Page 89 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI PROLETARI d in t o a t e ţ ă r i l e , u n i ţ i-v a ! Redacţia

Nr. 4661 şi administraţia

ziarului
Sîmbătă

D E V A , str. D r. P e t r u G ro ze. n r. 35
27 decembrie telefoane i redaclot şei - 11588 ; re*
daclor şei adjunct, secretai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cut*
1969 turo-sporl şi ptobieme cetăţeneşti -
72317 ? sec|ia scrisori, documentate fi
externe - 12317 ţ secţiile industrie şl
viata de partid - 11275 ; telelon de
i PAGINI. 30 BANI serviciu intre orele 16-24 - 11585.

SARCINILE ANUALE ŞI PREGĂTIREA PRODUC­ HOTÂRlRI ALE CONSILIULUI Dl MINIŞTRI
Realizări în

ŢIEI PE 1970—ÎNFĂPTUITE EXEMPLAR, ÎN SPI­ reţeaua medico- privind generalizarea experimentării noului sistem

sanitară
RITUL HOTÂRÎRILOR PLENAREI C.C. AL P.C.R. In ultimii ani, reţeaua me- de salarizare şi majorarea salariilor în unităţile
dico-sanitarâ a judeţului
nostru a fost continuu ex­
tinsă şi îmbunătăţită, dota­ de transporturi feroviare, auto, navale şi aeriene
tă cu aparatură şt utilaje
Irosirea timpului de sonal mediu şi dc speciali­ Consiliului de Miniştri a fost grupe de autovehicule, de rifelor cu caracter republican
moderne. încadrată cu per­
in
Pe baza unor hotârîri ale
pentru lucru In acord, s-a a­
funcţie de tonaj, număr
tate corespunzător.
aprobată generalizarea expe­ locuri ele., şi pe categorii de sigurat o retribuire egală a
Anul pe carc-l încheiem rimentării noului sistem de calificare La personalul na­ tuturor şoferilor pentru ace­
eurînd <i fost la fel de bo­ salarizare şi majorarea sala­ vigant din transporturile na­ eaşi muncă.
lucru, un fenomen gat in realizări in domeniul riilor. cu începere de la 1 ia­ vale şi aeriene (comandanţi la fel ca şi ceilalţi salariaţi
Lucrătorii din transporturi,
ocrotirii sănătăţii populaţiei
şefi mecanici, ofi­
nuarie 1970, în unităţile de
de nave.
judeţului. O nouă staţie dc
salvare judeţeană si o nouă j transporturi : căi ferate, auto. ţeri. piloţi, navigatori, radio- din ramurile unde s-a intro­
dus noul sistem de salarizare,
tclegrufişti etc.), salariile sint
aviaţie civilă şi pentru per­
secţie de pediatrie la Deva, j sonalul din navigaţia civilă. stabilite pe funcţii cu grada­ primesc gratificaţii la sflrşit
o casă a copilului la Hune- j
păgubitor ce trebuie doara. o creşâ la Vulcan, o i hotăriri. salariile lucrătorilor ţii. clc fiind diferenţiate du­ de an, premii în cursul anu­
Potrivit prevederilor acestor
lui pentru rezultate deosebite
pă capacitatea navelor şi ae­
staţie de epurare a apei la I
spitalul din Zam şi o insta- j din ramura transporturi se ronavelor pe care lucrează. în activitate. Unii lucrători
Ca şi pinâ acum. personalul
din transporturile auto bene­
majorează In medio cu 9 la
laţie proprie de alimentare i sută; Împreună cu majorarea navigant din transporturile ficiază In continuare şi de
cu apă la spitalul din Deva. ; salariilor mici si corectarea aeriene va beneficia de in­ premii pentru economii de
înlăturat plus începerea construcţiei i salariilor personalului de la demnizaţie pentru orele de combustibil şl anvelope.
