Page 85 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 85
Anul XXI Redacţia
Nr 4660 şi administraţia
ziarului
Vineri
D E V A , str. Dr. P etru Groza, nr. 33
26 decembrie
telefoane î redactor jet - 11588 ; »«-
doctor jet ndjonct, secretar de vedocţie
ji administraţia - 12138 ; secţiile cul-
1969 turâ-sport ji probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori, documentare fi
eiterne - 12317 ; secţiile industrie ji
viaţa de partid - 11275 \ telefon de
4 PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16-2d - 11585
SARCINILE ANUALE ŞI PREGĂTIREA PRODUC
H O T Ă R Î R E A
ŢIEI PE 1970 - ÎNFĂPTUITE EXEMPLAR, ÎN SPI-
R1TUL HOTÂRÎRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R. Plenarei Consiliului Uniunii Iraţionale a Cooperativelor
Amplificarea mecanizării, âu Agricole de Producţie din 22-23 decembrie 1969 cu privire
perfecţionarea metodelor de \ îndeplinit \ la perfecţionarea organizam, normam şs retribuirii muncii
Pe baza holârînlor Congre tivâ. revenind in medie 33.5 noastre cooperatiste, superio de lucrări să nu fie executa
te la timp şi in bune condiţii.
kg la hectar, faţă de 6 kg în
ritatea relaţiilor de producţie
sului al X-lea al
Partidului
exploatare şi preparare ! planul \ Comunist Român şi a comple 1963. Asistenţa tehnică s-a îm cole dc producţie asigură o tribuirea în natură şi in bani
Experienţa a arătat că re
socialiste. Cooperativele agri
bunătăţit continuu,
numărul
xului de măsuri stabilite dc
viaţă nouă ţărănimii eliberate
conducerea partidului pentru
pletată cu plata suplimentară
îmbunătăţirea multilaterală a specialiştilor cu pregătire su de exploatare şi asuprire, pe bază dc zilc-muncâ, com
perioară care lucrează în co
depăşirea
producţiei
pcnlru
activităţii In agricultura coo operativele agricole fiind In permit folosirea marilor posi planificate, a avut, în gene
baza dezvoltării mineritului anual \ peratistă. Uniunea Naţională ceştia îşi aduc o contribuţie bilităţi de care dispun pentru ral. efecte pozitive asupra
prezent de aproape 9 200. A
dezvoltarea agriculturii
a Cooperativelor Agricole dc
din
desfăşurării muncii din coope
Producţie a organizat o largă
consultare cu un marc număr dc preţ la introducerea şi ge ţara noastră Cooperativa a rative şi a corespuns unei a-
neralizarea ştiinţei şi tehnicii
dc
gricolâ reprezintă form.i
de preşedinţi ai cooperativelor In agricultura cooperatistă, organizare socialistă a pro numile clape de dezvoltare a
Dezvoltarea dinamică a pro Progrese notabile am ob crare, îmbunătăţirea calităţii agricole, membri cooperatori, contribuind nemijlocit la in ducţiei şi a muncii care sc do agriculturii. Aplicarea «acestui
ducţiei, creşterea productivi ţinut şi in ceea cc priveşte produselor, sporirea producti ingineri şi alţi specialişti, cu tensificarea şi modernizarea vedeşte pc deplin corespunză sistem în to.ite cooperativele
tăţii muncii şi gradului de e- perfecţionarea tehnologiilor de vităţii muncii şi reducerea \ Inspectoratul organele şi instituţiile centra producţiei agricole. In perioa toare etapei actuale şi de agricole, fără a se ţine sca
ficienţâ la nivelurile impuse lucru, introducerea şi extin preţului dc cost al produse le de stat şi cele judeţene ca da 1963-19611. unităţile coope perspectivă a dezvoltării so ma dc variclaie.i condiţiilor
dc cerinţele economiei naţio derea unor noi metode dc lor. In sensul celor de mai sus; I silvic judeţean re se ocupă dc problemele a ratiste din agricultură au rea cietăţii noastre socialiste; ca concrete, de schimbările sur
nale sint condiţionate tot mai exploatare. Astfel, la E.M. la Uzina de preparare Tcliue griculturii şi a examinat nu lizat investiţii in valoare de îmbină armonios interesele venite în economia unităţilor,
