declarat J Ka sprijinirea mişcării de rezis aceste condiţii, comunicatul buscade împotriva unor forte basadorul României la Cairo
ţinută într-o măsură tot mai dar. sprijină securitatea euro tenţă palestiniene, precum şi ar fi fost incolor şi n-ar fi americane şi saigoneze aflate Ministrul egiptean şi-a expri
mare de forţele socialismului peană. Pcnlru aceasta. este mobilizarea resurselor ţărilor reflectat eforturile earc au în misiune de recunoaştere mat cu această ocazie spe
şi ale progresului, a arălat necesar ca ţările N.A.T.O., in «arabe în vederea reglementă caracterizat această confe In eiteva 2 onc ale provinciei ranţa că colaborareo stabili
vorbitorul, caic a subliniat în special R F. a Germaniei, să rii conflictului din regiunea rinţă. Lam Dong. tă între cele două ţări se va
continuare că asn-nnmita recunoască situaţia reală crea Orientului Apropiat La în Miercuri dimineaţa, majori U.R.S.S. In nordul Coucatuluî, in preajma staţiei Zelen- Aceste acţiuni, menţionea dezvolta continuu. In bazo a-
„vietnamizarc” a războiului tă in Europa în urma relui cheierea conferinţei nu a fost tatea delegaţiilor au părăsit ciuksk, continuă lucrările pentru instalarea unui observator as- ză agenţia citată, s-au soldat corduluî de colaborare econo
din Vietnam preconizată de de-al doilea război mondial. dat publicităţii nici un co Rabatul. troliiic al Academiei de Ştiinţe a U.R.S.S. El va li compus din- cu uciderea sau rănirea a a mică şi tehnico dintre cele
municat.
administraţia .S U A. nu îşi va Dară acest lucru se va produ Totodată, la Rabat s-a a tr-un puternic telescop optic - B.T.A., cu diametrul oglinzii prin proximativ 1:50 militari ma două ţări, România constru
Noaptea lîrzin. după termi
Minge scopul, că poporul viet ce, se va face un pas hotâritor narea lucrărilor, regele Hus- nunţat că Comitetul de in cipate de 6 m. ni Ici. ieşte in apropiere de Alexan
formare asupra
conflictului
namez îşi va soluţiona singur in consolidarea securităţii eu san al II-lca al Marocului a dintre Arnbia Saudită şi Ye In foto : Instalarea suportului telescopului. dria. cu utilaj şi echipoment
propriile sale probleme. ropene. ţinut o conferinţă de presă, menul dc Sud. alcătuit din propriu, o fabrică de carbo
Partidul Muncitoresc Socia Politica externă ungară, a în cadrul căreia a relevat c- reprezentanţi ai Algeriei şi nat de sodiu. In primo etapă,
list Ungar — a spus Janos arătat în încheiere J Kadar. xistenţa unor punrtc de ve Irakului. îşi va începe activi fabrica va avea o capacitate
Kadar — salută reluarea rela tinde neobosit spre întărirea dere divergente ale partici tatea la 30 decembrie Mem anuală de 100 000 tone cor-
ţiilor sovielo-rhineze si inrr- colaborării intre ţările socia panţilor asupra problemelor brii comitetului urmează să 4coa#d a m erica n o - 400 (le milioane de bonot de sodiu, existînd po
pevra convorbirilor. Conside- liste. discutate. „Absenţa delegaţii- fără vizite la Adcn şi Riad, sibilitatea ca oceosta să fie
pentru a lua cunoştinţă de ore pierdute din extinsă ulterior. Delegaţia
poziţiile guvernelor celor Sibian privind Bichida** română condusă de Gheorghe
două ţări. după care se vor cauza grevelor Coronfil o vizitat şantierul de
construcţii al fabricii,
unde
N o u a lege privind com erţul S .U .A . deplasa in regiunea de fron rea b azei a e r ie n e s-a întreţinut cu specialiştii
tieră contestată. Wndinh.
