Page 9 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 9
Anul XXI PROLETARI PIN TOATE t&WHE, U N IŢI-V A ! R e d S C f i a
Nr. 4641 şi administraţia
ziarului
Joi
DEVA, str. Dr. Petru Grota, nr, Si
4 decembrie teleloane : redactor şef - 11588 ; re
dactor jef adjunct, secretai de redacţie
ţi administraţia - 12138 ; secţiile cul
1969 turó-sport ţi probleme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisoil, documentare şi
eiterne - 12317 ; secţiile Industrie şi
viaţa de partid - 11275 ; telefon de
4 PAGINI, 30 BANI serviciu între orele 16-24 - 11585.
REDRESAREA INDUSTRIEI LO Intilnirea de la
CALE-O „OPERAŢIE“ DIFICILA, Moscova a conducăto
rilor de partid şi de
DAR IMPERIOS NECESARĂ
stat din unele ţări
Intr-o ampla anchetă, inti că aspectele criticate şi pro mente principale, astfel ca
tulată „Ocuparea fotoliului di blemele ridicate in anchetă sarcinile anuale să fie reali
rectorial incumbă competenţă sint Juste. Ele sînt realităţi zate.
şi răspundere faţă dc intere ce preocupă de multă vreme Astfel, la întreprinderea din
sele economici'-, publicată in direcţia noastră judeţeană şi Hunedoara, s-a organizat lu socialiste
ziarul „Drumul socialismului“ de aceea socotim necesar să le crul In schimburi prelungite
din 9 noiembrie, erau critica căutăm răspunsul cuvenit. la sectorul prefabricate, s-a Republica Populară Polonă,
te o scamă de aspecte negati Restanţele înregistrate faţă organizai puşcarca cu găuri La 3 decembrie a c. la Mos Republica Socialistă România.
ve din activitatea industriei de sarcinile de plan dc către cova au început lucrările întîl- Republica Populară Ungară.
locale din judeţul nostru. In unele întreprinderi de indus Ing, PETRU PRODAN nirii conducătorilor de Uniunea Republicilor Sovieti
principal, erau vizate râmîne- trie locală la unii indicatori directorul Direcţiei judeţene partid şi de stat din Republi ce Socialiste.
rile in urmă la unele sorti de producţie şi economico-fi- de industrie locală ca Populară Bulgaria. Republi
mente importante şi Ia export, nanciari, precum şi la unele Fabrica „Vidra" Orâştie este un partener prompt la export şi dă produse căutate pe ca Socialistă Cehoslovacă. Re La întilnire se discută,
slaba eficienţă economică, lip sortimente şi în general de ESESBIMB piaţa internă. In clişeu : Atelierul de confecţionat mânuşi. publica Democrată Germană, într-o atmosferă tovărăşească,
sa de preocupare a comitete ficienţele manifestate în acti dc lucru, probleme internaţio
lor de direcţie pentru bunul vitatea întreprinderilor. au nale de interes comun.
mers al muncii, competenţa constituit obiectul unor anali
redusă a unor cadre de con ze temeinice desfăşurate atit
ducere din acest sector. Faţă in cadrul întreprinderilor cit Consfătuire de lucru
de toate acestea, direcţiei şi al Direcţiei de industrie lo
lize s-au concretizat in stabi INVIIAIIt IA 0 V A U M I»
noastre de resort i se cerea cală. Concluziile acestor ana
să întreprindă măsuri energi TELEX
ce de redresare, să-şi exprime lirea unor măsuri care să con J privind sporirea pro
punctul de vedere In legătu ducă la remedierea deficien
ră cu activitatea întreprinde ţelor existente, la recuperarea
rilor locale. râminerilor in urmă la unii
A INDIGENE PENTRU
Precizăm de la bun început indicatori de plan şi sorti- ducţiei de legume MIEZURI DE FERITA
Ieri. la Deva. a avut loc o planului pc anul 1970 Intre CALCULATOARELE
consfătuire de lucru la care altele, a arătat că există posi ELECTRONICE
Un colectiv dc oameni de !
