Page 95 - Drumul_socialismului_1969_12
P. 95
niiriT d—
Pe marginea adunării generale
ivi •
[AGENDA a Asociaţiei juriştilor în [(litara tehnică au apărut:
L
» l i
3 C O N D U C E R E A S P I T A & B O L I L E P R O F E S I O LA 31 DECEMBRIE ANGHEL GH. ŞTIRBULESCU I.
L U L U I U N I F I C A T P E T R O N A L E ifnt a fecţiu n ile care Automobilul Iarna GEORGE5CU C.
Ş A N I fi conduccren policli se p ro d u c ca u r m a r e a e- Utilizarea contoarelor electrice
nicii au luat o se a m ă de xercltă rli u n e i m ese rii sau Drumul socialismrlui “ O lucrare ce se adresează de curent alternativ
m ă su ri p e n tr u îm b u n ă tă ţir e a unei p ro fesiu n i, c a u za te de Activitate rodnică
s e r v ic iilo r : specia liştii de factori n o civi fizici, ch im ici 33 şoferilor amatori cit şl celor Cartea se adresează mun
aici lucrează d u p ă u n grafic sau biologici, caracteristici profesionişti. Sînt arătate citorilor şi tehnicienilor care
dirijat, iar d in această lu locurilor d e m u n c ă , p re c u m particularităţile exploatării lucrează in domeniul montă
nă, in c a d ru l policlinicii fi supra so licita rea d ife r ite automobilelor pe timp de iar rii, exploatării şi verificării
a luat fiin ţă şl u n serviciu lor organe sau siste m e ale A A 0 U ® I § ® g U vă oferă un ziar în B pagini, în nă şi influenţa intemperiilor contoarelor electrice şi per
se ui intarn legalităţii
d e u rologie cu un p ro g ra m o rg a n is m u lu i în procesul sonalului energetic din între
ziln ic Intre orele 12— 14. N oi m u n c ii. B oala tr a n sm isib ilă culori, in care veţi putea citi asupra diverselor organe ale prinderile industriale.
le servicii, o rg a n iza te prin p ro fesio n a lă se declară, lor ; măsurile ce trebuie Pe lingă descrierea tipuri
grafic, asigură acordarea ri caracterizează şi se în reg is luate în condiţiile parcării lor de contoare lntllnite cu
nei a sisten ţe sa n ita re c o m trea ză a ttt ca boală p ro fesio articole ce consemnează rent în exploatare ca şl a
p e te n te şl opo rtu n e. nală cit şl ca boală tr a n s m i la Dova o ovut toc, recent, adu io noastră", ..Apărorea avutului et^ pe platforme descoperite sau celor recent introduse, se
® DE A L O C A Ţ I A DE sibilă. narea genéralo o jnembrJIor organi Stoic" şl multe oiţele. Au foit popu- In garaje încălzite sau ne dau indicaţii privind alege
rea celui mai potrivit tip de
lu n c i
lom ote noile legi apărute: Codul pe
o Asociaţiei
judeţeno
zaţiei
S T A T P E N T R U C O P II be o U N N O U P A T I N O A R lor pentru dorea de toama |i olcge- nal, Codul ds procedură penală, Le o bilanţul marilor EVENIMENTE Şl ÎNFĂPTUIRI încălzite.
neficiază şl m ilita rii in te r s-a d esch is in V alea Jiului. reo noului comitet ţi o comisiei do gea privind cercotorao persoanelor ALE ANULUI 1969 ; contor.
ccntori, cara a desbotul pe larg care nu au doblndit bunuri In mod
m e n , fo şti a n gajaţi cu c o n E ste vo rb a d e p a tin o a ru l de activitatea dopuso do lucratorii din licit, Legen privind raporturile dintre © glndurl la ÎNCEPUT DE N O U AN |
tract d e m u n că , care In ca la A n in o a sa , care a fo st a justiţie, pentru educorea colatenilor proprietar şl chiriaş, Legea privind © reportaje — anchetâ despro cei care semnea
litatea pe care au a v u t-o au m e n a ja t in Im ed ia ta a p r o |n spiritul respectului fo(a do Icqq conirolu I actelor odmlnistrollve Ilega
in vederea dezvoltării conştiinţei în
m a l p r im it acest a jutor. A piere a şcolii generale d in datoririlor cctoţoneşti, o întăririi le* la ş) altele. ză, prin munca şi ideile lor, REALIZĂRILE ^CE AURE
- V om ruga lă vă referiţi şl la
locaţia, în tim p u l e fec tu ă rii localitate. D e astă d a tă c o n gal ii o (ii şl democraţiei socialiste. actjvllotea depusă pentru ilguranto OLEAZĂ JU D EJU L NOSTRU. r
stagiului, o p rim es c d e la a - stru cto rii lut stnt... elevii. No-am adresat tovarăşului NICOLAE circulaţiei, unde ştim că i-au înre Cu acelaşi prilej, vă oferim un interior ai ziaru
STINGĂ, preşedintele Tribunolului Ju gistrat acţiuni meritorii.
