Page 10 - Drumul_socialismului_1970_01
P. 10

PAG.  2                                                                                                                                                      DRUMUL  SOCIALISMULUI  -    MIERCURI  7  IANUARIE  1970

                   Sâ  cunoaştem  în profunzime                                                                                             Unităti                 „RIDICĂRI  DE  CORIir  INCA


                                                                                                                                                      *
                                                                                                                                       comerciale                    TOARE  PE  W E E   CĂMINELOR CULTURALE
             prxlemefe specifice ale necarei                                                                                           modernizate



                                                                                                                                                                                          do-
                                                                                                                                                                    Calendarul  şl
                                                                                                                                                                                  zăpada
                                                                                                                                                                                                                              turisea  tovarăşul  Popa.  Sc  pa­
                                                                                                                                                                  monstrindu-ne.   fără  putinţă   Gcoagiu  participarea  cadrelor   comunei",  după  cum  nc  măr­
                                                                                                                                                                                                didactice  la  activităţile  cultu-
                                                                                                                                         Modernul  a  devenit  in   de  contrazicere,  că  la  ora  ac­  rulo  se  desfăşoară  bine,   cu   rc.  însă.  câ  si  dinsul  şi  to­
                                                     ntreprinderi                                                                      preocupările   conducerii  făşurare  a  „stagiunii"  de  iar­  partea  fiecăruia,  iar  la  cămi­  tivitatea  cu  „naveta”,  încalcă
                                                                                                                                       ultimii  ani  o  caracteris­
                                                                                                                                                                                                                              varăşa  Lobonţ.  molivînd  inac­
                                                                                                                                                                  tuală  ne  aflăm  în...  plină  des­
                                                                                                                                                                                                dcosebilâ  responsabilitate  din
                                                                                                                                       tică  a  comerţului  nostru.
                                                                                                                                       Pe  această  linie  amintim
                                                                                                                                                                                                                              o  prevedere  legală  a  statutu­
                                                                                                                                                                                                nele  afiliate  activează  forma­
                                                                                                                                                                  nă  a  căminelor  culturale,  am
                                                                                                                                                                                                                              lui  cadrelor  didactice  —  a­
                                                                                                                                                                  purces  la  culegerea  primelor
                                                                                                                                                                                                ţii  închegate,  cu  profiluri  va­
                                                                                                                                       U.J.C.C.  dc  a-şî  moderni­
                                                                                                                                                                                          mai
                                                                                                                                                                           de  pe  scenele
                                                                                                                                                                  impresii
                                                                                                                                       za  şî  înfrumuseţa  conti­  multor  aşezăminte  din  satele   riate..                 ceea  de  a  participa,  a  sprijini,
                                                                                                                                                                                                                              a  contribui  direct  la  înviora­
                                                                                                                                                                                                  Dar.  există  şi  alte  cămine
                                                                                                                                       nuu  unităţile   aparţină­  judeţului.                   culturale,  in  care  cortinele  au   rea  vieţii  culturale  a  satului.
                                           lîrca  unui  ansamblu  de  mă­  re  şi  punerea  în  funcţiune  o   trecut  în  activitatea  de   in­
                                           suri  vizînd  creşterea  produc­  obiectivelor.   Bineînţeles,  a-   vestiţii  din  judeţul  nostru  do­  toare.  Astfel,  la  Orăştic,   In  unele  cămine,  serile  de   stat  imobilizate  aproape  tot  fi­  Acelaşi  „ajutor"  îl  dă  şi  în­
                                                                                                                                                                                                                              văţătoarea  din  Tâmâşasa.  Ele­
                                                                                                                                                 acestui  an  a
                                                                                                                                       începutul
                                           tivităţii  muncii   Considerăm   censta   presupune  sâ  punem   vedesc  că  un  control  operativ   coincis  cu  terminarea  lu­  iarnă  la  sate  au  ..pâti^uns"  în   nul trecut.  Dc exemplu, la Mâr.   na  Popescu.  Tot  „navetistă”.
