Page 87 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 87
AMPLIFICAREA
Schimb de experienţă cu V ne In f o r m e a z ă j
MECANIZĂRII directorii caselor de cultură AVEŢI NEVOIE DE O
PRELATĂ?
Comitetul JVdeţeon pentru cultură )l arta, împreuna <u Cose ¡ude(cb*
regăsesc efectul binefăcător nă a cteoţlel populare, eu organizat duminică la Haţeg un util schimb de Dacă duceţi lipsa acestui
in realizarea cu aproape 20 preţios obiect, adresaţi-vâ
.'.II'lUIMEl de zile Înainte de termen a experienţă eti dlreclenl cotelor de cultură din Judeţul Hunedoara. Miliţiei municipiului Deva.
In cadrul aeţlunllar practice, oaipeţil — împreună cu on nUfnerO« pu-
planului anual la toţi indi bile jpoelator din ără$ - ou luai porte la eipuhfeteo „Ario Jomnulul crei- Se vede treaba că cel care a
catorii. în obţinerea peste pierdut-o pe şoseaua Deva-
a capacităţii de prelucrare a tot", jOtţlnut'â de proleiorul Oheotgh Oulle de 1a Liceul din Hale Bine Sîntuhalm nu are dc gînrl
cuptorului de circa 15 pro prevederile finale de an a u documentată ţi Ilustrata cu dlepeiltlve, eVpuh'exeo a relletat vechea $î bo să o ridice, cu toate că stă
cente, iar consumul specific nei producţii suplimentare de gata tradiţie o încrujloţillo? In lemn; cunoscută la poporul nostru din cale acolo din 17 decembrie.
12 000 tone fier
in minereu
de gaz metan s-a redus cu 13 marfă. Sînt succese conclu moi vechi timpuri, lor In lînal, sculptorul In lemn GdVrîlă Og'ardî ă pre-
procente. tentei dtevo din lucrările taie. '/iMRtŢI, VA ROG !
La începutul acestei luni a dente, care ne îndeamnă ca Monifestareo ergdnliaVâ io Cota de editură din Hoţeg a coprins ţi a
fost experimentată cu rezul in anul 1970 să acţionăm mai vîtllâ eeleellvă la ,,Eipdilţia meşteşugurilor", ce relevă trecutul «I preocu Depinde în ce împrejurare
pentru extinderea
stăruitor
tate pozitive preconcentrai ca mecanizării şi tehnologiilor pări le avute de locţiitorii aratului din cele tn'al vechi tî'rtVpbri In ţara Ha sînteţt invitaţi să vă afir-
minereului prăjit înaintea mă moderne. ţegului. rUaţi zîmbctul. Dacă aveţi de
cinării — clasării şi separării Participanţii lă consfătuire au trecut apoi in revistă bilonlul rerulfote- gînd s-o faceţi Ia loan A-
magnetice, concomitent cu de- In spiritul sarcinilor trasa (or abţinute fl ¡au itebtllt sarcinile ce stau In foţo activităţii artistice In vrăm din Hunedoara, renun
magnetizarea preeoneentratu- te de plenara C C . al P.C.U. perloode de lorhă (Festivalul bienal de teatru ,,l. L. Coroglolo“, pregăti ţaţi. pentru că miliţia mu
lui. Noul procedeu ne permi din 10—13 decembrie, am sta rea ansamblurilor folclorice, participarea la acţlâhlte judeţene de am- nicipiului l-a prins exccu-
te să realizăm economii anua bilit măsuri pentru punerea ploore etc.) în lumina obiectivelor cuprinse in planul de mâluri ol Comi tînd fotografii, fără autori
le de cel puţin 3 milioane Ici, in exploatare şi valorifica tetului Judeţean de părtld, privind tmtacâ culturăi-educotivâ. za ţiu legală.