ceeaşl o rg a n iza ţie de sta t pi- Q A J U T O A R E L E P E N deţean — aloi Io aceasto odunoro ca - Do. Membrii organizaţiei noostre lui - „REVELION '70*\ în care vă Invităm
nă la reîncadrarea în m u n T R U M A M E . C u a n tu m u l a preşedinte al Asociaţiei |uriştilor din Judeţene, in colaborare cu lucrătorii & să închinăm „PAHARUL DE LA ORA ZER O *;
judeţul Hunedoara - câruio r-am io
că. A c e s te p r e v e d e r i n u pot ju to r u lu i p e n tr u sarcină şl licitat să ne Informéis succint despro de miliţie, cu procuratura, cu alţi fac O so rostim un „TOAST*;
tori cate concură la siguranţa circu
munca desloşuroto.
fi e x tin s e fi asupra copiilor leh u z ie p e n tr u a n g a ja tele laţiei rutiere, au o/gonizat peste 400 © să primim „PLU G U ŞO R U L* şi „SO R C O V A ÎN
— E greu să slntetiieii. Intr-un spo- dc monifcstârl po această temă pa
p e n tr u care sa la ria tu l nu a care nasc al treilea copil şl ţiu restriñí, activitatea pe core Iu cate lc-am putea numi adevărate lec „VERS A L B " ;
u r m ă to r ii este sută la sută crótorü din justiţie au depus-o in ţii deschise, precum şl 30 do con
b en eficia t de alocaţie ptnă perioada ce a trecut din mortie 1968. cursuri gen „Clno ştie, ciştlgă" © să răsfoim „PAGINI DIN FO LC LO R U L TRA
din salariul tarifar lunar, in Voi incerco so mo opresc oiupro do
la data d esfacerii c o n tr a c tu d ife re n t de v e c h im e a v#>V- meniilor mol importante. Munca de - Ce ne pute{l spune despre sarci DIŢIONAL" ;
lui de m u n c ă . In m u n că . populoriiare a legilor şi de preveni nile de viilor olo Asociaţiei Judeţene © să petrecem „ANUL N O U PE 360 MERI
a JurIşt 1 lor ?
re □ faptelor cu coracter antisocial
i o concretizat - numai Intr-un singur - In aduriore au foit stabilite sar DIANE" ;
on — în peste 900 de conferinţe ţi cini precise In scopul asigurării unei © să ciocnim paharul pentru anuî care a consa
nute in sectoarele economic, trans eficienţo continue a activităţii de pro-
Expoziţie filatelică port, comerţ, cooperaţie, in instituţii vonire a infracţiunilor, pentru orgoni- crat MODA „MINI" şi ZBORUL OMULUI PE LUNA.
rorco de acţiuni comune cu ceilalţi
şcoli
precum şi
pesio
prin cele
şi
Nu lipsesc din acest interior caricaturile, materia
In scopul popularizării frumoaselor rezultate obţi 400 dc seri de întrebări şi răspunsuri foctori chemaţi să contribuia la în le diverse, publicitate.
tronarea spiritului de echitate şl drep
pe tema juridice,
lim poiioone, con
nute de filateliştii din Brad, de curînd s-a deschis la vorbiri intre jurişti şi codro din e- tate, la întărirea ordinii de drept. Au
fost indicate sarcinile ce revin aso
Casa orăşenească de cultură o expoziţie tematică or conomle, eipuncri Io centrele do ro- ciaţiei in lumina hotârîrllor odoptate NU UITAT/. LA 31 DECEM BRIE, C U PRILEJUL
ganizată de cercul filatelic din localitate. Afluenţa de dioficore. In colaborare cu comitetele la cel de ol X Ico Congres al parti ANULUI N O U , VÂ OFERIM OPT PAGINI ÎN C U
judeţene pentru cultură şi arló, U.T.C.
