Page 97 - Drumul_socialismului_1969_12

Anul XXI p r o l e t a r i d in t o a t e ţ ă r i l e , tIN IŢ I-V A ! Redacfia

__Nr 4663 şi administraţia

ziarului
Marii

DEVA, sir. Dr. Petru Groza, nr. 35
30 decembrie telefoane i redoclot ţel - 11566 ; re­
dactai ţel adjunct, secielar de fedacţit
ţi adminisuaţia - 12136 ; secţiile cui-
1969 turâ-sport ţi ptotieme cetoţeneţti -
72317 ; sec|îa scrisori, documentai« ţi
exleine - 12317 ; sec|iile industrie şi
viaţa de paitid - 11275 ; lelelon de
4 PAGINI 30 BANI serviciu intre o»ele 16-24 - 11565.

încheierea lucrărilor sesiunii Economia hunedoreană a

îndeplinit planul anual

Marii Adunări Nationale

la producţia industrială

Mareo Adunare Naţionala pentru prelungireo aplicării vorbitorul, Comisia de vali­ ţean - Braşov ol P C.R.. pre­ judeţean - Argeş ol P.C R. şi investiţii
ţi-a reluat, luni dimineoţo, lu­ Legii nr. 22/1967 privind une­ dare a Marii Adunări Noţio­ şedintele Comitetului execu­ preşedintele Comitetului exe­
crările în şedinţa plenară. In le măsuri de perfecţionare o nale a examinat documente­ tiv ol Consiliului popular ju­ cutiv al Consiliului popular
cursul sâptomînii care o trecut conducerii şi planificării e­ le pe bazo cărora, in urma deţean, Dorina Ceguş, ingi­ judeţean. Matei Ghigiu, mi­
de la ultima şedinţa plenara, conomiei noţionole. In con­ alegerii ce o avut loc la 21 neră la Uzina textilă „Moldo­ nistrul construcţiilor industriale,
comisiile permanente au exa­ tinuare. tovorăşul Ştefan decembrie 1969 în circum va" din Botoşani, losif Opriş, şi Gheorghe Cocoş, şeful şan­ Comitetului Central
minat proiectele de legi ce Voitec, a arătat că Mareo A- scriptic electorală nr. 11 adjunct al ministrului indus­ tierului Hidrocentralei de pe
urmează a li dezbătute şi o- dunore Naţională urmează, „Porcul Libertăţii" din muni­ trie* construcţiilor de maşini. Lotru.
probate de deputoţi. de asemenea, să procedeze cipiul Bucureşti, sectorul 5. Tudor Drâganu, profesor uni După discuţia pe articole, al Partidului Comunist Român,
In sala Palatului Marii A­ fa verificarea legalităţii ale­ o fost declorot ales deputat , versilor Io Facultateo de drept în cursul căreia mai mulţi de­
dunări Naţionale se oflau gerii, in ziua de 21 decern în Marea Adunare Noţionalâ din Cluj, şi Vasile Daju, prim- putaţi au făcut intervenţii pen­
deputaţii marelui sfat ol ţă­ brie, o unui deputat în Cir­ tovarăşul Dumitru Joiţo, can­ vicepreşedinte al Comitetului tru îmbunătăţirea unor preve­
rii, precum şi numeroşi invi­ cumscripţia electorală nr. 11 didat propus de Frontul Uni­ executiv al Consiliului popular deri şi formulări ale proiectu­ tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU
taţi - conducători de institu­ din municipiul Bucureşti. tăţii Socialiste. Roportorul a a­ judeţean — Timiş. lui de lege, Marea Adunare
ţii centrale şi organizaţii ob­ Ca urmore, Biroul Marii rătat că, întrucît alegerile Proiectul de lege a fost Naţională a adoptat cu a-
şteşti, activişti de partid şi de Adunări Naţionale a propus s au desfăşurot cu respecta­ dezbătut apoi pe articole şi mendamenlele propuse şi a­ Comitetul judeţean Hunedoara al P.C.R. - din Valea Jiului, în industria chimică şi cea
stot, personalităţi ale vieţii deputaţilor spre aprobare rea tuturor dispoziţiilor legale supus votului deputoţilor. Ma­ probate de deputaţi, prin vot dind glas simţămintelor de neţărmurită dra­ locală.
