Page 90 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 90
PAG 2 ip DRUMUt SOCIALISMULUI - SIMBAtA 27 DECEMBRIE 1969
peratorilor in obţinerea de
rezultate superioare Totoda M u n ca n o a strâ iB m fiH B a «
întreaga torţă cîalizate sau mixte de pro ta muncii să se facă chenzi
tă, crearea posibilităţii ca pla
şina de tuna. săpun sau pastă
ducţie cu gestiune economică nal sau lunar, in proporţie de de ras — la alegere, apă caldă,
pînâ la 00 la sută din sumele
internă, avind plan propriu de ce trebuie plătite in bani, pre cremă sau pudră, spirt sau co
producţie şi financiar — par cum şi acordarea retribuţiei v a d e v e n i lonie pentru dat pe faţă. dife
te Integrantă a planului coo suplimentare proporţional cu rite soluţii pentru frecţie. Co
a organizaţiei, mobilizată lor actuale de organizare a veniturile obţinute peste plan. operativele „Solidaritatea" din
perativei. Menţinerea forme
Deva şi „Deservirea" din Lu
sînt factori care vor determi
muncii pe brigăzi permanente,
na o îmbunătăţire simţitoare
nitâţile cu acele pungi. Lu
echipe şi grupe de familii, a situaţiei economico-finan- m ai ro d n ica peni s-au străduit să doteze u-
precum şi diversificarea aces ciare în fiecare C.A.P, crătorii Insă le ţin încuiate
tora în funcţie de specificul Organizarea cîte unei sec cu grijă tn dulapuri (frizeria
fiecărei unităţi. încredinţarea ţii de mecanizare cu caracter Minerii de la Exploatarea asemenea, ţinlndu-se cont de din complexul Braia - Lupeni)
la înfăptuirea hotâririi conducerii unor sectoare de permanent în fiecare unitate minieră Deva cit şi personal particularităţile muncii ca in (frizeria complexului din centrul
sau le folosesc numai la control
din
activitate de către specialişti,
subteran, se prevede
cooperatistă, lărgirea atribu
am primit cu deosebită satis
Devei). La Hunedoara, la frize
cu aprobarea adunării gene
rale a cooperatorilor, consti ţiilor cooperativelor în pri iacţie recenta Hotârîre a Con continuare să fie menţinut ria din complexul de pe strada
sporul de vechime pentru eci
producţiei,
vinţa planificării
Miniştri
siliului dc
privind
tuie elemente esenţiale ce simplificarea metodologiei de generalizarea experimentării care lucrăm in subteran, a George Enescu nu e apă caldă
noului sistem de salarizare şi cordarea gratificaţiilor la fi pentru bărbierit
Una din principalele con ducerea muncii de primire înt Cu cîtva timp înainte însă majorarea salariilor in uni nele anului în funcţie de re Frizeria nr. 12 din Petroşani,
cluzii pe care adunarea gene partid Ca urmare. în lunile colectivul însărcinat să se o tăţile din ramura minieră. Ea zultatele obţinute, precum şi tot de clasă model, e... un mo
rală a comuniştilor de la sor iunie, iulie şi august organi cupe de problemele economice Perfecţionarea reprezintă expresia grăitoare premii excepţionale în cursul del de lipsă de respect faţă de
timentul piese mecanice a tur zaţia n-a primit nici un mem a semnalat câ la sortimentul a grijii partidului şi stalului anului pentru rezultate deo clientul care-i păşeşte pragul.