unui centru stomatologic la :
De asemenea, ca şl in cele­
Deva. slnt cîteva dintre do- , siguranţa circulaţiei şi al do­ zbor. care a fost Îmbunătăţi­ lalte ramuri ale economiei
cherilor. efectuate în
anul
tă şi reaşezată in raport cu
ţările care au întărit şi mai j 1907. se asigură pe ansamblu răspunderea fiecăruia. In ce naţionale, şi lucrătorii din
mult reţeaua de apărare a ! o creştere medie de 13,1 la priveşte mecanicii de locomo­ transporturi beneficiază de
din întreprinderi sănătăţii oamenilor din ju- j sută De aceste sporuri ale tive. salariile lor sînt dife­ sporul lunar pentru vechime
deţul nostru. Acestora li se î
neîntreruptă în aceeaşi unita­
salariilor beneficiază aproape
renţiate şi după categoria lo­
adaugă o nouă reaşezare a j
cadrelor de medici şi per- j 200 de mii de salariaţi ale că-, comotivei conduse Personalul te. Pentru muncitorii, meca­
nicii de locomotivă şi perso­
operativ din transporturi, ca
ror venituri anuale vor fi mai
sonal sanitar, o echilibrare \ mari cu peste 500 milioane lei şi cel tchnico-administrativ. nalul operativ din exploata­
a numărului acestora. in j faţă de cele realizate înainte este salarizat pe funcţii cu rea căilor ferate care prin
Este ştiut có unul din cele moi impórtente elemente funcţie dc cerinţe şi neee-! de 1 august 1907. gradaţii. munca pc care o desfăşoară
ale procesului de producţie este forţa de muncă. ole co­ sitâţi. ceea ce va permite o i Noul sistem de salarizare Diferenţierea salariilor tari­ participă în mod direct la si­
rei utilizări, in condiţiile unei economii moderne, copó­ mai bună accesibilitate a : în aceste activităţi ţine sea­ fare la lucrătorii din ramura guranţa circulaţiei, se preve­
lo noi dimensiuni, noi semnificaţii. Marea producţie in­ populaţiei la acordarea a- j ma, ca şi la celelalte sectoa­ transporturi potrivit muncii de acordarea in continuare a
dustriala dototâ cu moşini moderne de mare rondoment i sistenţei medicale dc specîa- re, de specificul lor. urmârin- pc care o desfăşoară asigură sporului de vechime după îm­
este extrem de sensibilă Io orice oscilaţie în utilizarea | li ta te. du-se o mai bună corelare a o retribuţie corespunzătoare plinirea unui an de muncă
raţională o forţei de muncă şi o timpului de lucru. Ori­ salariilor ceferiştilor si a ce­ calificării, aportului în reali­ Cota lunară dc spor pentru
ce pierdere de timp cit de mică ore repercusiuni grove lorlalţi lucrători cu rezultate­ zarea sarcinilor. greutăţii vechimea neîntreruptă în a-
osupro productivităţii muncii, osupro volumului de pro­ le înregistrate de unitatea în muncii şi răspunderii ce re­ eeeaşi unitate atribuită aces­
ducţie. \ care lucrează, precum şi cu vine fiecărui salariat. tor salariaţi este la nivelul
Conştiente de aceste adevăruri, comitetele de direcţie, cele obţinute de fiecare sala­ O dată cu introducerea celei aprobate minerilor care
colectivele de muncă din judeţul Hunedoara, încă de RAPURTLAZA ÎNDIPIINIRIA PLANULUI M L riat în parte Astfel, retribui­ noului sistem de salarizare se lucrează în subteran şi este
Io inceputul anului in curs. ou căutat să valorifice cit rea muncitorilor din trans­ realizează şi o’ mai justă aşe­ superioară cotei din celelalte
moi roţionol fondul de timp maxim disponibil. Astfel, porturile feroviare, navale şi zare a nivelului ciştigurilor, ramuri ale economici
Se menţin, de asemenea, li­
acordîndu-sc creşteri mai im­
indicii de folosire o timpului de lucru ou înregistrat creş­ aeriene se face potrivit unor portante unor categorii de nele sporuri, cum ar fi cel
reţele specifice cu salarii ta­
teri permanente Io C.S. Hunedoora, I.M. Hunedoara, In cadrul uzinei, cadrele de construcţii locale Hunedoa­ rifare pe categorii cu trepte, angajaţi ale căror salarii erau pentru navigaţie fluvială pe
F C. Orăştie, Fabrico de conserve Haţeg. U.M.M.R. Si- Uzina „Victoria“ specialişti au manifestai o a­ ra, se prezintă cu un bilanţ iar la docheri pe clase dc sa­ râmase in urmă. ca de exem­ timp de noapte, pentru zbo­
merio şi altele. Pe această bozo unităţile respective ou tenţie sporită pentru asimila­ bogat de realizări privind larizare, grupe de mărfuri plu lucrători de la întreţine­ ruri in condiţii deosebite,
reuşit să-şi valorifice în condiţii cit moi bune potenţia­ Călan rea unor noi produse şi îm­ dezvoltarea urbanistică a a- manipulate şi după greutatea rea căii ferate, piloţi din a­ pentru lucrări sub apă şi al­
lul uman pe care l-au avut Io dispoziţie şi să obţină în­ bunătăţirea continuă a proce­ şezârilor din acest boiin. El muncii. Pentru şoferi, sala­ viaţia utilitară. In transpor­ tele.