economice, ştiinţifice şi cul­ următoarea ordine de zi com­ în vigoare privitoare la alege­ reo Adunore Naţională a a­ secret cu bile. Legea cu pri­ goste şi respect cu care siderurgîştii, minerii, Comuniştii, şi alături de ei cejlalţi oameni
turale, ziarişti. pletată, pentru actualo şedin­ rea deputaţilor în Mareo A­ doptat, prin vot secret cu bi­ vire la organizarea, planifica­ energeticienii, constructorii, toţi oamenii mun­ ai muncii, sînt preocupaţi în aceste zile de
Printre invitaţi erau pre­ ţă plenară : dunare Naţională. Comisia de le, Legea contractelor econo­ rea şi executarea investiţiilor. cii de pe aceste meleaguri înconjoară con­ crearea tuturor condiţiilor pentru realizarea
zenţi şeii ai misiunilor diplo­ 1. — Verificarea legalităţii validare a Marii Adunări No­ mice. La următorul punct de pe ducerea de partid şi de stat, abnegaţiei cu cu succes a sarcinilor de plan pe anul 1970,
matice ocredîtaţi la Bucureşti alegerii unui deputat in cir­ ţionole. în unanimitate, pro­ Deputotul Maxim Berghia­ ordinea de zi, ministrul sănă­ care ei se dăruiesc cauzei făuririi societăţii an hotârîtor in asigurarea bazei materiale
şi corespondenţi ai presei cumscripţia electorală nr. 11 pune validarea alegerii depu­ nu, preşedintele Comitetului tăţii, Dan Enochescu, a pre­ socialiste multilateral dezvoltate — raportează pentru viitorul cincinal, pentru înfăptuirea o*
străine. din municipiul Bucureşti. tatului Dumitru Joiţa. de Stat al Planificării, a pre­ zentat expunerea la Proiectul Comitetului Central al Partidului Comunist biectivelor stabilite de Congresul al X-Ieo al
Oro 10. - Inlîmpinoţi cu vii 2. - Proiectul Legii contrac­ Trecîndu-se Io vot. Mareo zentat apoi expunerea la de lege privind regimul pro­ Român, dumneavoastră personal, mult stima­ partidului, finind seamă de ponderea jude­
şi îndelungi aplauze sosesc în telor economice. Adunare Naţională o validat Proiectul de lege privind or­ duselor şi al substanţelor stu­ te tovarăşe Nicolae Ceauşescu, îndeplinirea ţului în economia naţională la numeroase
sala de şedinţă tovarăşii 3. - Proiectul de lege pri­ in unanimitate mandatul de­ ganizarea, planificarea şi exe­ pefiante, iar deputotul Gheor­ planului anual al producţiei industriale pe produse de bază, întreaga atenţie a organi­
Nicolae Ceouşescu, Ion Ghe­ vind organizarea, planifica­ putatului Dumitru Joiţa. ales cuţia investiţiilor. Raportul co­ ghe Vasilîchî, preşedintele ansamblul judeţului, astăzi, 29 decembrie zaţiei judeţene de partid este concentrată
orghe Maurer, Emil Bodnaroş, rea şi execuţia investiţiilor. în circumscripţia electorală misiei econamico-financiare şi Comisiei permanente pentru 1969. asupra măsurilor politice şi organizatorice
Paul Niculescu-Mizil, Gheor- A. - Proiectul de lege pri­ nr. 11 din municipiul Bucu­ ol oltor comisii ale M.A.N.. sănătate, muncă şi prevederi Pe baza sporirii productivităţii muncii - Ia menite să asigure sporirea producţiei de
qhe Pană, Gheorghe Rădu- vind regimul produselor şl al reşti. care au analizat proiectul de sociale, a expus roportul o- care prevederile cincinalului au fost realizate cărbune şi cocs metalurgic, minereuri de fier,
lescu, Virgil Trolin, llie substanţelor stupefiante. In continuarea ordinii de zi, lege, o fost prezentat de de­ cestei comisii şi ol Comisie* cu un an moi devreme —, a folosirii mai inten­ cupru, plumb şi zinc, de oţeluri aliate şi ener­
• Verdet. Maxim Berghianu, Fio- 5. — Proiectul de lege pen­ deputatul llie Verdeţ, prim- putatul Aurel Vijoli, preşedin­ juridice Io proiectul de lege. sive a capacităţilor de producţie, a eforturilor gie electrică, reducerea consumurilor specifi­
rian Dânâlache, Constantin tru prelungireo aplicării Legii vicepreşedinte al Consiliului tele Comisiei economico-fi- In cadrul discuţiei pe arti­ sporite depuse pentru valorificarea potenţelor ce de metal, lemn de mină, îndeplinirea rit­
Dragon, ionos Fazekas, Petre nr. 22/1967 privind unele de Miniştri, o prezentat ex­ nanciare. cole a acestui proiect de pe care le are industria hunedoreană se vor mică a planului fizic la lucrările de investiţii.