sa mărim capacitatea de pre rea unor noi zone minerali tovarăşii Clentento Cănstăhdih - preşedintele Comitoîuiul judeteon
lucrare şi să îmbunătăţim cu zate, cu conţinut mai scăzut pentru editură fl ărtă, Oheorghe ArrrtăşescVj - dfr^IctoVUl Căliţi ¡udfeVehe S-A SUSTRAS
o creaţiei populare, fi Viorel Zăvoi— metodist Io Caso cenlrolâ a crea
2 la sută calitatea concentra în fier in perimetrele Ghclar ţiei populore, ou subliniat dlreeţllle principale Spre care se orîentcoio oc- DE LA ANALIZE
tului de fier. Totodată, s-a şi Teliue-est, executarea unui tivilaloa artistică fi in generol munca cultural-cducotivâ de maso in peri-
clarificat şi rezolvat şi pro volum suplimentar de lucrări Mihai Varvarichi, poseso
blema demagnetizârii produ geologice şi cu eficienţă spo O intîlnire de o clipă în luminiş. Se recepţionează un zgomot, se scrutează depărtă Mdo •K,“<1'4’ PETRE FARCAŞIU rul autoturismului l-HD-899
selor intermediare care se re- rită, care să ducă la creşte rile, apoi salturile graţioaselor căprioare se vor pierde în adincul pădurii. Foto : V. ONOIU a efectuat cú maşina o de
circuiteazâ în fluxul tehnolo rea bazei dc materii prime, păşire neregulamentară şi a
gic de separare magnetică, precum şi reglarea fluxurilor intrat în şanţ. Invitat să i se
ceea ce va avea o influentă tehnologice de la uzinele de recolteze probe de sînge pen
tru ea se bănuia că a con
pozitivă asupra calităţii con preparare Teliuc şl Zlaşti, dus maşina sub influenţa al
centratului de fier. Menţio pentru obţinerea unor produ coolului. acesta a fugit. Pen
nez, de asemenea, montarea se corespunzătoare din punct tru orice eventualitate, a fost
unor separatori magnetici mai de vedere calitativ pentru invitat la judecătorie, să răs
puternici cu ajutorul cărora consumul intern şi extern. pundă în faţa instanţei de
se reduc pierderile de sub dere mărirea capacităţilor de mm oc fapta sa,
Avem. de asemenea, in ve
stanţe utile în steril. Aceasta
va conduce la o producţie su producţie Şi preparare pentru CE FACEŢI ÍN
plimentară de fier în concen calcarul metalurgic şi dolo DELEGAŢIE 7
trat în valoare de 2,5 milioa mită în vederea asigurării ne
ne lei pe an. cesităţilor siderurgiei. îmbu mm mb Depinde. veţi răspunde.
Important este şi faptul că nătăţirea indicilor de folosire Vasile Bodea, angajat la Mi
se creează posibilitatea valo a utilajelor, extinderea meca nisterul Poştelor şi Teleco
rificării substanţelor utile din nizării operaţiilor grele in a municaţiilor Bucureşti, „s-a
sterilul depozitat pinâ in pre batoje şi pe căile de trans descurcat" Intr-un mod ,,o-
zent în iazul de decantare. A- port, automatizarea unor pro riginal". Fiind in Deva, a in
ceastâ soluţie va fi aplicată cese de producţie. vitat-o pe O. M. din Brad, la
industrial pînâ la finele anu Colectivul nostru este hotă- Note de drum din R.S.P. Iugoslavia hotelul „Dacia". Aceasta şi-t
lui viitor şi va conduce la o rit să depună şi în continuare lăsat copilul singur (soţul ivi
producţie suplimentară de cir toată capacitatea tehnică şi satisface stagiul militar) şi a
ca 2 000 tone fier în concen puterea de muncă pentru re stat împreună cu „delegatul
trat. zolvarea la timp şi cu com oasă, posîonotă, aţintită spre din Bucureşti timp de trei
‘Principalele noastre preocu petenţă a tuturor probleme O ştire apărută zilele tre perspectivele dezvoltării cultu zile, într-o cameră unde mii
erau cazate şi alte persoane.