semnate sporuri ale productivităţii muncii. Furnaliştii, cocsaril şi turnă­ selor tehnologice. Astfel, s-a au terminat şi predat pînă a­ riile tarifare sînt stabilite pe turile auto, prin aplicarea ta- (Agcrpros)
Este deosebit de important faptul că încă din acest torii de la Călan raportează trecut la fabricarea cilindrilor cum locatarilor 1 225 de a­
on, pe ansamblul judeţului s-a realizat creşterea produc­ îndeplinirea tuturor indicatori­ din fontă nodulorâ care inlo- partamente, cu 10 mai mult
tivităţii muncii prevăzută in planul cincinal pentru anul lor anuali de plan cu 5 zile cuiesc cu succes pe cei care decit oveau planificat pe a*
1970, ceea ce înseamnă că pînă la sfirşitul anului cu­ mai devreme. S-o creat astfel înainte se importau. De ase­ cest an. Se fac ultimele pre­
rent nivelul lui 1970 va fi mult depăşit. De asemeneo posibilitatea realizării peste menea s-a asimilat induslriul gătiri' pentru recepţionarea şi
angojomentul anual privind creşterea productivităţii o prevederi a 2 500 tone fontă, obţinerea cocsului de fluidi­ darea în folosinţă în plus Generalizarea experimentării noului sistem de sa­
fost deja realizat şi depăşit în 11 luni, locilitînd astfel 4 800 tone semicocs, cocs de zare după metoda grătar, prin pinâ la finele lunii acesteia a
realizarea a aproape 120 milioane fer producţie glo­ fluidizare şi brichete, 250 tone care se reduce cu 3-4 kg con­ incă unui bloc cu 60 de aparta­
bală peste prevederi, in condiţiile cind s-a utilizat mai radiatoare, 600 tone piese tur­ sumul de carbon pe şarja de mente. Se află de asemenea
puţină forţă de muncă decit cea planificată cu 790 sa­ nate din fontă, 270 tone cilin­ aglomerare şi creşte ponderea in stadii avansate de execu­ larizare şi majorarea salariilor în ramura minieră
lariaţi Aceste creşteri sînt un rezultat incontestobil ol dri de laminor şi 480 tone u­ cocsului de fluidizare în şarjă. ţie trei cămine cu 300 locuri
folosirii mai bune, mai productive a forţei de muncă şi tilaj de turnare, ceea ce echi­ S-a realizat un nou tip de lin- pentru salariaţii nefamiliştl al
o utilajelor din dotare de către fiecare întreprindere. valează cu un spor de pro­ gotiere pentru turnarea oţelu­ exploatărilor miniere. ^
Apreciind în mod cuvenit rezultatele obţinute Io sco- ducţie marfă în valoare de 12 lui care influenţează pozitiv In localităţile miniere din
ro judeţului, se cere a fi reţinut faptul că ele nu oglin­ milioane lei. De asemenea se creşterea productivităţii mun­ municipiul Petroşani s-au con­ lactor de mobilizare ia dezvoltarea
desc in mod fidel adevărata putere economică de core preconizează ca bilanţul a­ cii a blumingurilor şi se expe­ struit şi dat locatarilor de la
dispunem. Succesele industriei hunedorene au fost ob­ nual să consemneze aproxima­ rimentează turnarea cilindri­ începutul actualului cincinal
ţinute in condiţiile cind în unele întreprinderi ou rămas tiv 2,6 milioane dn lei econo­ lor de laminor cu orofil, ceea 5 529 de apartamente execu­
popular. şi perfecţionarea producţiei de cărbune
încă nevolorificate rezerve atit in ceeo ce priveşte or- mii suplimentare la preţul de ce va conduce în final Ia eco*