Lupu, Maneo Mâneseu, Du­ măsuri de perfecţionare a punerea Io Proiectul l®qil Şedinţa de după-amiază o lege au fost făcute, de ase­ da peste plan cel puţin 33 000 tone de fontă, fn întreaga noastră activitate de viitor, pri­
mitru Popa, Dumitru Popescu, conducerii şi planificării eco­ controctelor economice Ra­ început cu discuţia generală menea. unele propuneri de 26 000 tone oţel, 6 000 tone laminate finite vind conducerea economiei judeţului, consti­
Leonte Râutii, Gheorghe Stoi­ nomie* naţionale. portul Comisiei juridice si al la acest proiect de lege. Au omendamente. Cu amenda­ pline, 12 000 tone de fier in minereu marfă, tuie un îndrumar preţios şi un puternic im­
ca. Vasile Viîcw. Mareo Adunore Naţională altor comisii ale Marii Adu­ luat cuvînlul deputaţii mentele propuse şi aprobate 3 500 metri cubî cherestea şi alte produse. bold documentele recentei plenare o C C. al
In sală se aflou membrii o odoptat in unanimitote or­ nări Naţionale, core ou ana­ Miu Dobrescu, prim-secretar de deputaţi, Marea Adunare Planul la export a fost depăşit cu mai bine P.C.R., concluziile de inaltâ valoare principială
Consiliului de Stot. dinea de zi propusă lizat acest proiect de lege. o ol Comitetului judeţean - Noţionolâ a adoptat, prin vot de 60 milioane lei, iar valoarea beneficiilor şi practică pe care dumneavoastră, scumpe
Lucrările şedinţei au fost La primul punct al ordinii fost expus de deputotul Tro­ laşi ol P.C.R.. preşedintele secret cu bile. Legea privind suplimentare se va ridica la peste 100 mili­ tovarăşe Nicolae Ceauşescu, le-aţi formulat
deschise de preşedintele Ma­ de zi, deputotul Tudor Dră- ian lonaşcu, preşedintele Co­ Comitetului executiv al Con­ oane lei. in vederea ridicării, în anul 1970, a eficienţei
rii Adunări Noţionole. tovară­ qanu, preşedintele Comisie* misiei juridice. siliului popular judeţean. (Agerpres) Raportăm, de asemenea, îndeplinirea in­ economice în toate sectoarele.
şul Ştefan Voitec. Biroul Mo­ de validare, o prezentat ra­ Trecîndu-se la dezbaterea Cornel Cazon, directorul ge­ tegrală a sarcinilor de pian la lucrările de Vă asigurăm, mult stimate tovarăşe secretar
rii Adunări Noţionale, o spus portul comisiei In temeiul ar­ qenerolă a acestui proiect de neral ol întreprinderii de con­ investiţii - toate obiectivele industriale pre­ general, că toţi comuniştii, muncitorii, ţăranii
vorbitorul, o mai primit între ticolului 11 din Requlamenul lege au luat cuvîntuf deputa­ strucţii şi montoie siderurgice ICONVINIMM IN M O ■ l a] văzute pentru acest an ou fost puse în func­ şi intelectualii hunedoreni nu vor precupeţi
timp, din porteo Consiliului de funcţionare o Marii Adu­ ţii : Constantin Cîrţinâ, prirn- — Galaţi, Gheorghe Nâstase, ţiune la termene sau chiar devansate. Prin puterea braţelor şi iscusinţa minţilor pentru
de':Miniştri, Proiectul de lege nări Noţionole - a arătat secretor al Comitetului jude- prjm-secretor ol Comitetului aceasta, peisajul industrial hunedorean s-a a obţine rezultate de prestigiu in ultimul an
întregit cu marea centrală termoelectrică de al cincinalului, pentru a-şî aduce contribuţia
la Deva - al cărui prim grup de 210 MW a cuvenită la progresul dinamic al economiei
intrat în funcţiune —, noua oţelârie electrică naţionale, investind pentru aceasta întreaga
de Ia Hunedoara, mina de cărbuni Mestea* lor competenţă, muncă şi responsabilitate.
