Page 1 - Drumul_socialismului_1970_01

PROLETARI din to a te ţ ă r ile, u n iţ i-v ă ! Redacţia
Anul XXII

şi administraţia
Nr. 4665

ziarului
Duminică
DEVA, str. Dr. Petru Croia. nr. 33
4 ianuarie telefoane i »edoctor şei - 11588; ie-
dador şei adjunct, secretai de redacţie
şi administraţia - 12138 ; secţiile cui-
1970 tură-sport şi protieme cetăţeneşti -
72317 ; secţia scrisori;-'documentare şl
externe - 12317 j secţiile industrie $i
viaţa de partid - 11275 ; telefon dc
serviciu între orele 16-24 - 11505.
4 PAGINI. 30 BANI

iH

Cuvîntarea tovarăşului ÍN P A G IN A A ll-A

NICOLAE CEAUŞESCU rostită LA CONFLUENTA

la posturile de radio şi tele­
A DOUA CINCINALE

viziune cu prilejul Anului nou

Dragi tovarăşi şi prieteni. desfăşurat o intensă activitate internaţio­
Cetăţeni ai Republicii Socialiste Româ­ nală, adueîndu-şi contribuţia la efortul
nia. general pentru destindere şi pace. A spo­ N0 UTĂTI LA CASTE­
Peste citcva minute încheiem un nou rit şi mai mult numărul prietenilor Româ­
an, bogat in evenimente, iapte şi împli­ niei socialiste pe toate meridianele glo­
niri ale poporului român în construirea bului. prestigiul ei pe arena mondială.
socialismului. In viaţa internaţională a continuat să LUL CORVINEŞTILOR
L'vcnimenfu! cel mai remarcabil al aces­ se dezvolte cursul pozitiv, spre înţelegere In cadrul Atelierelor
tui an. cu profunde consecinţe asupra vii­ şi colaborare ; realitatea a confirmat încă centrale Crişcior, şeful de
torului patriei noastre, a fost Congresul o dată justeţea politicii externe a ţării echipă Gheorghe Faur- e- Zeci de constructori hu- — Ce destinaţie vor pri­
al X -Icq al Partidului Comunist Român, noastre îndreptată spre crearea unui cli­ xecutâ reparaţii de bună nedoreni lucrează la re­ mi aceste clădiri, după ter­
care a elaborat programul dc perspectivă mat de încredere şi cooperare între po­ calitate, imaginea de faţă facerea unor clădiri care minarea lucrărilor cuprinse
al dezvoltării ţârii, dc întărire continuă poare. In pofida încercărilor cercurilor îl prezintă exeeutînd re- poartă, vădit, amprenta în schi ţa de care aminteaţi ?
a bazei tcltnico-molci ¡ale a noii orînduiri. imperialiste dc a opri procesul progresist babinarea unui motor des­ veacurilor. Este vorba de — Reparaţiile, transfor­
de perfecţionare a relaţiilor dc producţie al evoluţiei societăţii contemporane, po­ tinat Uzinei de preparare reconstrucţia caselor din mările vor face ca In preaj­
şi a întregii organizări sociale — în ve­ poarele îşi afirmă tot mai imperios voin­ Gurabarza. curtea exterioară a străve­ ma castelului Corvineşti­
derea făuririi societăţii socialiste multila­ ţa dc a se dezvolta libere şi stăpine pe Foto : V. ONOIU chiului castel al Corvineş- lor să apară mai multe u-
teral dezvoltate. soarta tor, de a trăi in pace şi înţelegere, tilor. nilăţi: un ansamblu care gru­
Anul 1HCD a fost, totodată, anul împli­ pe baza deplinei egalităţi în drepturi ; opi. Inginerul Victor Za- pează o sală dc spectacole,
nirii unui sfert de veac de la eliberarea nia publică înaintată sc ridică tot mai ho- harcu, vicepreşedinte \)l unde se vor prezenta o-
ţârii, care a prilejuit trecerea în revistă tărît împotriva politicii dc forţă şi domi­ Consiliului popular al mu­ bicctivclc din interiorul cas­
o transformărilor radicale petrecute in naţie, a dictatului şi agresiunii. Pe conti­ nicipiului Hunedoara, ne-a