                                           că  în  felul  acesta   vom  crea   capăt  tendinţelor  de  pasivita­  şi  sistematic  al  aplicării  mă­  crărilor  de  modernizare   sălile  căminelor  culturale.  Es­  lincşti,  din  aprilie  pînâ  în  9   Totuşi,  orice  cauze  ar  exista,
                                           condiţii  ca  unităţile  miniere   te  ale  unor  organe  de  partid   surilor,  control  care  să  încea­             te  cazul  căminului  din  Ceoa-   noiembrie,  căminul   cuttural
             care  întreprindere  modui   in   din  judeţul  nostru  să-şi  aducă   care.  în  loc  să  ia  din   timp                 a  unor  noi  unităti  dc  de­  giu,  unde  aşa  după  cum  am   n-a  dat  nici  un  spectacol  pro­  activitatea  culturală   (a  sate
             care  se  acţionează  pentru  rea­  din  plin  contribuţia  Ia  înde   măsuri  pentru  prevenirea  de­  pă  îndată  după  adoptarea  a­  servire:  o  braserie  cu  90   fost  asiguraţi  de  tovarăşa  Si-   priu.   Dar  nici  stagiunea  de   trebuie  să  se  desfăşoare.  Şi
                                                                                                      cestora.  constituie  un  factor
             lizarea  măsurilor  stabilite  în   plinirea  sarcinii  trasate  de  re­  ficienţelor.  aşteptau  apariţia  a-   hotăritor  al  unei  intervenţii   de  locuri  la  mese.  cofetă­  mina  Somoilescu   directoare,   iarnă  nu  se  anunţă  prea  ge­  nu  oricum.  Organele  locale  de
             vederea  reducerii  consumuri­  centa  plenară,  privind  creşte­  ccstora.  pentru  ca  abia  atunci                     rie  şi  un  cafc-bar.     şi  tovarăşul   Sabin  Băişanu.   neroasă  pentru  locuitorii  co­  partid  şi  de  stat  ar  trebui  sâ
             lor  specifice,  impulsionînd  a-   rea  cu  12,0  la  sută  a  produc­  să-şi  facă  simlilă   prezenţa..   oficiente.  Uneori  însă  se  aş­  In  prezent  se  lucrează   secretarul  comitetului  comu­  munei.  Tovarăşul  Viorcl  Popa,   nu  neglijeze  această  obligaţie
             pliearca  lor.  Nu  vom  admite   ţiei  industriei  miniere.  De  aceea,  in  lumina  indicaţii­  teaptă  încheierea   bilanţului   la  modernizarea  restau­  nal  de  partid,  „stagiunea  a  în­  vrind  sâ  ne  convingă  că  uni­  ce  le  revine.
                                                                                                      trimestrial  pentru  a  6C  vedea
             perpetuarea  „tradiţiei“   care   Permanenta  ..foame"  de  for­  lor  plenarei  Comitetului  Cen­                        rantului  „Dacia"  din  a­  ceput.  formaţiile  sînt  consti­  tatea  al  cărei  director  este   Directorul  căminului  cultu­
             face  ca  acum,  la  începutul  fi­  ţă  de  muncă,  proprie  judeţu­  tral  al  partidului.  Comitetul   ee  mai  trebuie  făcut  ;  si,  fi­  cest  oraş  şi  a  unei  piv­  tuite.  bine  închegate   S-au   are  un  program  de  iarnă  su­  ral  din  Sarmizegctusa.  tova­
                                                                                                      reşte,  în  asemenea  cazuri  con­
             nului,  toată  lumea  să  fie  ten­  lui  Hunedoara,  pune  imperios   judeţean  de  partid  Hunedoara   trolul  organelor  de  partid  este   niţe  de  vinuri  care  va  a­  dat  şi  spectacole,  iar  în  pre­  ficient  de  bogat  şi  de  bine  pus   răşul  Nicolae  Arion,  recunoaş­
             tată  să  examineze  şi  sâ  stu­  în  faţa  noastră  sarcina  inten   a  stabilit  o  serie  de  măsuri   tardiv,  se  limitează  la...  înre­  sigura  rezerva  de  „vinul   zent  se  procedează  la  selec­  la  punct,  a  reuşit  sâ  ne  edifi­  te  acea  dispoziţie  legală  ca
                                                                                                                                                                                                ce  despre  ceea  ce  (nu)  vor
             dieze  probleme  de  nenumăra­  sificării  eforturilor  pentru  fo­  care  converg  spre  asigurarea                      casei"  pe  un  an  a  între­  ţionarea  celor  mai   valoroase   vedea  spectatorii  în  iarna  a-   fiind  „foarte  binevenită"  şi  câ
             te  ori  analizate  sau  care  în  al­  losirea  maximă  a  tuturor  „re­                gistrarea  restanţelor,  fără  a   gii  reţele  a  cooperaţiei  dc   formaţii,  care  sâ  fie  reunite   ccnsta.  După  spectacolul  din   „la  noi  se  aplică  întocmai,  ca­
            te  locuri  sînt  de  multă  vreme   surselor  interne”,  pe  primul   premiselor  materiale  necesare   putea  acţiona  efectiv  pentru   consum.    în  ansamblul  folcloric  al  co­  9  noiembrie,  „asamblat"  din   drele  didactice  participînd  cu­
                                                                        realizării  în  termen  a  preve­
                                                                                                      înlăturarea  neajunsurilor.  A ­
             rezolvate.  Comitetul  judeţean   loc  situîndu-se  asigurarea  fo­  derilor  planului  de  investiţii.   nul  trecut.  Comitetul  munici­           munei".   De  asemenea,   la  toate  formaţiile  căminelor  a­  rent  la  activităţile  căminului
                                                                                                                                                                                                                              cultural".  Dacă  e  aşa,  e  bine.
             de  partid  consideră  că  acum   losirii  integrale  a  fondului  de   Astfel,  biroul  comitetului  ju­                                                                          filiate.  vizionat   dc  locuitorii   Dar  activităţile  se  iac  deştul
                                                                                                      pal  de  partid  Deva  a  aşteptat
            esenţialul  constă  în  stabilirea   timp,  cu  atît  mai  mult  cu  cit   deţean  a  ajutat  pe  beneficiarii   sfîrşitul  unui  trimestru  pen­                                   Mârtineştiului,  aceştia  vor  in­  de  palid  simţite  pînâ  in  pre­
            unor  tematici  raţionale  impu­
                                          anul  trecut  pe  ansamblul  ju­  şi  titularii  de  investiţii  sâ  ur­  tru  a  „constata"  care  era  sta­                                         tra  în  „vacanţa   cultural-ar-   zent.
