Page 94 - Drumul_socialismului_1969_12

MO. î DRUMUl SOCIALISMUlUt - DOMINICA M DBCiMBMB 1*«,

Eveniment de seamă viata

organiza io r sindicale

ta eurind tn organizaţiile sin­ lor Industriale şl sodal-cultu- înfăptuirea prevederilor din simţului de răspundere În mun­ cere prin întreaga lor atitudi­
dicale vor începe adunările rale, punerea lor în funcţiune contractele colective referitoa­ că, faţă de familie şl societate, ne şl comportare constituie e­
pentru dări de seamă şi alege­ la timpul stabilit şl la para­ re la proiecţia şl Igiena mun­ La crearea unei puternice opi­ xemple demne de urmat, se bu­
rea organelor conducătoare. Ac­ metrii proiectaţi, îmbunătăţirea cii, la aplicarea corectă s nou­ nii de masă împotriva manifes­ cură de prestigiu şl autoritate
ţiunea ae înscrie ca o etapă calităţii lucrărilor şi reducerea lui sistem de salarizare, să tărilor străine eticii noastre In rlndurile maselor.
importantă In lărgirea preocu­ continuă a preţului de cost. combotă cu toată fermitatea socialiste. Deosebit de Importantă este
pării organizaţiilor sindicale Sindicatele au organizat, in manifestările de formalism şl Alături de preocupările sin­ crearea ambianţei favorabile
pentru atragerea membrilor lor ultima perioadă, numeroase ac­ birocratism, de tărăgănare a dicatelor pe tărim economic şl participării fiecărui membru de
la înfăptuirea sarcinilor econo-: ţiuni de propagandă tehnico-e- Înfăptuirii cerinţelor Îndreptă­ soclal-cultural, actualele adu­ sindicat la dezbateri, la prefi­
mice şi politice lzvorîte din conomicâ. Este necesar ca, re- ţite ale oamenilor muncii. Este nări şl conferinţe pentru dări gurarea unul orizont larg al
hotărlrlle Congresului al X-lea văzlnd cu exigenţă activitatea absolut necesar să fie examinat de seamă şl alegeri trebuie să muncii de viitor, la stabilirea
al partidului, ale plenarei C.C. desfăşurata în oeest sens, adu­ cu răspundere modul In care acorde toată atenţia probleme­ şl înfăptuirea unor astfel de
al P.CJl. din 10-13 decembrie nările şl conferinţele pentru este organizat, precum şl efici­ lor care vizează întărirea vieţii măsuri capabile *ă ancoreze ac­
a.o. dări de seamă să contureze şl enţa pe care o are controlul Interne de organizaţie, dezvolta­ tivitatea sindicală In miezul
Dezbaterile In adunările şl programul acţiunilor viitoare, rea şl adlnclrea continuă a de­ preocupărilor majore din între­
conferinţele 6lndicale vor fi o­ In funcţie cu necesitatea promo­ mocraţiei muncitoreşti, perfec­ prinderi şl Instituţii, să asigure
rientate, cu precădere, asupra vării continue, In producţie, a ţionarea stilului şl metodelor prezenţa lor activă In rezolva­
modulul tn care s-a acţionat In metodelor şi tehnologiilor noi. de muncă Este important să rea problemelor principale lz­
direcţia înfăptuirii la un nivel Adunările şi conferinţele sin­ fie puse In evidenţă, cu acest vorîte din activitatea cotidiană La laminorul de 650 mm din cadrul C.S.H. fierăstrăul de tăiat laminate a declanşat un
calitativ superior a sarcinilor e- dicale trebuie să analizeze, în prilej, condiţiile create pentru şl de perspectivă a fiecărui co­ .foc de artificii".
conomlce ce revin sindicatelor lumina obiectivelor stabilite rle Adunări respectarea cu stricteţe a prin­ lectiv.