structura societăţii româneşti, în modul nentul nostru s-a accentuat curentul fa­ furnizat cîteva amănunte in telului, cu ajutorul diafil-
dc viaţă al poporului. în existenta naţiu- vorabil înfăptuirii securităţii europene ; legătură cu aceste lucrări : melor ; o bibliotecă şi o ca­
ii noastre socialiste ; el a marcat jubi- masele populare, numeroşi oameni politici — După cum sc cunoaşte, meră de studii, in care cer­
ul perioadei in caic poporul român, li- — inclusiv cercuri guvernante — sc pro­ În anii anteriori s-a lucrat cetătorii sau cei interesaţi
r şi sfăpîn pe destinele sale. a ¡nălţat nunţă pentru o consfătuire consacrată pot afla amănunte intere­
luminosul edificiu nl socialismului. realizării acestui deziderat major al po­ la restaurarea castelului sante despre castel; un
In acest an. munca entuziastă, minuna­ poarelor europene, de o însemnătate deo­ propriu-zis. După termina­ corp administrativ în care
ta capacitate dc creaţie a clasei noastre sebită pentru înfăptuirea păcii generale. Care va fi aportul rea acestor lucrări, Direc­ vor fi cuprinse birouri şi o
muncitoare, a ţărănimii şi intelectualită­ Desigur, în lumea actuală mai există ţia monumentelor istorice, casă de oaspeţi pentru cei
ţii şi-au găsit întruchiparea în noi reali­ încă puncte de încordare ca. de pildă, clin cadrul Comitetului de care vor să înnopteze la a­
zări pe tărîmul producţiei de bunuri ma­ războiul din Vietnam şi conflictul din O- Stat pentru Cultură şi A r­ cest obiectiv turistic, pre*•
teriale şi spirituale. în îndeplinirea cu ricntul Apropiat. Aceasta impune fiecărei tă, a întocmit o documen­ cum şi un corp de ateliere
succes a prevederilor planului de stat. ţârr — mari sau mici — datoria de a mi­ Văii Jiului la producţia taţie pentru repararea con­ cu o frizerie, cizmărie şi un
în creşterea avuţiei naţionale. Partidul şi lita neobosit pentru stingerea tuturor fo­ strucţiilor adiacente caste­ mic bar de zi.
guvernul au desfăşurat o intensă activita­ carelor de război, pentru instaurarea păcii lului, pentru ca între­ Aşadar, turiştii care şi-au
te pnntru îmbunătăţirea organizării eco­ pe toate continentele. gul ansamblu să aibă propus să viziteze străve­
nomiei şi spoirea eficienţei acesteia, pen­ Ca ţară socialistă. România va continua un aspect adecvat o­ chiul castel din Hunedoara,
tru valorificarea tot mai largă a marilor biectivului principal pe de
să pună în centrul politicii sale externe naţională de cărbune ? vor fi intîmpinaţi, chiar din
resurse ale orinduirii noastre socialiste. raporturile multilaterale cu celelalte state o parte, iar în al doilea rînd i i
S-au înălţat, pe întreg cuprinsul ţării, noi socialiste, va acţiona consecvent pentru t " să ajute personalul de în­ curtea exterioară, de nou­
fabrici şi uzine, şcoli şi aşezăminte de să­ unitatea sistemului socialist, a mişcării co­ drumare să poată prezenta tăţile unui obiectiv
nătate. lăcaşuri de cultură şi locuinţe. muniste şi muncitoreşti mondiale, a tutu­ Sporirea extracţiei de căr­ vedere faptul că de aici se noua mină Bârbâtcni 50 000 tn condiţii mai bune mate­ 500 de ani.
Pe baza succeselor obţinute in dczvolta- ror torţelor antiimperialistc. Ţara noastră bune reprezintă una din sar­ extrage o mare parte din pro­ tone de cărbune cocsificabil. rialele referitoare la caste­