bilităţi depline pentru ca la
au participat preşedinţi şi in
realităţile clasei, de la sfe
Pe bună dreptate, ora de
Pianul anual îndeplinit dirigenţie este considerată ra conferind procesului insti uc- ra de preocupări si frâmin- gineri din unităţile agricole unele sortimente. îndeosebi la ştiinţă dc la Institutul poli- j
tiv-educutiv o maximă efi
tehnic din Timişoara, format j
cooperatiste şi dc stal culti
râdâcinoase şi varză dc toam
lâri ale colectivului respec
cienţă — in pregătirea te
un liant didactic, care su
dează armonios acţiunile «- meinică. multilaterală a ti tiv. cele mai multe din aces vatoare dc legume, reprezen nă. întreaga cantitate necesa din specialişti in electronică I
ducalive întreprinse în şcoa neretului şcolar, pentru mun te ore devin plictisitoare, tanţi ai organelor contractan ră să se producă in cadrul şi in chimic anorganică, a 1
A devenit o tradiţie muncitorească de prestigiu ca lă. o formă de aprofundare a că şi viaţă. greoaie, fără obiect şi efici te >i specialişti dc la organele judeţului, iar la celelalte pus la punct un procedeu
incepind cu primele zile ale lunii decembrie, colectivele muncii educative. Prin con Problemele complexe ale enţă Nu intimplâtor apar agricole judeţenc. sortimente de legume se tehnologic pentru produce
din întreprinderile industriale, şantierele de construcţii, ce ţinutul lor, orele educative muncii educative nu se re aici frecvente cazuri de a* A luat parte, de asemenea, pot asigura cantităţi mult mai rea miezurilor dc ferită din
materiale indigene,
utilizate
lelalte unităţi economice din judeţul Hunedoara să rapor au menirea să formeze con zolvă. bineînţeles, în cadrul bateri, lipsuri de la ore, ne tovarăşul loacliim Moga. prim- mari deeît pînă acum. In ve în construcţia calculatoarelor
teze îndeplinirea înainte de termen a planului anual. vingeri şi sentimente, să du unei ore, aceasta fiind o ac glijenţe in ţinuta vestimen sccrclar al Comitetului jude derea îndeplinirii acestor sar electronice.
cini se impune să fie aplica
ţean Hunedoara al
P.C.R ,
Rod ol hărniciei şi sîrguinţei colective, al competenţei că la crearea unui climat fa tivitate permanentă, desfă tară şi de igienă din clase, preşedintele Comitetului exe te o serie de măsuri. ince- Procedeul tehnologic dc
şi răspunderii faţă de sarcinile trasate de partid, succesele vorabil consolidării conduitei şurată ]>e tot parcursul anu npucâluti mistieo-rcligioase cutiv al Consiliului popular pind cu executarea în cel mai producere, împreună cu in
din ultima lună a acestui an consemnate la rubrica „Pla moral-cctâţencşti a elevilor, lui. de Întregul colectiv di şi alte neajunsuri care se re judeţean. scurt timp a arăturilor pe stalaţia dc sortare automată,
nul anual indeplinit'1 constituie o contribuţie de seamă la la cultivarea dragostei pen dactic, organizaţiile U.T.C, şi percutează asupra situaţiei la Cu acest prilej s-a analizat toate suprafeţele destinate permite obţinerea unui pro
progresul economiei naţionale, la înfăptuirea exemplară a tru muncă, a respectului fa pionieri, sub îndrumarea or învăţătură şi a comportării modul cum s-a desfăşurat ac producerii legumelor, fertili cent ridicat dc miezuri de
programului economic elaborat de Congresul al X-leo al ţă de creatorii bunurilor ma ganizaţiilor de partid. Fiind elevilor în şcoală, familie si tivitatea in legumicultura in zarea terenului, procurarea ferită cu proprietăţi şi di
partidului. teriale şi spirituale ale so Insă un mijloc eficient de a societate. irest an. precum şi rezulta materialelor şi seminţelor, or mensiuni uniforme, utiliza
cietăţii noastre. profundare şi sistematizare a In unele şcoli şi clase s-a tele obţinute şi s-au stabilit ganizarea muncii pe brigăzi bile in construcţia dc memo