            se  de  necesităţile  actuale  alo   deţului  indicele  de  utilizare  n   genteze  asigurarea  documen­  diul  de  execuţie  a  lucrărilor                                         tisticâ".  Aceasta  pentru  că  „o
            producţiei  şi  mutarea  centru­  acestuia  a  atins  abia  04,4  In   taţiilor  complete  şi  stabilirea   la  construcţiile   de  locuinţe,                                       activitate  mai  bogată  sc  des­  Şi  aici  stagiunea  de  iarnă
            lui  de  greutate  a  muncii  spre                                                                                                                                                  făşoară  la  căminele  (afiliate)   s-a  concretizat  doar  prin  pre­
                                          sută.  Paradoxal  este  faptul  că   amplasamentelor  pentru  toate   ceea  ce  a  făcut  oa  râminerile                                                                            gătirea   obiceiului   folcloric
            aplicarea  efectivă  a  măsuri­                                                                                                                                                     din  Dineu  Mare  şi  Jeledînţl,
                                          cel  mai  scăzut  indice  a  fost   lucrările  din  acest  an  :  acum   în  urmă  sâ  poată  fi  ulterior                                                                          „Cerbul",  cu  care  căminul  s-a
            lor  stabilite,  astfel  incit  ele   realizat  in  unităţile  economi­  impulsionăm  ministerele  tute­  recuperate  cu  mari   eforturi                                           unde  există  brigăzi  artistice,   prezentat  la  spectacolul  de  Ia
            să  fie  fructificate  în  cele  mai   ce  care  reclamă  cu  cea   mai   lare  să  grăbească  contractarea   şi  după  intervenţia  biroului                                       taraf,  solişti  vocali  şi  instru­  Hunedoara.   In  rest...  „toate
            bune  condiţii  şi  în  cel  mai   mare  energie  lipsa  forţei   de   utilajelor  tehnologice.  In  func­  comitetului  judeţean  dc  par­                                         mentişti,  teatru,  formaţie   de   formaţiile  de  la   căminul  de
            scurt  timp  prin  rezultate  cer­  munca  (unităţile  miniere  din   ţie  de  cerinţele  concrete,  co­  tid.                                                                      dansuri,  pe  cînd   la  căminul   centru  şt  de  la  cele  afiliate
            te  în  creşterea  eficienţei  acti­  Valea  Jiului.  Dev.-y  Barza.  în­  mitetele  municipale  şi  orăşe­                                                                         de  centru  activează  doar  o   sînt  în  faza  dc  pregătiri“  —
            vităţii  economice.           treprinderea  de  prefabricate   neşti  dc  partid  au  determinat   Hotărit  sâ  desprindă  conclu­                                                  echipă  dc  teatru  .şi  o  &olistâ   ne  .spunea  tovarăşul  Arion.  Ce
              Creşterea  continuă  a  pro­  din  beton-Bîrcca).  In  scopul   concentrarea  unor  forţe   de   ziile  practice  ce  se  impun  din                                              vocală  (!).                  vor  vedea  spectatorii  de  pe  te­
                                                                                                      indicaţiile  plenarei  C.C.
                                                                                                                               al
            ductivităţii  muncii  în  fiecare   remedierii  acestei  stări  de  lu­  muncă  suplimentare  pe  şan­  P C.R.  dîn   decembrie  1969                                                 Cum  „activează"  echipa  de   ritoriul  comunei ?   Obiceiuri
            întreprindere,  sector  şi   loc   cruri,  îndrumăm  organele  şi   tierele  obiectivelor  prevăzute   privind  perfecţionarea  stilului                                            teatru  din  Mârtineşti ?  Sim­  de  iarnă,  dansuri,  brigăzi,  cor
                                                                                                                                                                                                plu  !  N-a  dat  nici  un  specta­
            de  muncă,  constituie  una  din­  organizaţiile  de  partid  să  des­  a  fi  puse  In  funcţiune  In  a­  de  muncă  al  organelor  de  par­                                      col.  Deci,  pentru  public   (şi   („care  nu  va  reuşi"  —  N  A-
            tre  direcţiile   fundamentale   făşoare  o  intensă  muncă  polî-   cest  an.  In  acelaşi  timp,  co­  tid  în  conducerea  economiei.                                            pentru  oricine),  ea  este...  ine­  rion),  solişti  vocali  şi  instru­
            spre  care  comitetul  jude;esn   tico-educativâ  pentru  cultiva­  mitetul  judeţean  de  partid  a   Comitetul  judeţean  Hunedoa­                                                xistentă !  Bineînţeles, slaba ac­  mentişti  etc.  Dar  cînd?  Sîn­
            d0  partid  concentrează  efortu­  rea  unei  opinii  de  masă  com­  stabilit  în  aceste  zile  măsuri   ra  al  P.CR.  va  acţiona   cu                                          tivitate  a  căminului  cultural   tem  In  plină  iarnă,  dar  sta­
            rile  tuturor  colectivelor   de   bative  împotriva  oricăror  în­  pentru  recuperarea  unor  ră   perseverenţă  spre  a  ridica  ac­                                             din  Mârtineşti   este  şi  bine   giunea  e  încă  „în  pregătire".