■ ' iş economici, s-au putu't asigura noi va continua totodată, să-.şi amplifice le­ cinile economice de mare în­ ducţia de cărbune energetic In ceea ce priveşte sarcini­ lul Corvineştilor. MIRCEA N
istivî pentru creşterea nivelului dc trai găturile cil toate statele, fără deosebire do semnătate trasate ce ccl de al şi cocsificabil al tării. Mine­ le pentru asigurarea cu căr­
iţi poporului, infrv care un loc important orinduire social-polîticâ, sporindu-şi par­ *X-lea' Cdrigres 'al partidului. le’ din baîinur nosttu vor ex­ bune' energetic atit a termo­
‘ ^ ocupat majorarea salariilor la princi- ticiparea la schimbul internaţionat dc va­ In acest sens recenta plena­ trage peste 7,9 milioane tone centralelor cît şi ccl destinat
elc categorii de salariaţi. Pentru toa- lori, la dezvoltarea colaborării şi coope­ ră a C.C. al P.C.R. a stabilit de cărbune, urmînd ca în consumului pentru populaţie,
/ aceste succese dc scamă, pentru mun­ rării mondiale, pe baza principiilor suve­ ca planul pe 1970 să preva­ cincinalul viitor acestea să a- conducerea centralei a luat o
ca eroică consacrată progresului patriei ranităţii şi independenţei naţionale, ega­ dă majorarea extracţiei de lingâ 11,3 milioane tone. serie de măsuri. La Dilja, ur­
socialiste, vă adresez, dragi compatrioţi, lităţii depline in drepturi, neamestecului cărbune la 23,2 milioane tone. In luna noiembrie anul tre­ mează să fie pusă în exploa­
cele mai calde felicitări. în treburile interne, avantajului reciproc, Căile şî mijloacele de reali­ cut, la nivelul Ministerului tare o instalaţie de sortare a
Ne îndreptăm acum cu toţii privirilo a respectului faţă de dreptul fiecărui po­ zare a acestei sarcini sînt Minelor s-a alcătuit un stu­ cărbunelui care va lua dru­
spre anul 1070. Iu faţa noastră stă dato­ por de a-şi hotărî singur soarta. sintetizate în cuvîntarea to­ diu cu privire la resursele de mul Termocentralei Mintia,
ria de a pune în valoare la un nivel şi Avem toate temeiurile să păşim cu în­ varăşului Nicolae Ceauşescu: asigurare a industriei siderur­ iar la Coroeşti va funcţiona
mai înalt potenţialul material şi uman al credere şi optimism in noul an. Poporu­ „creşterea gradului de meca­ gice eu cărbune cocsificabil, o instalaţie modernă de bri-
societăţii, dc a munci şi mai intens pen­ lui român ii sint deschise măreţe perspec­ nizare a lucrărilor şi mărirea lucrare la elaborarea căreia a chetare cu o capacitate de
tru a duce mai departe opera de construc­ tive de muncă şi creaţie, dc progres şi vitezelor de înaintare în ga­ participat şi un colectiv din 000 000 tone pe an.
ţie socialistă — în interesul creşterii bu­ prosperitate. Nc exprimăm, de asemenea, lerii, perfecţionarea metode­ cadrul centralei noastre. — Atingerea nivelurilor dc
năstării poporului, al înfloririi multilate­ convingerea că forţele progresului dc pre­ lor de exploatare şi prepara­ Luînd ca punct de plecare producţie este condiţionată de
rale a patriei. Mersul nostru înainte pe tutindeni, uriaşul front antiimperialist re". pentru viitor faptul că tehno­ asigurarea frontului de lucru.
drumul progresului şi civilizaţiei cerc c- mondial vor dobîndi noi victorii în lupta Cum vor răspunde Centra­ logiile dc elaborare a fontei La acest capitol, după cum se
forturi mari din partea fiecărui cetăţean. grandioasă pentru realizarea aspiraţiilor la cărbunelui Petroşani, co­ în furnale de mare capacita­ ştie, s-au acumulat serioase