mult de extinderea tehnicii Tcliue şi E.M Ghelar s-au a au fost aplicate sau sint in • Inginerul Emil iUaiorcscu, i meroase propuneri primite aproape 19 miliarde lei. din generale ale statului cu cele creează în multe cooperative
şi tehnologiilor moderne. A- plicat metode de exploatare curs dc finalizare o scrie dc j directorul Inspectoratului sil- ;! din partea unităţilor agricole care 4.3 miliarde credite a- ale ţărănimii cooperatiste. greutăţi in organizarea şi des
ceastâ tendinţă obiectivă pen cu înmagazinarca minereului acţiuni cu efecte tehnîco-eco- | vie, ne-a informat despre ; cooperatiste in legătură cu or- cordalc de st.it pc termen Cu toate progresele obţinu făşurarea normală a muncii,
tru progresul tuturor ramuri excavat şi eu galerii de sub- nomicc deosebite. succesele înregistrate dc că- : g.vnizarea, normarea şi retri lung te de agricultura cooperatistă, in obţinerea unei producţii
lor industriale se cere impri elaje. Rezultatele obţinute Citez la loc de frunte am i tre unităţile silvice din ju- ; buirea muncii. Plenara Consi In ultimii ani cu sprijinul plenara constată că în unele sporite, in cointeresarea ţără
mată eu vigoare sporită şi sînt deosebit de concludente. plificarea treptei a Ili-a de j deţul nostru în acest an. Mc* ; liului Uniunii Naţionale a Co direct «il organelor de partid unităţi nu sint folosite pc de nimii eoopcr.atiste.
industriei miniere, domeniu In cazul minei Tcliue. faţă dc sfârîmarc. ce a intrat re : rită consemnat faptul că pla- ; operativelor Agricole de Pro şi în colaborare cu organele plin resursele materiale şi Viaţa a demonstrat câ exis
în care sînt Încă multe de metodele ,;clasice'*, noile me cent în funcţiune, ereînd con : nul anual a fost depăşit cu 2 ■ ducţie a dezbătut propuneri agricole de stat. uniunile co umane existente, sc manifestă tenţa unui sistem uniform de
făcut pe linia mecanizării tode s-au soldat eu creşterea diţii pentru realizarea unei : la sută, rcalizlndu-sc 8 6 8 0 0 0 : le cu privire la perfecţiona operativelor agricole şi-au în- încă ne.ijunsuri de ordin or organizare a muncii, fără a se
muncii, a perfecţionării me de peste 2 ori a productivi granulaţii corespunzătoare şi • lei peste sarcinile dc produc- ; rea organizării, normării şi drcpt.it eforturile spre org.v ganizatoric. tehnic şi econo ţine seama de diversitatea
todelor de exploatare şi pre tăţii muncii şi reducerea cu uniforme a minereului sfâri- [ ţie şi cu 3G8 000 Ici mai mult ; retribuirii muncii şi îmbună nizarea asociaţiilor intereo mic, din care cauză produc condiţiilor din fiecare coope
parare. circa 30 la sută a preţului de mat. concomitent cu o creş • dccît prevedea angajamentul. : tăţirea activităţii economice operatiste pentru realizarea ţiile sînt mici. iar rezultatele rativă. nu «t înlesnit organi
In vederea realizării aces cost pe tona de minereu în tere a capacităţii dc prelucra i Totodată, la indicatorul bc- ; in cooperativele agricole de unor obiective cu tehnolo economice sînt sub posibili zare«! producţiei corespunză
tor nivelului dc dezvoltare a
tăţile de care dispun. Unele
tor deziderate, recenta plena abataj, iar consumul specific re dc circa 3f) la sută. ; ncficii prevederile s-au în- ; producţie că, da gie modernă şi productivita cooperative agricole nu folo bazei tchnico-matcri.ile, tch-
Plenara apreciază
ră a C C. al P.C.R. trasează de lemn de mină se elimină Pe p.ircursul acestui an s-a : dcplinit în proporţie dc 104 : torită muncii susţinute a ţă te ridicată, pcnlru produce sesc cu toată grija foi “ ' ~"ir»ftij|or impuse de o «!gri-
sarcini de răspundere şi pen aproape totalmente. acţionat şi în direcţia optimi : Ja sută rănimii cooperatiste şi spriji rea de legume in sere şi so funciar şi nu execută Ia t
tru colectivul întreprinderii îmbunătăţirea indicatorilor zării randamentului termic al In cadrul acţiunilor între* : nului acordat de partid şi dc larii. îngrâşaren animalelor, lucrările agricole. mani!