gonizarea muncii cît şi în ceea ce priveşte utilizarea co*t şî 21 milioane Ini bene­ nomisirea a importante canti­ tate cu fonduri alocate din
timpului de lucru. Avem incă multe întreprinderi şi nu ficii peste plan. tăţi de metal. bugetul consiliului
dintre cele mai micî, în care potenţialul uman şi mate­ Prîntr-o organizare mai ra­ In prezent se află in diferite
rial existent nu este folosit raţional, in care rezultatele ţională a procesului tehnolo­ stadii de lucru alte blocuri Colectivelor minereşti din va trebui să se ridice la 11,3 atenţia prioritară acordată de
înregistrate sînt neconvingătoare. gic. indicii de utilizare la fur­ Constructorii de insumind 700 de apartamen­ Valea Jiului le revin sarcini milioane tone. partid acestei ramuri dc bază
nale au crescut faţă de pion de marc răspundere pentru a economici In cazul centra­
apariţia
In acest context,
2EVEDEI ŞTEF cu 0,014 ton? pe metru cub de locuinţe din te prevăzute cu grad dife­ sporirea producţiei de cărbu­ Holâririi Consiliului dc Mi­ lei noastre, procentul se tra­
directorul Direcţiei judeţene de volum util şî zi calendaristică, renţiat de confort, din cete ne cocsificabil şi energetic a niştri privind generalizarea duce in apreciabila sumă de
statistică , iar productivitatea muncii pe Valea Jiului 1 300 cite urmează a fi pre­ ţârii. Pentru anul 1970, pla­ experimentării noului sistem 90.2 milioane lei. reprezentind
uzină s-a ridicat cu 2 350 (ei date minerilor şi altor oameni nul de stat prevede o sarci­ de salarizare şi majorarea sa­ volumul suplimentar de fond
Constructorii de locuinţe din de salarii pc anul viitor Deo­
pe salariat peste sarcinile sta­ oi muncii în cursul anului vii­ nă de extracţie dc 7.9 mili­ lariilor in unităţile din ramu­
rr-v :::? • IJ N * 2-«) Valea Jiului, aparţinînd Gru­ ra minieră “are o însemnăta­ sebit de important este fap­
bilite. pului şantiere al Trustului de tor. oane tone, iar în perspectiva te deosebită Departe dc a fi tul câ eca mai marc creştere
cincinalului viitor, producţia doar o simplă pirghie dc creş­ — 20 la sută — revine mun­
tere a cointeresării, Hotârî- citorilor din subteran, acelora
rca demonstrează o dată În care înfruntă greutăţile adîn-
plus grija partidului şi stalu­ curilor pentru a scoate la su­
lui nostru faţă dc acest brav prafaţă cărbunele.
detaşament muncitoresc al ţâ­
Un vast program de acţiune pentru îmbunătăţirea rii — minerii—.confirmă in o deosebită semnificaţie ma-
Creşterea de 20 la sulă are
practică spiritul dc înaltă c-
ehitate promovat de partidul Ing. ARCADIE FODOR
nostru. De aceea, este lesne şeful serviciului salarizării la
de înţeles de ce apariţia Ho- Centrala cărbunelui Petroşani
tăririi a stirnit un profund
activităţii de producţie a cooperativelor agricole Jiului. Vale a
interes in întreaga
Majorarea în medic cu 12,4 r . i i 'm w
la sută a salariilor arată clar
Perfecţionarea organizării, Cointeresarea materială a
ţăranilor cooperatori are un Puternice elemente de stimulare între calitatea servirii
rol hotârîtor în realizarea u­
normam şi retribuirii muncii - nor producţii si venituri spo­ fost depăşite sarcinile de li­ mult superioare faţă de cele şi tariful practicat
rite în fiecare sector de acti­
vitate. De aceea, consider că vrare prevăzute la lapte şi de pînă acum.