ROMA 24 (Agerprcs) — români şi egipteni. Ministrul
român a fost primit de Ahmerl
Reorganizarea Greva dc două zile a celor Kemol. quvernotorul oraşului
cu ţările socialiste sistemului judiciar de ia W lieein s 90 000 dc lucrători din trans Alexandria
porturile publice şi a mun
publică
Presa
egipltană
citorilor feroviari. care de omple inlonnaţii cu privire la
WASHINGTON 24 (Agcr- Ministerul Comerţului va tre de 1 iberalizare a comerţului al Perului TKrPOLT 24 (Agerprcs). — tuală la flO km de Tripoli, a servesc liniile internaţionale vizita delegaţiei române şi Io
pres). — Agenţia UPI anun bui să explice Congresului şi adoptată de Congres după cel Statele Unite şi Labia au fost înfiinţată printr-un acord ale Italiei, au afectat in mod coloborarea dintre cele două
ţă : Congresul american a n- exportatorilor motivele pen dc-al do11o*i război mondial” LIMA 24 (Agcrpres) — realizat un acord privind li pe 20 dc ani încheiat în serios majoritatea activităţi ţon în diferite domenii.
prob.it şi a trimis spic sem tru rare refuză exportul unor Kenneth Davis, asistent al Printr-un decret semnat de chid. irea bazei aeriene de la 1954. Acesta prevede, printre lor din principalele oraşe ita
nare preşedintelui Richarri bunuri. Potrivit noii legi, pre ministrului comerţului al preşedintele Juan Velasco, gu Vvhoclus şi evacuarea tuturor altele, ea unele din instal.itii liene. rcducînd în marc parte
Nixon. noua lege privind co şedintele .Statelor Unite poale S LI A., a apreciat l.i rindul vernul peruviun a suspendat militarilor americani din Li le bazei, şi anume echipamen afluxul comcrci.il dinainlca
merţul S.U.A. cu ţările socia autoriza exportul (!e mărfuri său că legea va oferi admi din funcţiile lor pc toţi ma bia pină la 30 iunie 197U. Co tul fix şi cel demodat, să fie sărbătorilor do iarnă.
liste, reglementat pină in pre cu caracter strategie in cazul nistraţiei flexibilitatea de a gistraţii Curţii Supreme şi a municatul difuzai marţi noap preluate, la (lata expirării, de Confederaţia generală ita MOSCOVA 24 - Corespon
zent inlr-o manieră restricti in care mărfuri similare pot reduce „listele negre" guver ordonat reorganizarea comple te. i la încheierea celei de-a Labia. Valoarea acestor insta liană a muncii (C C I L ), a dentul Agerpres, L. Outâ,
vă do actul privind controlul fi achiziţionate liber do ţări namentale şi să sporească tă a sistemului judiciar al ţă treia şedinţe a tratativelor, laţii a fost evaluată la v re anunţat că totalul orelor de transmite : Marţi seara a ple
asupra exporturilor, adoptat le socialiste din alto ţări or- asifel exportul în special in rii. începute la 15 decembrie la mea respectivă la 115 milioa muncă pierdute (lin cauza cat din Moscova, spre potric,
in 1040 Noua lege, valabilă ridentale. Preşedintele va pu ţările est-ruropenr Potrivit Prin acelaşi decret a fost Tripoli, exprimă speranţa ce ne dolari grevelor acestei „toamne fier ministrul forţelor armate ale
pină la 31 iunie 1971, cere tea interzice, insă. exportul unei oficialităţi a Ministeru numit un procuror districtual lor două părţi că ..acordul va binţi" sc ridică la 400 dc mi Republicii Socialiste România,
Ministerului Comerţului revi unor bunuri, cinai- dacă aces- lui Comerţului, citată (Ic a şi lf> judecători care vor al maica începutul unei noi pe La începutul acestei luni, lioane. înlr-o perioadă dc pa general-colonel Ion loniţă, ca
zuirea listei produselor ame le.i sînt disponibile pc alte genţia Rculcr. noua lege ar cătui noua Curte Supremă- şi rioade dc cooperare, în inte in capitala libianâ a fost in tru, luni. Au fost înnoite, in- re a luot parte la şedinţa co
ricane eu caracter strategie pieţe occidentale. putea duce la reducerea ..lis «ârora li s-a încredinţat sar resul popoarelor american şi chciat, după cum s a anunţai, cepind eu luna septembrie, mitetului miniştrilor apărării
care pot fi exportate in ţările După părerea senatorului telor negre" la aproximativ cina de a lua măsurile necesa libian”. Comunicatul oficial şi un acord privind evacua r>M de contracte colective dc din ţările participante la Tra
socialiste pc bază doar de au W'aller Móndale, este vorba 200 de articole re privind reorganizarea siste menţionează, pc dc altă par muncă, cuprinzînd 4 milioane tatul de la Vorşovio.