mi-o
pări în direcţia mecanizării lor planului pe anul 1970. a- cute în preso iugoslavă mulle rale a oraşului. Atunci, minis Miliţia a depistat pe concu
redeşteptat cu putere
şi perfecţionării metodelor de sigurînd îndeplinirea exempla trul iugoslav s-a referit şi la bini a căror atitudine menţii
exploatare şî preparare, pe ră a sarcinilor economice tra amintiri plăcute legate de ul faptul că Belgradul nu are în uprohriu] nostru, al tuturor.
tima vizita in capitala acestei
care le-am prezentat aici, îşi sate de partid.
ţări prietene. Mi-am amintii că un tealru de operă, că -
de străzile nu prea lorgi dar paradoxal pentru avîntul cul Rubrică Vealîzată de
cochete, şi mai ales vesele, ole tural iugoslav - de cco. 30 de A. DANUT
Belgradului, acest oroş pesle onî s-o ridicat problema con F. VARDARU
care Istoria şi-o cernut cu dăr struirii acestuia fără a ti re
nicie filele, de fermecătorul zolvată, dor că viitorul cel
porc ICalemegdan şi perspec mal apropiat o va rezolva. Şi
iată, revin la ştirea de presă
Baschet de 110 p. d., datorită formei tiva ce ţi se deschide, dlntr-o amintită. Ziarele anunţă că
margine o sa. asupra
largii
excelente a sportivului Ştefan
Cosma (Utilajul), care a rea guri de îngemănare a Dunării Skupştina Belgradului a ho-
După multe emoţii produse lizat 4511 p d. la 100 bile ! Scor cu Savo, de oroşul „de din târit ridicarea clădirii teatru
spectatorilor, echipa masculi final : Utilajul — Jiul Pctri- colo de ape” — Novi Beogrod lui de operă pînă în 1976. In
nă de baschet a studenţilor la 7 228—7 110 p,d. Realizato — cu bijuteria sa arhitectoni tr-o arhitectură originală, ea
din Petroşani a obţinut o rii principali ai punctelor au că - muzeul ce adăposteşte va fi construită pe molul sting
preţioasă victorie împotriva fost Ştefan Cosma (Utilajul) galeriile de artă modernă. ol Sovei, intr-o ambionţă no-
unui adversar cu o deosebită — 1276 p d.; Torolc Mihai (Jiul) Mi-om mai amintit de serile turalâ deosebit de pitorească,
putere de luptă. Universitarii 1 257 p d.; Ioan Pnntea (Uti tihnite petrecute la tradiţiona încadrată de podurile de peste
craioveni atu ¿'cţn dus la pauză lajul) — 1236 p d. la şi veşnic pitoreasco circiu Sava.
cuofl3r25hTchJ-epriza secundă, împreună cu trofeul pus în mă a oamenilor de orto. aş zi Interesat de unele amănun
Ştiinţa s-a impus în faţa ad joc, popicarilor de la Utilajul ce. „Kod tri sesiro" (în tradu te privind noua construcţie, am
versarei râslurnînd scorul in le-au fost atribuite diplome şi cere „La trei pălării"), un fel apelat la un coleg de breaslă 17.00 Deschiderea omisiunii;
favoarea sa. Cele mai multe premii în materiale sportive, de Copşa o Bucureştiului, prin îugoslov, ollînd următoarele : Consullaţii pentru elevi.
Molemotică (clasa o VII l-a] ;
puncte au fost realizate de iar celor de la Jiul, „bila de care s-ou perindat mulţi oa noua clădire va oveo forma 17.30 Consu1to(ii pentru elevi.