Găsirea celor mai eficien muncii educative desfăşurate avut in vedere prea puţin măsurile ce sc vor întreprin şi echipe specializate şi pre rii dc calculatoare electroni
planului anual
producţia
la
Exportul la 8 globolo şi marfă. Faţă de sor- te metode educative în mun pe mai multe fronturi, ridică programarea activităţilor c- de în anul viitor pentru creş gătirea condiţiilor de irigare. ce fabricate in tară, înlocu
cinile anuale s-ou produs su ca de dirigenţie, in funcţie mereu probleme noi. a căror ducative, astfel ca acestea să terea producţiei la hec Analizînd temeinic deficien ind cu bune rezultate pc cele
întreprinderi plimentar 33 tone conserve din de particularităţile psiho-pc- soluţionare depinde de pri răspundă cît mai bine tutu tar şi asigurarea în mai mare ţele şi factorii' care au con din- import. I
măsură a participării unităţi
fructe, 12 tone conserve de le daeogîce ale elevilor şi spe ceperea metodică, pasiunea ror laturilor educaţiei co lor agricole din judeţ la satis tribuit la diminuarea produc PE MARILE ŞI OCEANELE |
Angojamentul de a îndepli gume, 26 tone conserve de car cificul şcolii, intră în preo şi perseverenţa dirigintelui. muniste, cerinţelor etapei ac facerea cerinţelor populaţiei ţiei in acest an, va trebui ea LUMII i
în fiecare unitate cultivatoa
ni pino lo 1 decembrie planul ne şi 75 tone muştar. cupările cotidiene din viaţa tuale de dezvoltare a socie cu astfel de produse. re de legume să se întocmeas In aceste prime zile ale i
onuol la export o fost onorai Realizarea pionului anual cu şcolară. tăţii noastre contemporane că planuri de măsuri cu ter lunii decembrie, pc mările i
de colectivele o 8 întreprinderi o lună înainte de termen s-o Schimbul de opinii, genera Tendinţa de a „lăsa“ temele In încheierea lucrărilor con mene şi responsabilităţi pe şi oceanele lumii sc află 48 :
din judeţ. Acestea sînt C.S. Hu datorat în cea moi mare porte lizarea experienţei pozitive Colocvii de educaţie polilico-ideolo- sfătuirii a luat cuvintul tova oameni, privind crearea unei dc nave sub pavilion romă- j
nedoara, I.M. Hunedoara, F.C. creşterii productivităţii muncii pe această linie, realizate gică pe scama organizaţiei răşul loachim Moga. Primul baze trainice recoltei viitoare. , nesc. „Dobrogca" (rnnsportă I
secretar a făcut unele
apre
Orâştie, I.M.C. Birceo, „Vidra" cu 3 843 de leî pe salariat faţa prin consfătuirile metodice, didactice U.T.C, sau cele de orientare cieri pozitive la adresa uni Primul secretar a atras, un lot dc tractoare, realizate I
Orâştie. U E.f L. Petroşani, de prevederi. Folosirea cu ran schimburi de experienţă, lec profesională pentru ultimul tăţilor rare printr-o muncă de asemenea. atenţia ca dc cunoscuta uzină din Bra- j
LAS. Sîntomorio-Orleo şi dament sporit a potenţialului ţii deschise, confirmă inte trimestru al anului şcolar susţinută şi plină de răspun planul să fie respectat în şov, în India, iar „Petro- !
U.J.C.C., care deţin o pondere uman şi material existent in resul manifestat in direcţia este dăunătoare. Educarea dere au reuşit să şi îndepli tocmai, pc culturi şi sorti şani* sc îndreaptă cu 10 000 ;
de oproope 80 lo sută in sar fabrică a condus nu numai Io lărgirii şi aprofundării ca Varietatea tematică şi un comunistă nu se face pc c- nească sarcinile contractuale, mente. de către toate unităţi tone dc ciment românesc i
cinile anuale lo export ole ju realizări cantitative valoroase, drului educaţional al orelor de conţinut cît mai bogat este tape şi perioade ; ca este o dcmonslrind că există Însem le agricole, iar inlreaga pro spre Buenos Aires. „Mamaia- !