După cum scrie agenţia ica. înainte de termen, a ba La gara Kiev din Moscova,
torizaţie specială. Totodată, de „prima lege semnificativă mului judiciar din Peru. Se te. că problemele privind
Router, cilînd opinia promo preconizează crearea unui compens.'irea S.U.A. pentTU zei britanice dc la Tobruk. de muncitori. 1 ministrul forţelor armate ale
torilor noii legi. „principala Consiliu naţional de justiţie instalaţiile care nu vor pu României a fost salutat de
ci însemnătate ar putea fi in (□re va desemna de acum tea fi retrase, vor constitui o mareşalul Uniunii Sovietice,
special simbolică, şi va de înainte pe magistraţi Consi biectul unor negocieri ulte I I. lakubovski, prim-locţiitor al
C o n g re s u l S .U .A . ş i-a pinde în marc măsură cum liul va fi format din 9 mem rioare Delegaţiile au fost con ministrului apărării ol U.R.S.S.,
administraţia va interpreta duse de căpitanul Abdul Sa comandant suprem al forţelor
împuternicirile acordate de bri. doi dintre aceştia fiind lem Galoud. membru al Con SilAKON T Ä T E armate unite ale statelor por-
delegaţi din partea guvernu
în c h e ia t p r im a s e s iu n e lege Agenţia France Presse lui. siliului comandamentului re îicipante la Tratatul de la
apreciază că noua lege „lasă
in întregime preşedintelui po In expunerea de motive a voluţiei. şi Josepli Talmer, Varşovia, generalul de armată
decretului se subliniază că SM Şlemenko, şeful statului
WASHINGTON 24 (Agcr- sului In ultimele zile, cele sibil itatca de a aprecia opor măsurile luate vizează „resta ambasadorul S U A. la Tripoli. Primul si ui major al comandamentului
pres). — Congresul S U.A. şi-a două camere ale acestuia şi-au tunitatea liberalizării schim bilirea respectului faţă de le tIr forţelor armate unite ale sta
încheiat marţi prima sesiune, accelerat insă lucrările şi au burilor cu ţările socialiste". ge şi justiţie”. Baza aeriană Wheelus, si- telor partlcipame Io Tratatul
urrnind să-şi reia lucrările la votat mai multe legi impor film ele, cu S h a r o n T a lc (sensibila u c ln fă }>c earc de la Varşovia, precum şi de
19 ianuarie 1970. Încheierea tante, inclusiv cele referitoa sp ecta to rii români, au a v u t recen t p rile ju l s-o v a d ă pc citi generali sovietici.