vizitatori este o dovadă o interesului de care se bucu şi do femei s-au orgoniiot brigăzi dului. LORI, LA PREŢUL OBIŞN UIT, DE 30 DE BANI EXEM
ră această plăcută şi instructivă Îndeletnicire in rin ştiinţifice pe teme ca: „Respoetorco PLARUL I
dul cetăţenilor oraşului. legilor stolului, datorio liecărul cetă Convorbire realizatâ de RADIO
ţean", ,.Ocrotirea femeii momo in ţa- LUCIA LICIU CINEMA
PRO O RA M Ul fi ă.03 Concartul dlmln«-
— B ine, d a r n u este v o r nematograful „Potria'J | Ziua In |ll | 7,00 Radiojurnal. BuUtln matoo-
DEVA : Femela îndărătnică (Ci
U M O R ® U M O R
ba d e nici o escrocherie. In
rutierj 7,13 Oro taluluit 7.43 M uilcă
H ilf VITIV acel m o m e n t ll a u d e pe v tn - Ultimul voievod („Muroşul") j HU por şl Patru Bundlş; 8,00 Sumorul
caro vin peştii („A rta1) ; SIMERIAi
populară Into/protală da Ma/la Schi-
furtunoa
O
NEDOARA i
noopte
z ă to ru l de ziare strig în d :
lluitrata muxlcole; 9,00
pratali
6,10
(„Conitructorul"); Angelica |l
să
— M are escrocherie, 31 de
•ultonul („Fla că ra “) ; Mina cu bri Radiomogailnul lamallori 9,30 Avan
v ictim e. premieră cotidiană; 9,42 Covolcada
L A O r e u n iu n e a u n o r mul pe care tre b u ie m ers liante („S ld e ru tflîitu rj; CAlA N i ritmurilor - roluora; 11.03 Poşta ra
sa va n ţi, u n u l d in tr e aceştia p e n tr u a face a vere ? Noaptea a făcută pentru a vita („11 dio da dr, N. M lhăcscu; 11,13 Intil-
Iunie“) ; TELIUC: Tartan, omul jun
nlre cu melodia populară şl Interpre
e xp lică colegilor săi : — Este fo a rte s im p lu : o glei („Minerul") ; G H E L A R i tul preferot; 12,00 Da toote pentru
— lată, dragi colegi, sînt iei la dreapta, o iei la s tin Paşa („M in eiu l"); PETROŞANI : toţi; 13.00 Rod'ojurnol. Sport; 13,13
ZEIŢA d im pe p u n c tu l de a in v e n ta un gă, o iei tn toate direcţiile. m e r a t u n b ă tr ln e l se ridică neri („Republica"); LUPENI: La ră; 13,30 Unda veielâ. Trogem linia
Crima din pădure şi Vlva M aria
I N T R - U N res ta u ra n t a g lo
Noutăţile lăpiăm inil - muilcă uşoa
(„7 Noiembrie") ; Morţii rămin II-
p r o d u s sen za ţio n a l, capabil
să d iz o lv e tot ceea ce e x is p e n tr u a-şi a d u c e sin g u r o nord prin nord-vcjt — teriile Ml şl-odunăm - «elecţiuni din «ml»lunl<
Io onulul 19ă9. 14,00 Ettrada dumlnl-
(„Cultural"); LO N EA : Atmola co
tă. ceaşcă d e cafea. R e v e n in d dobaturilor din nou In lupta („M i c a lâ , 14,30 Clno ştie, cişhgâ. File da
-
monograilo
13,00
Neam ţ;
Judeţul
Bogata şl valoroasa colecţie lateral spre colţul ating ol rată preocupările spre o con In stu p o a rea generală, o L A U N c im itir d in Bro- Işi găseşte s c a u n u l o cu p a t nerul") ; VULCAN : V irila Ingra Eitrada dumlnleolă (contlnuoro) ; 17,05
(„M uncitoreic") ;
URICANI i
tă
de monumente datînd din pe scenei. Diana poartă pe cap tinuă perfecţionare existente vo ce se face au zită : n k lv n o reclam ă su n a a s t d e u n g a n g ster cu o în fă ţi Dragoile la Las Vogas (.,7 Noiem Coravana (ontoilol; 10,00 Mutică popu
Co
18,30
Dsiboterl
lară;
culturale.
rioada stâpînlrii romane in o diademă, aşezată peste coa în cadrul artei provinciale din — O singură în treb a re, fel : şare infricoşhtoare. brie")! ORAŞTIE : Un glonte pen ordonate actuala ale poeilel patrio
tru generol („Patrlo"); La eit de
Dacia a Muzeului Judeţean fura îngrijit tratată, dlndu-i Dacia. Felul în care au fost colega. A c e s t p ro d u s m ir a „M o r m in te clasa intti, o — Scuzafi-Tna, sp u n e bă- Eden („Fla că ra "); G E O A G IU B A li tice. 18,30 Varloţlunl pe ocaeoţl te
Hunedoara-Deva, s-a îmbogă aer maiestuos, Iar corpul este redate trăsăturile feţei, forma culos, in ce o să-l p u n e ţi ? situ a ţie unică. P a n o ra m ă trtn elu l, era locul m eu. Bună tiuo, contesă ; H AţEG i O mă - muilcă uşoară; 19,00 Goieta
radio; 19,20 Muzică uşoorăi 20,03 Ta-
ţit, printr-o donaţie recentă, acoperit de o tunică (chilon) alungită a nasului, buzele s p le n d id ă spre m are. L in iş te — P roba, îi r ă s p u n se mul momentului („Populat") | bleto de zeoró, de Paul Anghel; 20,10