Bochiş (36) de la Ştiinţa şi consolare1*. unui porolelipipcd cu latura Frxîcă (clasa a xn-a) ;
Ştefăncscu (16) de la Univer Arbitrajele corecte au fost meni de litere ai tugoslovîei, 19.00 Lumea copiilor;
18.30 Şliin|a )i produc(io ;
sitatea. Au arbitrat bine Mir- prestate dc Boby Lav (Petro de serile şi mai bogate prile bazei de 70 metri şl înălţimea 18,50 Doi virtuoşi ai acordeonu
cea David (Cluj) şi Stol ian şani) şi Nicolae Guşotu (Lu- juite de vizionarea unor spec de 30 metri, ceeo ce înseam Iul;
Baliu (Braşov). peni). tacole de înaltă ţinută artisti nă practic că va fi de cco. 3 19.00 Telejurnalul de seară;
N. LOBONT orî moi more decît clădirea 19.20 Reflector;
că.
muzeului belgrădeon de artă 19.30 Maî aveţi o Intrebâre ? fmi-
Popice Sah Intr-o oslfel de seară mă contemporană. Noul teatru de siune dc cultură ştiinţifică;
aflam la Norodno Pozorişte, 20.30 Film artistic: „In oraşul S";
operă va dispune de două săli
naţionalul belgrădeari ce-şl o- 22,10 Telejurnalul de noapie;
Pe arena Jiul Petroşani s-a şî, respectiv, două scene corn- 22.30 Codran — emisiune de oc
desfăşurat finala etapei mu După desfăşurarea clapei pe nîversa centenarul existenţei, plet separate. Sola mare va tuolltote inlernaţionafă;
nicipale a competiţiei de po asociaţii şi oraşe, duminică, pentru a asista Io spectacolul 23.00 Glorii ale scenei lirice ro
pice dolatâ eu Cupa „30 De îr. sala de şah a Casei muni omogial prezentat de Opero avea o copacitote de 1 400 mâneşti ;
cembrie", organizată de Con cipale de cultura Petroşani, a locuri, iar cea mică de 400. In 23.20 închiderea emisiunii,
siliul municipal al sindicate avut loc finala între echipele din Zagreb. Intr-o pauză, în ce priveşte construcţia proprîu-
lor Petroşani, în colaborare reprezentative ale sindicate foaier, am avut cinstea deose
cu organele sportive de spe lor din Vulcan. LupcnişiJiul bită de a fi prezentat minis zisă, aceasta va fi ridicată pe
cialitate locale. întrecerile, Petroşani Echipele, compuse trului culturii, Vukaşin Miciu- etape, lucrările preliminare în-
desfăşurate în sistam elimina din cite patru şahişti, s-au în cepînd încă de Io 1 februorie
toriu, au angrenat opt echipe. trecut sistem eliminatoriu, iar novici, invitat de onoore. Mi 1970, iar construcţia în 1973. RADIO lor. Vo ninge slob. Vlnlu) vo su
In finală s-au întîlnit Uti meciurile s-au încheiat astfel: nunat prilej de a schimba ci- VREMEA fla potrivit din nord-vazl. Tâmpe*
lajul Petroşani — liderul de Jiul-Vulcan 3-1; Jiul-Lupcni teva cuvinte cu domnîa-so de In 1976, Teatrul de operă îşi CINEMA roluro va li cuprinsă ziua între
toamnă al campionatului mu 4-0 Cupa ;,30 Decembrie" a va putea primi oaspeţii, iar lkE M « U ' ) O K li minüt 2 şi 1 grad, lor noopleo
6.05-9,30
I :
PROGRAM UL
Murlco
nicipal — şi Jiul Petrila — revenit echipei Jiul Petroşani, spre viaţa culturală a capitolei Belgrodul — „Oroşul alb" — şi octuolităll; 9,30 Memoria pămintu- înlie minuş 7 şi minus 4 grade.
deţinătoarea cupei din ediţia din care s-a detaşat Mircea Mi s-a întipărit în memorie vo Integra în arhitectonica sa DEVA : Femeia îndărătnică (Ci* < I o I românesc; 10,05 Solişti şi forma Vteme rece, eu cerul schimbă- Diminea(a şî seara cea)6.