primei sesiuni a fost marcată re la reforma fiscală şi la an ecrane in film u l „V alea p ă p u şilo r“) aduc p ro d u că to ri
• Io ameliorarea sensibilă a gajarea unui număr sporit de lor v e n itu r i dc m ilioane. A c u m , cind lu m e a continuu
relaţiilor dintre forul legisla cetăţeni de culoare de către să fie p r o fu n d im p r e s io n a tă dc odioasa crim ă h ip p y O
tiv. dominat de democraţi, şi întreprinderile de construcţii. dc la vila Hei. A ir , căreia i-a că zu t v ic tim ă şi S h a ro n SOFIA 24. - Coresponden
Administraţia republicană a Totuşi, liderul republican T a lc , cifrele dc afaceri a m in tite au înreg istra t creşteri tul Agerprcs. Gh leva. trans
preşedintelui Nixon De altfel, din Camera Reprezentanţilor, în s e m n a te . In acelaşi tim ji, n u m ă r u l sp ecta to rilo r la mile : La clubul activiştilor
preşedintele a făcut marţi o Gerald Ford, s-a declarat ne film e le in care joacă S h a ro n la te , p o trivit u n u i s o n culturali din Sofia a avut loc
vizilâ la Capitolul, unde s-a mulţumit de artivilalea foru daj, a crescu t cu /ieste 40 la sută. o adunare consacrată aniver
întreţinut eu liderii celor două lui legislativ, menţionînd eă In oraşele d in S.U .A. rulează in jirezent u ltim u l sării a 150 de ani do la naş
partide republican şi demo din cele 4f> de propuneri le film al regretatei S h a r o n T alc, turnat cu puf in tim ji terea marelui revoluţionar, is
crat. din Senat si Camera Re gislative ale Administraţiei nu în a in tea v io len tei sale morţi. Acest film a a v u t inifial toric si scriitor român. Nico-
prezentanţilor. Agenţiile apre au fost adoptate decît 14 In titlu l „13“, d a r in c u rs u l film ă rilo r el a fo st sc h im b a t lae Bălccscu. Adunarea a fost
ciază. de asemenea, ea un srhiml). liderul democraţilor in „12+1". C la u d e G iro u x , jirodu că lo ru l c a n a d ia n al organizată dc Comitetul He
semn al ameliorării relaţiilor din .Senat, Mike Mansfield, a acestui film , a d eclarat d c c u rin d la L o n d ra că s c h i m prietenie si relaţii culturale
dintre puterea legislativă şi caracterizat sesiunea ca fiind barea titlu lu i s-a d a to r a t., su jicrstifici legale dc cifru r u străinătatea Comisia na
executivă, hotărirea Casei Al .cea mai productivă* nu nu 13. G ir o u x a a d ă ugat : „ F ilm u l a fo st te r m in a t deşi au lională a Republicii Pooiilorc
be de a nu convoca Congresul mai în ce priveşte cuantumul e x is ta t grcutăfi. Dar cin d tic-am p regătit să-l p r e z e n tă m Bulgaria Deni-u IJ N F S C O ,
intr-o sesiune extraordinară activităţii sale legislative, dar ]ic ecra n e a sosit vestea d e sp r e să lb a ticu l m a sa cru dc Institutul de ^'iBonivticâ si
in cursul vacanţei parlamen şi in ceea ce el a denumit o la H o lly w o o d în care a fo st ucisă şi S h a r o n Tatc. D e Uniunea lur.ră^-hnr oameni
tare. Posibilitatea unei sesi reorientare a priorităţilor. oarece „12f i " era n c o m ed ie c in em a to g ra fică , nu a m lor dc sliinlă rliu ftiilnorip.