cu o Interesantă operă sculp fără mîneci, lungă pînă dea strînse, coafura şi chiar dia absolută. Cei care încearcă g a n g steru l, fără să m işte m ă BRAD; Singerooio nună mocedo- Vier« da doină; 20,20 Eminesciana,
turală ce datează din sec II- supra genunchilor. In spate dema arată posibilităţile şi ca c im itir u l n o stru n -a u să se car un deget. neonă („Steaua roşie"] ; GURA- „Sielo lo n cer". Recită George Vra-
BARZA : Un delict oproope per
preferate;
ca; 20,23
melodii
Zece
III. Faptul că piesa s a păstrat îi flutură o mantie (palia) ca pacitatea artistului de a re U N Ţ Ă R A N îşi găseşte în d u r e să-l m a i părăsească — P roba este că v -a ţi a fect („M inerul"]; IHA: Prinţul ne 21.00 M uilcă de cală concert, 21,13
intactă pinâ azi permite între re este trecută peste piept, a- da, intr-o manieră personală, fiu l a d o r m it s u b u n pom . II şezat pe o bucată de to rt pe gru („Lum ina"). Teotru scurt. Linii de comunlcoţie,
icenoriu radiofonic da Al, Mlrodon;
prinderea unui aprofundat stu coperindu-1 doar partea stin creatoare, anumite trăsături trezeşte şl ti s p u n e : f r care o lă sa sem pe scaun. 21,47 Formoţla „C ascad a"; 22,00 Ra
diu, Iar datele obţinute sînt gă a bustului şl braţul res umane, care, potrivit concep — O, se pare că tu ai fă diojurnal; 22,10 Panoramic sportiv ;
confirmări ale unor teze deja pectiv pînă la cot. In registrul ţiei sale, erau proprii zeiţei. cut bine că te-ai aşezat la U N V I N Z Ă T O R de ziare 22.30 Romanţe Intorpretale de Cor
stabilite, dar aduc şi o notă inferior al iscenei, de o parte Reliefurile de acest gen se u m b ră . N u m eriţi să trăieşti la C hicago fu g e pe stradă neli o Mlhol |l Ştefon Lăzarescu ;
de inedit. şi de alta a zeiţei şl în spa utilizau nu ca ornamente, cl, su b soare, strig ln d : 22,50 Moment poetic; 23,00 Revista
şlagărelor; 0.03-3.00 Eitroda nocturnă.
Placa reliefată pe care o te, se află doi cilnl care în după cum reiese din denumi — M a re escrocherie, 30 de T E L E V 1Z I U N E
prezentăm s-o descoperit în torc capul spre ea, animale ec rea lor de ex voto-uri (placă *r v ic tim e . U n trecă to r c u m PROGRAM UL II: 7.43 Radio publi
urmă cu 30 de ani, cu oca o însoţesc > la vînâtoare. Fun ridicată în urma unei promi citate ; 8,03 Teotru rodlofonlc pentru
copil. Povestea locului - «cenariu de
zia unor lucrări agricole, in dalul reliefului, respectiv cel siuni), ci ca obiectq de cult. — S P U N E Ţ 1 -M 1 vă roa, pără u n ziar şl a r u n c in d u -ş l Sergiu MHorian; 9,00 Avanpremieră
localitatea Slreisingiorgiu. si de al treilea plan al scenei, Asemenea reliefuri erau aşe în trea b ă un tfnăr pe u n b a n p rivirea pe p rim a pălind e x AZI MÎINE cotidiană; 9,12 Caleidoscop m uzical;
tuată în vecinătatea renumitei se compune din motive vege zate în temple şi sanctuare. ch e r în vfrstă, care este d ru - cla m ă : 10.00 Cu săniuţa - clntece pentru co
pil; 10.13 Opero |l cele dncl necu
staţiuni balneare antice Aquae tale, stilizînd codrii In care Exemplarul nostru, avînd par noscute; 10,40 A 7-o artă; 11.05 Con
(Bâile Câlan), Văzută de un zeiţa îşi exercită atribuţiile. tea opusă reliefului fasonată 8,43 Matlnou duminical panlru certul copodoperelor. 13,05 Mozaic
iubitor de antichităţi, dr. Lasz întreaga reprezentare, deşi superficial, pledează pentru copil şl tln#ietul şcolor 1 18,00 Consultaţii tehnice 1 Transmi m uzical; 14,03 Albumul vocilor cele
siile eiterloo/a
(îl) |
bre : Ana Roja Voilllu, Tltto Rullo,
lo Francisc din Câlan, placa în detalii de ordin tehnic nu presupunerea că a fost apli VREMEA © Ei-Tflrta '70 ; 18,20 Emisiuno pontru tineret. Aurellono Pertlle, Aurora Buodet ;
votivâ a fost păstrată pinâ depăşeşte nivelul unei opere cat de către dedicant în pe MO • Film la ila l: „Fiul mârll"| ,,Un an din viaţă" ; 14.30 Muzică uşooră de Aurel Giro-
ORE
PENTRU