în fiecare întreprindere, Insti­ această plenară a C.C. al P.C.R. cipiului muncii şl conducerii Buna desfăşurare a adunări­
tuţie, comună. Adunările şl con­ sarcinile ce revin sindicatelor colective. lor şl conferinţelor de alegeri
ferinţele din unităţile economi­ din unităţile industriale, să Ponderea de analiză — aşa necesită o atentă preocupare ECONOMISIREA LEMNULUI
ce vor analiza contribuţia sin­ propună măsuri şl soluţii pen­ pentru dări cum rezultă «1 din lucrările din partea consiliului Judeţean,
dicatelor, prin formele şl mij­ tru mai buna organizare a plenarei C.C. al P.C.R. — tre­ consiliilor municipale şi orăşe­
loacele de muncă specifice lor, muncii şl a producţiei, In ve­ buie să aparţină dezvăluirii neşti Ele «Int chemate să a­ gem atenţia comitetelor de Deşi există posibilităţi şl do­
Îs înfăptuirea sarcinilor de derea asigurării tuturor condi­ de seamă neajunsurilor, căutărilor In di­ corde un sprijin efectiv, la faţa cumentare tehnică suficientă
pUn. Acţiunile Întreprinse pen­ ţiilor de care depinde Îndepli­ recţia perfecţionării muncii sin­ locului, fiecărei organizaţii sin­ direcţie că trebuie • acţionat pentru folosirea ancorelor de
cu mai multă convingere In di­
tru descoperirea şl valorifica­ nirea ritmică şl la toţi indica­ dicale. Tonul în această direcţie dicale din întreprindere, insti­ recţia folosirii cu precădere a
rea superioară a rezervelor in­ torii a planului de stat pe fi­ şi alegeri tl poate da o dare de seamă tuţie sau comună tn orientarea tip „Perfo* confecţionate din
terne existente la fiecare loo nul 1070. concisă, expreale a participării activităţii lor spre sarcinile fun­ Desigur, rezultatele erau şl susţinerii lucrărilor miniere beton, nu s-a întreprins ni­
de muncă, măsurile luate In Plenara C.C. al P.C.R. s sta­ efective Ia Întocmirea el a tu­ damentale economice, sociale şl mal bune dacă nu se înregis­ cu ajutorul torcretului şl a mic pe această linie. In sco­
scopul utilizării Integrale şi e- bilit obiective concrete pentru turor membrilor organului res­ culturale puse de partid In faţa trau depăşiri de consumuri la susţinerii metalice la toate pul punerii In valoare a unor
ficlente a timpului de lucru şl lucrătorii din I.A.S. şl IM.A. pectiv. acestora în actuala etapă. De I.M. Barza, I.M. Ţebea şi al­ lucrările unde condiţiile geo- astfel de realizări ale mineri­
a capacităţii maşinilor şl utila­ Adunările şi conferinţele sindi­ Amploarea sarcinilor de vi­ asemenea, ele îşi pot aduce logico-miniere permit acest tului mondial, serviciile de
jelor, pentru reducerea consu­ cale din sectorul de stat al a- obşteso exercitat de sindicate itor, cerinţele oblectlove ale ri­ contribuţia la , canalizarea dez­ tele. Merită să fie menţionat lucru. organizare superioară a pro­
murilor specifice de materii griculturli trebuie să pună In asupra deservirii oamenilor dicării nivelului calitativ al ac­ baterilor (¿in adunări şl confe­ că unităţile care nu s-au în­ Experienţa a arătat clar ducţiei şl a muncii au multe
prime şl materiale şi, îndeosebi, centrul dezbaterilor activitatea muncii in unităţile comerciale tivităţii sindicatelor Impune ca rinţe pe un făgâş rodnic In so­ cadrat în consumurile specifi­ că folosirea susţinerii portan­ de făcut, Insă trebuie să-şi
de metal, preocupările privind desfăşurată In direcţia efectuă­ şi sanitare, In staţiunile bal­ peste tot să ee dea dovadă de luţii şl propuneri, veghind, în ce nu au manifestat nici preo­ te prin toreret aduce econo­ trăiască viaţa în „miezul“ şi
întărirea disciplinei socialiste rii calitative şl Ia timp a lu­ neoclimaterice, asupra stării de un înalt spirit de dlscernâmtnt acelaşi timp, la respectarea cuparea cuvenită pentru ex­ mii însemnate şi conduce la nu alături de problemele- de
In muncă sub toate aspectele ei crărilor agricole, folosirii Judi­ sănătate a angajaţilor. în alegerea noilor organe de strictă a prevederilor statutare, tinderea procedeelor moderne efecte economice pozitiv© nu bază ale reducerii consumu­
esenţiale — slnt probleme asu­ cioase a fondului funciar şi a Activitatea cultural-educatlvă conducere. Criteriul promovării a cerinţelor democraţiei munci­ de susţinere — respectiv folo­ numai asupra reducerii con­ rilor specifice.