deţului. De remorcat că depă dirigenţie, al valorificării cit preocuparea de seamă a mul muncă complexă, permanen nate rezerve dc sporire a pro ducţie realizată să fie con şi „Galaţi- sînt aşteptate la i
şirile ia livrări faţă de preve ci şi Io importante economii dc mai depline a potenţclor e- tor coduceri de şcoli şi din- tă. ce se realizează cu toate ducţiei. Totodată, a eviden tractată şi valorificată in con Londra cu mărfuri de larg \
de iile iniţiale se ridica la 17,3 cheltuieli şi beneficii suplimen ducatîve ce le oferă in mun cinţi. Dc pildă, la Liceul din mijloacele ce ne stau la in- ţiat neajunsurile manifestate diţii superioare consum, furnizate dc între- i
milioane lei. tare. ca de educare şi închegare Simeria conducerea şcolii şi deminâ. pornind de la ora in privinţa organizării mun In încheiere. tovarăşul prinderile noastre din secto- j
de curs. Dc accca. tematica
rtiI industriei uşoare.
La bo20 acestui important unitară a colectivului clasei, comisia metodică a dinginţi- orelor de dirigenţie nu poa cii şi conducerii activităţii la loachim Moga şi-a exprimat In prezent sc descarcă i
succes economic sta preocupa lor au făcut recomandări pri te scăpa teme caro vizează grădinile de legume, atitudi convingerea că prin eforturi 20 (1(1(1 tone dc minereu de;
susţinute din partea tuturor
rea comitetelor de direcţie şi vind programarea activităţi educaţia mora!<etăţeneascâ. nea unor conduceri ale C A P. factorilor care sint chemaţi (ier indian din calele Iul j
o colectivelor de muncitori, teh lor educative, diferenţiate social-Dolîtieâ. estetică^ sa faţă de acest sector, fapt să contribuie la creşterea „Hucegi-, sute dc tone dc ta- !
nicieni şi ingineri pentru reoli- după specificul claselor — zi nitară ctc., concepute eîi moi pentru care majoritatea coo producţiei dc legume se va nnnţi şi alte substanţe citimt- j
zoreo unor produse de înalt sau seral — în funcţie de atractiv' şi realizate cît mai perativelor agricole au rămas reuşi ca sarcinile trasate de ce dc pc „Mangalia*. Pesto ;
nivel calitativ, livrarea ritmică particularităţile de vîrstâ. interesant şi eficient datoare faţă” de fondul cen partid în această privinţă să ciicvn zile vor ancora în \
canti
tralizat eu Însemnate
0 produselor, asigurarea Io Spre deosebire. însă. la tăţi de legume, fie îndeplinite cu succes. port navele „Cluj-, care adu- j
timp o contractelor pentru li şcolile generale Stufit — Hu Realizarea obiectivelor ge cc maşini şî instalaţii reali- I
vrarea producţiei destinate ex nedoara, Peştiş, Câlan. te- nerale ale muncii educative In continuare, vorbitorul a O zatc de întreprinderile din !
presupune cunoaşterea
te
In cadrul consfătuirii
s-a
portului. maticile orelor educative a- meinică a colectivului dc e insistat în mod deosebit asu prezentat şi aprobat un plan Manchcstcr, „Deva-, încărca- j
pra acţiunilor ce trebuie în
Demn de reţinut este ŞÎ Cop bundâ în teme moralizatoare levi, receptivitate faţă de treprinse în fiecare unitate dc măsuri cu privire la îm lă cu cauciuc natural din j
tul co in această lună siderur- de conduită, de analiză a si schimbările care apar pe de către comitetele de partid, bunătăţirea activităţii în sec Ceylon, şi „Caransebeş", ca- j
giştii hunedoreni se străduiesc tuaţiei la învăţătură, lipsind parcurs, tact pedagogic di consiliile de conducere. ca torul producerii legumelor şi re transportă iarbă dc mare j
să livreze suplimentar pentru In majoritatea cazurilor te ferenţiat de la elev la elev. drele tehnice şi consiliile zarzavaturilor, la materializa dc la Alexandria — R.A.U. ;
pioţo externă cel puţin 15 000 mele de informare politică, de la clasă la clasă, avînd populare in scopul asigurării rea căruia sînt datori să-şi FREZE CU COMANDA
tone lominote. de cunoaştere a realizărilor in vedere perspectiva mun condiţiilor necesare îndepli aducă întreaga contribuţie AUTOMATA
social-economice din ţara cii, factura şi profilul şcolii nirii in mod exemplar, can toţi lucrătorii din agricultura Uzina mecanică din Cugir j
noastră, de educaţie atoist- din care decurg obiectivele titativ şî pe sortimente, a judeţului nostru. a început fabricaţia a două ;
ştiinţîficâ, de educaţie prin sale instructiv-educative. U- tipuri de freze — universală !