carne, precum şi efectivele de
Pentru unitatea noastră, un­
pîrghii principale de îmbunătăţirile preconizate de bovine planificate. Consider de în cadrul planului de pro­ trebuie stabilit un
Hotârîrea plenarei Consiliului
că îmbunătăţirea formelor de
filare a producţiei se preve­
contribui la
U.N. C.A.P. vor
Întărirea disciplinei coopera­ retribuire în natură şi bani, de înfiinţarea unei ferme de raport echitabil
consolidare economică a C.A.P. tiste şi Ia creşterea răspunde­ pe bază de tarife, pe norme 400 vaci cu lapte, aplicarea a­
rii fiecărui cooperator faţă dc
cestor măsuri în sectorul de
de muncă, pe unitate de pro­
soarta producţiei agricole.
dus sau la 1 000 lei producţie, creştere a animalelor se va Cu mai bine dc patru luni în ponsabili de unităţi spo­
Recenta Holârîre a plena­ largă a realizărilor ştiinţei şi zultatelor practice înregistra­ Practica unităţii noastre a concretiza în cantităţi tot mai urmă, un succint sondaj prin u- resc „cn gros" preţul con­
rei Consiliului Uniunii Na­ tehnicii agricole. Ca urmare, te, a situaţiei privind activi­ demonstrat că retribuirea precum şi asigurarea unei nclc unităţi de prestaţii, efec­ fecţiei comandate :
ţionale a Cooperativelor Agri­ producţia vegetală şi anima­ tatea de producţie a C.A.P. a muncii în funcţie de rezulta­ plăţi chenzinale sau lunare mari de produse livrate la tuat de organe alo Consiliului £ In mecanismul de a­
cole de Producţie cu privire lă a crescut an de an, ceea ce condus la necesitatea adoptă­ tele obţinute corespunde ce­ din sumele prevăzute a fi plă­ fondul centralizat al statului. popular judeţean a condus >a provizionare cu unele ma­
Ia perfecţionarea organizării, a permis ca aportul ţărăni­ rii unor noî măsuri care să rinţelor impuse de necesitatea tite în bani sînt măsuri ce concluzia câ, ccl puţin in pri­ teriale există undeva o fi­
normării şi retribuirii muncii mii cooperatiste la aprovizio­ ţină seama de schimbările sporirii producţiei. Ca urma­ vor permite ca în fiecare uni­ ION DRAGAN vinţa frizeriilor şi coafurilor, a. sură care trebuie sudată ;
In cooperativele agricole se narea populaţiei eu produse survenite în economia unită­ brigadier zootehnic la C.A.P, vcm cu duiumul unităţi înca­ £ Unde ar exista loc
înscrie în mod organic În agroalimentare. a industriei ţilor, care să asigure o bună re, în sectorul zootehnic au tate să se obţină rezultate cu Pricaz drate in categoria A (sau spe­ suficient pentru mai bine,
contextul măsurilor adoptate eu materii prime şi la satis­ organizare şi desfăşurare a ciale). Croitoriile, prin dis­ acesta nu e remarcat din
pentru înfăptuirea sarcinilor facerea nevoilor economiei să muncii în fiecare unitate, coin­ poziţii superioare, sînt toate cauză câ lucrătorii din
stabilite de Congresul al X-lea fie tot mai substanţial. Pe a- teresarea ţărănimii cooperatis­ încadrate într-o singură cate­ secţii sau conducerile co­
al partidului referitoare la ceastâ linie s-au situat şi se te şi obţinerea dc producţii gorie : 1. Raportul între tari­ operativelor nu concep că
dezvoltarea şi modernizarea regăsesc şi eforturile unităţi­ sporite. In acest sens o deo­ Atribuţii largi în privinţa vele existente. De altfel, In a­ fe, la frizerie si coafură, e de s-ar putea mai bine.