nătoriei nr 1 din cadrul Uzi bru de partid. Era o dovadă pilnii şi maselote a apărut organizam, normam nostru faţă de oamenii mun sebite. La prosoapele care sc pun pe
nei „Victoria" Câlan a iormu- şi a faptului câ munca poli rebut din cauza neatenţiei cii din această ramură indus Prin aplicarea noului sis spătarul scaunului sub cap s-a
lat-o se referă la intensitatea tică şi organizatorică se des cîtorva oameni care lucrează trială de o mare importanţă tem de salarizare şi majora renunţat definitiv, pensula se
cu care comuniştii participă aici. Chestiunea nu putea fi şi retribuirii muncii pentru economia naţională. rea salariilor se realizează un dezinfectează... cu apă rece, ma
la viaţa de partid, la activi făşura la un nivel scăzut. trecută cu vederea, cu atit După cum reiese din Hotâ- stimulent în întrecerea des şina de tuns — o dată pe săp-
tatea colectivului. Mulţi din Chestiunea a fost subliniată mai mult cu cit la acest sor rire. salariile minerilor se făşurată de colectivele de mi tâmînâ tar în unitate domneşte
cei care au luat atunci cu- timent nu este admis rebutul. majorează in medie cu 20 la neri din cadrul minei noastre dezordinea şi murdăria. Şi lu
vîntul au criticat biroul or După o analiză s-a ajuns la concură la îmbunătăţirea acti planificare financiară şi a e sută, ajungînd, în funcţie de pentru traducerea în viaţă a crătorii se plîng câ lumea nu
ganizaţiei de bază pentru concluzia câ trebuie schimbaţi vităţii economice a coopera videnţei contabile. în vederea specificul muncii din subtc sarcinilor stabilite de Congrp- se mai tunde. Ba se tunde, dar
faptul că n-a găsit forme po La două (uni oamenii. Cu aceasta proble tivelor agricole introducerii unui sistem de ian. pînâ la 30 la sută. Din sul al X-Ica al partidului. Du in altă parte.
Coafurile model, căci am tre
trivite spre a antrena pe toti ma pare rezolvată. Intr-ade Important de subliniat este calcul a preţului de cost in- calculele făcute reiese, de e pă cum sublinia tovarăşul cut şi pragul acestora, sînt în
membrii de partid la o activi văr, nu mai apare rebut, dar şi faptul câ o atenţie deosebi cepind cu anul 1972, stabilirea xemplu, câ un vagonetar de N’icolae Ceauşeseu la recenta cadrate cu personal necorespun
tate continuă şi susţinută. Aici după adunarea ce se înlîmplâ cu oamenii tă se acordă întăririi discipli unor programe de redresare front care în vechiul sistem plenară a C C al P C R o zător din punct de vedere al
şi-au găsit originea multe lip care au fost schimbaţi ? Bi nei şi responsabilităţii in mun economică a unităţilor slab realiza un ciştig mediu lunar biectivul de primă importanţă calificării. La unitatea nr. 2
suri. pentru roul organizaţiei de bază a că a membrilor cooperatori, dezvoltate, perfecţionarea pre do 1 075 Ici. după noul sis al planului pe anul viitor îl din Deva de pildă, într-0 tură
In prima sa şedinţă de lu propus conducerii sortimen stimulării participării la mun gătirii cadrelor, extinderea tem va ajunge la un cîştig constituie şi sporirea extrac lucrează trei lucrătoare că ca
cru de după adunare biroul tului să fie repartizaţi în for că a tuturor cooperatorilor acţiunilor intercooperatîste mediu lunar de 2 100 lei. Iar ţiei de minereu de cupru, tegorie- mică şi trei ucenice.
plumb şi zinc. Noi ne anga
în cazul unui miner care rea
a analizat amănunţit propu darea de seamă maţii de lucru unde exigenţa Intre altele, măsura ca adu corespunzător nevoilor coope liza în vechiul sistem un sa jăm ca în continuare activita Pot acestea să asigure un ser
nerile, sugestiile şi critici le pentru calitate este sporită nările generale să stabilească rativelor şi economiei naţio lariu tarifar de 70 Ici pe post. viciu la pretenţiile unităţii mo-
formulate în adunare, îneer- Tovarăşii din birou au con un minim obligatoriu de zile nale sînt cîteva din pîrghiile după noul sistem va realiza tea noastrâ din subteran să | del ? Evident nu. „Modelul" se
cînd să găsească soluţii de cu prilejul instruirii colective vingerea câ aceasta va avea calendaristice de participare asupra cărora se va acţiona un salariu tarifar de 07-102 fie mereu mai productivă. reduce in majoritatea cazurilor
înlăturare a neajunsurilor lor pe probleme. Colectivele un efect pozitiv asupra lor. la muncă, de aceasta condiţio- în scopul îndeplinirii în mod lei pc post. aceasta în funcţie
semnalate. Principalul râmi- pe probleme organizatorice, Iată doar citeva elemente nind şi acordarea lotului în exemplar a sarcinilor puse dc aptitudinile şi pregătirea SIMION ADAM
nca ca in contextul sporirii ale muncii de propagandă şi de început care vorbesc de folosinţă personală, va contri in faţa sectorului cooperatist profesională a fiecăruia Dc şef de brigadă la E.M. Deva
considerabile a sarcinilor de agitaţie ca şi cel care se o la sine despre faptul că bi bui la executarea in bune al agriculturii.