azi în colecţia sa. provinciale, prin repartiţia ju retele unei construcţii. ’- ^ £ j) V/ome schim bătoare, cu ee/ul vg- • Cu elntecul In vaconţă — 18,30 Folclor şi plastică româ veonu şl Emanuel lonescu; 13,00 Me
Imoglnl şl muzică deipia
nească ;
populare
de
Fell
lodii
Interpretate
Lucrată în marmură albă dicioasă în cadrul limitat al Prezenţa sa la Strcisîngior- NE I N F O R M E A Z Ă Hobll. Tempoior va ninge «lob. vacanţa do lam ă ; 19,00 Tolejurnalul de seară ; zion Fărcoşu şl Rodlco Bujor; 13,15
0 Şah, moroiul maestru ;
de Bucova, avînd dimensiuni reliefului a figurilor redate, giu este explicabilă deoarece Vlniul vo lufla «lob plnă la do* 10.13 O ra talului ; 19,30 Intermezzo coiegroflc ; Poginl simfonice nemuritoare; 15,45
19,40 Pagini olese din poeiia a-
le de 28x19x2,5 cm, placa re nu este o scenă statică. Ano în capitala provinciei Dacia Ir] vl I din nord-eit. TeinpefOlurila 11.13 Concert simfonic. Orchestra nului 1969 ; Pe Volea Prahovei - muzică uşooră;
Opero
16.00
veiele
„Nevetlelo
din
minime vor li cuprinse Inl/e ml-
prezintă pe zeiţa Diana, divi nimul artist-localnic, bineîn — Ulpia Traiana Sarmizege- BAZAR I.A... nu» 0 $1 minut 3 grade, lor mo de cameră din Miinchen, 20,00 Letopiseţ : „M ircea cel Bâ- Windsor" do OMo Nlcotol (frogmen-
trin" ;
nitate a panteonului greco-ro ţeles — redînd cu ingeniozi tusa — este dovedită existen CAFENTA lim ele intre minut 2 şl 2 grada. dirijor H. Stadlmalt ; 20,20 Anunţuri - publicitate ; te) ; 16,30 Lo l.oră-n soi - cintece |l
man, venerată şi de dacii li tate mişcările, momentul greu ţa unui atelier de sculptură Ceo*S locolo, 12,00 De strajă patriei ; 20,25 Romon foileton : „ Briciul de jocuri; 17,00 Almonoh muzical; 18,00
Revisto literara radio; 18,50 Arii din
beri sub denumirea autohtonă de surprins al gestului scurt specializat in producerea reli Radu Chezan din Hu 12,35 Emisiune In limba m aghlorâ; şertăciunilor" - episodul IV ; operete interpretate de Nicolao T^ra-
de Bendis, căreia i se atribu ce precede fixarea săgeţii in efurilor votive. Şi relieful nos nedoara, str. Căprioarei 16,00 Realitatea ilustrată | 21,10 „Ultimul pasager In prima *u:19,00 Vorietăll m uricale; 20,00 Pa
19,03 Telejurnalul de seară ;
Cursă" ;
ia rolul de zeiţă a vînâtoarei arc şi aruncarea ei asupra tru este un produs al acestui nr. 2 a vrut sâ transfor 19 20 Noutăţi cinematografice ; 21,23 „Steaua truc nume" - emi rado melodiilor do suecos; 20,30 O
istorie o m uzici in capodopere; 21,20
şi a naturii sălbatice. Placa, prăzii, a reuşit să imprime un atelier. Cultul zeiţei, foarte me unitatea de cafea nr. 19,40 „Citu-i Moromureşu* — mon siune concurs dc mutică u- Muzică de d ani, 22,30 Studioul de
şoară ;
lucrată în basorelief, tehnică deosebit dinamism scenei. râspîndit în sec. II-IIl e.n. în )3 din Deva in... bazar. taj folcloric do clntcce şl 22,20 Agenda politică ; poezie; 22,50 Melodii cu dcdicoţle ;
donsurl ;
de execuţie caracteristică a Mişcarea este subliniată şt întreg imperiul roman, era El vindea aici ,,pe sub Vînd sufragerie comandă, 20,00 Spectacol T* de voriotăţl ; 22,30 Telejurnalul de noopte ; 23,03 Festivalul muzlcol internaţional
cestui gen de lucrări, în cen prin faldurile veşmîntului Dîa- practicat şi pe meleagurile mină*’ cămăşi din import. modernă, 13 piese, aproa 22,15 Telejurnalul de noapte ; 22,50 Scena - emisiune de actua Salrburg 1969; 24,00—1,00 Sonoto con
trul său cuprinde figura Dia nei, care sînt orientate spre hunedorene de azi, Diana fi Urins in flagrant delict, pe nouă. Informaţii Deva, 22,30 Tolesport. litate şi critică teatrală. certantă penlru violoncel şl orchestră
nei, fiica lui Zeus şi a Lnto- stingă Măiestria sculptorului ind o zeitate ale cărei atribu miliţia Ua amendat, con- de coarde de Ludovic Feldman.
nei. Reprezentarea este cu este relevată şi de încercarea te erau aproape identice cu fiseîndu-i 6 cămăşi pe sfr. Gh, Lazăr, 11.
prinsă intr-un cadran sirrtplu, de a scoate grupul sculptural ale divinităţii autohtone da care nu reuşise să le...
arcuit în partea superioară, din cadrul plat al reprezentă ce — Bendis. plaseze.