Este insă mai presus de orice îndoială că înaintate ale omenirii, pentru împlinirea lectivele minereşti din Valea te necesită folosirea unui cocs râmincri în urmă. Ce măsuri
eroica noastră clasă muncitoare, ţărăni­ idealurilor dc bunăstare şi pace ale po­ Jiului acestei cerinţe majo­ dc calitate superioară şi un s-au luat şi care este efectul
mea coop.eratistă, intelectualitatea, toţi oa­ poarelor. Desfăşurarea evenimentelor cve- re? Pe această temă am avut consum specific redus, s-a a­ lor asupra refacerii decalaju­
menii muncii, fără deosebire dc naţiona­ cază premise ca anul 1970 să marcheze o convorbire cu ing. Gheor­ juns la concluzia că în acest lui dintre pregătire şi pro­
litate. animaţi dc un profund patriotism, noi infăptuiri pe calea destinderii, a secu­ ghe Ilicscu, director tehnic cu scop va putea fi folosit nu­ ducţie ?
de devotament neţărmurit pentru cauza rităţii in Europa şi în lume. producţia, ing. Emeric Mogyo- mai cărbunele cu mâcpile de Ing. E. Mogyoroşi : După a­
socialismului, vor cuceri noi victorii în roşi, şeful serviciului produc­ calitate 33-35, care se găseşte naliza care s-a făcut cu oca­
măreaţa operă pe care o întreprind, sub In aceste clipe solemne ale tradiţionalei ţie, şi dr. ing. Ion Crâiescu, în partea vestică a bazinului. zia întocmirii preliminarului
conducerea partidului, vor îndeplini şi de­ sărbători de Anul nou. urez, din toată inginer şef cu prepararea la Totodată, s-au luat măsuri în pentru anul 1970 fronturile de
păşi planul pe 1970 — ultimul an at cinci­ inima, in numele conducerii partidului şi centrala cărbunelui, vederea întocmirii unui pro­ lucru pentru trimestrul I sînt
nalului — creînd astfel condiţiile pentru statului, al meu personal, tuturor cetăţe­ i — Ce sarcini revin Văii gram de cercetare geologică, asigurate. Deci in legătură cu
transpunerea in viaţă a programului tra­ nilor patriei noastre — muncitori, ţărani, Jiului in anul 1970 şi care capacităţile dc producţie pre­
oameni de ştiinţă şi cultură, femei şi băr­
sat dc Congresul al X-lea. In primele rin­ baţi. tineri şi vîrstnici, români, maghiari, sînt preocupările conducerii precum şi elaborarea unor gătite nu se pun probleme
duri ale acestei clocotitoare activităţi, germani şi de alte naţionalităţi — viaţă centralei în vederea asigură­ studii tchnico-economice pen­
acoto unde este mai greu. unde se cerc lungă, sănătate şi fericire. împlinirea do­ rii producţiei planificate de tru determinarea potenţialului deosebite pentru primele luni
mai mult efort şi moi multă răspundere, cărbune cocsificabil şi ener­ maxim de producţie al acestor
se vor ofla, desigur, puternicul nostru ac­ rinţelor, rit mai multe satisfacţii perso­ getic ? Ing. CORNEL DUMITRU
tiv de partid şi de stat, cei aproape două nale. mari succese in munca închinată în­ Ing. Gh. Uiescu : „Sarcinile zone miniere. Astfel, numai
milioane de comunişti din patria noastră. floririi patriei, făuririi măreţului ci viitor ce lc avem de îndeplinit sînt în anul 1970 Ia mina Luper.i
Stimaţi tovarăşi, comunist ! deosebit de importante pentru vor fi extrase 1 700 000 tone, la nia V « r Strada 23 August din Deva îşi prefigurează noul chip.
In acest an, partidul şi statul nostru au La mulţi ani, tovarăşi şi prieteni ! economia naţională, avînd în Uricani 070 000 tone, iar la