pra cărora se cere concentra­ maşinilor. Un accent deosebit şl sportivă de masă desfăşura­ nu poate fl altul decit calită­ toreşti. sirea înlocuitorilor. Numai aşa sumurilor specifice, dar şl a­ Se Impune cu acuitate şl ra­
tă atenţia membrilor de sindi­ trebuie pus, de asemenea, pe tă de slndioate a cunoscut de ţile profesionale, politice şl Alegerile sindicale, eveniment se poate explica faptul că I.M. supra creşterii vitezelor de ţionalizarea consumurilor de
cat din aceste unităţi. In ace­ Întărirea disciplinei socialiste la un on la altul o continuă dez­ morale privite ca un tot unitar, de o deosebită însemnătate în Barza, la susţinere metalică avansare. Unităţile miniere aer comprimat şi energie e-
laşi timp. dările de seamă şl în rîndul mecanizatorilor şl al voltare. In contextul actualelor apreciate după rezultatele prac­ viaţa organizaţiei profesionale şl prin toreretare a realizat care au folosit această meto­ leebrică, prin dimensionarea
dezbaterile trebuie să releve a­ celorlalţi salariaţi, pe extinde­ exigenţe, atlt In formele el de tice obţinute In muncă şl în ac­ a clasei muncitoare, slnt che­ prevederile planului numai dă au obţinut viteze de avan­ corespunzătoare şi etanşarea
portul propriu adus la buna or­ rea experienţei pozitive şl a manifestare cit şi In conţinut, tivitatea obştească, după contri­ mate să contribuie la perfecţio­ în proporţie de 64,5 şl res­ sare sporite — aşa cum este conductelor şi respectiv prin
ganizare şl desfăşurare a Între­ metodelor moderne In produc­ activitatea cultural - educativă buţia la Înfăptuirea hotârîrilor narea întregii activităţi, la a- pectiv 34,8 la sută. Situaţii
cerii socialiste, la dezvoltarea ţia agricolă vegetală şl ani­ trebuie să fie substanţial Îmbu­ partidului, a sarcinilor ce re­ firmerea şl mal puternică a sin­ similare se prezintă şl Le. mi­ cazul la E.M. Ghelar, E.M. reducerea vlrfurllor de sarci­
Muncel şl altele.
mişcării Inovatorilor, la vasta mală. nătăţită, pentru a răspunde mal vin mişcării sindicale, din com­ dicatelor tn viaţa societăţii na Ţebea cu consumul de nă prlntr-o aplatizare a curbei
acţiune Întreprinsă de partid In adunările şt conferinţele mult decit plnă acum necesită­ portarea în societate şl In fa­ noastre, la o participare şl mal cherestea. O atenţie sporiţi trebuie a- şi obţinerea unul coeficient
privind organizarea pe baze şti­ sindicale din unităţile comer­ ţilor producţiei. In acest sens, milie. In acest sens, pe baza u­ activă la înfăptuirea programu­ Avindu-se în vedere posi­ cordatâ armării metalice nu de utilizare a energiei elec.
inţifice a producţiei şi a mun­ ciale, Instituţii, unităţi sanita­ adunările şl conferinţele slnt nei amănunţite analize a modu­ lui elaborat de partid pentru bilităţile reale de care dis­ numai pe seama elementelor trlce cît mal mare.
cii, la finalizarea concluziilor re şl comune, dările de 6eamâ chemate să evidenţieze posibili­ lul In care şi-au Îndeplinit dezvoltarea şl înflorirea multi­ pun minele trebuie să se ac­ moderne. Se pot folosi tn a- In anul în care intrăm pe­
şl măsurilor rezultate din stu­ şl dezbaterile vor analiza în­ tăţile şl modalităţile concrete mandatul cel care fac parte din laterală a României socialiste. ţioneze energic şl eficient, în numîte cazuri pentru confec­ ste cîteva zile, conducerile ti-
diile efectuate. deosebi contribuţia adusă de prin care activitatea politlco- organele de conducere actuale, Este cerinţa fundamentală, In spiritul indicaţiilor plenarei ţionarea armăturilor, diverse nitâţîlor vor trebui să se ori­