plan în anul 1970 să se gă cupâ de activitatea organiza roul organizaţiei de bază a condiţiuni a lucrărilor agrico Militînd energic pentru
sească o formă eficace de ţiei U.T.C. au întreprins ac găsit o formă bună de antre le şi la obţinerea de produc materializarea acestor obiec Calitatea
antre>sre a tuturor comuniş ţiuni concrete, ceea ce s-a nare a tuturor membrilor de ţii şi venituri constante. tive. respectiv a vastului pro In atenţia călătorilor
tilor la o muncă asiduă, con reflectat in faptul câ mai partid la o activitate cu con O mare însemnătate prezin gram de acţiuni reieşite din
cretă. continuă şi cu rezultate mulţi muncitori s-au adresat ţinut mai bogat, mai eficien tă, de asemenea, diversifica , Molânrea plenarei Consiliu pe căile ferate
bune Lucrul nu'este uşor de biroului organizaţiei de bază tă. Prin colectivele pe care rea formelor de retribuire, a- lui U.M.C.A.P, Uniunea jude
rezolvat dacă se tine seama că cu cererea de a fi primiţi in le-a creat, biroul organizaţiei vind la bază principiul socia ţeană a cooperativelor agrico
organizaţia de bază are un c- partid Analiza asupra acestei de partid îşi asigură o cuprin list de plată a muncii, asigu le. sub directa conducere a De la Direcţia regională 1970, trenul 205, partea a servirii
fcctiv de 90 de comunişti. probleme făcută de adunarea dere mai bună a probleme rarea unei legături directe în Comitetului judeţean de par C.F. Deva sîntem infor doua. de Ia Craiova. va cir
Oîndirea colectivă insă verifi din noiembrie a remarcat cu lor, desfăşoară munca pe un tre rezultatele muncii depuse tid. îşi va aduce o contribu maţi câ pentru satisfacerea cula pînâ la Hunedoara.
cată în atitea rînduri şi-a do satisfacţie o îmbunătăţire a front mai larg, activitatea si nivelul retribuirii. Renun ţie tot mai de seamă la asi cerinţelor de transport pe „Perechea" sa. 200 A, va i
vedit şi acum rodnicia Bi muncii de primire şi de cdw- mergind la obiect. Totul este ţarea la ziua-muncâ şi evalua gurarea progresului coopera C.F.R.. cu ocazia sărbători circula pe distanţa Hune- I « — ii—
roul a alcătuit 5 colective • care a membrilor de partid, ca aceste colective să fie per- rea cantităţii şi calităţii mun tivelor agricole, la punerea lor dc iarnă, s-au luat o se doara — Craiova. In rest. |
formate din cîte 10—15 comu a întregului colectiv. Ca ur ipanent îndrumate, sprijinite cii direct In expresie valorică, in valoare mai deplină a re rie de măsuri. Astfel. în circulaţia trenurilor pe ra- ! la tarif. Am exemplificat doar
nişti. cărora li s-a dat sarci mare. în lunile octombrie — şi stimulate, să desfăşoare o folosind normele de muncă zervelor existente pentru creş zilele de 29. 30. 31 decem za Direcţiei noastre regio- j cu această unitate starea de lu
na sfi se ocupe permanent de decembrie au fost primiţi în activitate permanentă. diferenţiate pe categorii de terea producţiei agricole şi cruri descrisă dar ea nu e sin
clte un grup de probleme In rîndurile partidului 5 tova lucrări, are o semnificaţie ridicarea bunăstării întregului brie I9G9. 1. 3, 4 ianuarie nalc este cea cunoscută. gura. Au astfel de „mostre" co
fruntea fiecărui colectiv a răşi. C. ARMEANU deosebită permiţînd creşterea nostru popor. operativele „Deservirea". „Pa
fost pus cîte un membru al cointeresării materiale a eoo- rîngul". „Jiul" din Valea Jiu
biroului. Astfel au fost» for lui, „Prestarea" din Hunedoa
ra, „Viaţă nouă" din Orâştie.
mate colective pe probleme Prima noastră concluzie este,
organizatorice, economice, de sperăm, suficient de argumenta
propagandă şi agitaţie, pen Factor de mobilizare
tru munca sindicală şi pentru tă cu fapte.