fapt ce dă unitate compoziţiei. rilor reliefate. Printr-o judici Adăugată la alte patru re
Zeitatea este redată, ase oasă proporţionalitate şi prin liefuri votive reprezentînd pe EXPLOZIE ÎN SOBA
menea altor lucrări de acest plasarea figurilor în trei pla Diana, provenite de la Ulpia Gripa Hong Kong a reuşit să a Sănătăţii coordonează acţiu vedea. Cine sînt promotorii a- înapoi, plndind timp de 20 de
gen descoperite în Dacia ro nuri, e \ a reuşit să dea pro Traiana Sarmizegetusn, din In ziua de 22 decem pătrundă în Franţa. Ea şi-a fă nea de combatere a gripei. In ccstei maladii ? S-a crezut că ani, ca apoi sâ se reverse din
mană, cu mina stingă întinsă funzime scenei, fără a cunoaş colecţia muzeului din Deva, brie, Susana Potor, afla cut intrarea peste Pirinei. Tra fiecare sâptămînâ un buletin de se poate atribui această boală nou ca o maroc, ce vine din
în faţă, în care ţine orcul. te regulile perspectivei. încep noua achiziţie îmbogăţeşte tă în locuinţa lui Con seul său a fost urmăinrul: Tar informaţii semnalează evoluţia microbului Pfeiffer, prezent me Extremul Orient.
Braţul drept, ridicat către u- carea de a realiza veşmîntu) şi completează datele cunos stantin Făgâdnr din Hu bes, unde a trebuit sâ fie sus epidemiei. reu în stngele gripaţilor. Dar Dar boala şi-a schimbat în
mâr, schiţează gestul scoate străveziu, mulat pe corpul Di nedoara, a aruncat pe pendate cursurile liceului (2 800 Epidemia se poate propaga cu s-a constatat mai apoi că ino făţişarea. Virusul poate îmbră
rii săgeţii din tolba ce-i atîr- anei, îl relevă pe executant cute pînă în prezent eu privi trol lnmpant in sobă, pe de elevi); Pirinoii Orientali (20 o viteză ameţitoar^. Termenul cularea sa nu provoca gripa. ca o nouă personalitate geneti
nă la spate. Bustul şl privi re la posibilităţile artistice ste jarul caro mocnea la sută din populaţie bolnavă); de incubaţie este foarte scurt Dujarric de la Riviere a e- că; este ceea ce numim o „mu
rea ii sînt orientate spre stin ca pe un artist preocupat de ale meşterilor locali din capi sub cenuşă. Imprudenţa Toulouse — 111 gripaţi din cei — 48 dc ore. Un singur bolnav fcctuat atunci analize asupra taţie" şi devine complet diferit.
gă. Piciorul stîng. uşor îndoit realizări care să fie la nive tala provinciei Dacia. s-a soldat cu o puternică 600 de angajaţi ai serviciilor poate sâ infecteze 75 000 de per gripaţilor. El a avut ideea sâ Din 1933 ptnă în 1947 gripa se
din genunchi, este deplasat în lul unor opere lucrate de ar explozie şi cu contracta medicale şi 10 la sută lucrătorii soane. In 1057 epidemia efectua filtreze culturile, obţinînd ger datora virusului A. Din 1947
pînă în 1957. virsului A,. înec-
rea unor grave arsuri de
căilor ferate; Ariege: 20 la sută
faţă, iar dreptul este dlspu? tişti consacraţi. Acest fapt a- Pro!. IOAN ANDRIŢOIU către S. Potor. din elevi; Rodez: poşta nu s-a se turul lumii în cinci luni. In menii cunoscuţi. A inoculat li pînd cu 1957 ea a fost provoca
chidul filtrat, gripa
1918 gripa spaniolă „a provocat
declarîn-
mai putui distribui decît o dată moartea a 15 milioane de per du-se imediat. Existenţa „viru tă de virusul A2. Au fost pro
ALCOOL LA VOLAN? pe zi; Dordogne: 50 la sută din soane", deci mai mult decit au şilor filtraţi" a fost astfel des puse numeroase ipoteze pentru
jandarmi s-au Îmbolnăvit la murit tn primul război mondial. coperită. Mult mai tîrziu, noi a explica această mutaţie. Nici
POSTA REDO ile de circulaţie pe dru Bergera şi Riberae; 35 la sută In Evul Mediu, gripa a fost studii şi observaţii prin inter una nu a fost încă confirmată.
A sosit iarna. Condiţi
Anul 1969. Inamicul nu şi-a
din corpul didactic de la Peri-
R E B U S murile publice s-au în gueuxi Bordeaux: 15 pînă la 30 a înregistrat o mutaţie. Dar
schimbat complet natura El nu
greunat. Conducătorii au
la sută din populaţie, pe coasta
Sigixmund Duma - Şllvaju de
Std
Jos ; Ne Ducurom co ne oţt trimis co to trebuie să fie, deci, Atlanticului, aproximativ 1000 şi-a modificat uşor aspectul.
reul ,,Judeţul Hunedoara", mal oles foarte atenţi La volan. din cel 8 000 de angajaţi ai Şan Noul virus provine din A2 de
varlonto o ll-O, dor nu va laccm mei Miliţia o depistat însă In tierelor navale de La Saint-Na GRIPA pistat In 1957, dar pentru a-1
un tel do promisiuni doocamdotă. ultima vreme numeroşi
Este reţinut da noi $i cînd vom oveo zaire nu s-au mal putut pre distinge a fost numit „A^-lIong
1 2 3 4 5 6 7 8 9 1011 un prilej potrivit poato ¡1 vom pu şofpri care pleacă pe zenta la serviciu. Parisul a fost Kong".