noastre, care are datoria să «!- tehnico-cconomici ai activită cuptoarelor de prâjire mag- : prinse pentru refacerea fon- : stat pentru dezvoltarea agri producerea do furaje combi insuficientă preocupare
sigure peste HO la^ sută clin ţii industriale a întreprinde netizantâ. prin utilizarea unor : dului forestier s-au efectuat ; culturii cooperatiste, au cres nate ctc. tru respectarea regulilor a
producţia de minereu de fier rii depinde intr-o mare mă schimbâto.ire de căldură Mă ; împăduriri pe o suprafaţă dc j cut, an dc an. producţia agri Dezvoltare«! continuă a ba tehnice, folosirea semin»
a tării Putem afirma că )a sură dc activitatea uzinelor sura este aplicată la două ! 1716 hectare, din care 1 550 : colă şi veniturile cooperative zei tohnico-matorialc. precum de înaltă productivitate
noi se urmăreşte îndeaproape dp preparare, unde minereu- cuptoare şi se va generaliza la ? sînt reprezentate de răşinoa* . lor şi membrilor cooperatori, şi măsurile dc Îmbunătăţire a animalelor de rasă supe
organizării muncii, conduce
î se.
introducerea in proporţie tot rile brute sînt transformate încă trei în cursul trimestru a sporit continuu contribuţia rii şi îndrumării agriculturii râ. Cu toate fă in multe
mai mare a mecanizării. Ast in produse vandabile, calita lui 1 1070. Remarc aceasta in- ; Un accent dcoschit a fost [ cooperativelor agricole la fon au dus l«t creşterea producţiei operative cheltuielile mal
fel. prin folosirea maşinilor tea acestor produse, deci şi trucît prin aplicarea şi expe : pus pe valorificarea superi- : dul central de produse agro- agricole. Aproape 1 000 de u- )e dc producţie au S|
de încărcat cu siloz, am reu preţul de vînzare a lor. de- rimentarea schimbătorului de j oară a resurselor fondului f alimentarc şi la dezvoltarea nilăţi cooperatiste. îndeosebi producţia globală n-a cr
şit să realizăm un indice de pinzînd in măsură hotâriloarc căldură, s-a obţinut o creştere : forestier. Pc lingă predarea ; economiei, naţionale. din cele situate în zona cerea corespunzător Din ar
: în exploatare
a unor în- .
utilizare dc peste 2 40D tone’ de modul dc desfăşurare a pro ; semnate cantităţi dc masă j Sectorul cooperatist al a lieră au obţinut «anul trocul cauză, -unele cooperative
de minereu pe maşină lu cesului tehnologic de prepa Irig. VASILE FLOREA ! lemnoasă, s-au recoltat şi li- j griculturii, format din 4 673 o producţie globală, la suta colo alocă sume încă m
nar. dublindu-se prin aceasta rare Pornind dc la «acest con director al I.M. Hunedoara de cooperative, care deţin 60,6 dc hectare, de peste 400 mii fondul dc acumulare, far
siderent esenţial, noi desfă i vrat în stare proaspătă sau ; la sulă din suprafaţa agrico re le afectează direct c
capacitatea de producţie a a- şurăm o «activitate susţinută ; sub formă conservată peste i Ici, multe dintre acestea apro
Udarea şi dezvoltarea,
balajelor şi reducindu-sc co de îmbunătăţire a fluxului ■ 1 500 tone fructe dc pădure. j lă şi 74 la sută din supra piindu-se de nivelul realizat consecinţe negative i
faţa arabilă a ţârii,
dispune
respunzător necesarul de for tehnologie, urmârindu-se creş Pentru export s-au predat j de o puternică bază tehnieo- de întreprinderile agricole dc sporirii avutului obştesc şi
ţă de muncă Mecanizarea în terea capacităţilor de prelu 26 tone de ciuperci şi o în- ■ matcrialâ. Parcul dc tractoa stat. îmbunătăţirii retribuirii mcm. In scopul îmbunătăţim ac