Expunerea la proiectul legii căn, moderna carieră de dolomitâ de la Cră- Comitetul judeţean
ciuneasa, o întreprindere de prefabricate din
beton, noi capacităţi de producţie la minele Hunedoara al P.C.R.
contractelor economice In interiorul ziarului

prezentată de tovarăşul A XXii-a aniversare a Republicii

llie Verdeţ jgg Expunerea la proiectul de lege

Angajaţi fn in edificarea societăţii
privind organizarea,planifica­
Tovarăşi deputaţi şi deputa­ iniţiativă şi de răspundere a preocupare a unităţilor de
te, celor direct interesaţi. producţie pentru încărcarea rea şi executarea investiţiilor
Proiectul de lege pe care am Or, este cunoscut că, po­ integrală a capacităţilor, redu­
Însărcinarea să vi-1 prezint, trivit reglementărilor in vi­ cerea consumurilor specifice
în numele Consiliului de Mi­ goare, contractele sînt nu re­ şi justa dimensionare a stocu­ prezentată de tovarăşul
niştri, are drept obiectiv per­ zultatul unui dialog temeinic rilor In loc să se preocupe de
fecţionarea relaţiilor contrac­ şi fructuos între beneficiar şi obţinerea de comenzi, de gă­ socialiste multilateral dezvoltate
tuale dintre organizaţiile so­ furnizor, ci mai curind oglin­ sirea de posibilităţi de coope­ Maxim Berghianu
cialiste Elaborarea lui este o direa mecanică a unor decizii rare, unităţile de producţie îşi
reflectare a preocupărilor par­ stabitite de ia centru. In mod irosesc energia pentru a obţi­
tidului şi statului nostru pen­ inevitabil, acestea nu pot să ne decizii şi repartiţii. De a­ ţ§3 Legea contractelor economice Clocotitorul an 1969, intrat modernă, cu o industrie pu­ exclusiv în slujba intereselor
tru a asigura forme şi metode ţină seama cu exactitate nici semenea, insuficienta certitu­ în istoria naţiunii noastre so­ ternică şi agricultură avansa­ poporului. Aceasta dă raţiu­
de organizare, conducere şi de posibilităţile de producţie dine în ceea ce priveşte apro­ cialiste ca memorabilă etapă tă, bazată pe cuceririle re­ ne orientării date de Congre­
planificare în concordanţă cu ale furnizorilor şi nici de ce­ vizionarea tehnică materială în procesul creaţiei revoluţio­ voluţiei tehnieo-ştiinţifice con­ sul al X-lea pentru menţine­
nivelul atins în dezvoltarea e­ rinţele concrete ale beneficia­ stă la baza tendinţei de su- gg Legea privind organizarea, pla­ nare, îşi înscrie pe frontispi­ temporane, pe o înaltă pro­ rea in continuare a unei ra­
conomiei noastre socialiste, cu rilor. Slaba participare a păr­ praasigurare şi, pornind de ciul măreţelor evenimente — ductivitate şi eficienţă a mun­ te înalte a acumulării, care
cerinţele ridicării eficienţei ţilor la elaborarea prevederi­ aici. de dimensionare neraţio­ alături de Congresul al X-lea cii sociale. Factorul propulsor, să permită alocarea în conti­
Întregii activităţi economi­ lor contractuale, îngrădirea nală a stocurilor şi de folosi­ nificarea şi execuţia investiţiilor al P.C R. şi împlinirea unui elementul fundamental al a- nuare a unui volum tot mai
ce. iniţiativei organizaţiilor socia­ re neraţională a materiilor sfert de veac de ia eliberarea ccstei ascensiuni prestigioase important de investiţii şi spo­
Noua reglementare cores­ liste prin numeroase dispozi­ prime. patriei — aniversarea a 22 de il constituie politica ştiinţifi­ rirea pe această cale a con­
punde şi ea, ca ş» alte măsuri ţii, instrucţiuni şi circulare, Iată, tovarăşi, numai clteva ani de la proclamarea Repu­ că, promovată consecvent de sumului maselor de oameni
adoptate sau In curs de elabo­ ca şi caracterul mai mult sim­ din motivele pentru care, blicii partidul nostru, dc industria­ ai muncii.