$ o moi Ion troialo ţi In alte coreun. atins, la rlndul său, apoi Nor- Modificarea sa este suficientă
drumurile publice sub in
blica. Nu l-am stuUiot încă dar tom o
1 1 m Pentru ance evontuolitola va sugo- fluenţa băuturilor alco mandia şi regiunile estice ale pentru a provoca epidemii căci
2 \ răm Ideen să abordaţi |i oUo Ierna olice. Printre contraveni Franţei. bolnavul imunizat faţă de vi
3JH vă recomandăm o vă aio pe grilo Bodreanu (2I-HD-904), Kong. 1068. Hong ÎNTRE VIRUS Şl VACCIN EXISTĂ faţă de noua sa „mutaţie".
Mircea
enţi se numără
dm dilem e domenii, pe cnra Ic oş
...Septembrie
rusul iniţial nu mai este imun
leplom cu muJlâ plăcere, Jor In plus
Intr-un spital a fost descope
4 ■ _!fia • mai mici (14X13 e preo morc) Petre David (4LHD-382), rit un bolnav de gripă. In urma Există o armă specială con
Ion Gheorghiţoiu — H uncdoota; Pă
ITT: - j
Gheorghe Avasiloaie (31-
5 ,â cat de triunghiul trimis, pontru co do- HD-218) etc. analizelor, virusul a font iden tra acestui virus. Acesta este
Imiţio O potra o considerăm
nepo
un vaccin alcătuit dintr-o com
6 trivită in ansamblul color Iol te, o şa SA LU TA RE! tificat: el era de tipul A3, acela 0 PERMANENTĂ CURSĂ DE VITEZĂ poziţie de patru cincimi ale vi
co... nu se vo publica.
care se propagă cel mai rapid
rusului Hong ICong şi o cinci
Romului Gyormati - Bulzoştl; După
şi provoacă epidemiile mondiale
7 21 _ debutul cu ,.MELODII". în ulltmo de gripă. Originea acestuia este me din virusul A In princi
sensoore no întrebaţi daco publicăm
Este o formulă uzita
SI p vă răspundem i Publicam orice gon (I tă de mulţi oameni. Nu apropiată cu a celui care a de confundată multă vreme cu... mediul microscopului electronlo piu, o singură injecţie este su
$1 alte genuri do enigmistică, Io co«e
ficientă. Pentru subiectele foar
KH
)\ ft chior ojteptom cttlel de lucrări Foor- mai că unii o foloseso tn moasa „gripă • asiatică". Apro ciuma. Timp de secole nu a e aduo alte precizări asupra iden te vulnerabile, două injecţii In
clanşat catastrofa din 1957, fai
te bun «sic blverbul precum |i raboul
xistat nici o armă de luptă îm
tităţii sale. Acesta este un micro
decurs de 15 zile. Dar trebuie
1
onogromol.
piată dar totuşi diferită; de a
organism care se găseşte la limita
timp ce se află Ir vola
potriva ei Astăzi, singura armă,
trei sâptâmîni pentru ca orga
Vă rugăm să ne mol scrieţi.
Ion Puţon - Birceo More: La în
tinse 11 ani mai tîrziu nu mai
11 ! L iâ chiderea ediţie) ne-o soi>t scrisoarea nul autovehiculelor, exe- ceea, milioanele de persoane a realmente eficace, este vacci dintre materia anorganică şi nismul sâ aibă timpul să reac
cea vie. EJ este,extrem de fra
nul.
ţioneze şi sâ pregătească anti
cutînd depăşiri neregula
dumneavoastră, coro este în lucru. Va
vom do amănunte intr-o altă postă mentare, cu viteză exce pot fi imune. ...Primul război mondial. Un gil, temîndu-se atlt de razele corpii. In acest timp insă, boa
rebo. La Institutul Pasteur din Pa tînâr medic al armatei france soarelui cit şl de frig. Pentru la poate tace ravagii.