precedentă. După ee condu Botez prezenţa deosebit de plăcută nematografu! „Patrio") ; 2iuo in j lii de omatori; 10.30 Cinto M¡ho< o
sl Gig!
ceau la un moment dat cu 10 a acestui om, seînteia obser v nouă şi valoroasă „piesă". cote vin peştii („Aria“); SIMERIA; j Mihol, Adrlono Celontono e n ro d ó :
Morgo;
11,05
de
Muzică
p.d., popicarii de Ja Jiul ce Ultimul voievod („Mureşul"); HU* ; 11,15 Să inlelegem muzica; 11.45
dează in final la o diferenţă AUREL SLABil vaţiilor sole, privirea sa seri VASILE CHIŞU NEDOARA: Angelico şi sultanul ; Sfatul medicului; 12,00 Cintece dc
(„Flacăra") ; Mino cu briliante ] dragoste alo popoarelor; 12.15 Pot
(„Slde/urfl'itul’ J ; CALAN : Nc< puriuri de muzică- uşoară; 12.25 Ş*1* ICOMCOOP DEVA
in(a Io zi; 12.30 Intllnlrc cu molo-
tea e tăcută pentru o visa („II j dio popo loro şl Interpretul preferat;
Iunie“) ; TEllUC: fortan, emul jun> ! 13.00 Rodiojurnql; 13,10 Avanpremie
0 lei („Minerul") ; PETROŞANI: ! ră eotldionă; 13,22 Cinto lormoţlile Str. Qeorge Enescu, nr. 40
Constantin Alexandru şl Valenflu Gri-
DIALOG CU C i m O R I I Crima din pădure şi Viva Mono j gorescu; 13;4S Cintece şl jocuri muzi Angajează imediat :
de
1 7 Noiembrie“); Morţii râmin li- j
Someş;
pe
14.00
Caleidoscop
cal; 14.S0 Muzică populară; 15.00 Ro
neri (..Republica"); IUPEHI : La i
I i i nord prin nord*vest - seriile Ml j zo vînturilor; 15.25 Compozitorul sop- - Gestionari pentru depozite de mârfuti ;
tămînli - Fronz Liszt; l i , 00 Rddlbju'r-
— Muncitori necalificaţi.
Constantin Popescu — Te- ca. Ca să rezolvaţi probleme 1960 şi nu aveaţi lucrate dc- („Cuiturol"); LONEA: Armato co* i noi. Buletin meteo-rulier; 10,20 Lo
18,30 Tribuno
microfon Mario Bodib:
liucu Inferior. Pentru a pu le despre care ne scrieţi, tre cît două luni în acel an, vi ¿obolurilor din nou in luptă („Mi- ■ radio; 16.45 Album corol, Constantin Informaţii suplimentare se pol primî 2ilnic de fa ser
tea fi pensionat de bâtrîncţe buie să vă adresaţi comisiei s-au reţinut lega) banii care neriil") ; Rebus miraculos („7 No- ; Bociu; 17,05 Pentru potric; 17.35 viciul personal al unităţii.