REVELION 1970 - REVELION 1970 Cil CI poarta sus ştafeta

J h
Am trăit clipa înaltă cînd, în clinchetul paharelor, om schimburi şi care, după numoi
Toasturile m inerilor B lam ul tinereţii pecetluit scurgereo unu/ on generos în împliniri şi geneza două zile de munco din ‘70, e-
celui pe care l-om oşteptot cu încredere în potenţa noas­
chivaleoză cu 240 tone de fon­
tră de a-i împleti — din izbînzi, bucurii şî demnitate - noi
cununi de lumini. Am închinat pentru tot ce-a fost frumos tă peste prevederi.
Poslonont şi înălţător este tu­
şi pentru tot ce vrem să fie, ne-om urot, împreună cu cei multul pe plollorma cuptoare­
hai Polocska, din Lupeni, pe
din a di nouri mecanicii Troian Blănării şi rurgişti, constructori, elevi şi cu elanul virstei dc aur a ado­ drogi, sănătate, fericire, împliniri. Dor putini dintre noi lor de Io marea oţelărle o Hu­
le-a propus să lc înfăptuiască,
Sute dc tineri, mineri, side-
nedoarei, locul unde In acest
ne-om gindit, poate, Io oceî care, în ceasul de punte între
Ion Grigore, inginerul
Petru
studenţi aflaţi în vacanţă au
lescenţei.
Crişan din Uricani, pe electri­ avut bucuria să-şi petreacă In casele de cultură din ani, n-au stat în jurul mesei, ci ou fost prezenţi ocolo ucide on se dă o mare şi decisivă
pentru
munca nu-şi poate înceta mersul ? pe platformele încinse
bătălie a cincinalului
cianul de mină loan Constan- împreună j noaptea de reveli­ municipiile Hunedoara şi Pe­ ole furnolelor, oţelâriilor şi lominoorelor, în marchiza loco*
In pragul noului an, minerii mineritul Văii Jiului pe o dachc din Paroşeni, pe meca­ on. Generaţie entuziastă, cu troşani, la Liceul industrial motivei, la volanul maşinii, in salonul olb ol spitalului, la reallzareo la Hunedoaro o ce­
lor 3 milioane tone de oţel. La
Văii Jiului n-au coborît cu treaptă mai înaltă. nicul Viorel Hîrş de la Vul­ înalte avînluri şi aspiraţii, ti­ Deva, în cluburile diti Vulcan, centrola telefonică.,. blocul III de cuptoore, anima­
lămpaşele aprinse în galeriile Maistrul miner Constantin can, pe Vespasian Cătană şi neretul hunedorean a toastat Petrila, Uricani, Lupeni, Ani-
Celor care au stat de veghe în această noapte pen­
subterane. S-au aflat in gru­ Răcan a petrecut revelionul Gheorghe Purdă. de la Vulcan, in noaptea Anului nou pentru noasa, Lonea, Călan, la Brad tru co în casele noastre să fie lumină şî căldură, tuturor ţia atinge cele moi înalte tem­
peraturi.
puri mai mari sau mai mici, împreună cu întreaga sa bri­ şi pe mulţi aliii. Toţi s-au a­ şi Simerîa. peste 2 000 de ti­ Ora 1,40. Cuptorul nr 7 ela­
lingă pah~~''le cu şampanie, gadă la restaurantul din Uri­ flat acasă, împreună cu fami­ sărbătoarea muncii înflăcăra­ neri, din diferite întreprin­ ocelora care prin munco lor au împlinit bucuria sărbătorii,
le închinăm aceste rînduri.
pentru ari succesele cani, alături de maistrul Va- liile, în grupuri dc prieteni, te, pentru noi şi insufleţitoarc deri şi instituţii ale judeţului borează şarjo într-o uriaşă fee­
rie de flăcări şi scînteî. Exact
't, pentru a sile Mihai şi colegii săi, de unde au sărbătorit cu bucurie succese, pentru împlinirea »- au sărbătorit, într-o entuzias­ la timpul prescris, exact Io ca­
'r viitoa- inginerul Octavian Voichiţa şi venirea noului an. dealurilor măreţe pe care şi tă declanşare a bucuriei, so­ unedoara furnalelor şi preparative pentru elaborarea
it că în alţi mineri din tinărul oraş H cuptoarelor veşnic în­ foniei. litatea cerută. 400 de tone de
sirea noului an. oţel, în două imense oole, sînt
smuls de pe Vale. 7 Alături de ci, elevii din li­ cinse, a salopetei purto­ Potrivit unei vechi tradiţii,