cărcării şi■ transportului mine semnată cantitate dc carne j re şi maşini cuprindea, la în Pc baza dezvoltării multi brilor cooperatori. tivităţii de producţie a coope
reului în abataje a ajuns în dc vînat. ceputul anului 1060. peste laterale şi în ritm susţinut a Rezultatele economice slabe rativelor agricole, a stilului şi
cursul anului 1969 la 44 la 66 700 de tractoare fizice, a- economiei naţionale şi spori înregistrate dc uncie coope metodelor dc muncă ale uniu
sută. iar în 1070 se prevede proapc 34 000 de combine pen rii producţiei agricole, venitu rative sînt determinate in nilor cooperatiste, pentru în
creşterea indicelui dc meca întreprinderea tru cereale pâioase. 46 000 de rile băneşti ale ţărănimii au marc parte şi de neajunsurile făptuirea hotâririlor Congre
nizare la 67 la sută Dispu seccrâtori mecanice şi un în înregistrat o continuă creşte existente în utilizarea forţei sului al X lea al Partidului
nem în prezent de 26 maşini cinematografică | semnat număr de alte maşini re. In anul 1963 aceste veni dc muncă şî în formele dc Comunist Român. plenara
de încărcat în abataje şi pre şi utilaje agricole. Cantitatea turi au fost dc 30 237 milioa retribuire a cooperatorilor. In Consiliului Uniunii Naţionale
conizăm introducerea pînâ la interjudeţeană j de îngrăşăminte chimice folo ne lei, cu 24 la sută mai mari unele, unităţi nu se respectă a Cooperativelor Agricole dc
finele anului a încă 10 ase sită dc cooperativele agricole fată dc 1965. disciplina în muncă, sc folo Producţie
menea ■ maşini In vederea a fost anul trecut de peste Rezultatele obţinute expri seşte incomplet fondul dc
creşterii în continuare a gra In cursul zilei dc ieri şi-a j 300 000 de tone substanţă nc- mă dinamismul agriculturii timp, coca co face ca n scrie %H O T A r A Ş T E :
dului dc mecanizare In aceste îndeplinit prevederile surei- !
operaţiuni, se prevede ca nilor dc plan pentru acest an
treptat toate abatajele să fie întreprinderea cinematograli- ; I. Cu privire la organizarea muncii în cooperativele
dotate cu maşini dc încărcat. că interjudeţeană. Cifra dc ■
Astfel. în 1070 exploatările 9 300 000 spectatori din jude
Vor primi încă 35 maşini de ţele Hunedoara şi Alba, care
încărcat cu siloz. Tot ca ur au vizionat filme în acest an, ; agricole de producţie
mare a preocupării colectivu a fost realizată prin prcocu- j
lui nostru, au fost experimen parea atentă a întreprinde. I 1. Principala sarcină a uniu tate adunări în care dezbat profil zootehnic, legumicol şi viermilor de mătase, împleti
tate două instalaţii speciale rii pentru popularizarea efi- j nilor cooperativelor agricole şi adoptă planul de produc pomicol. In acest scop, uniu turi, confecţii din lemn, vase
pcnlru săparea suitorilor, ob- de producţie, a consiliilor dc ţie al formaţiunii de muncă nile judeţene vor sprijini di de lut, obiecte dc artizanat
ţinîndu-se viteze de avansare cîentă a filmelor şi organiza- i conducere şi a tuturor ţâr«i- respective şi măsurile pentru recţiile agricole pentru a se ctc., in funcţie de nevoile co
dc peste 3 ori mai mari in rea unor bogate manifestări ; nitor cooperatori o constituie realizarea lui. repartiza un număr sporit de operativei agricole şi de posi
comparaţie eu vechile proce culturol-cducativc. creşlerc.i producţiei agricole La culturile dc cimp. unde specialişti in unităţile coopc- bilităţile de desfacere.