trebuie să aveţi o vechime în de judecată care funcţionea nu vi se cuveneau. Familia învăţătorului Tra- iernbr.e“) ; ANINOASA : Bătălie i Vechi melodii populore: 18,10 Rev.sto
cîmpul muncii de cel puţin ză pe lîngâ consiliul popu îan Ungur din Tirnava-Bră- pentru Şonhai („Muncitoresc"); 1 econofnlcâ; 10.30 O melodie pié odre-
25 de ani. Data cind puteţi lar comunal. Ovidiu Mihuţ — Panc-Săliş- P E T R I L A : Urletul lupiloi : so dv.; 19,00 Gazeto rodlo; 19,30
cere scoaterea la pensie pen le. Din cercetările făcute, re nişca anunţă cu adîncă du („Muncitoresc"); VULCAN : Virsta Sâptămîna unul meloman; 20,03 Ta
ingrolâ
(„Muncitoresc") ;
URI*
tru limită de virstâ o puteţi Ioan Micii — Aninoasa. Nu iese că lucrarea la care vă re rere încetarea din viaţă a CÂNI • Vern Crux („7 Noiom* : bleta de seară do Octov Onleescu;
afla de Ja serviciul personal aveţi nici virsta şi nici vechi fereaţi in scrisoarea dv. a fost regretatei soţie Şi mamă. brie“) t ORAŞTIE : Un glonte pen- j 20.10 to acordeon Fărâmiţă lam bru;
al întreprinderii in care lu mea în muncă pentru a putea refăcută şi credem că acum înhumarea arc loc astăzi. tru generol („Patria") ; La est de j 20,20 Emlnesclono. Muşol şl ursitoa
craţi. fi pensionat. Scoaterea la pen sinteţi satisfăcut. Eden („Flacăra"); GEOAGIUBAl: rele Recită Georgc Carobm ; 20,23
sie de invaliditate se face ne Zece melodii preferate; 21,00 Atenţi Autobaza
Iulian Drijman — staţia către comisia de expertiză N. ZAMFIR O + O Bună ziua, contesă ; HAŢEG : O* une. părinţi I: 21,20 Muzică uşooră
mul
(„Popular") ;
momentului
C.F.R. Simeria-Triaj Vă ru medicală care stabileşte şi CUMPĂR MOTORAŞ DE BRAD i Porto („Steaua roşie") j de George Grlgorlu; 21,30 Momont
găm să ne precizaţi data cind gradul de invaliditate. I. CODREANU BICICLETA U.Z. 2, complet, GURABARZA: Aleiandru cel te* poetic; 21.35 Reeîlolul serii — Heleno
s-au dat în folosinţă aparta nou, nerodal, plătesc 400 lei. ricit („Minerui") ; ILIA: Drumul Vondrockovo: 22.00 Rodlojumol. Bu
mentele despre care ne scrieţi. Un grup de salariaţi — U.V, Medrea Ibsîf, Simerio, Andrei spre Saturn - seria I; Sfirşilul letin meteorologic; 22.20 Spori; 22,30 transporturi
Călan. Sfatul nostru este să Mureşariu 45. Saturnului - seria a 11-0 („Lumina"). Muzică de )ozz; 23.00 Concert de mu
Gheorglie Zlătior — Telîu- vă adresaţi comitetului sindi zică uşooră; 0.03-3,00 Estrado noc
cu Inferior. Noi nu vă putem catului care vă poate da lă Noi curse la dispo turnă,
da alte relaţii in afara celor muririle dorite.
primite de la conducerea EM . ziţia călătorilor Deva
Teliuc. A. Pădureanu, N. Sbuchca
— Haţeg. Inginerul şef al Di Venind tot mai mult în în- j „ortodocşi" nu exclud această posibilitate.
Gheorglie llârâguş — Bu- recţiei judeţene de construc timpinareo cerinţelor şi soli „Astăzi ne aflăm exact în situaţia din
ceş. Noi considerăm că aţi ţii. modernizări şi reparaţii citărilor de transpoit ale ; 1929", declara Jaeques Rueff. Potrivit pă
primit răspunsul cuvenit din de drumuri şi poduri ne-a co populaţiei, întreprinderea de j rerii sale. punctele principate de susţine înscrie de urgenţă candidaţi pentru şcolile de
partea conducerii întreprin municat că podul de la punc transporturi auto Deva a in- j re ale acestei teorii ar f i : inflaţia credite şoferi profesionişti, cu stagiul militar satisfăcut.
derii unde lucraţi. Puteţi să tul numit „Greblă'*/ de pe Rîu trodus de curînd noi curse pe ' lor, dezordinea din sistemul monetar in
întrebaţi şi comitetul sindi Mare va fi terminat cit mai anumite trasee, precum şi al t r t In 1969, marele economist american teroccidental etc.