Gheorghe Tegu — Hunedoara ; Am sivă. Uneori, „bravura" ris. Genevjeve Cataigne, şeful ze lupta împotriva epidemiei a supravieţui are nevoie de un Vaccinarea este recomandabi
O R IZO N TA L: 1) Ninge jl în g h e aţă... căprioară - Radu Elena - lorno Io primit tcrliooreo dumneovooitră cu Centrului naţional al gripei, a misterioase care a fost boteza mediu viu. lă pentru toate subiectele, în
- M o m ilei; 2) Anim ale polare — ]lno început I; 9) Tot c»-l de Irunte - Or cela două orlimogrlle care au loil acestor salutări din mers primit culturi de gripă cc i-au tă „gripa spaniolă", pentru că special pentru cardiaci şi bolna
reţinuta. In scrisoare no întroboţr do-
jo se d om eiliceoico I A) Fruntoşl - ganisme ce dau viată... la ciuperci; co primim (publicăm - nn.) ii ca se poate solda cu inciden In ultimii patruzeci de ani,
Spocihc o nim olelor; 4) Broşov la pc 10) Omul de zăpadă (pl) - Legătu fost trimise de la Hong Kong, venea clin sud-vest, după ce tra ştiinţa a clarificat multe as vii de plâmîni. Contraindicaţii:
rifo n il - Fulgi de zăpadă - A scoo- ră motrimoniolo (fig) ; 11) Din Iar reuri llterore întrebare Io core vă te. alteori, numai cu a- via Londra. „Am făcut un exa versase Pirineîi. Acest tînâr pecte ale acestui fenomen nu copii sub cinci ani şi toate per
le co pul; 5) Toro - Peisaj h ib ern al; nă... în iarnă (pl) - Spaima paduru răspundom lot printr-o inlrebore: la nienzi. In ultima catego men la microscopul electronic... cercetător a devenit mult mai soanele alergice la ouă.
6) Gust de soocrol (llg ) - Interjec VLAD METEŞAN co (el de careuri literare vă relerlţiî mit „gripa", care este deseori
Eiistă un smgut gen de careuri, doai
ţie, la tremurat I - E cu Inimo de rie au ţinut să-şi tnscrie se parc că este vorba de un vi tlrîîu profesorul Dujarric de la confundat cu afecţiunile căilor Dacă totuşi nu se po?ite obţi
gU eoţâ; 7) Ocoleşte adevărul - Tro Dobra tematico Io/ este variolă. * 2 rus special. Am dispus sâ se Riviere. respiratorii. ne vaccinul, se poate recurge
ic ile În savonele a frica n e ; 8) In ori numele Hock loan (31- fabrice vaccinul necesar".
ce soli - Hohoiescl 9) Tâm bolău - HD-1822), rsaia Suciu (31- Tn 1918 agentul de transmitere Gripa — ca toate celelalte e- la vechile reţete, deoarece anti
lo calitate in R D G .: 10) Un fel de Tonte reţelele de tehnicieni a gripei era necunoscut. încă pidemiî ^ provine din Asia bioticele nu acţionează usupro
ncam l - S»o Io p îndo: 11) IngheoVa DEZLEGAREA JOCURILOR HO-IB’17) şi Antoniu San- ai Centrului francez de comba de la începutul secolului, dr. gripei propriu-7.isc. ci împotri
la mol - Verbul lui mos G c rilă . ! Icre a gripei nu intrat în nlcr- Roux, marele continuator al lui Plecînd din acest „rezervor-*,
VERTICAL: 1) 'nioane de Io mun- dor (21 —HD-912). Miliţia va complicaţiilor pe care lc-ar
le - Haină do iornâ - Rool 2_) Do „RĂVAŞE" „SPORTUL ALB" i-a oprit la timp, altfel... tâ Dc la înregistrarea primului Pasteur. afirma că mărimea u virusul sc râspîndeştc asupra în produce. Odinioară medicii spu
fire solbotice - Trăieşte si in poduri bolnav a fost prevenită Londra, nor microbi nu poate ii sesi tregii lumi Ritmul fluxului şi neau că mijlocul cel mai efica
le* noostre; 3) Luat in răspăr I - Au ORIZONTAL: 1) Plăcinta - G ri; 2) O R IZ O N TA L: 1) Dov.s - TIrîoc ; care împreună cu New York-ul, zată la micruscoapele obişnui refluxului său a fost observat
xiliar oileic penlru imbllm ireo onimo Răvoţe - PoHar: 3) AP - Sarmale - 2) Anim óle - E - UL; 3) Ntcolo - Rubrica realizata de ce de a scăpa dc boală era de
ElOţe; 4) Eve - Apăml - V ; 5) ME
lelor; 4) Număr mic 1 - C ascadă; O ; 4) Gol - Nou - Llton; 5) V eto - - Slon - R o le; 6) A/dci — TS - este unul din cartierele genera te. El susţinea că există orga încă din antichitate. De patru a rămîne... în papuci, Io gura
S) Aci e altfel - Atmosferă... rece Canari; 6) Vin — Sbo - Eroi; 7) Atei A. DANUj le ale luptei contra gripei. La nisme infinit mai mici, incit ori (ntr-un secol, gripa devine sobei.
- Alic - M : fi) Cosonţi - Urat: 9) C e l; 7) RSA - Evilo - M A ; 8) C ăi.re
(abr); 6) Cureluşă de piele - Pre - E - TEN; 9) AR - N ă ilo ie - D ; F. VARDARU Geneva, Organizaţia Mondială doar cu „ochiul minţii" le poţi virulentă. Ea atacă, apoi dă
A - IR - Atosolo; 10) NN - Noi - (Agerpres)
fix Iu răpitoare I ; 7) A icoot© strigă Furii; II) Tinăr - Cor - Zo; 12) Alb 10) Eu - TU - Lio; 11) A - A / iîiil
te — '.O sul} jl coboriţ 1; 8) Put da - Blănlto. - Lo; 13) Supercamplon.