Fabrica de muncă şi pentru muncă ctc. ncoi i specificul procesului de şi verticală — cu comandă j
Cam aceleaşi teme apar la învâţămint nu poate fi sesi- automată după program folo- \
conserve Haţeg multe clase, unii diriginţi IN PAGINA A 11-A site in construcţia dc maşini j
planificîndu-şi probleme ca Prof. CORNEL STOICA pcnlru prelucrarea pieselor (
re sint ..deja pregătite'' si nu şeful comisiei învăţămint de din metal. Maşinile pot func- j
Harnicul colectiv de munco le mai fac bătaie de cap. stat a Comitetului judeţean de Asigurarea în cadrul învăţămîntului ţîona in ciclu automat prin j
01 Fabricii de conserve Haţeg Sigur că in asemenea si partid utilizarea comenzii secvco- ;
ţialc, care face posibilă pro- j
se numără printre primele co tuaţii, mai ales cînd nu in de partid a unui conţinut bogat, cu gramarea a 30 dc secvenţe, j
lective din industria judeţului tervine pregătirea minuţioa sau, la cerere specială, a 60 !
care raporteoză îndeplinirea să, bine gînditâ a tematicii, S S E X E E S S i o eficienţă sporită dc secvenţe. Alcătuirea pro- !
cînd nu se porneşte de la gramului sc face prin slabi- i
li rea unui itinerar tehnologic j
în conformitate cu desenul !
de execuţie al piesei, preci- i
zîndu-sc succesiv etapele de :
Cu o lună în urmă, In zia timp cit în alte judeţe acest lu lucru.
rul nostru a apărut reportajul- Revenire la articolul „PAŞI GREŞIŢI, SPRE 0 VIATA UŞOARA. cru s-a generalizat, el fâcînd PADUREA ANOTIMPU
anchctâ „Paşi greşiţi, spre o parte din tradiţia şcolii noastre. RILOR
viaţa uşoară, aventuroasă", în I 77 j j y 1 J __________*___________ _ In răspunsul Consiliului jude Pe dealul Fclcacului a fost i
care au fost surprinse cîteva ţean al Organizaţiei pionierilor, creată o originală pădure de- j
aspecte negative din comporta semnat de prof. Gligor Haşa. corativă. Fnlosindu-se inge- j
rea morală şi socială a unor ti preşedinte, sîntem informaţi nios relieful, impropriu live- j
neri din municipiul Deva. Pe tatea angajaţi (sau foşti anga nat de ing. Stclian Popescu, tînârul Ion Popa", răspunsul Conducerile administrative rea elevilor, aflaţi la o vtrstă că s-a intensificat munca edu zilor sau culturilor agricole, i
adresa redacţiei a sosit un nu jaţi) în această întreprindere. director, nc asigură că este „in directorului D.S.A.P.C. Deva, s-au simţit obligate să ia mă cînd concepţiile de viaţă sînt cativă la clasele VII—VIII, un aici an fost plantaţi, pc o *u- j
măr mare dc răspunsuri din In perioada cît au fost trimişi atenţia tuturor organelor noas arh. Constantin Iarcmschi, ne suri severe, şî cel mai la îndc- de-abîa în formare şi surpri de se constată o preocupare prafnţâ de peste 33 ha, mo- :
partea ec-lor vizaţi, scrisori prin la I.P.E.C. Braşov pentru şcola tre educarea intr-un spirit să anunţă desfacerea contractului mîna a fost „articolul 20, lit. zele neplăcute devin iminente. mai scăzută din partea dirigin- lizi, pini, brazi duglas şi la- !