vegetale .şi animale, clement se va menţine organizarea r.itistc, inccpînd cu anul Plenara recomandă consi
dee. hotârîtor al îmbunătăţirii con muncii pe brigăzi, acestea vor 1970, cărora să li sc încredin liilor dc conducere ale coope
tinue a vieţii ţăranilor coope putea fi grupate într-un sec ţeze conducerea unor sectoare rativelor agricole sâ analize
Majorarea salariilor lucrătorilor din unităţile ratori şî al sporirii aportului tor — condus dc un specia dc activitate, contribuind ast ze cu toată răspunderea şi sâ
agriculturii cooperatiste la a list. Pc mâsur.i intensificării fel direct la organizarea pro stabilească, cu «uordul uniunii
provizionarea populaţiei cu producţiei şi asigurării cadre ducţiei şi a muncii. judeţene si al direcţiei agrico
i Cursuri medico-sanitare : produse agroalimcntarc, a in lor necesare se recomandă a 4. Unu) dintre cci mai buni le, formele de organizare a
i dustriei cu materii prime, la ii extinsă organizarea pc fer specialişti din cadrul fiecărei muncii caic sâ corespundă ccl
dezvoltare«! întregii economii me şi a acestui sector dc ac unităţi urmează să îndepli mai bine condiţiilor specifice
| de naţionale. In acest scop sc tivitate. nească funcţi.i dc inginer şef. unităţii şi fiecărui sector de
impune folosirea cu maximă
Consiliului
activitate. Formele de organi-
Uniunii
Plenara
In horticullurâ,
în raport
cu gradul dc dezvoltare a fie
| perfecţionare Stimulent, răspunderi, obligaţii eficacitate a pâminlului. mij cărei ramuri, se vor putea Naţionale recomandă ca in z«ire a muncii vor fi aproba a
loacelor
mecanice,
generală
te de adunarea
îngrăşă
ginerul şef să fie ales dc că
mintelor chimice şi naturale,
fondurilor proprii şi a credi constitui ferme specializate tre adun.irca generală a mem membrilor cooperatori.
brilor cooperatori, ca vicepre
6.
Statului cooperativei pre
pentru Lucrătorii din reţeaua me- scurte, iar reducerea stagiului ce, pe lingă o stabilizare a telor acordate de stat, a rea (legumicole, viticole, pomico şedinte «ii consiliului de con vede câ fiecare membru co
le) sau ferme mixte, pentru
dico-sanitară au primit cu personalului din mediul rural lor, şi o îmbunătăţire a Cali lizărilor ştiinţei şi tehnicii a- toate aceste activităţi ducere al cooperativei. In co operator are datoria sâ parti
deosebit interes şi satisfacţie şi de la locurile de muncă cu tăţii asistenţei medicale de grîcole. In zootehnic, in funcţie dc operativele agricole de pro cipe activ la muncă în tot
profesorii de hotărîrea Consiliului de Mi condiţii grele constituie un specialitate, prin prezenţa u Realizarea unor producţii numărul animalelor, se vor ducţie. unde în funcţia de cursul anului, potrivit nevoi
preşedinte va fi ales un ingi
niştri privind generalizarea stimulent în activitatea aces nui număr lot mai mare de mari, constante, cu cheltuieli organiza ferme spccializ.itc, ner, acesta va îndeplini şi lor producţiei, 'finind scama
ştiinţe sociale j experimentării noului sistem tora. medici cu o înaltă calificare cit mai reduse, va crea pre pentru fiecare specie sau fer funcţia dc inginer şef al co dc necesitatea întăririi disci
in
plinei şi responsabilităţii
mise favorabile pentru înfăp
de salarizare şi majorarea sa
Consider deosebit de impor
profesională.
me mixte. Fermelor zootehni
lariilor personalului medico- tantă şi măsura preconizată Hotărîrea Consiliului de tuirea cu succes a amplului ce li se pot repartiza tere operativei. In acest caz. în muncă a membrilor coopera
I program de dezvoltare a .!- funcţia de vicepreşedinte va tori. plenara Consiliului Uni
s.initar şi administrativ din ca medicii specialist! să se Miniştri aduce îmbunătăţiri nuri pentru producerea fura
Vinei i dîm ineoţo. In o io |ala I unităţile sanitare. Această poată atesta pe posiurilc şi în salarizarea cadrelor me griculturii cooperatiste stabi jelor fibroase şi suculente. fi ales un membru coopcr.itor. unii Naţionale recomandă ca.