            muncă.   Justeţea   aprecierii   călcări  nle  disciplinei  muncii,   mincrî  in  urmă.  Acordăm  o   tivitatea  sa  la  acel  nivel   de                                           motivată:  tovarăşul  Viotel  Po­  Este  cazul  sâ  subliniem  şi  sâ
            plenarei   C.C.  al  partidului   astfel  incit.   prin  îmbinarea   deosebită  atenţie  intensifică­  competenţă,  operativitate  şi  e-                                           pa  locuieşte  în   Dineu  Mic,   atragem  atenţia   tuturor  fac­
            din  10— 13  decembrie  1009  pri­  acţiunilor  politice,  de  convin­  rii  ritmului  de  execuţie  la  a-   ficienţâ  impus  de  creşterea                                        funcţionează  ca  învăţător   în   torilor  răspunzători,  îndeosebi
            vind  marile  rezerve  revalori­  gere,  cu  măsuri  administrati­  cestc  obiective,  deoarece  în-   continuă  a  rolului  partidului                                             Dineu  Mare  şi  este  director  la   Comitetului  judeţean   pentru
            ficate  in  domeniul   creşterii   ve  adecvate,  sâ  fie   curmată   tîrzierea  dării  lor  în  funcţiu­                                                                           Mârtineşti  (!?).  „De  aecca  fac   cultură  şi  artă,  câ  debutul  sta­
            productivităţii  muncii  este  în­  ..hemoragia”  orelor  neproduc­  ne  Impietează  nsimra  ritmului   de  forţă  conducătoare  a  popo­                                           toate  activităţile  la  Dineu  Ma­  giunii  de  iarnă  în  căminele
                                                                                                                                                                                                                              culturale  nu  s-a  produs  atît
            tru  totul  confirmată  de  stările   tive.  Tn  lumina   indicaţiilor   îndeplinirii  planului  de  Inves­  rului  în  opera  dc  făurire  a  so­                                  rc  şi  Mic".  Şi  de  aceea  cămi­  de  optimist   şi  prompt   cum
            de  lucruri  din  judeţul  Hune­  plenarei  Comitetului  Central   tiţii  pe  ansamblul  judeţului.  cietăţii  socialiste  multilateral                                             nul  dc  centru  a  fost  aproape   nc-a  asigurat  tovarăşul  Con-
            doara.  Deşi  anul  trecut,  in  u­  nl  partidului  din  decembrie   Rezultatele   obţinute  anul  dezvoltate.                                                                     tot  anul  fără  activitate  şi  fă­  standin  Clemente,  preşedinte,
            nităţile  industriale  din  judeţ,   1969.  care  a  cerut  să  se  acţio­                                                                                                          ră ...  ferestre,  realităţi  care  ne   în  interviul  „Stagiunea  de  iar­
            întregul  spor  obţinut  la  pro­  neze  cu  intransigenţă  pentru                                                                                                                  obligă  sâ  considerăm  câ  răs­  nă  în  aşezâmintele  culturale",
            ducţia  globală  a  fost  realizat   extirparea  oricăror  fenomene                                                                                                                 punzători  de  accaslâ  stare  de   publicat  în  coloanele  ziarului
            pe  seama  creşterii  producti­  prinderilor.  comitetul  judeţean  Invătămîntul  de  partid                                                                                        lucruri  total  nccorcspunzătoa-   nostru.