catului dacă aveţi sau nu curînd posibil In ce priveşte te înlesniri pentru călători. John Kenneth Galbraith asigură că Aceşti economişti neagă faptul că gu
este cu putinţă să mai aibă loc un
dreptul la primă de vechime. podeţul tubular dintre Rîu Astfel, pe ruta Haţeg - De crah asemănător celui din 1929. «Motivul vernele pot pune in funcţiune, in zilele Condiţii de admitere
de Mori şi satul Brazi, lucra va şî retur, de citeva zile cir noastre, rriijloaeele de influenţare a con
Martin Manicea — Pui. Pen rea se va executa in primă culă un nou autobuz, după rezidă, arăta cl în săptâmînalul „L’Ex- juncturii economice şi financiare pe care
de valori
pansion". în faptul că pieţele
tru a primi lămuriri comple- vară. următorul program : plecarea sînt fundamental instabile". In momen nu au putut, de altfel, nici în 1929 să le
1e la întrebările dumneavoas din Haţeg la orele 14, sosi pună în mişcare : politica monetară, bu — să fie născuţi şi să aibă domiciliul stabil în loca
tră trebuie să vă adresaţi Di Un grup de elevi — Liceul rea la Deva la orele 15,20. tul in care veniturile se reduc doar la getară, planificarea etc.
recţiei sanitare judeţene De industrial minier Deva. Direc Plecarea din Devd la orele phjsvaloare, numărul speculatorilor în „Joia neagră" nu a zguduit numai co- lităţile : Sîntandrei, Cîrjiţi, Veţel, Dobra, Gurasada, llîa,
va. ţiunea liceului ne-a informat 18,30, sosirea Io Haţeg Io o cepe să se reducă. Iar răsturnarea cursu lbanele dc la New York Stock Exchange,
că în viitor se va da o mai rilor acţiunilor devine fatală in ziua în Brânişca, Şoimuş, Certej, Hârâu, Simeria, Deva şi satele
Un grup de pacienţi — Spi mare atenţie bunei serviri a rele 19,40. care numărul cumpărătorilor se diminu ei şi pe cclc care susţin capitalismul în ce aparţin de aceste localităţi ;
O altă cursă a (ost întto-
talul unificat Baia de Criş mesei la cantină. Sinteţi soli dusă pe traseul Petroşani - ează. Regulamentele comisiei dc securi suşi. Toate valorile acestei lumi crude şt
sigure de eă sînt devalorizate, asemenea
Dumneavoastră trebuie să citaţi ca atunci cînd observaţi Haţeg - Caransebeş - Lu tate a bursei limitează posibilităţile de — să aibă virsta între 21—35 ani şi minimum 4 cla
respectaţi programul spitalu unele nereguli să le aduceţi goj - Timişoara, iar teri dc cumpărate pe credit, acelea care au con celor de la bursa new-yorkezâ. La un colţ
în
tribuit la aruncarea Wall Street-ului
lui. Medicii ştiu ce vă este imediat la cunoştinţa condu pe rula Hunedoara - Călan de pe Broad Street, istoria a făcut o co se elementare.
cerii liceului şi administraţiei abisul din 1929. titură radicală îhtr-o zi de joi a anului
şi ee nu permis. Sinteţi in cantinei. - Haţeg - Petroşani - Tg. Acest nou crah. dacă se va produce 1929. Pentru informaţii suplimentare va veţi adresa biroului
ternaţi pentru n vă trata si Jiu — Croiova este in con vreodată, va fi oare la fel de devastator Agerpres
nu pentru a vă distra. Augustîn Morga — Vata de tinuare la dispoziţia dorito ca cel anterior ? Unii dintre economiştii “ (SSţfiÎj personal din cadrul autobazei Deva.
Jos Deoarece dumneavoastră rilor.
Cosfea Loghin — Brâniş- aţi luat concediul integral pe