De asemenea, adunările şi organizaţiile respective la creş­ educativă poate contribui şi mal adunările şl conferinţele au da­ virtutea căreia orice efort din C.C. al PC.R., la toate locu­ profile de şină neutillzabllâ. enteze concret pentru fiecare
conferinţele sindicale din între­ terea conştiinţei profesionale a efectiv la dezvoltarea conştiin­ toria să propună spre a fl reu- partea tuturor factorilor care rile de muncă pentru redu­ care. folosite, pot constitui o gen de lucrare în scopul ob­
prinderile şi şantierele do con­ salariaţilor, a operativităţii ţei socialiste a oamenilor mun­ leşî sau aleşi pe cei mai buni au răspunderi în această ac­ cerea continuă a consumuri­ importantă sursă de economii. ţinerii unor consumuri spe­
strucţii trebuie să abordeze cu răspunderii şi competenţei lor cii, la cultivarea în rtndul a­ muncitori, ingineri, tehnicieni, ţiune, devine nu numai nece­ lor specifice de materii, ma­ A existat, o preocupare în cifice pe tona de substanţă
prioritate sarcinile specifice ce în îndeplinirea sarcinilor de cestora a trăsăturilor Înaintate, maiştri, profesori, medici, func­ sar, ci şi oblîgotoriu teriale şl energie. In scopul acest sens la minele Ţebea minerală cît mal mici. Posi­
revin lucrătorilor din acest sec­ serviciu. proprii omului societăţii soclo- ţionari ş.a. bărbaţi şi femei, oa­ şi Tcliuc, care trebuie con­ bilităţi există şi se impun a
tor ; gospodărirea judicioasă a Adunările şl conferinţele au listc, la îmbogăţirea cunoştinţe­ meni cu o temeinică pregătire GHEORGHE MlrlAlLA obţinerii unor rezultate po­ tinuată şi extinsă. fi puse in valoare. Numai aşa
materialelor, scurtarea terme­ datoria să analizeze temeinic lor lor politice, economice şl de politică şl profesională, comba­ secretar al Consiliului judeţean zitive la toate unităţile minie­ exploatările miniere din ju­
Pe linia reducerii continue
nelor de execuţie a obiective­ preocuparea sindicatelor pentru cultură generală, la creşterea tivi, exigenţi şi cu Iniţiativă, Hunedoara al U.G.S.R. re, considerăm util să atra- a consumurilor specifice de deţul nostru pot da un răs­
cherestea, se cere mal mult puns clar şi precis la sarci­
ca plnă acum bandajarea pe­ nile pe care îe pune în faţa
investiţii care vor spori reţilor galeriilor cu plici pre­ noastră conducerea superioa­
ră de partid şi de stat tn do­
deşeuri de lemn
fabricate.
m i t HIABIIIMA « B it şi altele care pot suplini cu lor materiale şi creşterii efi­
u
meniul reducerii consumuri­
capacitatea secţiei succes acest valoros material. cienţei economice.
IKK Si H i i m i t IU TA Prin Investiţiile ce se finalizează fn prezent la sec­ La E.M. Lonea
ţia de materiale de construcţii Vata a întreprinderii
de industrie locală Brad. capacitatea fabricii de cără­
midă va spori de cîteva ori. E vorba despre trei tu­
A devenit demult un ade­ producţiei au experimentat In Datorită slabei calităţi a re­ la dotaţlile din partea statu­ nde de uscore artificială şi de o centrolă de aer cald. Condiţii de lucru mai
văr elementar şi o necesitate procesul tehnologic de fabri­ paraţiilor la utilaje, a întreţi­ lui şl încadrarea cheltuielilor Finalizarea acestor investiţii vo permite folosirea
de prim ordin pentru fiecare caţie, Înlocuirea sulfatului de nerii lor necorcspunzâtoarc, în veniturile realizate presu­ Ia capacitatea proiectată a liniei de presare ureînd
întreprindere că acoperirea zinc cu oxid de zinc, (n urma nu numai că se depăşesc chel­ pune o muncă susţinută din producţia de cărămidă Ia 5.5 milioane bucăţi onual.