Tot pornind de la tarif am
cea în rîndurile tineretului. vizitat şi citeva croitorii. Croi
La formarea acestor colec torilor legea le dă dreptul să
tive biroul a avut in vedere lenţâ organizatorică, un spor sulă să se acorde tarife ma se abată de la tarif atunci cind
capacitatea şi aptitudinile dc 34 lei pe post, ceea cc lu jorate pentru întreaga pro pretenţiile clientului sînt mai
fiecărui membru de partid, nar înseamnă creşterea sala ducţie realizată. Pentru Va aparte. In acest caz, la tariful
laturile în care ei pot aduce riului tarifar la 2 904 lei La lea Jiului, aceste tarife sint normal se adaugă valoarea aşa-
maximum de aport la înde aceasta se mai adaugă sporul de 15 la sută pentru abata numitelor ore pentru complexi
plinirea sarcinilor terialâ. Mă voi referi la c- dc 15 Ici p'c post. pentru con jele cameră şi înaintare şi 20 tate. Iată cum se adaugă: la
xemplul şefului de brigadă ducerea formaţiei de lucru la sută pentru minerii care unitatea din complexul Gojdu
Cum sint folosite de către lucrează în abataje frontale.
biroul organizaţiei de bază a Salariul tarifar al acestuia In plus. în funcţie de vechi Ansamblu) acestor preve a cooperativei „Solidaritatea" —
mea in muncă, salariul tari
ceste colective ? Cum mun este acum de 00 de Ici pe far îmbunătăţit sc suplimen deri constituie un stimulent opt ore pentru un palton de
post. la care se adaugă depă
cesc ele ? deosebit pentru stabilizarea şi femei, fără alegere, la unitatea
şirile de normă, precum şi tează cu 3 pînâ la 12 la sută din complexul din centrul De
In primul rind. biroul le-a primele de vechime şi sporu Menţionez câ acest spor se a- crcşterci» afluxului de forţă vei — 5 ore, deşi multe au o
instruit, conturindu-le sfera rile specifice muncii în subte eordâ in condiţiile în care mi dc muncă în minerit, pentru linie simplă. La unitatea dc pe
de acţiune şi metodele de lu ran In noul sistem sc Înre nerii vor beneficia de premi ridicarea calificării şi specia strada Bâlccscu din Petroşani
cru. ele începindu-şi activita gistrează un salt substanţial ile anuale pentru vechime lizării. pentru întărirea ordi a cooperativei „Jiul", tot pen
tea. Un şef de brigadă care lu in vederea creşterii pro nii. disciplinei şi răspunderii în tru un palton de damă se ta
.Se cuvine subliniată nici o crează Sntr-un ahjatnj frontal, ducţiei. Ho târî rea prevede ca muncă şi îndeplinirea exem- xează 3 ore dc complexitate.
realitate, anume că şi in alte poate primi, în funcţie, de pentru depăşirea planului, de. pţyrâ a prevederilor privind Aşa stînd lucrurile, acelaşi pal
organizaţii de bază funcţio pricepere, experienţă, compe- producţie cu cel puţin 0.5 la extracţia dc cărbune ton cu aceleaşi complexităţi te
nează colective similare. Deo poate costa un preţ în centrul
sebirea. de însemnătate de loc Devei, altul în cartierul Gojdu,
neglijabilă, constă în faptul altul la Lupeni şi desigur altul
că în timp ce în multe orga la Hunedoara Ce anume ope
nizaţii colectivele se alcătu raţie se consideră ca făcută In
iesc in vederea rezolvării u afară de tarif la o confecţie
n-am reuşit să aflăm la nici o
nei probleme, după care ele
unitate de croitorie, deşi exislă
se dizolvă, la turnătoria din precizări în acest sens.
Câlan ele au caracter perma Costul unui bărbierit Ia uni
blul judeţului indicele de folo de muncă. Pe onsamblul jude tăţi model e de 2,50 lei cu spirt
nent. deci cu răspundere per
sire o fondului de timp să sca ţului avem încă o mişcare foar şi 3 lei cu colonie. Cele mai
manentâ. dă la sfirşttul lunii noiembrie, te mare de cadre, chior şi in multe frizerii taxează 3 lei in
După aprecierea seeretarn- faţă de cel înregistrat in luna industrie unde există o activi diferent dacă clientul cere spirt
lui organizaţiei de bază. La- Faptul că la 90 Io sută din ianuarie a.c. La nivelul judeţu tate mult mai stabilă decît în sau colonie.