care era condamnată atitudinea rizare, Gheorghe Popa şi Nico- nătos faţă de muncă şi socie de muncă a) tînârului vizat pen „c‘\ din C.M" — desfacerea In răspunsul inspectorului ge ţilor, a comandanţilor de pio rice. coniferul carc-şi scutu- j
tinerilor anchetaţi. Corespon lae Rus. împreună cu Mihai tate a tineretului din şantierele tru absenţe nemotivate, cu pre contractului de muncă. In rest. neral al Inspectoratului şcolar nieri pentru organizarea unor ră în fiecare toamnă frunze- :
denţa de la Haţeg, semnată dc Naşte şi Adrian Boroş, „s-au noastre cît şi, în general, a tu cizarea că „lichidarea s-a făcut fiind vorba dc un ansamblu ge judeţean, prof. Mie Avram, sîn- activităţi educative, antrenante, le. Intre »ăşinoasc au fost j
tovarăşul Petre Kârcaşiu, a -fost dedat la o seric dc acte de in turor muncitorilor". Ni se con azi. 23 octombrie 1969”’, (a doua neral al muncii educative, or lem informaţi că „s-au dat dis care să sustragă elevii de la plantate pilcuri de stejar ro- ;
publicată în numărul 461D, din disciplină", pentru care „au firmă că fraţii Gheorghe şi Ion zi după apariţia articolului), în ganizaţiile de partid şi de ma poziţii şcolilor ca materialul preocupări străine şcolii şi or >n. paltin, gorun, frasin, plop ■
5 XI 19C9, al ziarului nostru. fost sancţionaţi, mergindu-se Popa au lucrat pe şantier şi au soţită de remorca finali : „Bi să nu aveau nimio de spus ? publicat să fie prelucrat cu ele ganizaţiei de pionieri. Articolul euro - american. Diferitele |
Încercăm, in rindurile dc faţă, pînâ la desfacerea contractului plecat fără forme de lichidare. neînţeles că sintem alături de Noi credem că da, pentru că a vii iar in cadrul orelor de di- amintit nc face să ţinem o mai specii dc arbori au fost ast- j
să sintetizăm celelalte răspun de muncă". După terminarea In legătură cu Gheorghe Rug opinia pe care o degajă artico plicarea literei „e~ constituie şi rigenţie să fie dezbătute teme slrtnsă legătură cu unităţile de fel combinate între ele în* j
suri primite pc marginea arti cursurilor, au fost aduşi la în aflăm că a absolvit Şcoala pro lul. în sensul că asemenea ma un fiasco pe linia muncii edu de educaţie morală. De aseme pionieri in care există cazuri cit peisajul \â rămină atră- |
colului, însumintl cîteva zeci treprindere. Aici, „deşi organi- fesională de construcţii Deva, nifestări dc nocivitate socială cative desfăşurate in colective nea, s-a recomandat conduceri 'de încălcare gravă a discipli gălor in toate anotimpurile, i
de pagini dactilografiate. (zaţiilc de masă, colectivul nou în meseria de instalator tehni- trebLiie eradicate". le lor. lor de şcoli ca în şedinţele cu nei, cu părinţii acestor elevi, Dc altfel, lînărn plantaţie \
al întreprinderii au căutat sâ-i co-sanitar, dar că nu s-a pre Jn încheierea acestei succinte părinţii ca şi în cadrul lectora prin intermediul şcolii". clujeană a şi fost denumită :
ajute, tinerii au continuat să zentat la lotul de instalaţii De relatări a primelor răspunsuri, telor pedagogice să se discute Mai multe răspunsuri am pri „Pădurea anotimpurilor*.