tuturor cheltuielilor din ve­ căreia se vor reduce cheltu­ tuielile cu utilajele, dar se partea întregului colectiv de bune pentru exploatarea
niturile realizate şl obţinerea ielile cu peste 100 000 lei a­ scot din producţie importante muncă şi în special a mem­
unui volum cit mal mare de nual. De asemenea, s-au făcut capacităţi, afectind astfel şi brilor comitetului de direcţie
beneficii trebuie să constituie unele raţionalizări în organi­ volumul producţiei. Intr-un a­ de la „Vîseoza“. In primul
o preocupare fundamentală a zarea producţiei care au con­ semenea concurs d© împreju­ rînd se impune lichidarea de unor noi cimpuri miniere
tuturor comitetelor de direc­ tribuit si ele la reducerea rări, eficienţa economică plă­ urgenţă a tuturor deficienţe­
ţie, a tuturor cadrelor de spe­ cheltuielilor şi creşterea pro­ teşte încă mult tribut defec­ lor care conduc la cheltuieli
cialişti din economie. Dezvol­ ductivităţii muncii. La sfîrşi- ţiunilor de organizare a pro­ exagerate, care generează ne- Sectorului de investiţii de 400, I/Onea II ; galeria dc le­
tarea în ritm susţinut a eco­ tui lunii noiembrie, de pildă, ducţiei şi a muncii. rentabllitatea fabricii Spriji­ la Exploatarea minieră Lo- gătură între puţul de mate­
nomiei naţionale, mersul ei economiile suplimentare la Deşi unitatea se încadrează nit mai substanţial dc către nea îl revine sarcina de a asi­ riale Jteţ şl puţurile gemene
vertiginos înainte, crearea u­ preţul de cost erau în valoare In cifrele de plan privind ca­ conducerea Centralei indus­ gura condiţiile optime în ve­ Lonea II, orizontul 400. inclu­
nei baze telinico-materlale pu­ de 484 000 lei. litatea producţiei, faptul că in triale de fibre chimice Sâvi- derea deschiderii noilor peri­ siv complexul puţului de ma­
ternice, moderne şi eficiente Ideal era ca aceste economii structura sortimentelor calita­ neşti-Piatra Neamţ, de Minis­ metre miniere, precum şi teriale Complexul acesta a
reclamă stăruitor amplificarea de cheltuieli să se regăsească tea B şi C este prezentă în terul Industriei Chimire, co­ pentru crearea climatului fa­ fost pus în funcţie parţial
volumului venitului naţional, Intr-o proporţie cit mai mare proporţie de 2R.9 la sută din lectivul de la „Vîseoza“ poate vorabil atacării altor fronturi pentru transportul materialu­
a acumulărilor. in economiile la dotaţia de totalul producţiei, nc arată că descoperi noi rezerve care să de lucru. lui lemnos, urmînd ca in pri­
In hotâririle plenarei C.C, stat Faptul că ele nu se re­ membrii comitetului de' direc­ ducă la reducerea preţului de Misiunea principală ce i-a ma parte a trimestrului I 1970
al P.C.ll din 10—13 decem­ găsesc numai In proporţie de ţie, cadrele tehnice din fabri­ cost. la creşterea eficienţei e­ revenit colectivului nostru de să fie pus in funcţiune şi
brie s-a insistat cu tărie asu­ aproximativ 60 la sută lasă că au încă un cimp destul de conomice. Este necesar să se muncă în anul acesta a fost pentru transportul producţiei.
pra necesităţii creşterii efi­ să se întrevadă că există pe larg pentru a acţiona in di­ facă o analiză amănunţită a executarea lucrărilor legate de Realizările obţinute sînt ro­
cienţei economice, a folosirii undeva „portiţe" prin care a- recţia creşterii eficienţei eco­ fiecărui loc de muncă, a fie­ concentrarea celor trei guri de dul strădaniei întregului co­
cu randament maxim a între­ eestea se .preling“. nomice. Prin îmbunătăţirea cărui post de cheltuieli şi eă mine la o singură incintă, Lo­ lectiv de muncă al sectorului
gului potenţial uman şi ma­ Şeful serviciului contabilita­ calităţii creşte preţul de vîn- se determine căile care com­ nea II. Printr-o mai bună investiţii. Prin dăruirea de
terial din industrie. In cen­ te de la .Vîseoza", Vietor Râ- zare, iar dotaţia se reduce A­ portă cheltuieli minime şi organizare a muncii au fost care au dat dovadă. prin