Bucureşti, Clu), lo ji, Tim işoara, | hotărirc demonstrează încă o urţdc funcţionează. Pînâ acum dii sanitare, fiind şi la aces lit la cel de al X-lca Con Şeful dc fermă va lucra efec anual, adunarea generală sâ
Crciovo ji Braşov încep cu u u rlle dată atenţia erescîndâ pe cave pentru a obţine titlul dc me tea diferenţiată în funcţie de gres al partidului. In cooperativele agricole în tiv în producţie şi v.n putea hotărască numărul minim o-
do porlecţionore a p ioloio rilor . care activităţile horticole sau fi ajutat dc un tehnician sau bliguloriu dc zile calendaris
o acordă conducerea de par dic primar trebuia ca medicul locul dc muncă, activitatea în 2. Analizind activitatea co zootehnice sint mai puţin dez
core prodau ştiinţele loclole — j tid şi de stat sectorului sani cc întrunea condiţiile dc ve tură. cît şi prin introducere:! operativelor agricole, plenar.i voltate. munca va fi organi de un membru cooperator cu tice dc p«irlicipare la muncă
filoTofio, economio politico, io- | experienţă în sectorul respec u membrilor cooperatori, re
tar, ocrotirii sănătăţii publice. chime în specialitate să den de noi grade profesionale. Consiliului Uniunii Naţionale zată pe echipe specializate,
clo lhm j!iin |ilic - în şcolile de ! a ajuns la concluzi.i eâ, în tiv. Direcţia agricolă împreu partizat pc campanii, lucrări
Introducerea noului sistem un concurs. In razul că in te Prin reglementările prevă care vor funcţiona în cadrul
10 an i, liceele do cultura gene- ■ condiţiile actuale dc dezvol nă cu uniunea cooperativelor şi sectoare dc activitate, în
de salarizare şi majorarea sa ritoriul unde era încadrat cu zute. care pun in raport di brigăzilor sau fermelor pen
rola. liceele de ip e cia lito le şi In lariilor se înscrie pc linia în tare a producţiei şi a bazei tru cultura plantelor de cîmp. agricole vor recomanda cadre raport cu volumul normelor
şcoli le proleiionole jl tehnico. Or* , specialist nu exista post va rect salarizarea cu modul de tehnieo-materialc, se impun de specialitate pentru funcţia dc muncă necesare efectuării
făptuirii politicii partidului cant de medic primar in spe împlinire a sarcinilor de ser b) Organizarea membrilor dc şef dc fermă Adunarea
goniiote In vederea inform ării cor- j îmbunătăţirea şi diversifica in întregime şi la timp ,i tu
cu privire la creşterea cointe cialitate«! respectivă ora obli viciu, vor fi stimulate cadrele cooperatori pe brigăzi perma cooperatorilor din ferma de
pului dldoclic de jp eciah lo te cu | rea organizării muncii in co turor lucrărilor. Dc aseme
resării materiale şi ridicarea gat să-şi aleagă post în altă medicale în activitatea cc o nente de producţie, iar în ca producţie va alege şeful dc
ultim ele noutăţi in aceste disci- ! operativele agricole dc pro nea. se recomandă ca aduna
nivelului de trai al oamenilor localitale din ţară. fapt re-i vor depune, cît şi în ridicarea drul acestora, pe echipe şi fermă şi ajutorul acestuia,
. pline, cununie se vor dostajura ducţie, in care scop plenara rea generală sâ stabilească în
muncii. Apreciez ca foarte făcea pc unii medici să re grupe dc familii. Această for care vor fi confirmaţi dc a
| Intre 26-30 decembrie, după cum permanentă a pregătirii pro recomandă următoarele forme funcţie de specificul campani
importantă prevederea de a nunţe a sc mai prezenta la fesionale mă de organizare a muncii, dunarea generală a coopera
| urmează ! Oraşul Bucureşti va de organizare a muncii : ee se foloseşte in prezent de ilor. lucrărilor şi sectoarelor
j reuni profesorii din Judeţele Ar- salariza personalul diferen concurs sau chiar să renunţe Introducerea noului sistem a) In cooperativele agricole cooperativele agricole de pro tivei agricole. Şefii dc fermă dc activitate, durata zilei de
ţiat, in funcţie dc specificul la titlul obţinut Sint nume pot fi propuşi să facă parte
1 geş, Brăila, Buzău, Constanţa, | de salarizare va fi un puter de producţie, corespunzător ducţie se poate menţine. Pe muncă în orc. Participarea c-
Dîmboviţa, Ialom iţa, Ilfov, Praho- ţ activităţii medico-sanitare. roase razurile cînd medicii nic imbold pentru personalul condiţiilor şi specificului ac măsura creării condiţiilor ne din consiliul dc conducere al fcclivâ la muncă a tuturor