Răspunderea morală abunde în greşeli, veneau la va, deşi avea obligaţia să lu nu dorim să facem consideraţii Educaţia în scoală probleme legate de educaţia tn mit dc la Şcoala generală nr. MECIURI RESTANŢA
•
•
serviciu cu mari întîrzieri. stă creze la trust trei ani. pc marginea răspunderii mora familie. In acelaşi timp s-au al 1 Brad. Directorul şcolii, prof. ÎN DIVIZIA A
După discuţia cu tatăl celor
teau o oră-două şi plecau. In
le a colectivelor de muncă faţă
cătuit brigăzi de control care
a colectivelor aceste condiţii, unitatea a fost doi fraţi Popa — ni se scrie In de educarea şi comportarea ti presupune continui s-au deplasat în teren, avfnd Petru Şipoş, şi comandantul u Miercuri, in cadrul campio- •
nităţii de pionieri, prof. Benone
obligată să le desfacă contrac continuare — acesta a „regre nerilor Este limpede pentru tate, veghe drept scop activitatea educati Popa, ne oferă o serie de pre natului cat. A dc fotbal, s-au j
de muncă tul de muncă" Răspunsul pri tat cclc intîmplate, hiîndu-şi toată lumea că intră în condi vă ce se desfăşoară cu elevii cizări despre fosta elevă, Mă jucat trei meciuri restanţă, j
mit ne aminteşte că şi în ce-1 angajamentul de a se ocupa ţia „sine qua non" a oricărui permanentă în şcoli, dîndu-se cu acest pri ria A., anchetată in articolul a In Capitală, Rapid a învins !
priveşte pe Gheorghe Rug nu mai mult de copiii săi. Cazul colectiv răspunderea faţă de ţi lej indicaţii concrete. în funcţie mintit : „La începutul anului eu scorul de 1-0 (0-0) pc Pe- j
Întreprinderea dc prefabrica existat multe necazuri, că s-a relatat în ziar a fost prelucrat nuta morală a tuturor membri O parte din tinerii anchetaţi dc situaţiile existente". şcolar 1968—19G9, un colectiv de trolul Ploieşti La Piteşti, c- ;
te din beton Huncdoara-Deva, discutat în repetate cazuri cu pe punctele dc lucru şi in că lor săi. Nc întrebăm însă de în articolul din ziarul nostru In privinţa introducerii nu cadre didactice alcătuit din chipa locală F. C. Argeş a j
prin ing. Carol Szabo, director, el dar. datorită menţinerii sale minele de tineret dc către or ce a fost ignorată dorinţa noas erau elevi sau foşti elevi ai u merelor matricole ni se comu obţinut victoria cu 2-1 (1-1) f
şi Valeriu Tîmpâu. şeful ser înlr-o totală indisciplină, i s-n ganizaţiile U.T.C,". tră de o primi răspunsuri nu nor şcoli din judeţ Răspunsu nică că „Inspectoratul şcolar a T. ISTRATE în jocul cu Dinamo Bucureşti, •
viciului personal, ne adresează desfăcut contractul de muncă Preocupat mai mult dc faptul numai dc la conducerile admi rile primite din partea unităţi dat dispoziţii în acest sens, dar Universitatea Craiova jucînd j
mulţumiri tovărăşeşti pentru a cu art. 20. lit. „e", din Codul că. în articolul apărut, condu nistrative. ci şi din partea or lor şcolare evidenţiază necesi sub rezerva obţinerii aprobării pc teren propriu, a întrecut i
jutorul acordat şi nc oferă cî Muncii cerea D.S.A.P.C. este „avizată ganizaţiilor de partid, de sin tatea continuităţii în munea e- din partea Ministerului Invâ- (CONJINIMIC IN MO,« l o) cu 1-0 (1-0) pe Steaua prin |
teva date suplimentare despre Răspunsul Trustului de con in legătură cu unele abateri de dicat şi de tineret dc la între dueativâ, a unei stări de veghe ţâmîntului", rezervă ce ni se golul marcat în minutul 18 \
eroii anchetei noastre, majori- strucţii Hunedoara-Dcva, sem ordin moral comise de către prinderile amintite. permanentă faţă de Comporta pare excesiv de prudentă, atit dc ivan.