trul preocupărilor tuturor uni­ guşitu, ne mărturisea că a- cest lucru ae cunoaşte prea randamente productive maxi­ obţinute importante realizări preocuparea fa|â de realiza­
tăţilor economice, ale tutu­ ceastâ discrepanţă apare ca bine dar de ce oare nu se ac­ me. In această acţiune trebuie peste planul anual, reprezen- rea sarcinilor înainte de ter­
ror organizaţiilor de partid, urmare a faptului că reduce­ ţionează mai stăruitor în sen­ antrenate toate serviciile func­ tînd 220 ml lucrări miniere, men s-au remarcat brigăzile
trebuie să stea aplicarea de rile de cheltuieli s-au făcut sul ridicării nivelului calitativ ţionale. iar la valoarea lucrărilor un conduse de Dumitru Coslinoş,
măsuri care să conducă la re­ pe seama reparaţiilor de uti­ al produselor ? Ritmurile vertiginoase de plus de peste 1 000 000 Jel. Ghcrasim Futo. Vasile Simion,
ducerea consumurilor specifi­ laje şi nu la activitatea de ■Fondurile puse la dispozi­ creştere economică care se în­ Au fost predate producţiei Dan Tânâsescu. clectro lăcă­
ce de materiale, ridicarea gra­ bază. Chiar aşa stînd lucru­ ţia fabricii nu sînt folosite cu registrează la ora actuală sint şl puse in funcţiune obiecti­ tuşii Anghcl Ştefânescu. Tro­
dului de folosire a utilajelor rile. diferenţa dintre econo­ chibzuinţă. Se apelează la îm­ incompatibile cu existenţa u­ ve ca : galeria de legătură în­ ian Boglea, Vasile Ulîci. Se­
şi capacităţilor de producţie, miile la preţul de cost şl do­ prumuturi restante pentru ca­ nor întreprinderi care mai lu­ tre puţul orb nr. 1 şi puţu­ ver Manole, loan Mîţu, arti­
creşterea productivităţii mun­ taţii nu poate fi Justificată In re se plătesc dobînzi penali­ crează cu pierderi. Iată de ce rile gemene Lonea II. orizon­ ficierii loan Mihaluk, Aurel
cii, folosirea cu eficacitate totalitate. zatoare, se Încarcă preţul de disputa care se dă pentru ren­ tul 400, inclusiv complexul Tipţcr, loan Simion, maiştrii
maximă a fondurilor băneşti Cu toate că rentabilizarea cost cu penalizări plătite pen­ tabilizarea „Vîscozri" din Lu~ puţului orb nr. 1, lucrări ce mineri Eugen Tif, Mararie
etc. Aceste sarcini majore tre­ întreprinderii a devenit o ne­ tru nerespectarca obligaţiuni­ peni trebuie încheiată cît permit trecerea producţiei de Costinaş, Aurel Costinaş. loan
buie să primească o semnifi­ cesitate acută, sub diferite for­ lor contractuale şl locaţii de mai urgent posibil, prin aşe­ la mina Lonea I, la Incinta Sevastru, ca şi inginerii Mi­
caţie deosebită mai ales in în­ me se mai risipesc încă în­ vagoane etc. zarea activităţii economice a ron RebeHea, şeful sectorului,
treprinderile care mai lucrea­ semnate valori. Numai în a- acestei unită!i pe baza trai­ nouă Lonea II; complexul de şi Aurelian Crişan.
ză cu pierderi, nerentabile, în­ eest an, ca urmare a depăşirii Rentabilizarea activităţii în­ nică a eficienţei. decantare a apelor subterane
treprinderi care in loc să con­ consumurilor specifice la ma­ treprinderii „Vîseoza" se im­ şl staţia principală de evacua­ Ing, PETRU BALANESCU
tribuie la creşterea acumulă­ teriale, s-au cheltuit peste pre­ pune cu acuitate Renunţarea A. MICLEA re a apelor de la orizontul
rilor, le diminuează. vederi 221 000 lei, iar la între­ E.M. Lonea
In Judeţul nostru, printre ţinerea şi funcţionarea utila­
puţinele unităţi economice jelor, cheltuielile au fost de­
care nu reuşesc să şi acopere păşite cu 152 000 lei Dacă
cheltuielile din veniturile pro­ şi ia aceste capitole cheltuie­ Profilul spiritual, ideologic In predarea ştiinţelor sociale teoretice, să formăm acea at­
prii se numără şi Fabrica de lile se încadrau în normele şi moral a! tlnârulul este de­ mosferă de emulaţie liberă,
fibre artificiale „Vîseoza“ Lu- admise, economiile la preţul terminat de filozofia pe care de relaţie afectivă intre profe­