rare, necesităţii de a asigura o bolic al sancţiunilor prevăzu­ aşa cum sublinia tovarăşul La această sărbătoare a lizare socialistă a ţării, uni­ Ansamblul schîmhârilor
Îmbinare optirţjă a conducerii te pentru încălcarea angaja­ Nicolae Ceauşcscu în conclu­ mîndriei şi demnităţii naţio­ ca în stare să asigure creşte­ structurale survenite în eco­
centralizate a economiei naţio­ mentelor asumate, au transfor­ ziile la recenta plenară a Co­ nale. a marilor împliniri si rea venitului naţional, valori­ nomia României contempora­
nale cu o mai largă autono­ mat încheierea cnntractclnr mitetului Central, perfecţiona­ Cuvîntul de închidere năzuinţi spre înălţimile pro­ ficarea superioară a resurse­ ne a determinat creşterea
mie, posibilitate de iniţiativă Intr-un act formal, fără pute­ rea relaţiilor contractuale nu gresului, România socialistă lor materiale şi umane, ridi­ continuă a venitului naţional,
şi răspundere a ministerelor, re de a influenta întărirea se putea limita Ia unele a­ vine cu chipul aureolat de carea nivelului de trai modificarea ponderilor cu
consiliilor populare, centrale­ disciplinei de plan şi realiza­ mendamente nesemnificative a sesiunii rostit de tot ee a înfăptuit poporul ro­ Este o mîndrie îndreptăţită care diversele ramuri partici­
lor, Întreprinderilor. Prin a­ rea sarcinilor. ale reglementărilor legale în mân sub conducerea înţeleap­ pentru noi că producţia in­ pă la crearea venitului na­
ceastă reglementare, ca şi prin In condiţiile menţinerii vigoare tă a partidului în sfertul de dustrială a anului 1970 va fi ţional. Venitul naţional era
reorganizarea ministerelor şl unor fenomene de centralism Era necesară, şi acest lu­ veac de construcţie socialistă, dc 17,8 ori mai mare decît a în anul 19G8 de 5,2 ori mai
crearea centralelor, urmărim excesiv, deficienţele sistemu­ cru este făcut de proiectul de tovarăşul Ştefan Voitec cu fapta şi cu gîndul angajate României anului 1936. cit pri­ mare ca în România antebe­
să eliberăm conducerea cen­ lui relaţiilor contractuale au lege care vă este supus spre ferm pe drumul înfăptuirii veşte producţia agricolă a a­ lică şi sc va ridica pînâ în
tralizată a economiei naţiona­ înlesnit tendinţele unor între­ dezbatere şi aprobare, o abor­ măreţului program elaborat nului viitor, ea va depăşi ni­ 1980 la 12.4 ori fată de 1938.
le de elementele de centralism prinderi de a produce fără dare principial nouă, care să de Congres — programul edi­ velul antebelic de 2.0 ori Un fapt de excepţională
excesiv, să sporim premisele desfacere asigurată, ca şi apa­ asigure transformarea con­ Slimale tovarăşe şi stimaţi societăţii socialiste multilate­ ficării societăţii socialiste Remarcabile sînt progresele semnificaţie este acela că in
elaborării unor planuri reale, riţia unor perturbări în înde­ tractului intr-o pirghîe puter­ (ovarâşi deputaţi. ral dezvoltate. multilateral dezvoltate. Înregistrate în actualul cin­ 1970 — pentru prima dată
bine fundamentate, să apro­ plinirea planului de producţie, nică a unei aprovizionări teh- Ordinea de zi fiind epui­ Relevăm, in primul rind, a­ Satisfacţii înălţătoare aşe­ cinal Luînd ca bază anul în economia noastră, ritmul
piem adoptarea deciziei de lo­ de investiţii şi a sarcinilor de nîco-materiale normale, în- zată, lucrările sesiunii iau doptarea, după o temeinică şi zate pe temelia de granit a 1905, producţia industrială se de creştere a venitului naţio­
cul executării ei, să asigurăm export, vea urmare a ncinde- tr-un mijloc de întărire a dis­ sfir.şit, după o activitate la­ aprofundată examinare şi realităţii' încercăm astăzi, pri­ prelimină să fie în acest an nal 12 la sută — va între­
o cit mai largă participare a pliniriî obligaţiilor contractua­ ciplinei in îndeplinirea planu­ borioasă, deosebit de rodnică, dezbatere, a Legii planului de vind în urmă evoluţia vieţii eu 5] la sută iar în 1970 cu ce creşterea produsului so­