: va, Teleorman, Tukeo, precum şl i Sistemul vechi dc salarizare din judeţul nostru au fost o medico-sanitar pentru a obţi tivităţii din fiecare sector de cesare. îndeosebi asigurarea cooperativei agricole. cooperatorilor va avc«i c«i re
) cel din capitală ; oraşul Braşov, j nu ţinea cont de anumite bligaţi să renunţe la titlul ne rezultate dposcbîle în acti producţie, se vor putea orga cu cadre de specialitate, sc 5. Pentru folosirea cît m,ii zultat creşterea producţiei a
pe cei din judeţele Braşov, Co- . specialităţi şi locuri cu volum obţinut in urma concursului vitatea medicală. întărirea dis niza ferme dc producţie cu va trece la organizarea mun completă, pe tot parcursul n- gricole şi obţinerea de veni
vosna, Harghito şi Sibiu ; oraşul i marc şî condiţii deosebite dc pentru a nu fi nevoiţi să pâ ciplinei în muncă, contribu gestiune economică internă. cii şi în aceste unităţi pe fer nului, a braţelor dc muncă, turi constante, co<*a cc va per
i Cluj, po cei din judeţele Albo, J muncă, cum sînt eclc ce n- răscascâ localitatea unde a- ind La stabilizarea cadrelor, Ferma îşi va organiza activi me de producţie. plenara Consiliului Uniunii mite sporirea permanentă a
Naţionale consideră necesară
| Bihor, Bittriţo-Nosâud, Cluj, Mo- ! cordâ asistenţă mamei şi copi voau familia. De asemenea cît şi la ridicarea continuă a ta ten dupâ principiul delimi 3. Pentru a asigura condu dezvoltarea, in bunăstării ţăranilor coopera
■ romureş, Mureş, Sotu Moţe. Sălaj; j lului. circumscripţiile sanitare pentru obţinerea acestui titlu, pregătirii profesionale, fapt tării şi stabilităţii teritoriale, cerea competentă a activităţii cooperativele tori.
| oraşul Croiova, pc cei din jude- | din mediul rural şi altele care prin mişcările de cadre per care sîntem siguri că se va asigurării şi permanentizării de producţie a cooperativei, agricole, a secţiilor de prelu In situaţia în caic. datori
j (ele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, j solicită o muncă intensă Noua manente ce se efectuau în râsfringe pozitiv asupra acor mijloacelor de producţie, a- precum şi a fiecărei formaţi crare a produselor agricole, tă ncp.wticipârii la muncă a
i Vilceo ; oraşul laşi. pe cei din i salarizare evidenţiază si ţine urma concursurilor, se intim- dării asistenţei medicale cît vînd plan propriu de produc uni dc lucru, plenara Consi executarea unor lucrări dc unor membri cooperatori, se
I judeţele Bacău, Botoşani, Galaţi, j cont de aceste condiţii, acor- pla ca medicul specialist in mai calificate, se va reflecta ţie şi financiar — parte in liului Uniunii Naţionale şi tîmplâric. împletituri, cerami aduc pagube materiale coope-
: Ieşi, Neamţ, Sucoova, Vaslui, ! dîndu-sc, in cazurile respecti tr-o nnumilâ ramură medicală în îmbunătăţirea continuă a tegrantâ a planului pc coope Ministerul Agriculturii şî Sil că ctc Pcnlru a utiliza capa îatîvci agricole, prin dimi
citatea redusă dc muncă a u
| Vronceo ; oraşul Timişoara, pro- j ve, salarii tarifare mai mari. să părăsească o unitate, ere indicatorilor de sănătate a în rativă. Membrii cooperatori viculturii apreciază că este nor membri cooperatori (bâ- nuarea producţiei sau com
| fesorîi din judeţele Arad, Caraş- : Dc asemenea, in primii ani de înd dificultăţi in acordarea a- tregii populaţii. care lucre.izâ în ferme îşi necesar să sc asigure un nu trînî, femei cu copii mici. in promiterea acesteia, adunarea
I Scverin, Hunedoara şi Timiş. | activitate, medicilor li se a- sislcnţei medicale dc specia desfăşoară activitatea conform măr mai mare de ingineri, e- valizi ctc.). cooperaţi vele agri
cordâ salarii mai bune. creş litate. din teritoriul respectiv Dr. CORNELIU MEIXNER prevederilor statutului şi ho- conomişli şi alţi specialişti, în cole vor putea organiza dife
(Agerpres] ;
terea s.ilarizârii se f.ice la Actuala reglementare privind medic primor inspector la târînlor adunării generale ci toate cooperativele agricole rite activităţi productive la t s p . m m u ' i
perioade de timp mult mai promovarea cadrelor va adu- Direeţio sanitară o judeţului cooperativei, ţin cu regulari- şi Îndeosebi In unităţile cu domiciliu, cum sini; creşterea