mai Dar poate cel mai emo­ cee şi şcoli profesionale şi-au te cu mîndrie şi demnilote ca furnaIiştii nu-şî urează „La purtate în ghearele macarale­
turnare.
lor spre trenurile de
ţionat a fost în noaptea de hoină de lucru şi de mare săr­ mulţî ani" olunci cînd cadra­
petrecut revelionul in incinta Abia acum este răgazul urări­
e Anul nou artificierul Florca şcolilor la liceele. „Deeebal" bătoare. a îmbroţişot noul an nele ceasurilor indică ora ze­ lor pe care oţeloril şi le odre-
Clrstca din Petrila. Avea şi Deva, Petroşani, Hunedoara, cu gestul firesc, generos şi op­ ro, ci în momentul cînd pri­ sează din inimă.
de ce. In primele ore ale a­ Vricani, Vulcan, Petrila, Sime- timist al omului pentru care, mul şuvoi de metol al noului Primul schimb se încheie prin
nului 1970 soţia i-a întregit plămădireo metalului nu este an curge din creuzetul furna­ consemnarea a încă 3 şarje Io
familia cu un copil de 3,000 ria, Ghelar, Brad, Gurabarza doar o simplă îndeletnicire ci lului. Acest moment o coincis cuptoarele 6, 5 şl 4, însumînd
kg., al treilea membru al fa­ ctc. satisfacţia şi bucuria, împlini- de data oceasla cu ora 1,35, la un Ioc peste 1 500 tone de
i miliei Cirstea. In pragul noului an, tinerii, reo. îndotorirea şi năzuinţa, cînd la furnalul nr 8 s-a făcut oţel. Şarjă după şarjă, fluxul
toate exprimate Io superlativul prima descărcare. In uriaşele
Ieşit la promenadă prin Va­ au audiat cuvîntarea rostită absolut. oţelului hunedorean a intrat
le în prima zi a noului an, am de tovarăşul Micolae Ceauşescu La secţia a 11-o furnale, al oale s-au scurs nu mai puţin în matca anului 70, (a cote ri­
discutat cu mulţi oameni, cu la posturile de radio şi televi­ cărei colectiv a îndeplinit pri­ de 220 tone de fontă lichidă. dicate. Fapt demonstrat de
foarte mulţi mineri. O mare l-a urmat apoi, după 10 minu­ cele aproape 300 de tone de
A l­ ziune. mul pe combinat sarcinile anu­ te furnalul nr 7, cu o descărca­
parte dintre ei şi-au petrecut oţel produse peste sarcinile zil­
Pe­ Din programul revelioane- lui ’69. încheind bilanţul cu un re de 176 tone.
revelionul în familie in faţa nice în noul on,
i în micilor ecrane, in grupuri re- lor pentru tineret nu au lipsit plus de peste 30 000 tone fon­ Dialogul dintre cei doi mari Rodnic şi plin de sotisfacţii,
. ai a- strînse, dovadă că bunăstarea tradiţionalele piupuşoarp, sor­ tă, onoareo de o prelua şi pur- coloşi s-o consumat pină dîmi- vestitor de no/ împliniri este
to mai departe ştafeta vie o
araţiilor şi fericirea au intrat pc uşa cove, răvaşe, momente vesele muncii revine schimbului con­ * neaţa înlr-un ritm de maximă debutul lui 1970 în toote secţi­
intensitate. Dovada : cele
6
1etrila a principală in casa fiecărui cu­ etc. Dansul şi voia bună au dus de tehnicianul Liviu Ju­ descărcări făcute şi indici: de ile de bază ale combinatului.
inginer ceritor al adinrurilor din Va­ Tradiţionalul pluguşor prezentat de artiştii amatori al Casei continuat piuă in zori, cină ti­ cos. La furnalul nr. 7, echipa utilizare de 1,6 tone de fontă
(le cultură din Haţeg a încheiat spectacolul de obiceiuri fol­ prim-furnalistului Siniion Jurca, pe fiecare metru cub de volum
orul gene- lea Jiului. I-ain notat pentru neretul a înscris pe blazonul,
clorice de iarnă de la Hunedoara. iar la furnalul nr 0. ceo o luî util de furnal. Un stort de bun
a făcut le­ cititorii noştri pe vagonetarul Foto : I. LEHOCZKY noului an pecetea fericirii şi a Mihai Aciobâniţei fac ultimele ougur, confirmat de celelclte
i să ridice Ion Ciorbă şi semnalistul Mi­ visurilor sale împlinite.