                                          de  indisciplină  din  viaţa  între­
            vităţii  muncii,  există  încă  nu­                                                                                                                                                 re  sc  face  atît  tovarăşul  Popa,
                                                                                                                                                                                                                                Scenele  mai  multor  cămine
            meroase  posibilităţi  în  acest   dc  partid  nu  va  mai  tolera                                                                                                                  cît  şi  cei  care  n-au studiat  cu   culturale  dc  centru  sau  afilia­
            domeniu.  Sînt  edificatoare.  în   repetarea   situaţiei  existente                                                                                                                destul  disccrnâmînt  condiţiile   te  încă  n-au  cunoscut,  după
            această  privinţă  măsurile  ini­  anul  trecut  în  unele  unităţi  c-        ia  oraşe                                                                                            concrete  de  la  Mârtineşti.  n-   cum  am  văzut,  febra  specta­
            ţiate  la  Petroşani  Adoptînd  o   eonomice  undo  absenţele  ne­                                                                                                                  tunci  cînd   i-au   încredinţat   colelor.  iar   spectatorii   n-au
            poziţie  fermă  împotriva  ten­  motivate.  învoirile  şi  conce­                                                                                                                   sarcina  dc  director  al  cămi­  reuşit,  n-au  avut  cui  sâ  adre­
            dinţei  conducerilor  unor   ex­  diile  fără  plată  deveniseră  o                       oare  cea  mai  slabă  prezenţă,                                                          nului  cultural.              seze  aplauze.  La  fel  cum  nici
            ploatări   miniere  din  Valea   practică  curentă,  privită  une­                        mulţi  sînt  plecaţi   pe  teren                                                            Da,  sîntem  dc  acord  cu  ccî   noi,  în  scris,  nu  putem  aplau­
            Jiului  de  a  invoca  lipsa  forţei   ori  cu  pasivitate  de  conduce­                  sau  au  şedinţe  „importante",                                                           ce  vor  replica:  „aceasta  a  fost   da.  decît  sâ  îndreptăm  reflec­
            de  muncă  spre  a  justifica  ran­  rile  tehnico-administrative.                        arc  loc  cînd  este  vorba  de                                                           situaţia,  nu  am  avut  altă  po­  torul  înspre  eci  care  se  fac
                                                                                                      dezbateri  şi  nu  de  expuneri...?                                                       sibilitate  de  a  numi  un  alt  ca­
            damentele  scăzute  care   sînt   In  ansamblul  preocupărilor   rînduirii  socialiste,  reducere«!                                                                                                               vinovaţi  de  Intirzicrca  lansării
            înregistrate  in  abataje.   au   comitetului  judeţean  dc  par­  preţului  dc  cost,  rolul  şi  im   Comitetul  municipal,  orga­                                                dru.  din  Mârtineşti.  ca  direc­
            fost  depistate  o  seric  de  de­  tid  un  loc  primordial  îl  ocu­  portanta  sistemului   informa­  nele  şi  organizaţiile  de  partid                                        tor".  Da.  ştim  câ  tovarăşa  în­  activităţi lor   cui tura l-artistice
                                                                                                      trebuie  sâ
                                                                                                                 dovedească
                                                                                                                             mai
            ficienţe  în  organizarea  mun­  pă  investiţiile.  Volumul  lucră­  ţional,  modernizarea  economi­  multă  exigenţă  in  conducerea   U V.  Calan.  Fonta  topita  se  toarnă  in  forma  de  lîngotieră.  văţătoare  I.contina  Lobonţ  es­  de  iarnă
            cii  şi  a  producţiei,  în  folosi­  rilor  de  investiţii   prevăzut   ci  şi  creşterea  exigenţei  pen­  învâţâmîntului  de  partid,   o                                        te  „navetistă"  şi  câ  „nu  parti­
            rea  utilajelor  din  dotare,  s-a   pentru  acest  an  echivalează  cu   tru  pregătirea  şi  ridicarea  ca­  răspundere  colectivă.                                               cipă  la  activitatea  culturală  a          N.  STANCIU
            văzut  că  ponderea   persona­  2 6  miliarde  Ici.  Experienţa  ul­  lificării  cadrelor  ctc.
            lului  auxiliar  şi  neproductiv   timilor  ani  ilustrează  conclu­  In  conducerea  învâţâmîntu-
            est?  mare.  Lărgind  această  ac­  dent  că  asigurarea  îndeplini­  lui  de  partid  din  cadrul  mu­
            ţiune, comitetul  judeţean  a  an­  r i   integrale  a  acestor  lucrări,   nicipiului  se  constată  o  mai                                                                                                      zâ  sâ  fie  iniăâhain ţaţă': în  pr""
            trenat  numeroşi  specialişti  din   at't  din  punct  de  vedere  valo­  i  mare  mobilitate;  este  lăsată   CONSOLIDAREA  ECONOMICĂ  A  C. A.  P.                                                              măvarâ  nu  s-au  efectuat  încă
            industrie  şi  cercetători  la  in­  ric,  cit  şi  mai  ales  din  punct   mai  multă  iniţiativă  organelor
            vestigarea  cel jr  mai  eficien­  de  vedere  fizic,  impune  îmbu­  şi  organizaţiilor  de  partid  ca­                                                                                                         arături,  ceea  ce  înseamnă  o
            te  soluţii  pentru  promovarea   nătăţirea  radicală  a  organiză­  re  introduc  noi  teme  pe  par­                                                                                                            pierdere  de  cel  puţin  10-lf5  In
            progresului  tehnic,  folosirea  o    rii  muncii  pe  toate   verigile   curs.  mai  ancorate  în  viaţă.                                                                                                        sută  din  recoltă.