uni extraordinare a fost evo Potrivit agenţiei UPI, Mans p u tu t să-l in c lu d e m in re p erto riu im e d ia t după. u ci
cată de mai multe ori în ulti field a avut în vedere atitu Adunarea a fa»1 deschisă
derea protagonistei. După în d e lu n g i ezitări a m h o lă rit de acad. Snva C'*'o*-‘s!;i, pre
mele sâptâmîni în legătură cu dinea eritirâ a Senatului faţă recent ca film u l să fie p r e z e n ta t",
neresilatra adoptării unor de cheltuielile militare, con A jiro u p c în acelaşi tim p cu p rezen ta rea film u lu i şedintele Biroului Adunării
proiecte de lege aflate de luni siderate pină în prezent aproa „12 + 1“ pc ecra n ele c in e m a to g r a fe lo r din C anada. M a Pon-jlnrc a RP Bulgarin, ca
de zile 1n dezbaterea Congre- pe ca intangibile. re in cuvinte calde a evaroi
rea B rita n ic şi S .U .A , jiolifia a dcscoiierit, pc nr.aştep- viaţa şi opera cminnnt- l-n
late, pe fă u r ito rii c r im e i dc la Hei Air. A c u m sc v o r revoluţionar român Micolae
beşte tot m a i des d esp re p res im ţir ile e x p r im a te de Bălccscu si relaţiile tradiţio
S h a r o n T a tc cu p rileju l tu r n ă rii u ltim u lu i său film . nale de prietenie si colabora
0 naţiune izolată S h a r o n T a tc şi-a în c e p u t cariera cin e m a to g r a fic ă ju cin d re dintre popoarele român
si bulgar, corp. in anii
in tr -u n film ce p urta titlu l „13 " C in d a aflat, cu
con
şi
acest film t a avea titlu l „13“, artista u e x c la m a t : strucţiei socialiste, au câoă-
prin cenzură „Din nou 13 ! P r im u l m e u fi lm a a v u t acelaşi titlu. moase perspective de dezvol
tal un nou conţinut cu fru
M ă te m că „13" va fi p r im u l şi u ltim u l m e u film ",
V. CHIŞU tare şi lărgire în viitor.
Cenzorii din Africa de Sud au interzis în ultimii
13 ani cel puţin 13 000 de titluri de cărţi şi diverse
publicaţii. Tot ee apare de exemplu in ţările socialis
te este în mod automat interzis. La fel, toate cărţile
care se referă la apartheid. Reputaţia autorilor nu
constituie o protecţie. Printre victime se numără de vehicule militare ina ne ce nu au făcut parte din lor lor, sc numără Japonia blocate 235 trenuri de mar
Erskine Caldwell, John O’Hara, William Faulkner, ■ C U R I E R mice — anunţă un comuni cabinetul precedent. Forma cu 320 de milioane dolari, fă cu cca. 12 500 vagoane.
Aldous Huxley, Theodore Dreiser. Au figurat printre cat al FRELIM O, dat pu rea noului guvern urmează Coreea dc stid eu 170 dc mi La descongestionarea li
lucrările a căror difuzare a fost oprită „Eu Claudâus blicităţii la Dar es Salaam. alegerilor legislative desfă lioane dolari, Tnîlanda cu niilor .şi la reparaţii lucrea
împărat" de Robert Graves, şi „Vîrsta raţiunii" de Cifrele denotă o intensifi şurate in Kenya la începu 139 milioane dolari, Kilipine ză 25 000 de feroviari, vo
Jean Paul Sartre. Ziare, reviste, filme, piese de tea care a acţiunilor ofensive tul lunii decembrie şi cişti- cu 90 milioane dolari. luntari şi militari din Ceho
tru, picturi, sculpturi, afişe, ilustrate — nimic nu lansate do forţele de elibe gate, potrivit datelor oficia slovacia
scapă ochilor de vultur ai cenzorilor. Nici măcar dis rare din Mozambic. le comunicate la Nairobi, ♦ O #
curile. de reprezentanţii partidului La Oslo s-au încheiat lu o o a
Sud-afrieanii s-au obişnuit se pare cu această si Intre 5 şi 8 ianuarie la lioustnn se vor intîlni ♦ 0 4 de guvernămint Uniunea crările Comisiei sovîotn-nor- Forţctc aeriene argcntînic-
Iarna aceasta, care sc a-
tuaţie. Izolare«), Insă, şi-a lăsat amprenta: Republica savanţi din mai multe ţâri pcnlru a discuta rezul nunţâ foarte grea pentru ţă Naţională Africană din Ke vegiene pentru protejarea uc au lansat o capsulă spa
Sud-Airicanâ dc astăzi este în urmă cu 25 de ani — tatele analizelor şi experienţelor efectuate asupra rile Europei, nil a ocolit nya. In noul cabinet, vice rezervelor şî reglementarea ţială eu o maimuţă la bord.