zâr Tudor. şî a loc': = 1 o— !-1i lui numai pierderile de timp da alte ramuri. In 11 luni, de e Tocmai coborîscm din atelie
întreprinderile din judeţul nos torate absenţelor nemotivate, în xemplu, a plecat din unită rul de coafură din strada Enes
său, Ion Munteanu, Ia toate tru indicele de utilizare a fon treruperilor şi învoirilor se ridi ţile industriale aproape 40 la cu al cooperativei „Prestarea".
locurile se simte mai activ dului de timp o scăzut (aţă de că la impresionanta cifră de sulă şi s a angajat 46 la Lucrătoarele, care aşteptau tre
cel înregistrat în primele luni
prezenta comuniştilor, munca 1.3 milioane om-ore, ceea ce sută din efectivul muncitorilor cerea timpului, din lipsă de
ale anului, ne arată câ comi existent în prezent. Rezultă deci clientelă, nc-au spus câ dacă
politică. Pentru edificare vom echivalează cu munco a 490 sa
tetele de direcţie din aceste lariaţi în toată perioada Dacă că aproape jumătate din mun ar avea vopsea pentru pâr ar
recurge la un exemplu întreprinderi au slăbit preocu avem în vedere productivitatea citorii care activează in unită avea şi cliente mai multe. In
Adunarea pentru darea de parea pentru valorificarea tutu medie înregistrată în 11 luni ţile industriale au la actualele hol l-am întî 1 nit pe directorul
seamă a semnalat că în acest Vedere panoramică asupra staţiei de transport şi gospodăriei de cărbune de la Termo ror rezervelor. Astfel, pierderile rezultă câ în acest timp se pu lor locuri de muncă o vechime O.C.M.AD. şi i-am împărtăşit
de timp înregistrate la minele
an biroului organizaţiei de bază centrala Mintia. din Valea Jiului şi unităţile fo tea realiza o producţie supli moi mică de 11 luni. Credem of-ul lucrătoarelor (care e a)
tuturor coafezelor din judeţ)
mentară de cel puţin 72 mili
i-a cam scăpat din mînâ con restiere au făcut ca pe onsam- oane lei. Este adevărat câ o că nu este nevoie de o argu — Nu-s nici două zile de cind
mentare specială pentru o con
parte a timpului irosit din cau cluziona că în aceste condiţii am expediat la Braşov un lot
zele arătate o fost acoperită cind forţa de muncă fluctuează mare de vopsele pentru păr de
toate nuanţele. Dacă nu ni le
prin timpul lucrat suplimentar, permanent de Io un loc de
Nu c un neadevăr faptul câ, in cursa în acest an. tot la nivelul aceea, ne gîndim câ unele cau tr-un autobuz local pentru Lo- contribuit şi arbitrajele, tn ge dor aceasta este departe de a muncă la altul. randamentul cere nimeni noi nu stocâm mar
diferent de valoarea performan unei atractive dispute, cu Con ze ar fi de ordin tehnic-valoric nca ? Ar mai fi de înţeles di neral necorespunzătoare, influ- fi o soluţie raţională şi eficien muncii este mai scăzut. Insta fă.
ţei naţionale sau Internaţionale structorul Hunedoara, care o ur al lotului şi de organizare a ficultatea unei deplasări la O- enţind de foarte multe ori re tă. Ea poate cel mult să re bilitatea forţei de muncă o di Contradicţia aceasta în apro
a fotbalului autohton, suporterii mează dc aproape. Şansele echi. pregătirilor în general. Minerul râşlie, de exemplu, dar cind, din zultatul Intîlnirilor şi nemulţu zolve o situaţie de moment dar minuat lo multe întreprinderi vizionare ne-a ieşit cu totul în-
râmîn credincioşi echipei lor, pei din Simeria sint actualmen Uricani este victima indiscipli oră în oră pleacă autobuze ale mind publicul spectator. In a nici într-un caz nu trebuie să potenţialul productiv, generînd tîmplător în faţa „obiectivului"
chiar dacă aceasta evoluează în te cele mai mari dc a îndeplini nei competiţionale Neprezentin- transportului local din Uricani cest sens merită a ii consemnat însemnate pierderi de timp şi şi *„ain fotografiat-o" ca pe o
campionatul orăşenesc, local, ii* *: un vis de ani al spectatorilor du-se nemotivat la două întîl- la Petroşani, şi de aici Ia Lo- memoriul A. S. Constructorul constituie o permanenţă. aşa mostră din care nu tragem con