peni, care apelează in fiecare de cost erau mult mal mari, el şi-o însuşeşte, de concepţia sori şl elevi, considerînd a­
an la .vistieria" statului, la un iar dotaţia substanţial dimi­ sa despre lume. In toate ra­ ceasta o condiţie a eficienţei
ajutor de pe^te un milion de nuată porturile de viaţă el acţionea­ lecţiei. Fără a neglija carac­
lei. Acest lucru înseamnă că ză In virtutea convingerilor Rezonanţele teoretice si fie completate terul ştiinţific al lecţiilor, am
la fiecare 1 UUU dc Ici produc­ Rezerve însemnate pentru lui, care-i hotărăsc atitudinea ţinut să prezentăm probleme­
ţie marfă se cheltuiesc în plus, creşterea eficienţei economice, şi receptivitatea faţă de feno­ le In aşa fel Incit gîndirea
cîte 25 lei. Valoarea produc­ a rentabilizării Fabricii de fi­ menele sociale De aceea, cu­ vie, curiozitatea şl nevoia de
ţiei realizate este sub nivelul bre artificiale „Vîseoza“ se a­ noaşterea filozofiei marxist- clarificare să nu fie sufocate
cheltuielilor de producţie Si­ flă şi în ceea cc priveşte pro­ leninlste este o necesitate me­ cu adînci implicaţii morale de formule şi citate. In felul
tuaţia este, evident, nceoros- ductivitatea muncii. Desigur, nită să împlinească, să defi­ acesta considerăm că am reu­
punzâtoare. Mai grav insă dacă se apreciază îndeplinirea nească un profil Intelectual. şit mal bine ca In alţi ani să
este faptul că aceasta stare do .••cestui indicator după gradul însuşirea, înţelegerea de că­ năzuiesc ? şi altele. Răspunsu­ mărim eficienţa educativă in
lucruri se perpetuează de prea cie realizare de la sfîrşitul lu­ tre elevi a filozofiei, ca .ştiin­ rile la aceste întrebări, elevul mare actualitate în predarea derente de la care a pleent şcolii noastre, am avut şi a­ predarea ştiinţelor sociale la
ştiinţelor sociale este şi rămî-
multă vreme, mai precis, de nii noiembrie — 101 la sută ţă care studiază legile gene­ le primeşte de la concepţia ne formarea la elevi a unor colectivul de cadre didactice vem în vedere faptul că cu­ Liceul „Decebal“.
aproape un cincinal. Cu alte — s-ar părea că s au depus rale ale naturii, societăţii şl ştiinţifică marxistă, de pe po­ concepţii realiste despre so­ <'are predau ştiinţele sociale, noştinţele pe care le transmi­ Departe Insă de a fi pe de­
cuvinte, firele de mătase arti­ eforturi pentru creşterea ran­ gîndirii, este strins legată de ziţia materialismului dialectic cietatea noastră contempora­ de la Liceul ..Decebal" Deva, tem elevilor să fie mai mult plin satisfăcuţi de rezultatele
ficială sint un produs util so­ damentului pe salariat. Dacă cunoaşterea altor discipline şi istoric. Absolventul de IU nă, a convingerilor politice în activitatea de educare a e- decit expresia însuşirii meca­ primului trimestru, ne gîndim
cietăţii, insă eforturile mate­ sc analizează. în schimb, cum ştiinţifice, a ştiinţelor parti­ ceu trebuie să ştie în ee con­ care sâ-i îndemne pe tineri lovilor. Inţelegînd neajunsu­ nice a eîtorva formule im­ in continuare la alte moda­
riale şi financiare depuse la a fost îndeplinit acest indica­ culare, considerate fundamen­ stă esenţa personalităţii u­ la o activitate conştientă pen­ rile inerente vîrstei, trecînd puse de la înălţimea catedrei, lităţi pedagogice care să ne
„Vîseoza" sînt mult prea mari tor se pot trage o serie de tale, prin care aceasta îşi con­ mane, ce este demnitatea u­ tru construirea socialismului. peste dificultăţile pc care le să fie rezultatul unei infor­ ajute la predarea cu randa­
in raport cu sarcinile şl po­ concluzii, nu tocmai lăudabile firmă postulatele, legile. mană. ce înseamnă omul mul­ implică procesul complex de mări multilaterale şi solide ment maxim a ştiinţelor so­
sibilităţile oferite de progresul pentru conducerea fabricii. Trecerea la liceul de 12 ani tilateral dezvoltat El trebuie argumentări din partea pro­ ciale în liceul la care lucrăm.