o tară in rare timpul stă pe loc mostrelor de sol selenar aduse de ultimele două mi nici continentul nord-amc- preşedintele ţârii, Daniel vînatului de foci in partea Această lansare face parte
Contactul cu tendinţele contemporane este trep siuni „Apollo" Din partea Statelor Unite vor par rican. Regiunile nordice ale Arap Moi. deţine portofo dc nord-est a Oceanului A dintr-un program destinat
tat pierdut. Mulţi dintre sud-africani nu ştiu şi nici ticipa 1 000 de savanţi, iar din străinătate 142. Lu Statelor Unite sînt bîntuite liul Ministerului de Tnterne, tlantic. Comisia a elaborat dezvoltării cercetării spa
nu par să se intereseze de ce sc întimplâ in conti crările acestei reuniuni sc vor desfăşura pe secţiuni de puternice furtuni de ză James Ghichuru a fost nu măsurile corespunzătoare şl ţiale. Pînâ în prezent, la
nentul african. Evenimente ea revolta studenţilor cu tematici specifice : mineralogie, chimie analitică, padă. In oraşul Chicago, ca mit ministru ol apărării, iar planul cercetărilor ştiinţifi centru) dc lansare dc la
survenită in ţările occidentale ii zăpăcesc, ca şi evo izotopi, radiaţii solare etc. După cum se ştie, o parte re a avut cel mai mult de în funcţia de ministru al a ce pc anul 1970. Chnmieal au fost efectuate
luţia concepţiilor de viaţă Aceasta din urmă va pune, dintre mostrele dc sol selenar aduse de echipajul suferit din cauza căderilor facerilor externe — Noyo- încă două lansări de capsu
în timp, probleme sporite cenzorilor: din ce în ce „Apollo-ll" nu fost încredinţate spre studiere unui abundente de zăpadă, şcolile roge Mungai. * 0 * le spaţiale, încununate de
mai multe filme, cărţi, piese ele vor trebui interzise număr de 100 savanţi dinafara S.L1 A. nu fost închise iar aeropor Gerurile aspre şj zăpezile succes. La prima lansare. în
dacă actualele norme sînt menţinute. Este ceea ce turile au dcvonil impracti ❖ O * continuă să aducă grave capsula spaţială au fost am
Potrivit datelor publicate
partidul de extremă dreaptă naţionalist reclamă deja cabile. de Ministerul Comerţului perturbaţii în buna desfă plasate aparate pentru mă
cu urgenţă. Membrii acestui partid ii acuză pe cen şurare a troficului feroviar surători meteorologice şi eu
zori de prea mult liberalism. Reprezentantul Iordaniei se află şi sora fostului rege • O # al Statelor Unite, în anul din Cehoslovacia. Din cauza legere de date ştiinţifice, iar
Protestele împotriva cenzurii s-au intensificat însă la O.N.U., Muhammad El- al Bugandci. Purtătorul de Guvernul elveţian, in ul 19(59, cheltuielile militare a- frigului se semnalează dese la cca dc-a doua a fost lan
ruperi ale cabturilor electri
în ultima vreme. Forma eca mai acută a nemulţumi Farra a adresat o scrisoare euvînl a precizat că. în ur tima sa şedinţă din acest an. merieane în străinătate, fără ce şi unele deteriorări de sată maimuţa Juan. Mai
a socoti alocaţiile destinate
rii se referă la felul în care sînt private universităţile preşedintelui Consiliului de ma unrhetri efectuate, s-a s-a pronunţat pentru intro războiului din Vietnam, au muţa a fost recuperată cu
de diversele publicaţii necesare. Trebuie notat că Securitate in care protes constatat că mai multe per şine In diverse sectoare sînt ajutorul unei paraşute.