                                                                        Acest  lucru  merită  subliniat
            ficicntâ  a  creditelor  de  mică   care  concură  la  realizarea  in­  întrucît  există  pe  alocuri  ten­ UNDE  NU  PUN  UMĂRUL  TO fl  COOPERA­                                                                  Valorificarea   (a  un  nivel
            mecanizare,  optimizarea  me­  vestiţiilor,  începînd  de  la  ac­
            todelor  de  exploatare.  Comite­  tivitatea  ce  se  desfăşoară  la   dinţa  dc  a  se  respecta  rigid                                                                                                          superior  a  întregului  potenţial
                                                                        planul  tematic  întocmit  la  în­                                                                                                                    productiv  al  cooperativei  agri­
            tul  municipal  Petroşani   a)   planşetele  de  proiectare  pînă   ceputul  anului  de  învâtâmînt,
            P.C.R.  a  determinat,  pe  baza   la  executarea  lucrărilor   de   de  a  studia  mai  întîi  temele   TORII,  UNITATEA  RATE  PASUL  PE  LOC                                                                   cole  din  Leşnic  impune   mă­
            unui  studiu  aprofundat,  stabl-  construcţii-montaj  pe  şantie-  comune  şi  a  lăsa  pentru  sfir-                                                                                                            suri  hotârîte  din  partea  orga­
                                                                        şîtul  anului  cele  specifice,  de                                                                                                                   nizaţiei  de  partid  şi  a  consi­
                                                                        a  nu  intercala  pe  parcurs  dez­                                                                                                                   liului  de  conducere  în  scopul
                                                                        baterea  unor  probleme   care
                                                                        au  devenit  deosebit  de  arză­  Avînd  de  gospodărit  aproa­  din  cauza   inundaţiilor,   dar   denotă  câ  lucrările  agricole,   gurarea  bunei   desfăşurări  a   înfăptuirii   sarcinilor  trasat?
                                                                                                                                                                  îndeosebi  cele  de  întreţinere
                                                                                                                                                                                                           de
                                                                                                                                                                                                                         in
                                                                                                                                                                                                               producţie
                                                                                                                                                             in
                 II        B  u  •      I                • • •          toare.  Asemenea  teme  care  se   care  o  bună  parte  se  situea­  cultură  nu  s-au   înregistrat   a  culturilor,  nu  s-au  efectuat   activităţii  cooperativei.   Con-   de  plenara  C.C.  al  P.CR.  din
                                                                                                                                    nici  pe  suprafaţa  rămasă
                                                                                                      pe  460  de  hectare  teren,  din
                                                                                                                                                                                                cadrul
                                                                        impun  studierii  şi  dezbaterii
                                                                                                                                                                                                                              10— 13 decembrie  1969 şi  recen­
                 Prestan  le  semen                                     se  desprind  din  documentele   ză.  în  lunca  Mureşului,  coo­  departe  nu  se  poate   arunca   în  condiţii  optime.  tul   greşit  în   câ  pot  beneficia   ta  hotârîrc  a  plenarei  Consi­
                                                                                                                                                                                                                    cu
                                                                                                                                                                                                                        to­
                                                                                                                                                                                                              mod
                                                                                                                                                                                                siderînd
                                                                                                                                                             pc
                                                                                                                                    rezultatele  scontate.  Nici
                                                                                                                                                                    Concludente  în  această  pri­
                                                                                 C.  C.  al  P.CR  din
                                                                                                      perativa  agricolă  din  Leşnic
                                                                        plenarei
                                                                        10-13  decembrie  1969.   legate   dispune  de  condiţii   favora­  vina  pentru  înjumâtâţirea  pro­  vinţă  sint  următoarele  aspec­  numai  de  drepturi,  unii  coo­  liului  Uniunii   Naţionale   a
                                                                        de  îndeplinirea  planului  *pe   bile  obţinerii  unor  producţii   ducţiei  la  principalele  culturi   te.  In  anul  1959,  pe  total  coo­  peratori  ca  :  Lctiţia   lacob.   c  A P.  privind  îmbunătăţirea