întreprindere ete. Nu e un nea — fideli suporteri ce-şi conduc niri oficiale, formaţia din Uri aea. nu mai putem considera a Huncdoarp către F.R. Fotbal în cum se pare câ o fost pentru nerealizâri de producţie. Cazuri cluzia că întregul mecanism de
devăr faptul câ un campionat cu entuziasm favoriţii spre ba cani a fost eliminată regula ceasta ca o greutate materială. care se arată câ arbitrii M. Pâ- minele din Valea Jiului, între de ocest fel s-au înregistrat in aprovizionare e dereglat, dar
judeţean stirncşle pasiuni de-a rajul pentru divizia C. Potri mentar din competiţie. Sau ce motive, doar că au dorit dureanu (Deva) şi I. Radu prinderea de materiale de con special lo minele din Valea în orice caz, atragem atenţia
dreptul uluitoare pentru un ne vit unei tradiţii (nu prea lâudn- Dincolo insă dc toate aceste să nu piardă meciul România- (Brad) au influenţat vizibil re strucţii Bîrcea. întreprinderea de Jiului, întreprinderea minieră că între cooperative şi orga
avizat. La flacăra acestei com hilz ’j. o serie de echipe se scal probleme ce s-au impus ca po Grccia la televizor, pot invoca zultatele meciurilor susţinute de panificaţie Deva, unităţile fo Tebea, întreprinderea minieră nizaţia de aprovizionare nu e
petiţii se mistuie visuri, spe dă însă în „apele liniştite" ule zitive şi mai ales negative în jucătorii de la Gloria Haţeg echipă la Aninoasa, Haţeg şi restiere etc. Dotele statistice în Deva, întreprinderea de indus suficientă conlucrare.
ranţe. optimism — întemeiate clasamentului — Constructorul desfăşurarea turului, se contu pentru neprezentarea la jocul Simeria. registrate în acest an atestă trie alimentară Deva şi unită La unitatea nr. 12, frizerie
sau nu — la fel cum toate .i- Lupeni, Minerul Vulcan, Prepa- rează precis caracteristica domi- cu Parîngul Lonea ?! Drept pen Şi pentru ourmarea acestor a faptul câ cei moi scăzuţi indici ţile de exploatarea şi industria model (de care am vorbit mai
cestea se pot naşte surprinzător, bateri, comisia judeţeană şî co d.i utilizare a timpului de lu lizarea lemnului. sus) din Petroşani, lucrătorii şi
atunci cind echipa favorită, a- legiul de arbitri au luat o se cru s-au constatat chior Io u- Consecinţele sini concretizate lucrătoarele din schimbul con
nonimâ în campionatul trecut, rie de măsuri disciplinare, sus- nitâţile care au avut o perma in însemnate cantităţi de pro dus de Ştefan Czelcr, par foar
are o revenire nebânuită în aed pendind 7 „cavaleri" ai fluie nentă lipsă de forţe de muncă ducţie sub plan la cărbune, te contrariaţi cind le vorbim de
curent. rului pe perioade între 1 şi 8 - motiv cu care justifică în plumb, zînc, buşteni, lemn de pretenţiile clasei unităţii.
Şi dacă aceasta e regula ge Campionatul judeţean să devină etape. Au fost sancţionaţi cu ul cea mai mare parte neredliză- mină şi pentru- celuloză, prefa Şefilor de unităţi de croitorie
nerală. nici campionatul de fot tim avertisment arbitrii Şerban rile de plan. De exemplu, la bricate din beton. Timpul care Ghcorghe Codrea de la „Drum
bal al judeţului Hunedoara nu Roman şi Mircea Pâdureanu; minele din Valea Jiului, indicele o moi rămas pînâ lo sfîrşitul a nou" Hunedoara şi Domirlio
poate constitui o excepţie. Vom cu suspendare pe patru etape de folosire a timpului de lucru Biro de Ia „Deservirea" Lupeni
argumenta eu două exemple: 1. Ioan Ciora (Haţeg), Joan Radu o scăzut de Io 93,3 Io sută în nului nu mai permite recupera le-am reproşat faptul că din
Spectatorii din Orâştie aşteaptă, o competiţie de valoare, (Brad); cu suspendare pe 8 eta rea restanţelor la aceste pro bonul de comandă nu rezultă
speră şi sînt convinşi că pînâ pe Ioan Bristan (Orâştie); cu ianuarie Io 92,5 Io sută Io sfîr duse. indiferent de eforturile modul de calcul al valorii fur