i««£ ducerea dreptului de voi atins cifra record de 4.0 mi
universităţile nu sc bucură dc vreo excepţie de la loază împotriva bombarda soane au tras focuri de armă
CC regulă. Dacă Horesc, ele îşi pot exprima dorinţa de a mentelor aviaţiei israeliene asupra preşedintelui Obotc, pentru toate femeile cetăţc- liarde dolari Sc precizea
ne ale acestei ţări. care au
ză câ aceste date nu slnt
* - primi o publicaţie interzisă Cel care decide este. contra satelor iordnnîene dar că, pentru moment, nu împlinit vîrsta de 20 do ani definitive, deoarece sînt cu
ir> insă, guvernul. S-a întimplat ea Universil.itca din Kufr, Asad, Sama, Izmal şi se poate afirma că ar fi In acest sens. guvernul va noscute doar cifrele exiicte COMANDAMENTUL FORŢELOR ARMATE FOPU-
Cnpctown să ceară permisiunea dc a folosi cartea Irbid Aceste atacuri, sc a- vorba de o încercare dc lo prezenta anul viitor Parla pe primele sase luni ale a- LA RE DE ELIB ER A R E DIN VIETNAM UL DE SUD a
..Statutul Jegal al femeilor africane” de H J. Simons. rală în scrisoare, au provo vitură de stat mentului un proiect privind liolfn ît eliberarea unui număr dc 15 militari saigonezi.
cS ) linistrul justiţiei a răspuns insă negativ, in nuda cat moartea a 7 persoane şi In urma busculadelor şi a modificarea constituţiei nuJui in curs In 19(50. chel capturaţi in cursul unor lupte recente —- anunţă agen
ÜJ faptului că volumul nu figura pc lista publicaţiilor rănirea altor 34 situaţiei confuze care a ur In razul in rare Parla tuielile pentru întreţinerea ţia VNA (întărirea a fost fuafă cu prilejul celei dc-a
trupelor aflate în afara gra
CC interzise. Motivul refuzului: Simons. în Irccut profe mat după atentat, au fost u- mentul va aproba acest pro niţelor S.U.A. şi ..asistenţa" 9-a aniversări a creării Frontului Naţional dc Elibe
Û . sor la Universitatea din Capetown iar acum la eca » 0 « cisc şapte persoane. iert. ol va trebui supus u militară acordată de Was rare din Vielnamul dc sud.
din /„îmbin, este i.itifical drept comunist Un purtător de cuvin! ofi nui plebiscit. hington aliaţilor din blocu
Cea mai răspindită forma dc roiv/.ură cslc cea o- cial al guvernului ugandez * 0 # rile militare, s-a ridicat la
z xcrcitată dc Comitetul pcnlru controlul publicaţiilor, a declarat că în urma aten In cursul unor atacuri » 0 # 4.5 miliarde dolari Europa
care este împuternicit să Interzică orice publicaţie tatului comis Ia 19 decem lansate în provincia (îabn Preşedintele .Joino Kcnyal
o importată sau locală eu excepţia ziarelor tipărite cu brie împotriva preşedintelui Dclgado, în lunile octombrie la a formal lu începutul a occidentală a absorbit o
treime din aceste cheltuieli.
aprobarea autorităţilor. Milion Obotc, au fosf ares şi noiembrie, forţele patrio ccstci sâptămini noul gu Printre ţările asiatice unde
Efectul combinai al diferitelor forme de cenzură a tate zece persoane, majori tice mozambicano au scos vern al Kenyei, în rare por S.U.A cheltuiesc sume im
supra universităţilor in special, şi asupra vieţii eul lalea aparţinînd partidelor din luptă 250 de militari tofoliile a şase ministere au portante pentru întreţinerea
turale sud-afrieane, in general, este incalculabil de opoziţie. Printre acestea portughezi şi au distrus 29 fost atribuite unor persoa bazelor militare si a trupe C U R I E R
(„New Statesmann")
TIPARU L s întreprinderea poligrafică Deva.
44 0G5