colectivelor, a specialiştilor, a le de către anumiţi furnizori lui şi a tuturor angajamente­ desfăşurată în cuprinsul a stat al economiei naţionale şi politice, economice si social-eul- 08 la sută mai mare Pentru cial, care se prevede sâ fie de
oamenilor muncii la elabora­ Astfel, la începutul acestei lor asumate peste 40 de zile, în şedinţe Legii bugetului de stat pe ttirale româneşti, ascensiunea aceeaşi perioadă productivita­ 30.3 la sută. Factorii determi­
rea şi executarea deciziilor e- luni. numărul contractelor ne­ Această întărire a rolului plenare şt in comisiile per­ anuí 1970, ale căror prevederi materială şi spirituală a fie­ tea muncii pe salariat în in­ nanţi ai «acestei schimbări ca­
eonomice onorate se ridica la cca. 20 000, contractului rezultă din preve­ manente ale Marii Adunări corespund pe deplin liniilor cărui judeţ de pc întinsul pa­ dustrie înregistrează sporuri litative ii constituie progra­
Tovarăşe şi tovarăşi, iar valoarea producţiei impli­ derile referitoare la rabortul Naţionale. directoare ale politicii partidu­ triei Dinamism robust, mo­ dinamice, urmînd să se ridi­ mul de măsuri pentru creşte­
dintre plan şi contract,
la
cate -— la cca 0 miliarde lei Lucrările acestei sesiuni au lui şi statului nostru, posi­ dernizare şi eficienţă, fructifi­ ce la cel puţin 158 700 lei pe rea eficienţei economice, pen­
Actualul sistem al relaţiilor Faptul că, pe global şi pe di­ modalităţile de încheiere, la exprimat, în mod convingă­ bilităţilor şi nevoilor econo­ care plenară a resurselor, e- salariat in 1970. tru perfecţionarea conducerii
contractuale dintre organiza­ ferite unităţi, planul de pro­ forma şi conţinutul contrac­ tor. exigenţa, dinamismul şi miei naţionale, obiectivelor mulaţîe la un înalt grad de şi organizării economiei pre­
ţiile socialiste funcţionează pe ducţie se îndeplineşte şi se telor, la sancţiunile prevăzu­ avîntul creator pe care l-a im­ stabilite de partid in vederea creativitate, afirmarea talen­ Un dinamism fără precedent conizat de partid şi, în mă­
baza unor reglementări, adop­ depăşeşte nu compensează te în cazul nerespectârii lor. primat, în toate sectoarele dezvoltării in ritm susţinut a telor, înţelepciunii şi hărnici­ l-au atins în acest cincinal in­ sură importantă, generaliza­
vestiţiile De la 41 miliarde
tate. in majoritatea lor, cu a­ pierderile care rezultă — prin Locul contractului în siste­ vieţii noastre publice, istori­ producţiei materiale, a ştiin­ ei poporului — iată citeva lei investiţii din fondurile cen­ rea noului sistem de salari­
proape două decenii in urmă. reacţie în lanţ — pentru în­ mul de conducere planificată cul Congres al X-lea al Par­ ţei. învătămîntului şi culturii, din coordonatele esenţiale pe tralizate ale statului în 1905. zare şi majorarea salariilor în
El nu mai poate corespunde treaga economie naţională. O a economiei naţionale este de tidului Comunist Român In ridicării necontenite a nivelu­ care gravitează realizările întreaga economie, ceea ■ re
în
nevoilor unei economii al că­ imagine a acestor pierderi o finit în spiritul programului egală măsură, ele au reliefat lui de viaţă, material şi spi­ noastre de ast-Vzi. realizări ce s-a ajuns la 0? miliarde 07 va spori veniturile salariaţi­
acest an şi se planifică
rei aparat de producţie a cu­ poate da. de pildă, faptul că dc perfecţionare a vieţii eco­ înalta responsabilitate şi te­ ritual al tuturor celor ce mun­ dau substanţă si certitudine miliarde lei pentru 1970. Cu­ lor cu circa 10 miliarde Iei
noscut o considerabilă ampli­ în primele 9 luni ale anului nomice elaborat de Conferin­ meinicia cu care forul suprem cesc de la oraşe şi sate Sar­ opţiunilor şi previziunilor de. mulate. investiţiile actualului în anul viitor.