la urmă marea lor favorită — ridicarea dreptului şi calităţii şitul lunii noiembrie. Lo prima ce se vor depune, ceeo ce în- niturilor. Am făcut această o
echipa Dacia — aflată de mai de arbitru Ioan Blebea (Hune vedere se pare câ este o scă seomnă că întreaga activitate a biecţie bazaţi pe o realitate, şi
mulţi ani în cursa pentru pri doara). Dincolo de sancţiuni tre dere mică, dar dacă avem în întreprinderilor respective, toate anume aceea că costul total al
mul loc in competiţia judeţea buie văzute motivele acestora. vedere numai timpul pierdut din rezultatele obţinute vor fi umbrî- furniturilor pentru un costum,
nă va triumfa. Sîntem siguri că cu prestigii, o bună şcoală de fotbal Şi dacă ne gîndim la sonorita cauza învoirilor şi a absenţelor (e de sentimentul datoriei ne cumpărate de la magazin, e de
după ce au scăpat de concuren tea, la gravitatea lor — in nemotivate rezultă că minusul împlinite. Practico o dovedit regulă cu 20 pînâ la 40 de Ici
ţa Minerului Tcliuc şi-au pus competenţă în conducerea jocu de producţie determinat de ele astfel încă o dotă că timpul mai mic, decît dacă le plăteşti
toate speranţele în ediţia cu lui, atitudine neprincipială, ma depăşeşte este considerabil. trebuie folosit lo mîximum. că cooperativei pe baza „calculu
rentă a competiţiei. Iată însă nifestări scandaloase, huligani La IM. Barza indicele a el nu aşteaptă după cei care lui" făcut de şeful de unitate.
că turul campionatului le-a rotorul Petrila, Parîngul Lonea, nantâ a întrecerii — valoarea tru care echipa Gloria pierde ce etc. — vom concluziona câ scăzut de la 93,6 lo sută la 92,3 O posibilitate de a verifica din
spulberat certitudinile. Dacia se Minerul Aninoosa — chinuin- scăzută a fotbalului cc ¡1 prac meciul pe teren propriu în pri şi spectatorii mai pot să fie la sută, ceea ce înseamnă o nu-şî organizează activitatea punct de vedere calitativ şj al
află acum abia pe locul 9, prin du-sc să se menţină la linia dc tică majoritatea formaţiilor par- ma etapă din retur cu 3-0. Pe „sancţionaţi" pentru uncie ie pierdere de producţie de aproa productivă încă de fa începutul preţului unitar componenţa su
tre codaşele clasamentului, nu plutire Dar Gloria Haţeg nu ticipantc. Dincolo de pasiunile urmă, nu trebuie trecut cu ve şiri nesportive la diferite me pe 1,5 milioane lei. Unităţile de anului Io nivelul sarcinilor pe mei ce o plăteşti pe furnituri
mai cu 9 puncte, cîştigate în ur reuşeşte acest minim efort de lor pentru echipa favorită, spec derea faptul câ, dacă participa ciuri. Aşa stînd lucrurile, se exploatare şi industrializare a care le au. ar fi acest calcul pe care-1 pre
ma a 4 victorii, o remiză şi 6 vreo doi-trei ani Despre aceas tatorii reţin cu amărăciune sla rea echipelor la campionat — desprinde imperios necesitatea Concluziile se impun de la tindeam noi
înfrîngcri. 2. Energia Deva. a tă echipă şi despre cei care o bele evoluţii, reţin şi ştiu cu “u excepţia Minerului Uricani, că în perioada de pregătiri pen lemnului au pierdut un fond sine In anul care urmează, co — Cine mai stă să facă astfel
nonimă în competiţia preceden cîrmuiesc vom spune câ evolu precizie unde şi de ce s-a gre Gloriei Haţeg şi Parlngului Lo tru retur, nu numai jucătorii de timp echivalent cu o pro mitetele de direcţie din între de calcule ? — ne-au răspuns
tă, salvată în ultimă instanţă — ţia ci nu satisface de loc miile şit în meciul cutare, la faza cu nea — este mulţumitoare, nu la sînt obligaţi să depună eforturi ducţie de circa 6 milioane lei. prinderile vîzote sînt datoare o contrariaţi cei doi şefi de uni
a se citi etapă — printr-o vie-, de înflăcăraţi spectatori din tare. Dar ceea ce e mai impor fel poate fi calificată disciplina pentru a sălta cit de cit cali in timp ce numărul mediu de folosi îudîcios avantajele sti tăţi.