agriculturii, la sporirea con­ lor cooperatiste din judeţul sebită importanţă prezintă re­ ceastă privinţă am şi trecut la circa I la 1,5 dc la categoria Iată şi „drumul" pe care am
tribuţiei acestei ramuri Ja nostru. comandările referitoare la iniţierea unor măsuri care să model la categoria I. Cu alte ajuns la aceste concluzii. La
progresul general al econo­ Cu toate progresele înre­ formele dc organizare a mun­ planificării asigure folosirea mai intensi­ cuvinte, cooperaţia meşteşugă­ frizeria de categorie model se
miei noastre naţionale. gistrate însă, aşa cum subli­ cii. Ţinînd seama de indica­ vă a pămîntului şi creşterea rească ne-a onorat pe încetul cere ca, înainte de a-l servi,
In cadrul preocupării per­ niază Hotărî rea plenarei ţiile plenarei C C. al P C.R veniturilor băneşti. Intre alte­ numai cu unităţi dc clasă supe­ lucratorul sâ-i prezinte clien­
manente pentru valorificarea Consiliului U.NC.A.P. din din 10—13 decembrie a.e.. s-n Râspunzind necesităţii de a teia la principalele culturi, iar le, adunarea generală a co­ rioară perccpindu-ne pentru a­ tului o pungă în care se află
operatorilor a hotărît ca în
superioară a posibilităţilor de 22—23 decembrie a.e., In u­ prevăzut posibilitatea en. în contribui la îmbunătăţirea ac­ în sectorul zootehnic se va următorii doi ani să extindem ceasta tariful aprobat unor ast­ pensula cu care va fi bărbierit
creştere a producţiei agricole, nele unităţi se constată că se funcţie de condiţiile Şi speci­ tivităţii economice a coopera­ planifica producţia marfă şi plantaţiile în sistem agropomi- fel dc unităţi. Am fost şi noi (dacă acesta se bărbiereşte) şi
o dată mai pretenţioşi. în nu­
şerveţelul cu care va fi servit.
tivelor agricole, una din pre­
dc folosire mai deplină a re­ manifestă o serie de neajun­ ficul activităţii din fiecare numărul dc animale, cc col pe încă 40 dc hectare. Dc mele miilor de clienţi ai unită­ Mai trebuie să aibă r spirt pen­
vederile de marc importanţă
să
trebui
vor
la
surselor materiale şi umane suri de ordin organizatoric, sector de producţie. în C A.P. cuprinse în Hotârîrea plenarei sfirşitul anului, existe posi­ asemenea, a fost pusă în va­ ţilor cooperaţiei meşteşugăreşti tru dezinfectat briciul sau ma-
dă
existente, conducerile unităţi­ tehnic şî economic, din care să se organizeze ferme spv- Consiliului U.N.C.A.P. este şi bilitate fiecărei cooperative loare, prin lucrări de îmbu­ şi iată la ce concluzii am a­
lor cooperatiste au fost şi sînt cauză producţiile sînt mici. acordarea unor posibilităţi să stabilească modul cel mai nătăţiri funciare, o suprafaţă juns : IOV CARABAŞ
orientate să pună un accent iar rezultatele econom - se NICOLAE NANDREA largi Sn ecea ce priveşte pla­ judicios de folosire a supra­ de circa 200 hectare. Concomi­ £ La unele activităţi, şeful oficiului de preţuri şi
deosebit pe iniţierea de mă­ situează sub nivelul de al Uniunii nificarea producţiei. Faptul că feţelor, în funcţie de posibi­ tent cu aceasta, în anul viitor cooperativele meşteşugă­ tarife din Consiliul popular
suri menite să contribuie la tăţilir de care dispi cooperativelor începînd cu anul 1971 se vor lităţile şi condiţiile concrete vom extinde capacitatea în- reşti urmăresc doar rea­ judeţean
utilizarea eu maximă eficien­ afectată direct con de producţie atribui cooperativelor agrico­ dc care dispune. grăşătorici de bovine dc la lizarea de beneficii fâru
tă a pămîntului. mijloacelor şi dezvoltarea eoope le prevederi dc plan numai Pentru cooperativa noastră 65 la 200 capete anual. dureri de cap (acestea le ION CIOCLE1
mecanice. îngrăşămintelor, sporirea avutului ob pentru producţia marfă con­ această măsură are o deosebi­ râmin clienţilor);
creditelor şi fondurilor pro­ retribuirea cooperate m tM. e Z-o) tractată cu statul şi suprafe­ tă semnificaţie, permiţîndu-ne MANEA TOVICA £ Prevallndu-se dc o
prii ale unităţilor, pe intro­ naliza temeinică, pe ţele necesare realizării aces­ să valorificăm mai bine rezer- preşedinte al C.A.P. Boz prevedere legali cu pri­ (CONTINUAU INifAÛ. • I *J
ducerea şi aplicarea pe scară perionţei acumulate vire la tarif, uah res­