ficare şi diversificare, cerinţe­ curent în întreprinderile Mi­ ţa Naţională a partidului. Du­ al puterii de stat. împlinin- cinile cuprinse în planul de viitor. cincinal se cifrează la impre­
lor unei gestiuni moderne, sub­ nisterului Industriei Construc­ pă cum este cunoscut. Confe­ du-şi atribuţiile constitution;.* stat, pentru anul. in al cărui Din paleta marilor succese sionanta sumă de 287 miliar­ Creşterea bunăstării mate­
ordonate telului sporirii con­ ţiilor de Maşini s-au irosit, rinţa Naţională a subliniat le. dezvoltă şi îşi îmbunătă­ prag ne aflăm — pe deplin cu care poporul se prezintă de lei. Dacă se iau in consi­ riale şi spirituale a întregului
tinuo a eficienţei întregii ac­ din cauza lipsei de materiale necesitatea ca, în munca de ţeşte activitatea legislativă, e­ realizabile — cer eforturi şi la a XXH-a aniversare a pro­ derare direcţiile în care s-au popor — deziderat fundamen­
tivităţi economice. peste 500 mii orc-maşină planificare, accentul principal xercită tot mai activ rolul preocupări susţinute. Aşa cum clamării Republicii, apar deo­ tal al politicii partidului şi
statului nostru — se reflectă
In contracte işi găsesc con­ De asemenea, minusuri de să cadă pc unităţile economi­ re-i revine în asigurarea îna­ a arătat tovarăşul Nicolae sebit de semnificative datele cheltuit si se cheltuiesc aces­ în dinamica vertiginoasă a
cretizarea sute Şi sute de mii producţie cu o valoare incom­ ce, pe activitatea de elabora intării neîncetate a naţiunii Ceauşcscu. la recenta plenară şi faptele care conturează sta­ te uriaşe fonduri — pentru construcţiei de locuinţe. în vo­
dc momente de aprovizionare parabil mai mare decît cea a re a propunerilor de plan dc noastre, pe drumul socialis­ a Comitetului Central al Par­ diul atins de România în pra­ dezvoltarea industriei, agricul­ lumul sporit al desfacerii măr­
şi desfacere decurgînd din le­ unor contracte nconorato au către întreprinderi şi centra­ mului. tidului Comunist Román. în gul deceniului al fl-lea. mer­ turii. transporturilor, pentru furilor si prestărilor de servicii
găturile slrînsc care unesc ra­ rezultat din punerea cu intîr- le. nucleele de bază ale eco­ Tntr-o atmosferă dc lucru, larg cuprinzâtoarea şi lumi­ sul îndeplinirii cincinalului ştiinţă. învâţâmint. cultură, către populaţie, in înălţarea
murile şi unităţile economice zicre în funcţiune a unor o- nomiei naţionale, care cunosc atît în cadrul comisiilor per­ noasa sa expunere, al cărei actual şi perspectivele ce se a numeroase edificii socia!-
pe baza diviziunii sociale a bieclive. cel mai bine potenţialul şi manente cit si in plenul Ma­ ecou profund şi instifleţitor prefigurează pentru deceniul ocrotirea sănătăţii, construcţia culturale. în dezvoltarea şi
muncii. Sincronizarea acestor In acelaşi timp, este evi­ rezervele dc care dispun, po- rii Adunări Naţionale, au fost s-a simţit în întreaga tară. următor, potrivit programului de locuinţe, ridicarea gradu­ perfecţionarea învâţămîntului
momcnlt' ;n ceea ce priveşte dentă legătura nemijlocită examinate, dezbătute şi adop­ elaborat de partid. lui edilitar-gospodăresc al ora­
sortimentele, cantitatea, cali­ tate numeroase legi de mare Economia românească urcă şelor şi comunelor — ne a­
tatea şi termenele de livrare care există între caracterul însemnătate, menite să con­ mmmmm (COKTTMMRC IN FAG. a I«)
presupune ca o condiţie indis­ formal al actualului sistem tribuie la progresul economic treaptă cu treaptă spre a de­ pare in faţă. ni toată clarita­
pensabilă activitatea plină de contractual şi insuficienta şl social-cultural, la făurirea veni o economie naţională tea, că investiţiile sînt puse