torie-surprizâ la Orâştie (!), în Haţeg, care Ja fiecare început tant e câ obiectivitatea lor ii o unor jucători şi calitatea arbi tatea jocului lor, dar şi arbitrii muncitori a fost permanent sub mulatorii ce le oferă oolicoreo - Adică cel ce plăteşte n-are
prezent, la sfîrşitul turului, pri dc nou campionat speră că to bligâ să-şi condamne favoriţii trajelor prestate. vor mai trebui să pună mina pc cel planificat. Se înţelege că in noilor sisteme de salarizare şi dreptul să ştie pentru ce plă
veşte de la înălţimea locului .1 tuşi Gloria va avea o compor pentru insatisfacţia pe care a De-a lungul celor 11 etape, carte şi pe regulamentul de fot asemenea condiţii de proastă majorarea salariilor, toate mă teşte ?
o serie de formaţii cu vechi sta tare mai . glorioasă. ceştia le-o rezervă duminică de subcomisia de disciplină a Co baL Este necesar ca această utilizare o fondului de timp surile elaborate pe plan central Am urmărit într-un sondaj
te de servicii în campionat. Se cuvine însă să ne oprim duminică. misiei judeţene de fotbal a dic competiţie judeţeană să sc ri maxim disponibil forţa de mun pentru întărirea disciplinei în care a durat mai multe zile
Remarcăm însă câ nu numai puţin la tinăra formaţie, promo Se acuză, sub forma lamentă tat 12 sancţiuni de suspendare dice la un nivel cit mai ridi că este insuficientă, producti muncă şî stabilităţii cadrelor concordanţa pe care o realizea
aceste aspecte constituie punctul vată în acest an — Energia Pa- rii facile, că echipelor nu le a jucătorilor, dintre care 5 (pe cat, ea fiind aceea care trebuie vitatea scade, iar pionul nu se Trebuie însă să se acţioneze si ză unele unităţi ale cooperati
de atracţie al campionatului ju roşeni şi la... eliminarea echi sînt asigurate cele mai bune con 2 etape) numai de la Energia să asigure dezvoltarea fotba realizează. cu măsuri soecifice octivîlălii velor meşteşugăreşti între cali
deţean. Pentru că nu poate fi pei Minerul Uricani. Prima, an diţii materiale, care să favori- Deva, iar jucătorul C. Niţâ, dc lului de performanţă în judeţ, O altă rezervă cu mare con fiecărei unităţi, hotărîtoore pen tatea servirii şi tariful practi
neglijată autoritara prezenţă in grenată în campionatul jude zezev comporta rea meritorie. Dar la Energia Paroşcni, a fost sus să depisteze, să crească şi să tribuţie lo creşterea productivi tru întărirea ordinii şi discip’i- cat. Constatările noastre sint
competiţie a formaţiei C.F R. ţean după ciştigarea titlului de ce condiţii deosebit de grele pendat pe 6 etape. Alături de (»irp'/cze divizionarelor A. !î tăţii muncii şi lo realizarea pla nei în muncă, pentru a pune ca- mai bogate decît le-am prezen
Simeria. Aflată încă clin anul campioană a municipiului Pe împiedică pe Minerul Uricani aceste manifestări de indiscipli şi C jucători talentaţi, valoroşi nului — insuficient valorificată r>ăt cu hotârîre fluctuaţiei for- tat aici, dar concluziile sînt cele
trecut în lupta pentru primul troşani, resimte lipsa experien să facă deplasarea Ui Lonea de unele unităţi industriale - arătate la început. Un lucru e
loc. pe care l-a pierdut cu greu ţei competiţionale, poate mai pentru meciul cu Parîngul ? N-a nă sportivă, la slaba calitate a Prof. ILIE FETICĂ este crearea condiţiilor de mun fei de muncă, indisciplinei core cert: între primul şi cel de-al
se moi manifesto în unele sec
şi cu... discuţii, formaţia cefe mult decît acest motiv ar putea fost în stare secţia asociaţiei din fotbalului practicat pe stadioa metodist Io CJ.E.F.S. că şi viaţă necesare pentru per toare de activitate ale între doilea factor al raportului tre
buie restabilită de urgenţă pro-
ristă îşi continuă cu succes să-i scuze slaba comportare. De Uricani să încarce fotbaliştii în nele campionatului judeţean au N. STANCIU manentizarea cadrelor la locuf prinderilor din judeţul nostru. porţîonalitatea directă.