                                                                        1970  şi  pregătirea  bazei  ma­  si  venituri  sporite  la  unita­  doar  pc  condiţiile  climaterice   perativă  s-au   efectuat  peste   Neta  Dan.  Matei  Buştea,  Du­  organizării  muncii,  dezvolta­
                                          ramicâ  populară.   împletituri   teriale  a  viitorului  cincinal,  a   tea  de  suprafaţă.  De  remarcat   nefavorabile.  Dincolo  de  cala­  24 000  zile-muncă.  revenind  o   mitru  Chilârescu.  Graţian  Bă-
                                          de  pajură  şi  răchită.  Ne  preo   condiţiilor  pentru  trecerea  la   că  pentru  un  cooperator  apt   mităţile  naturale,  o  influen­  retribuţie  de  22,88  lei  pentru   cian.  Eugenia  Blăjan  şi  alţii   rea  avuţiei  obşteşti.  întărirea
                                          cupă  in  prezent  organizarea   înf:  iluirca  programului  adop­  de  muncă   nu  revin  nici  0.6   ţă  negativă  asupra  rezultate­  o  zi-muncâ.  In  anul  trecut,   au  „uitat"  câ  le  revine  şî  o­  spiritului  colectivist  şi  a  dis­
                                          unei  expoziţii  la  nivelul  ju­  tat  ic  Congresul  al  X-lca  al   hectare  teren  arabil.  Recolte   lor  economieo-financiare   ale   faţă  de  20 000  zile-muncă  pla­  bligaţia  de  a  participa  la  mun­  ciplinei  în  muncă  şi  nsigura-
                                          deţului,  care   să   constituie   partidului               dc  1  600—2 000  kg  cereale  şi   unităţii  au  avut-o  deficienţele   nificate,  nu  s-au  efectuat  nici   că  atunci  cînd  are  nevoie  u­
              Actuala  activitate  de  servi­  schimb  dc  experienţă  şi  in­  In  desfăşurarea  învâţâmîn-   0 000  kg  legume  la  hectar,  cît   organizatorice  care  vizează  în   14 000.   revenind   în   medie   nitatea,  nu  cînd  vor  ei.  Aşa  se   rc<\  participării  tuturor  coope­
            re  a  populaţiei,   prin  unităţi   structaj  pe  ramură  de  pro­  tului  de  partid  in  cadrul  mu­  a  fost  prevăzut  sâ  sc  reali­  mod  deosebit  disciplina   în   sub  31  zîle-muncâ  pe  un  coo­  explică  dc  ce  în  acest  an  ei   ratorilor  la  activitatea  de  pro­
            de  închiriat  obiecte,  va  fi  re­  ducţie,  contribuind  atit  la  o   nicipiului  Deva  există  însă  şi   zeze  in  acest  an,  se  situează   muncă  si  participarea  la  ac­  perator  Această   „economie"   nu  au  efectuat nici  cite  10  zilc-   ducţie.  Pe  această  cale  va  n-
            organizată  şi  regrupată,  asi-   mai  bună  informare  n  popu-  1  o  seamă  de  carenţe  dc  con­  la  limita  inferioară  a  poten­  tivitatea  de  producţie  a  tutu­  s-a  tradus  prin  pierderi   in   muncâ.  aportul  lor  la  consoli­  V(?a  de  cîştîgat  atît  unitatea
            gurind  o  dotare  corespunză­  1 aţici  cit  şi  la   stimularea  I  ţinut.  dar  mai  ales  de  ordin   ţialului  productiv  al  coopera­  ror  cooperatorilor.  semnate  de  recoltă  din  cauza   darea  unităţii  şi  sporirea  avu­
            toare  noilor  cerinţe  cu  unele   muncii  dc  creaţie.  La  fel.  in  (  organizatoric   Pregătirea  lec­  tivei  Ca  urmare,  nici  venitu­        nccxecutârii  la  timp  a  lucră­  ţiei  obşteşti  fiind  neînsemnat   rit  şi  fiecare  membru  coope­
            articole  cultural-sportive.   în   atenţia  noastră  este  ca  în  ra­  torilor  şi  propagandiştilor   a                Analizînd  modul  cum   s-a   rilor  agricole.            De  menţionat  eâ  in  satul  Leş­  rator   Stabilind,  în  lumina
            special  in  centre   ea  Dobrn,   port  eu  dezvoltarea  producţiei   trebuit  sâ  fie  repetată  in  fie­  rile  totale  şi  ia  ziun-muncâ   folosit  fondul  de  zilc-muncâ                                   prevederilor  Holârîrii  plena­
            Geoagm,  llia,  Pui.          dc  mică  seric  sâ  iniţiem  des­  care  lună,  pentru  că  la  pri­  nu  reflectă  pe  deplin  posibi­  pc  mai  mulţi  ani.  se  constată   Dacă  fiecare  cooperator  e­  nic  oamenii  sînt  harnici,  lu­  rei  Consiliului  U N C A  P.,  nu­
              Unităţile  ee  produc  răcori­  chiderea  unui  magazin  bazar   mele  instruiri  frecvenţa   nu   lităţile  existente,  fructificarea   câ  există  mari  diferenţe,  me­  fectua  minimul  dc  zîlc-mun-   cru  exprimat  şi  prin  confortul
            toare  (sifoane.  limonadâ,  citro­  pentru  desfacerea  acestor  pro­  depăşea  60  la  sută.  Or,  aceas­  cu  eficienţă  maximă  a  rezer­  dia  realizată  pc  eoODcrativâ   eâ  stabilit  de  «adunarea  gene­  locuinţelor,  insă  datorită  fap­  mărul  minim  obligatoriu  dc
            nadă)  îşi  vor  mări  capacita­  duse.                     ta  cerc  un  volum  mai mare de   velor  de  consolidare  economi­  variind  de  la  30  la  04  zile-   rală.  atunci   cînd  cerinţele   tului  câ  nu  toţi  pun  la  inimă   zile  calendaristice  de  partici­
            tea  dc  producţie,  vor  fi  do­                                                         că  a  unităţii  si  de  ridicare  a   muncă  Aceasta  reflectă  fap­
                                            Vom  acorda   în  viitor  mai   muncă  şi  se  râsfrînge  nega­                                                       producţiei  o  impuneau,  o  ast   interesele  generale  ale  unită­  pare  la  muncă  a  membrilor
            tate  cu  unele  instalaţii  com­                                                         cîstigului  cooperatorilor.  Osci­  tul  câ  în  medie  un  coopera­
                                          mult  sprijin  cooperativelor  de   tiv.  în  unele  cazui‘i,   asupra
            plexe  dc  spălare,  de  prepara­                                                         laţiile  destul  de  mari  înregis­  tor  nu  lucrează  nici  un  sfert   fel  de  situaţie  sc  putea  evita,   ţii.  cooperativa  bate  pasul  pc   cooperatori,  repartizat  pc cam­
                                          consum  în  vederea  recrutării   conţinutului.  Sînt  râmase   în
            re  şi  umplere,  ridicîndu-li-sc                                                         trate  de  la  un  an  Ia  altul  în   din an  La ?>rima vedere s-ar pă­  ceea  ce  ar  fi  influenţat  favo­  loc.  veniturile  realizate  şi  a­  panii.  evaluînd  cantitatea  şi
                                          elevilor  pentru  şcolarizare  în   urmă  unele  cercuri  dc  la  Ter­
            gradul  de  igienă.  Pnn  darea   activitatea  de  prestări   Ne   mocentrala  Mintia,  C.J.E.FS.,   ceea  cc  priveşte  producţia  şi   rea  că  scăderea  numărului  to­  rabil  veniturile  unităţii  şi  ale   verea  obştească  la  100  de  hec­  calitatea  muncii  efectuate  di­
            în  funcţiune  a  brutăriilor  dc   vom  strădui  sâ  acordăm  un   iar  la  I.E.H.  frecvenţa  cursan­  veniturile  evidenţiază  faptul   tal  de  zvle-muncâ  efectuate                                         rect  în  expresie  valorică  pe
            la  Baia  de  Criş.  Muncel,  Lun­                                                        câ  nu  s-a  acţionat  eu  hotârî-   no  cooDCrntivâ  este  un  feno­  cooperatorilor  Tn  afară   de   tare  situindu-sc  undeva   sub
                                          sprijin  calificat  în  activitatea   ţilor  este  sub  orice  critică.