economic. Se pot ele diminua? Astfel, in timp ce pierderile oferă condiţii favorabile în­ să cunoască filozofia lucruri­ fesorului, iar din partea ele­ Sîntem conştienţi de faptul
Iată Întrebarea la care, atît din timpul productiv — sub suşirii filozofiei de către o- lor şl Ideilor şi s-o raporteze COLOCVII DIDACTICE vului rezultatul dezbaterii că marea atenţie pe care Con­
conducerea fabricii cît şi a forma învoirilor şi absenţelor levj, în primul rlnd pentru că mai mult la om, avind in ve­ lăuntrice, al opţiunii Izvori- gresul al X-lea o acordă
Ministerului Industriei Chimi­ nemolivate"— se ridică la predarea acestei discipline gă­ dere râ adevărurile filozofice te din convingere. Personal muncii ideologice din ţara
ce, caută de aproape cinci ani 2 399 ore-om. pentru produc­ seşte elevul cu o temeinică nu sînt abstracte, pure. in­ combaterea concepţiilor retro­ educaţie. privim cu multă sn sînt convins că numai o a­ noastră se referă şi la acti­
să dea un răspuns favorabil. ţia de 411.1 milioane Ici, impli­ cultură generală, necesară în­ dependente de acesta. grade. mistice despre evoluţia lisfacţie rezultatele acestui semenea modalitate de forma­ vitatea cadrelor didactice din
Deşi pierderile nu slnt mari, cit productivitatea muncii, ţelegerii categoriilor şi noţiu­ societăţii. prim trimestru al anului şco­ re a concepţiei marxiste de­ liceu. Desprindem din aceas­
Se ştie că studierea de că­
rezervele de rentabilizare nu s-au prestat In plus II 635 nilor filozofice, iar pe de altă tre elevi a ştiinţelor sociale Cerinţele primordiale ale lar. 1969-70 Putem observa spre natură şi societate, de­ tă sarcină generală îndatori­
s-au identificat şi materiali­ ore-om. Aceasta demonstrează parte, spiritul de curiozitate, in liceu nu are numai rezo­ practicii, sarcina de a fi în r& marea majoritate a elevi­ spre om şi cunoaşterea lumii rea noastră dc a ne concen­
zat In totalitate. Este adevă­ că productivitatea muncii s-a maturitatea de gîndire sint nanţe teoretice. intelectuale, pas cu problemele vieţii deter­ lor noştri sînt receptivi la i- îi deschid copilului noi ori­ tra întreaga activitate spre
rat, conducerea întreprinderii, depăşit nu ca urmare a creş­ specifice acestei vîrsle. Este ei şi adinei implicaţii morale. mină o participare activă a dcilc noi. mai ales atunci cînd zonturi dc gîndire. îi canali­ studierea realităţilor contem­
cadrele de specialişti au luat terii randamentului pc unita­ perioada marilor întrebări pe Concepţiile filozofice şi so- ştiinţelor sociale din liceu Ia noi, profesorii, le aducem un zează drumul cunoaşterii, in- porane, spre înţelegerea fe­
tea de timp, ci ca urmare a care şi le pune adolescentul: popularizarea în lindul elevi­ plus de informaţie şi Ic îm­ lârindu-i curajul adevărului
o serie de măsuri care în fi­ cial-politice cultivate la elevi nomenelor noi care apar, pen­
folosirii unui fond de timp Ce este omul şi ec loc ocupă lor a politicii partidului nos brăcăm înlr-o coloratură u- şi luminindu i cu răspunsuri tru a le explica cu competen­
nal au condus la economii de pe.ste ce! planificat De nil fol, «M în lume ?, Încotro sc în­ trebuie să devină un factor tru, la demonstrarea caracte­ manistâ în stare sâ-i captive competente şi motivate între­ tă şi răspundere elevilor şl
cheltuieli, însă nu În măsura trebuie precizat râ la .Vîsco- dreaptă omenirea ?. Dc undo de optimizare a tuturor acţi­ rului principial, consecvent al zc nu numai raţiona), dar şi bările proprii vîrstei. sîntem hotărîţi să depunem
unilor tinârului. sâ-t conducă
în care să se poată renunţa la za“ Lupeni se înregistrează venim, r e sîntem şl undo a­ in raporturile lui cu mediul concepţiei marxisl-lcninisle. afectiv, şi prin aceasta sâ Ic In predarea ştiinţelor so­ toate eforturile pentru a răs­
cel mai scăzut indice de fo­ jungem ? sau alte întrebări trezim aderenta suflnLcnscâ. ciale. şi mai ales in predarea
dotaţla de stat. Aşa, de exem­ social, sâ-i orienteze senti­ In toate problemele interne punde acestei cerinţe.
losire a timpului de muncă stringente pentru un linâr: O forniindu-le convingeri. Pc filozofici la clasele a XII-a,
plu, specialiştii din cadrul ser­ din judeţ — numai 92.4 la pot să fiu ?, Ce trebuie să mentele morale. şi internaţionale linia formării convingerilor am căutat (\i. prin dialogul Prof. PETRU ARDEU
viciului tehnic «i organizarea sută. fac 7, Ce-mi eate îngăduit să Problema principală fi de Acestea sînt cîteva consl- realiste despre lume ta elevii amplu şi vkft-al dezbaterilor Liceul „Decebal" Deva