            ca  Cernii  se  vor  asigura  con­  dc  îndrumare,  fiind  conştienţi   Nu  este  satisfăcătoare   nici   re  pentru  a  valorifica  in  mod   men  firesc  dat  fiind  creşte­  cooperatorii  care  lucrează   în   100 000  şi  respectiv  250 000  lei.  bază  de  norme  de  muncă  sînt
            diţii  optime  pentru  coptul  pli­  că  există  carenţe   în  această   prezenţa  studenţilor  universi­  corespunzător  toate  resursele   rea  an  do  an  a  gradului   de   sectorul  zootehnie  a!  unităţii,   Pe  lingă  slabul  interes  ma­  create  posibilităţi  ca  Intr-un
            nii  sub  formă  dc  prestaţii.  muncă.   Avem  un  larg  cîmp   tăţii  de  marxism-leninism  la   dc  care  dispune  unitatea   mecanizare  a  lucrărilor  agri­  doar   conductorii  de  atelaje   nifestat  pentru  buna  organi­  timp  scurt  C A P.  Leşnic   să
              Producţia  dc  artă  populară   de  investigaţie  şi  condiţii  pen­  dezbateri.   Desigur,’  specificul   Un  exemplu  concludent  în   cole.  Rezultatele  practice  ara­
            şi  artizanat,  insuficient  valo­  tru  ca  în  noul  an  sâ  ridicăm   muncii  din  unele  unităţi   eu   această  privinţă  îl  constituie   tă  însă  câ  pe  măsura  ce  a  scă­  reuşesc  să  presteze  peste  150   zare  şi  desfăşurare  a  proce­  devină  o  unitate  bine  conso­
            rificată  prin  serviciile  noastre   pe  o  treaptă  superioară  acti­  caracter  judeţean,   cu  depla­  si  bilanţul  activităţii  pc  anul   zut  particioarca  In  muncă  n   zilc-muncâ  anual  Cu  alte  cu­  sului  de  producţie,  se  întîlnesc   lidată  din  punrt  de  vedere  e-
            de  prestaţii  şi  unde  avem  un   vitatea  dc  prestaţii  şi  servicii   sări  frecvente,  poate  fi  invo­  trecut.   Este  adevărat  câ  d c    cooperatorilor,  s-nu  redus   in   vinte.  se  înţelege  câ  eşte  des­  si  o  scrie  de  deficienţe  de  or­  ronomic  si  organizatoric
            vast  teren  de  investigaţie,  va                          cat  uneori  ea  motiv  de  a  lipsi   o  bună  parte  din  teren   re­  mod  simţitor  producţiile   si   tul  de  mare  numărul  celor   din  tehnic.  Pe  aproape  jumă­
            cunoaşte  o  largă   dezvoltare,   către  populaţia   din  mediul
            mai  ales  in  producţia  de  ce-  rural.                   de  la  învâţâmînt.  Dar,  de  ce  coltele  au  fost   compromise  retribuţia  cuvenită,  ceea  ce  care  nu  pun  umărul  la  asi­  tate  dîn  suprafaţa  ce  urmea-  n .  n
                                                                             '
                              Uzina  de  preparare  a  minereurilor  de  la  Deva  este  o  unitate  de  primă  importanţă  în  angrenajul  producţiei  de  minereuri  neferoase.  Aici  se  prelucrează  şi  se  transformă  în  concentrate  sute  de  mii  de  tone  de  minereu  de  cupru,  plumb  şl
                       zinc  extrase  din  adincurl  şi  se  valorifică  însemnate  alte  resurse  de  metale  neferoase.                                                                                                Fotnr  V  nwmtl
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15